Sunteți pe pagina 1din 97

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE


MASTERAT: TEHNOLOGIA ŞI MANAGEMENTUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Tehnologia de finisare si protectie a pardoselilor


parcarilor subterane, cu rasini sintetice folosind
materiale SIKA

Conducătorul lucrării de disertaţie:


Conf. Univ. Dr. Ing. MIREL FLORIN DELIA
Absolvent:
Ing. OLARU ALEXANDRA CRISTINA

BUCUREŞTI
2016
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti


Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole

Catedra: Construcții Civile, Inginerie Urbană și Tehnologie Data:

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Titlul lucrării: Tehnologii de realizare a lucrărilor de hidroizolare a infrastructurii cu


membrane SIKA

Data eliberării temei: 25.01. 2016


Termen de predare: 5.09.2016

Conducătorul lucrării de disertație Absolvent,


Conf. univ. dr. ing. Mirel-Florin Delia Ing. Olaru Alexandra Cristina

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 3


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Declaraţie standard privind originalitatea lucrării

Prin prezenta declar că Lucrarea de disertaţie cu titlul “ Tehnologia de finisare si protectie


a pardoselilor parcarilor subterane, cu rasini sintetice, folosind materiale SIKA” este scrisă de
mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior
din ţară sau străinătate.

Bucureşti,

Absolvent,
Ing. Olaru Alexandra Cristina

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 4


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CUPRINS

Lista tabelelor si figurilor…………………………………………………………………....8

Prefata………………………………………………………………………………………..11

Abstract………………………………………………………………………………………12

CAPITOLUL I: Introducere in domeniul pardoselilor pentru parcari.....13


I.1. Structuri moderne………………………………………………………………………..13
I.2. Reabilitarea structurilor …………………………………………………………………14
I.3 Evaluarea structurilor de parcare existente.....................................................................14
I.4. Tehnologia de finisare si protectie a pardoselilor parcarilor. Introducere......................14
I.5. Rasini sintetice – scurt istoric.........................................................................................14
I.6. Pardoselile Pe Baza De Rasini Sintetice........................................................................16

CAPITOLUL II : Elemente generale impuse pardoselilor epoxidice…...17


II.1 Exigente generale impuse pardoselilor..........................................................................17
II.2 Caracteristicile Sistemelor de pardoseli industriale…………………………………….18

CAPITOLUL III : Tehnologia de executie a pardoselilor epoxidice……21


III.1. Prelucrarea corectă a rășinilor reactive.......................................................................21
III.1.1. Cerințe la nivelul suportului........................................................................21
III.1.2. Pregătire…………………………………………………………………….21
III.1.3. Prelucrare…………………………………………………………………...22
III.1.4. Măsuri de protecție și recomandări…………………………………………22
III.1.5. Impregnare………………………………………………………………….24
III.1.6. Grunduire…………………………………………………………………...24
III.1.7. Mortar consistent de egalizare ……………………………………………..26
III.2. Mortar fluid de nivelare Mortar epoxidic…………………………………………….26
III.2.1.Finisaje………………………………………………………………………28
III.2.2. Finisaje cu sau fără chipsuri / nisip de cuarț presărat………………………29
III.3.Acoperire – Finisaj…………………………………………………………………….31
III.3.1.Componente conductive……………………………………………………..31
III.3.2.Norme și proceduri de protecție ESD………………………………………..32
III.3.3.Suport………………………………………………………………………..33
III.3.4.Grund………………………………………………………………………..33
III.3.5.Strat de egalizare…………………………………………………………….33
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 5
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.3.6.Strat conductiv / Împământare………………………………………………..33


III.4.Finisaje Acoperiri epoxidice bicomponente, cu emisii reduse, permeabile la vaporii de apă,
aplicabile în strat continuu……………………………………………………………………35
III.4.1. Curățarea pardoselilor epoxidice……………………………………………..36
III.4.2. Întreținere inițială……………………………………………………………..36
III.4.3. Curățare periodică și curățare intermediară…………………………………..36
III.4.4. Curățare intensivă……………………………………………………………..37

CAPITOLUL IV: Tehnologia si conceptele Sika® pentru pardoseli si acoperiri…….38


IV.1. Avantajul solutiei……………………………………………………………………….38
IV.2. Solutii Sikafloor® pentru spatii de depozitare, logistice si vanzari……………...40
IV.2.1. Cladiri noi………………………………………………………………...40
IV.2.2. Reabilitare…………………………………………………………….40
IV.2.3. Spatii de depozitare cu rafturi……………………………………......41
IV.2.4. Spatii de depozitare frigorifice……………………………………….41
IV.3. Solutii Sikafloor® pentru spatii de productie si procesare……………………….43
IV.3.1. Spatii uscate si umede……………………………………………………...43
IV.3.2. Spatii cu expunere extrema (combinatii intre conditiile de umezeala,
substante chimice, temperaturi si abraziune)………………………………………………44
IV.3.3. Reducerea timpilor de intrerupere pentru productie………………………44
IV.4.Solutii Sikafloor® pentru spaţii de camere curate………………………………...46
IV.5. Soluţii Sikafloor® pentru protectia esd si controlul descarcarii electrostatice…...47

