Sursa: Ziarul Vremea Noua de Vaslui

Titlul: Fetitã cu autism discriminatã: “Vrea sã-mi dea copilul afarã din scoalã!”

Autorul articolului: Jurnalist Andreea Atasiei

SCANDAL LA CSEI NEGRESTI

RECLAMATIE…Irina Gorovei, mama unei fetite de 12 ani, pe nume Delia,

diagnosticatã cu autism sever, reclamã faptul cã dirigintele clasei în care învatã la Centrul
Scolar de Educatie Incluzivã Negresti, profesorul Alexandru Istrate (fost director) face
presiuni asupra sa pentru a fi de acord cu schimbarea formei de scolarizare a copilului.
Mai exact, fetita sã fie scoasã din colectiv si sã învete acasã. Femeia a declarat cã este o
formã de discriminare, problema principalã fiind cã Delia îl deranjeazã pe profesor pentru
cã este mai agitatã si are nevoie de mai multã atentie. De asemenea, sustine pãrintele,
dascãlul este incomodat de faptul cã mama stã în clasã cu eleva în calitate de însotitor si l-a
apostrofat cã nu îsi tine orele în mod responsabil. De cealaltã parte, Alexandru Istrate
declarã cã toate acuzatiile sunt doar inventii. Cadrul didactic spune cã i-a fãcut propunerea
de a schimba forma de scolarizare pentru cã este în interesul copilului, dar neagã vehement
cã ar fi fãcut vreo presiune. Varianta acestuia este sustinutã si de directorul institutiei de
învãtãmânt, care a declarat cã din punct de vedere legal este imposibil sã faci vreo
modificare în ceea ce priveste educatia fãrã acordul prealabil al pãrintelui.

Irina Gorovei declarã cã în primele patru clase, când Delia a avut un alt profesor, nu a
întâmpinat probleme de nicio naturã. Fata este acum în clasa a VI-a, iar de doi ani, de când a
intrat în clasa lui Alexandru Istrate, lucrurile s-au schimbat radical. “Mã hãrtuieste sã o iau pe
Delia acasã. M-a ademenit la scoalã spunând cã trebuie sã îmi dea banii pentru hranã, apoi mi-a
spus sã mergem la doamna directoare si la doamna asistentã socialã pentru a mã convinge sã o
scolarizez la domiciliu sau sã o schimb la frecventã redusã. Nu vrea sã se ocupe de ea, asta este
explicatia”, a declarat Irina Gorovei. În cazul copiilor cu deficiente mintale, pãrintele poate sta
pe hol la scoalã, iar dacã profesorul nu se descurcã, pãrintele intrã la ore pentru a linisti si sustine
copilul. Asta pentru cã perioada de acomodare este mai mare. “Eu stau în clasã cu fata si nu îsi
face treaba, îl incomodez, de aceea vrea sã o iau din scoalã. I-am si spus în fatã de mai multe ori,
pentru cã sunt directã si nu i-a convenit. Eu nu vreau sã tin copilul în casã, este în avantajul lui si
va evolua mai bine dacã va veni la scoalã”, a mai spus Irina Gorovei. Aceasta a fost directionatã
pentru o evaluare la Centrul Judetean de Resurse si Asistentã Educationalã. “Mi-au spus sã merg
la comisie la CJRAE, pentru un certificat de orientare scolarã, dar copilul meu are deja un
certificat care îi dã voie sã meargã la scoalã. Este o persoanã din interiorul unitãtii de învãtãmânt
care mi-a zis cã nu este o decizie bunã sã merg la CJRAE, pentru cã mi-o scot cu mâinile mele
din scoalã”, a mai spus femeia. De supãrare, Irina Gorovei vrea sã îsi retragã fata din institutia de
învãtãmânt.
Ce spune directorul

Potrivit directorului unitãtii de învãtãmânt, în octombrie a avut loc o reorganizare a

claselor. Existã douã clase de a VI-a, pentru copii cu deficientã mintalã moderatã si pentru copii
cu deficientã mintalã severã, clasã în care învatã si Delia. Numãrul maxim de elevi este 6, iar
Delia este al 7-lea copil, singurul cu autism sever, ceilalti având alte probleme medicale. “În
cadrul scolii noastre existã comisie internã de evaluare complexã. În functie de rezultatele
comisiei, i-am fãcut o propunere: fie sã rãmânã în continuare în clasã, fie sã opteze pentru
învãtãmânt la domiciliu sau învãtãmânt cu frecventã redusã. Nu i-a impus nimeni nimic. Dacã
pãrintele îsi exprima dorinta sã rãmânã în clasã, trebuia sã facem cerere la Inspectoratul scolar sã
ne aprobe sã functionãm peste numãr”, a declarat Carmen Musãtoiu, directorul scolii. Alegerea
Deliei, spune directorul, nu a fost întâmplãtoare. “I-am fãcut dumneaei aceastã propunere
deoarece este singurul copil cu autism sever din clasã. Au ore pânã la 11 sau 12, fac terapie, fac
temele pentru acasã. Ceilalti elevi vin si stau de dimineatã pânã seara la 19.30″, a mai spus
managerul. Nu este însã o regulã respectarea acestui program. “Copiii pot sã vinã si dimineata, si
dupã-amiaza, depinde de copil, de starea lui”. Pentru o eventualã schimbare a formei de
scolarizare, Irina Gorovei a fost trimisã la CJRAE Vaslui. “Nu a fortat-o nimeni sã meargã, doar
i s-a propus, în cazul în care era de acord cu schimbarea”, a mai spus directorul.