CAPITOLUL V : Soluţii Sikafloor® pentru parcări supraetajate și


subterane……………………………………………………………...50
V.1. Elemente generale despre situaţia parcărilor……………………………………50
V.1.1. Structurile parcărilor din zilele noastre………………………………..50
V.1.2. Investigarea şi cercetarea structurilor de parcare existente……………….50
V.1.3. Construcţii noi…………………………………………………………….50
V.1.4. Reabilitare…………………………………………………………………51
V.2. Parcări de mașini supraetajate și subterane……………………………………..51
V.2.1. Sisteme pentru plăci de susţinere în contact cu pământul…………………….51
V.2.2. Sisteme pentru platforme superioare și spaţii expuse………………………….55
V.3. Sisteme pentru rampe…………………………………………………………………….57

CAPITOLUL VI : Proiectarea unor constructii sustenabile cu sistemele de


pardoseli de inalta performanta Sika…………………………………….60

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 6


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

VI.1. Elemente generale…………………………………………………………………60


VI.2. Cerinte de performanta referitoare la proiect………………………………………60
VI.3.Reducerea timpului de asteptare pentru constructii noi si lucrari de reparatii……...65

CAPITOLUL VII : Studiu de caz privind sistemul de reparatie si protectie a


pardoselilor sectiilor de productie din cadrul Electro Alfa Botosani….67
VII.1.Constatarea starii actuale a pardoselii existente…………………………………….67
VII.2.Aplicare sistem reparare/egalizare pardoseala………………………………………69
VII.3.Aplicare sistem protectie……………………………………………………………70
VII.4. Determinarea rezistentei la compresiune…………………………………………..70
VII.5. Concluzii……………………………………………………………………………73
VII.6. Mentenanta sistemului de protectie………………………………………………...78
VII.6.1. Intervale de curatare……………………………………………………...79
VII.6.2. Tipul si sursa contaminarii……………………………………………….79
VII.6.3. Echipamentul de curatare………………………………………………...79
VII.6.4. Agenti de curatare………………………………………………………..80
VII.6.5. Curatarea…………………………………………………………………81
VII.7.Procedura de lucru generala privind reparatia betoanelor si aplicarea pardodelilor pe baza
de rasina epoxidica……………………………………………………………………….81

CAPITOLUL VIII : Studiu de caz privind sistemul de finisare si


protectie a pardoselilor parcarii subterane din cadrul complexului Timpuri
Noi Square………………………………………………………………….85
CONCLUZII………………………………………………………………………………97

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….98

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 7


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

LISTA TABELELOR SI LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

Tabelul II.1. Caracteristicile Sistemelor de pardoseli industriale.


Tabelul II.2. Cerințe minime la nivelul stratului suport și criterii de prelucrare.
TabelulIII.1.Principalele procedee de finisare a pardoselilor
Tabelul III.2.Structura procedee de finisare a pardoselilor
Tabelul III.3.Structura procedee de finisare a pardoselilor conductive
Tabelul III.4.Structura Finisaje Acoperiri epoxidice bicomponente, cu emisii reduse, permeabile la
vaporii de apă, aplicabile în strat continuu
Tabel VI.1.Cerinte–cheie de luat in considerare pentru selectarea unui sistem de pardoseli
Tabel. VII.1.Masurarea rezistentei la compresiune
Tabel. VII.2. Rezistente la compresiune ale diferitelor clase de beton
Tabel. VII.3. Masurarea rezistentei la compresiune folosind Schmidt Hammer-ul

LISTA FIGURILOR

Fig I.1. Parcare subterana


Fig I.2. Pardoselile Pe Baza De Rasini Sintetice folosite la parcari subterane
Fig.III.1.Testarea cerintelor la nivelul suportului
Fig.III.2.Echipament de protectie
Fig.III.3.Impregnare
Fig.III.4.Grunduire
Fig.III.5. Mortar fluid de nivelare
Fig.III.6. Mortar consistent de egalizare
Fig.III.7. Mortar fluid de nivelelor
Fig.III.8. Aspect finisaj
Fig.III.9. Structura finisaj
Fig.III.10. Finisaje cu sau fără chipsuri / nisip de cuarț presărat
Fig.III.11. Aspect finisaj epoxidic
Fig.III.12. Structura vopsitorie-sigilare
Fig.III.13. Structura acoperirilor conductive
Fig.III.14. Exemple de utilizare a pardoselilor conductive
Fig.III.15. Structura Finisaje Acoperiri epoxidice bicomponente, cu emisii reduse, permeabile la
vaporii de apă, aplicabile în strat continuu
Fig.IV.1.Capacitatile Sika pentru pardoseli si acoperiri industriale si comerciale
Fig.IV.2.Capacitatile Sika pentru pardoseli si acoperiri industriale si comerciale
Fig.IV.3.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii de depozitare cu rafturi
Fig.IV.4. Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii de depozitare cu rafturi
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 8
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.IV.5.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii de depozitare frigorifice