Profesorul se apãrã

Alexandru Istrate, profesorul de la clasa a VI-a în care învatã Delia, spune cã i-a propus
Irinei Gorovei ca fiica sa sã învete acasã, dar nu a fortat-o în niciun fel, iar cei care au ajuns la
concluzia cã este necesarã o schimbare a formei de scolarizare au fost membrii comisiei din
scoalã care au fãcut o expertizã. “Nu am fãcut absolut niciun fel de presiune. Este o inventie.
Doamna ar trebui sã recunoascã faptul cã i-am cerut sã se gândeascã la o altã formã de
scolarizare, este perfect legal. Eu am vorbit cu dumneaei pentru prima datã în urmã cu câteva zile
despre scolarizarea la domiciliu. Existã aceastã variantã în legislatie, sunt si alte cazuri în judet.
Dacã nu vrea, asta e. Nu poate nimeni sã forteze pãrintele. Este un copil mai dificil, este mai greu
de lucrat cu el. Când ai copii cu autism, în strãinãtate raportul este de trei profesori la un copil.
Nu poate fi vorba cã vreau sã scap de elevã. Dacã învãta la domiciliu, copilul ar fi fãcut tot cu
mine orele. Asta este datoria mea.”, a spus profesorul. Alexandru Istrate a rãspuns si la acuzatiile
potrivit cãrora nu face nimic la ore. “Cum sã spunã cã nu îmi fac treabã? Mie nu mi-a spus
niciodatã asa ceva, o spune acum pentru prima datã. Noi avem sistemul nostru de scoalã, sunt
controale, se acordã calificative, cum sã spunã cã nu se face treabã?”, a spus cadrul didactic.

Motivele care justifica incadrarea respectivei probleme in categoria situatie de criza

Problema poate fi incadrata in situatie de criza, deoarece intervin actiunile unui agent
traumatic neanticipat care scapa de sub control propriu, iar potrivit lui Hoff, aceasta situatie este
incadrata in categoria de criza situationala. In acest caz, agentul traumatic neanticipat este
comportamentul cadrului didactic fata de copil si lipsa de control a parintelui fata de acest tip de
comportament.

Etapele parcurse intr-o situatie de criza conform lui Hoff pentru problema prezentata

• Etapa de impact – conform careia individual rapsunde automat cu propria rutina de

rezolvare a problemei

In articol mama precizeaza ca situatia se petrece de 2 ani de zile, timp in care

raspunsul acesteia la situatia creata, a venit conform rutinei ei si fetitei. Fetita a venit in
continuare la scoala, mama a acceptat situatia.

• Etapa de recul – conform careia individual constata ca nu poate depasi problema prin
mijloace si strategii familiar lui si tensiunea emotionala creste cu esecul perceput de
individ.

Mama a adunat tensiune dupa 2 ani, observand ca nimic nu se schimba, si in

continuare cadrul didactic doreste schimbarea regimului scolar al copilului, aduna
tensiune emotionala. Aceste lucruri coroborate cu lipsa de idnetificare a unui mechanism
de dapasire a problemei duc catre urmatoarea etapa.

• Etapa post-traumatica – conform careia anxietatea creste odata cu destrucutrarea

emotionala, iar individual cauta sa mobilizeze toate resursele disponibile pentru
rezolvarea problemei chiar si intr-un mod impropriu.

Presiunile venite din partea cadrului, culminand cu propunerea schimbarii

regimului de scolarize (invatamant la domiciliu) catre mama, o face pe aceasta sa iasa din
zona de confort, mobilizandu-si toate resursele si apeland la o presupusa rezolvare, in
care problema devine una publica. Aparitia articolului devine rezolvare improprie a
problemei, depasind mijloacele si strategiile familiar ei.
Totodata folosirea resurselor proprii de catre mama, aici ma refer la informatiile
detinute de catre aceasta si prezentate in cadrul prezent, fac parte din destructurarea
emotionala.

• Etapa de criza activa – conform careia individual constata ca este depasit, problema
ramane nerezolvata, iar tensiunea si anxietatea devin de nesuportat si apar tulburarile de
functionare psiho-sociala.

Aici trebuie urmarita relatia dintre cadrul didactic – copil – parinte pe viitor.

Consecinte/efecte negative ale situatie prezente

• Relatia cadru didactic – copil sa fie afectata

• Relatia cadrul didactic – parinte afectata
 • Schimbarea cadrului educational catre invatamant la domiciului poate avea efecte
negative in dezvoltarea sociala a acestuia

Plan de interventie in vederea solutionarii problemei

• Identificarea precoce a persoanelor in criza

• Stabilirea contactului cu persoana in criza
• Examinarea dimensiunilor problemei si definirea ei
• Managementul sentimentelor si emotiilor persoanei in criza
• Explorarea capacitatii de coping
Copingul este efortul cognitiv si comportamental prin care o persoana face fata
(reduce, stapaneste sau tolereaza) solicitarile externe si/sau interne care ii depasesc
resursele personale. Prin coping are loc o tranzactie intre persoana, care are propriul
set de valori si resurse, si mediu, care are propriile cerinte si constrangeri.
• Restaurarea schemelor cognitive prin formularea si implementarea unui plan
• Continuitatea suportului

Vasile Voicu , SPS, an II,

Octombrie 2018