Fig.IV.6.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii uscate
Fig.IV.7.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii umede
Fig.IV.8.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii cu expunere extrema
Fig.IV.9.Cerinte pentru reducerea timpilor de intrerupere pentru productie
Fig.IV.10.Cerinte pentru solutii decorative
Fig.IV.11.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice in cazul industriei stintei vietii
Fig.IV.12.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice in cazul industriei electronice si conexe
Fig.IV.13.Game de rezistente in conformitate
Fig.V.1.Parcare subterana
Fig.V.2. Finisaj cu durificator de pardoseala
Fig.V.3. Sapa antiderapanta ECC
Fig.V.4. Sapa rigida, colorata, antiderapanta
Fig.V.5. Strat de acoperire prin roluire pe baza de apa, colorat
Fig.V.6. Sapa antiderapanta flexibila, colorata
Fig.V.7. Sapa antiderapanta, dur-elastica
Fig.V.8. Sapa rigida, colorata, antiderapanta
Fig.V.9. Sapa antiderapanta, cu intarire rapida
Fig.V.10. Sapa antiderapanta, cu proprietati ridicate de preluare fisuri
Fig.V.11. Sapa antiderapanta, cu proprietati de preluare fisuri
Fig.V.12. Sapa antiderapanta, cu intarire rapida si proprietati de preluare fisuri
Fig.V.13. Sisteme pentru rampe sapa antiderapanta, dur-elastica
Fig.V.14. Sisteme pentru rampe sapa rigida, colorata, antiderapanta
Fig.V.15. Sisteme pentru rampe Sapa antiderapanta, cu intarire rapida
Fig. VI.1. Defecte de acoperire referitoare la acoperirea betonului proaspat si umed
Fig. VII.1. Starea actuala a pardoselii existente
Fig. VII.2. Teste de smulgere
Fig. VII.3. Aplicare sistem reparare / egalizare pardoseala
Fig. VII.4. Aplicare sistem protectie
Fig. VII.5. Sclerometru
Fig. VII.6. Sistem de protectie
Fig. VII.7. Scarificare / frezare
Fig. VII.8. Sablare
Fig. VII.9. Initial si Final (sist. reparatie)
Fig. VII.10. Solicitari mecanice asupra sistemului de reparatie
Fig. VII.11. Sistem de protectie pe baza de rasini sintetice
Fig. VII.12. Nisip cuartos de diferite granulatii, in final rezultand suprafete precum in fotografie
Fig. VII.13.Actiunea agentilor de curatare
Fig. VIII.1.Vedere de ansamblu Timpuri Noi Square

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 9


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.2.Vedere de ansamblu Timpuri Noi Square 2

Fig. VIII.3.Mod de amestecare produse Sika


Fig. VIII.4. Scule de aplicare
Fig. VIII.5. Scule de aplicare
Fig. VIII.6. Detalieri si rosturi pentru pardoseli cu rasini sintetice
Fig. VIII.7. Rosturi
Fig. VIII.8. Legarea de pereti
Fig. VIII.9. Legarea de pereti
Fig. VIII.10. Legarea de pereti
Fig. VIII.11. Guri de scurgere
Fig. VIII.12. Sikafloor
Fig. VIII.13. Repararea fisuri
Fig. VIII.14. Rezolvare muchie si colt
Fig. VIII.15.Produse Sikafloor
Fig. VIII.16. Pardoseala din rasini sintetice realizata cu produse Sika

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 10


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

PREFAȚĂ
Această lucrare tratează finisarea si protectia pardoselilor parcarilor subterane, cu rasini
sintetice și al aspectelor tehnologice de punere în operă și folosirea materialelor și sistemelor pe
baza de rasini epoxidice ale companiei Sika.
Lucrarea este structurată în două mari părți: prima parte, capitolele I-VI, reprezintă partea
teoretică a lucrării în care sunt prezentate aspecte teoretice legate de proiectarea, evaluarea
calitativă a sistemelor de pardoseli din rasini sintetice, materiale și aspecte generale legate de
punerea în operă și verificarea lucrărilor de execuție, iar ultima parte reprezintă partea aplicativă și
anume finisarea si protectia pardoselilor folosind produse și sisteme Sika.
În primul capitol sunt prezentate în linii mari aspecte legate de importanța și necesitatea
alegerii unei solutii adecvate in domeniul pardoselilor pentru parcari.
În a doua parte sunt prezentate aspecte teoretice legate de proiectarea și evaluarea
calitativă a a sistemelor de pardoseli din rasini sintetice. Acestea cuprind elemente generale și
fundamentale de finisare si protejare a pardoselii, reguli fundamentale necesare a fi respectate
pentru asigurarea unei lucrări de calitate, pricipalele caracteristici ale materialelor și stucturii
sistemului avute în vedere la evaluarea calitativă a pardoselii parcarilor.
Al treilea capitol ne pune în temă cu privire la tehnologia de executie a pardoselilor
epoxidice. Aici sunt prezentate etapele de realizare a finisarii si protejarii a pardoselilor parcarilor,
cu rasini sintetice.
În capitolul patru este prezentata tehnologia si conceptele Sika pentru pardoseli si
acoperiri. Astfel sunt expuse tipuri de produse în funcție de natura materialului de bază,
proprietățile fiecărora, modul de aplicare, avantajele și dezavantajele pe care le prezintă.
Capitolul cinci cuprinde aspecte legate de Solutii Sikafloor pentru parcari supraetajate si
subterane . In acest capitol sunt prezentate principalele produse si performanta acestora.
În partea a șasea a lucrării sunt prezentate aspecte generale de proiectare a unor constructii
sustenabile cu sisteme de pardoseli de inalta performanta Sika, verificarea calității lucrărilor,
cerinte de performanta referitoare la proiect, reducerea timpului de asteptare pentru constructii noi
si lucrari de reparatii .
In capitolul sapte este prezentat un studiu de caz privind sistemul de reparatie si protectie a
pardoselilor sectilor de productie din cadrul Electro Alfa Botosani. Acesta descrie principalele
etape cum ar fi evaluarea starii actuale a pardoselii, aplicarea sistemului de realizare, aplicarea
sistemului de protectie, precum si partea de mentenanta a sistemului de protectie
Ultima parte cuprinde partea aplicativă a acestei lucrăriși anume sistemele de finisare si
protectie a pardoselilor parcarilor subterane , cu rasini sintetice folosind materiale ale companiei
Sika. Aici sunt prezentate materialele folosite, sistemele de pardoseala, tehnologia de execuție a
pardoselilor, controlul și remedierea problemelor pe durata de exploatare a construcției.
Ca și concluzie generală asupra lucrărilor de de finisare si protectie a pardoselilor, cu rasini
sintetice, se poate afirma că experiența în domeniu, buna cunoaștere a materialelor existente,
atenția care se acordă la detalii fac posibilărealizarea unor lucrări de calitate și durabile.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 11


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

ABSTRACT

The first chapter focuses broadly on the importance and necessity of choosing an
appropriate solution in the floors for parking.
In the second part is presented the theoretical aspects related to the design and quality
evaluation of the synthetic resin flooring systems. These include general and fundamental
elements of finishing and floor protection, fundamental rules needed to be followed to ensure
quality work, all major system with the structure and characteristics of the materials considered in
the qualitative assessment of floor parking.
The third chapter shows us how the manufacturing technology of epoxy floors. Here are
steps to reach the finish and protecting floors of parking with synthetic resin.
The fourth chapter presents Sika’s technology and concepts for floors and coatings. Such
kinds of products are exposed to the nature of the base material, respective properties, mode of
application, advantages and disadvantages posed.
Chapter five covers issues Sikafloor Solutions for multistorey car parks and
underground. This chapter presents the main products and their performance.
In the sixth part of the work are presented general aspects of sustainable construction
design with high performance floor systems Sika, checking the quality of the work, performance
requirements on the project, reducing waiting times for new construction and repairs.
The seventh chapter presents a case study on system repair and protection floors
manufacturing sector in the Alfa Electro Botosani. It describes the main stages such as assessing
the current state of the floor system application implementation, application protection system and
the protection system maintenance
The last part includes practical part of this work, namely finishing systems and
protection of underground parking floors with synthetic resin using materials from Sika. Here are
presented the materials used, flooring systems, technology executive floors, control and
troubleshooting during operation of the building.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 12


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL I: Introducere in domeniul pardoselilor pentru parcari

Parcarea a devenit o parte vitală a comunității mobile de astăzi, în special în zonele


metropolitane, inclusiv aeroporturi, toate care se dezvolta într-un ritm tot mai rapid. Acest lucru
înseamnă realizarea in mod continuu a mai multe locuri de parcare prin construirea de noi parcări
și în mod frecvent extinderea și renovarea celor existente .

I.1. Structuri moderne

Structuri de parcare moderne sunt esențiale și integrate în arhitectura orașelor. Ele sunt
frecvent construite prin utilizarea tehnicilor de construcție" fast - track ", cu o construcție pe cat
posibil în afara amplasamentului, pentru a reduce perturbările în aceste zone .
Prin urmare, secțiunile prefabricate și prefabricate din cadre de oțel și punțile de beton și scări
sunt de obicei combinate în structuri compozite pentru parcări noi. Protecția adecvată a noilor
parcari de autoturisme va preveni o marire a costurilor de renovare în viitor .

Fig I.1. Parcare subterana

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 13


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

I.2. Reabilitarea structurilor

Cele mai multe dintre parcuri existente auto cu mai multe etaje au fost construite din 1940 și
acestea sunt predominant construcții din beton armat, multe dintre ele au, de asemenea, o istorie
de deteriorare precoce , defecte structurale și deficiențele în materie de siguranță. Acest lucru se
datorează proiectarii slabe, erori in executie, standarde scăzute de întreținere și reparații, sau o
combinație a tuturor celor trei .
Expunerea este mai asemănătoare cu cea a podurilor și, ca urmare, deteriorarea si coroziunea
în special a armaturilor din cauza efectelor sărurilor de degivrare, a avut un impact major asupra
durabilității acestora. Închiderea multe zone și parcuri auto, chiar si in totalitate pentru reparații
costisitoare sau de înlocuire a fost necesară. Aceste experiențe rele au servit la accentuarea
necesitatii unei performanțe îmbunătățite în proiectarea, manopera și selectarea materialelor,
pentru a asigura performanța și siguranța structurilor de parcare auto noi și celor existente .

I.3 Evaluarea structurilor de parcare existente


Pentru a descoperi cauzele profunde ale deteriorării este esențial a efectua o stare sondaj
profesional și o evaluare. Este, evident, important să se echilibreze costul lucrărilor de investigație
cu beneficiile pe care informațiile vor furniza; un studiu și o evaluare adecvată este adesea
esențială pentru procesul de menținere cu succes și prelungirea duratei de viață a unei structuri de
parcare .

I.4. Tehnologia de finisare si protectie a pardoselilor parcarilor. Introducere


Sistemele de finisare si protectie a parcarilor au mai multe funcții, de la proprietăți de
impermeabilizare pana la diferite posibilitati de proiectare. Din punct de vedere tehnic, obiectivul
principal pentru sistemele de finisare de parcare este de a proteja structura de beton armat pentru a
se evita pătrunderea apei și a sărurilor de degivrare corozive. Prin urmare, proprietati de acoperire
a fisurilor sunt esențiale pentru a permite mișcarea structurii de parcare, în special cu structuri
compozite cu schelet din oțel și zone expuse. Rampele de exemplu, au nevoie de un grad mai
ridicat de rezistență la alunecare și sunt mult mai expuse la stres mecanic, pe care sistemele trebuie
să le suporte.

I.5. Rasini sintetice – scurt istoric

Rasinile artificiale isi au inceputurile inca din anul 1860. Atunci, Dl. Alexander Parkes (care
nu avea nicio pregatire in fizica sau chimie) se ocupa cu caracteristicile nitratului de celuloza care
putea fi folosit in forma lichida, flexibila sau solida. Astfel, acest produs putea fi dur ca fildesul,
putea fi netransparent, impenetrabil la lichide, colorabil si avand o prelucrabilitate asemanatoare
cu a metalului. .
Acest material a fost cu siguranta primul POLYMER care sta la baza unei familii de cateva
sute de membrii. Fratii Hyatt din New York au dezvoltat primul produs artificial in timp ce cautau
un echivalent pentru fildes, pentru a-l folosi la fabricarea bilelor de billiard, in anii 1870. Din

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 14


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

kampfer si celuloza au produs un material care astazi este cunoscut sub denumirea de celuloid.
Istoria rasinilor epoxidice incepe inaintea celui de-al 2-lea Razboi Mondial, cercetari
desfasurandu-se in paralel in Elvetia si USA. Rezultatele au fost publicate in anul 1945. In anul
1946 au aparut primele rasini epoxidice pentru lacuiri, lipiri si turnari forme. In anii 1950 a pornit
prima mare statie industrial pentru producerea rasinilor epoxidice. De atunci, acestea au suferit
combinatii cu diferiti intaritori, precum si diverse modificari pentru a se adapta cerintelor pietei.
In spatele oricarui produs epoxidic sta un sir lung de teste, probe si experiente.
Ca atare, s-a stabilit o anumita ierarhie care, simplificat, arata astfel:

1. Producatori de rasini sintetice, de diluanti reactivi si intaritori ;


2. Producatori de produse specifice aplicarii in constructii, din rasini sintetice si adaosuri ;
3. Aplicatori de rasini sintetice pe diferite suprafete ;

Producatorii de rasini sintetice din prima grupa au construit in ultimii ani unitati de productie
care trebuie sa functioneze la capacitate maxima. Producatorii de produse specific din rasini
sintetice dezvolta produse noi, experimenteaza si testeaza astfel ca aplicatorii sa predea suprafete
finite de inalta calitate. Aplicatorii se concentreaza pe pregatirea perfecta a straturilor suport
pentru a garanta adezivitatea produselor specifice.
Deoarece beneficiarii erau mai tot timpul in criza de timp, se intampla de mai multe ori ca o
lucrare sa fie nevoie a fi executata in termen de 24 de ore de la comanda, iar orice producator de
produse specifice nu putea reactiona atat de rapid. In anii 1990 o mica firma din Germania a
dezvoltat o idee ce consta in a dezvolta un sistem universal care prin calitatile date poate fi folosit
ca adeziv, ca strat de egalizare, ca strat de uzura, ca strat de protectie etc. Astfel, dupa 5 ani de
experimentari, impreuna cu producatorii de produse specifice s-a aplicat acest sistem simplu, dar
ingenios, care consta in :
 Sistem de rasini sintetice modificate cerintelor aplicatorilor;
 Diferite sisteme minerale, materiale de umplutura, dezvoltate dupa curbe granulometrice
specifice;
 Diferiti aditivi si pigmenti;
Din 1995 pana azi, acest sistem a fost imbunatatit in continuu, gradul de calitate ajungand la
acela al produselor “din fabrica”. Cu acest sistem, firma mica a ajuns principalul furnizor al
industriei deoarece, avand un stoc simplu din 3 produse, puteau furniza in mai putin de 24 de ore,
oricand si oriunde in lume orice fel de pardoseli din rasini sintetice, incepand de la simple
vopsitorii pana la sisteme complexe, in orice culoare . Acest sistem reprezinta originalul, care
arata foarte clar ca intotdeauna trebuie sa existe o legatura stransa intre producatorii produselor
specifice si aplicatori. O pardoseala reusita este alcatuita din 2 componente:

1. Pregatirea profesionala a stratului support cu utilaje specifice (sablare/ frezare) ;


2. Alegerea atenta a produsului specific domeniului de activitate.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 15


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

I.6. Pardoselile pe baza de rasini sintetice


Decorative, rezistente la trafic si spalari frecvente, aceste pardoseli permit o usoara intretinere
si reparatie pe intrega durata de viata. Utilizarea lor ca protectie peliculara a unui suport de beton
turnat si elicopterizat confera acestuia multiple avantaje:
 cresterea duratei de viata a suportului de beton ;
 etansarea suprafetei de beton – protectia patrunde profund in porii suportului si creaza o
pelicula continua, elastica, antiscinteie, rezistenta la socuri mecanice, rezistenta la medii
chimice,uleiuri minerale, trafic greu etc;
 realizarea unei bariere impotriva friabilitatii stratului superficial – elimina pericolul crearii
prafului ;
 permiterea igienizarii usoare;
 intretinere si reparare facile, in regie proprie ;

Sisteme de rasini sintetice pentru pardoseli :


 Epoxi mortar pardoseli industriale ;
 Epoxi pentru hale, depozite, parcari ;
 Epoxi pentru spitale, laboratoare ;
 Poliuretanice pentru terenuri de sport;
 Poliuretanice pentru parcari ;
 Epoxidice antistatice ;
 Epoxidice rezistente la acizi ;

Fig I.2. Pardoselile Pe Baza De Rasini Sintetice folosite la parcari subterane

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 16


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL II : Elemente generale impuse pardoselilor epoxidice

II.1 Exigente generale impuse pardoselilor


Pe lângă caracteristici precum multitudinea coloristică, neutralitatea mirosului, igiena de top,
mai există o serie de factori determinanți pentru pardoselile epoxidice, precum rezistența la șocuri,
la solicitări mecanice sau conductivitatea termică.

 Rezistența la alunecare

O pardoseală trebuie să îndeplinească diferite grade de rezistență la alunecare, pornind de la


condițiile de exploatare, respectiv dacă pardoseala va fi predominant uscată sau umedă și în
funcție de condițiile de siguranță stabilite. Caracteristicile suprafeței și curățarea reprezintă
condiții sine-qua-non: Cu cât suprafața este mai rugoasă, cu atât rezistența la alunecare este mai
mare.

 Solicitările mecanice

Constau în cerințe ridicate cu privire la rezistența la șoc sau rezistența la uzură a pardoselilor
industriale. Zonele cu trafic ridicat necesită un tratament mai complex față de suprafețele cu trafic
redus.

 Rezistența chimică
În spațiile industriale, pardoselile trebuie să reziste tuturor tipurilor de chimicale. Mai mult
decât atât trebuiesc cunoscute consecințele posibilelor reacții chimice rezultate. De asemenea
trebuiesc avute în vedere condițiile de temperatură din spațiile în care este posibilă scurgerea
substanțelor chimice.
 Igiena
Standardele de igienă sunt foarte ridicate în spațiile industriale precum industria farmaceutică,
alimentară sau în industria chimică. Aceste industrii necesită pardoseli care răspund cerințelor
individua-le, ex. solicitări chimice și mecanice ridicate,precum și pardoseli care nu degajă praf și
nu se fisurează.
 Rezistența la șoc
În spațiile industriale, covoarele de pardoseală trebuie să fie foarte rezistente la uzură, astfel
încât să reziste solicitărilor specifice. Încărcările punctuale rezultă, printre altele, în urma
manipulării marfurilor grele cu sti-vuitorul. Mai mult decât atât, pardoseala trebuie trebuie să
reziste la șocuri, ex. la șocul produs de căderea mărfurilor.

 Reacția la foc
Prevederile în vigoare cu privire la protecția împotriva focului, trebuiesc respectate, ex. căile
de evacuare. Dacă aceste accese sunt acoperite cu covoare pe bază de răsini reactive în scopul
protecției împotriva chimicaliilor sau a solicitărilor mecanice, atunci covoarele de pardoseală
trebuie să corespundă cerințelor legislative ce vizează protecția la foc.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 17


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

 Izolarea fonică la zgomotul pașilor

Cerințele de izolare fonică a par-doselilor industriale se regăsesc în spații precum hale de


acces, spații de expoziție și spații comerciale. Deoarece aceste pardoseli sunt supuse în principal
traficului pie-tonal, se recomandă aplicarea unor sisteme de pardoseală confortabile, izolatoare la
zgomotul pașilor și cu capacitate de acumulare a căldurii și nu în ultimul rând cu o estetică
superioară.

 Emisii reduse

Adesea, un factor declanșator al reacțiilor alergice la aplicatori sau la utilizatori, îl reprezintă


substanțele organice volatile, de cele mai multe ori fără miros, prezente în covoarele pe bază de
rășini. De aceea este întotdeauna de preferat utilizarea produselor cu miros neutru, fără
componente organice volatile (VOC).

 Paleta coloristică
Orice culoare exercită un anumit stimul asupra privitorului. Această percepție poate fi diferită
de la o persoană la alta și poate influența comportamentul și starea de bine. Cunoașterea acestor
efecte ar trebui avută în vedere la alegerea covorului de pardoseală.

 Curățare și întreținere
Prin curățare ușoară se înțelege în general îndepărtarea murdăriei prin curățarea normală
uscată sau umedă.

II.2 Caracteristicile Sistemelor de pardoseli industriale

Cerințele sistemului se stabilesc de la faza de proiectare, caracteristicile produselor trebuiesc


certificate, trasabilitatea este de asemenea importantă. Acoperirile pardoselilor industriale pot
suferi decolorări sub expunerea razelor UV și la solicitările chimice, dar caracteristicile generale
ale finisaju- lui nu vor fi afectate. Solicitările mecanice abrazive pot cauza modificări ale
suprafeței (uzură).
Caracteristicile generale, necesare pardoselilor industri ale sunt următoarele:

 Rezistenta la uzura ;
 Rezistenta la solicitarile mecanice ;
 Caracteristici optice ;
 Rugozitatea / Rezistenta la alunecare ;
 Nu afecteaza sanatatea fara emisii ;
 Cerinte cu privire la securitatea muncii ;
 Curatare usoara.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 18


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Caracteristici suplimentare ale pardoselilor industrial:

 Protectia armaturilor impotriva coroziunii in mediile agresive, ex. Efectul clorurile;


 Etanseitate la apa;
 Permeabilitate la vaporii de apa;
 Capacitatea de preluare a fisurilor ;
 Rezistenta la inghet;
 Rezistenta la inghet-dezghet cu saruri ;
 Comportamentul la uzura ;
 Rezistenta la chimicale ;
 Rezistenta la temperaturi ;
 Decontaminare ;
 Aviz pentru industria alimentara ;
 Fara emisii ;
 Cerinte cu privire la securitatea muncii ;
 Planeitate ;
 Conductivitate electrica ;
 Rezistenta la UV ;
 Stabilitate ;
 Protectie.

Tabelul II.1. Caracteristicile Sistemelor de pardoseli industriale.

Acoperire Sigilare Acoperire în Acoperire în Acoperire în Mortar


pat pat pat
subtire gros I gros II 1 epoxidic
Grosime strat cca. 0,3 cca. 0,8 cca. 2,0-3,0 cca. 4,0-5,0 > 5,0
(mm) 2
Solicitări foarte ușoare ușoare medii ridicate foarte ridicate
Spații
industriale
Trafic pietonal Trafic pietonal, interioare fără
moderat, spatii solicitări
la șocuri sau Parcări, este
spatii interioare, industriale mijloace posibilă
Exemple tipice pre- interioare de mișcare cu preluarea
de cum subsoluri, supuse caracter fisurilor, Cazuri speciale
utilizare camere solicitarilor abraziv, pentru covoare cu
tehnice, holuri, reduse, fără trafic granule
legarea trafic de cu stivuitoare presărate
prafului. stivuitoare. (excepție
cele cu roți fără

cauciuc), pentru
garaje.
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 19
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Tabelul II.2. Cerințe minime la nivelul stratului suport și criterii de prelucrare.


Caracteristici Cerințe

Aderența Valoarea medie ≥ 1,5 MPa, valoarea minimă 1,2 MPa

Umiditatea
remanentă ≤ 4 CM %, resp. conf. valorilor din fișa tehnică a produsului utilizat

Suprafața Uscată și fără substanțe cu efect separator. Resp. fără impurități, necontaminată
Rugozitatea Conform cerințelor sistemului
Minim 10˚C, resp. conf. valorilor din fișa tehnică a produsului utilizat,
Temperatura
întotdeauna cu minim 3˚C peste
suportului
temperatura punctului de rouă
Temperatura
mediului Minim 10˚C, resp. conf. valorilor din fișa tehnică a produsului utilizat
Umiditatea
relativă ≤ 75 %, resp. conf. valorilor din fișa tehnică a produsului utilizat
Fisuri Fără fisuri, fisurile de la nivelul suportului se tratează în funcție de solicitări
Planeitate Referință la principiile de proiectare 3

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 20


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL III : Tehnologia de executie a pardoselilor epoxidice

III.1. Prelucrarea corectă a rășinilor reactive

III.1.1. Cerințe la nivelul suportului


Suprafețele pe bază de ciment trebuie să fie uscate, portante, să prezinte o rugozitate fină,
să nu prezinte șlamuri, praf sau particule neaderente. De asemenea nu trebuie să prezinte urme de
uleiuri, grăsimi și alte impurități. Pentru asigurarea aderenței de durată a acoperirilor epoxidice,
trebuiesc îndeplinite următoarele condiții la nivelul suportului:

• Aderența: minim 1,5 N/mm2


• Rezistența la compresiune: minim 22,5 N/mm2
• Umiditatea remanentă: maxim 4% din greutate
III.1.2. Pregătire:
• Se îndepărtează straturile de sinterizare sau laptele de ciment.
• Se asipră praful. Astfel se asigură o aderență mai bună a straturilor ulterioare.
• Tratarea („coaserea”) fisurilor.
• Șlefuire sau similar ca tratare a suportului.
• Se vor utiliza numai grundurile compatibile cu sistemul respectiv.

Fig.III.1.Testarea cerintelor la nivelul suportului

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 21


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.1.3. Prelucrare
Materialele cu vâscozitate ridicată sau mortarele de egalizare se vor aplica cu șpaclul cu
lamelă de cauciuc, cu gletiera sau cu șpaclul dințat. În cazul în care finisajele nu se vor presăra cu
chipsuri, obligatoriu pe suprafața proaspătă se vor face treceri cu rola cu țepi, pentru îndepărtarea
bulelor de aer. De principiu sunt de evitat temperaturile scăzute la nivelul suportului, deoarece
acestea pot genera apariția bulelor de aer. Umiditatea relativă a aerului nu trebuie să depășească
75% în condiții de temperatură de 10˚C și 85% în condiții de temperatură de 23˚C. Acoperirile
trebuiesc protejate timp de 24 de ore, după aplicare. După presărarea nisipului de cuarț peste
stratul de grund sau peste finisajul proaspăt, este de evitat umiditatea accidentală (ploi), aceasta
putând afecta aderența între straturi.
Rășinile cu vâscozitate redusă, precum impregnările sau sigilările, se vor aplica cu șpaclul,
trafaletul, cu pensula sau cu echipamente de pulverizare. Pe suprafețele orizontale, este de preferat
ca materialul să se aplice cu șpaclul din cauciuc moale sau cu racleta.
Timpii de așteptare între straturi, în cazul rășinilor fără conținut de solvenți :
• Cca. 12-24 ore, dacă suprafața este uscată la atingere
• Maxim 48 ore, dacă nu se presară nisip
• Timp de așteptare nelimitat, dacă stratul inițial a fost presărat cu nisip de cuarț în proaspăt. Se
poate întâmpla de asemenea ca în cazul timpilor lungi de repaus să fie necesară o curățare a
suprafeței.
Dacă timpul de așteptare a fost depășit sau se dorește aplicarea unui finisaj peste acoperiri
vechi, trebuie ca suprafața să se șlefuiască sau să se sableze în scopul asigurării rugozității și să se
curețe.
Timpii de așteptare între straturi, în cazul rășinilor fără conținut de solvenți
• Minim 24 ore, pentru asigurarea evaporării solvenților.

III.1.4. Măsuri de protecție și recomandări


Pe perioada prelucrării se vor purta mânuși. Este important ca produsul să nu intre în contact
direct cu pielea. Produsele conțin substanțe reactive și sunt periculoase pentru sănătate în stare
neîntărită. Se recomandă citirea și însușirea fișelor și a suporturilor tehnice înainte de prelucrare.
se recomandă ca prelucrarea și cantitățile de material să se stabilească individual, în funcție de caz
și eventual să se realizeze suprafețe de probă în prealabil.

Fig.III.2.Echipament de protectie

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 22


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

TabelulIII.1.Principalele procedee de finisare a pardoselilor

Utilizare Avantaj Domeniu de utilizare

• pe suporturi friabile
• pe suporturi puternic absorbante
Impregnare protecție eficientă
• ca protecție împotriva evaporării
forțate
• aplicabile pe betonul proaspăt
• pentru reducerea gradului de absorbție
• pentru îmbunătățirea aderenței
Grunduri / rezistență la solicitări mecanice
• pentru asigurarea unei aplicări ușoare a
Mortare epoxidice ridicate
finisajului
• pentru legarea prafului
• pentru solicitări chimice și mecanice
ridicate
• pentru case pasive și case cu consum
Finisaje pe bază de rășini
sisteme fără conținut de solvenți redus de energie
reactive
• pentru pardoseli industriale
• pentru realizarea finisajelor netede și
rugoase

• pentru spații comerciale și showroom-


uri
• pentru case pasive și case cu consum
Finisaje pe bază de rășini
sisteme decorative redus de energie
reactive
• pentru finisaje personalizate
• pentru terase, balcoane, logii

• pentru laboratoare chimice


• pentru săli de operații și spitale
Finisaje pe bază de rășini
sisteme conductive electric • pentru spații de producție componente
reactive
electronice
• pentru camere de calculatoare

• pentru suprafețe interioare durabile


• pentru case pasive și case cu consum
Finisaje pe bază de rășini sisteme pe bază de apă, resp.
redus de energie
reactive emulsionabile cu apă
• pentru finisaje personalizate
• pentru spații cu cerințe ridicate de
mediu

• pentru consolidarea suprafețelor


• pentru creșterea rezistențelor chimice și
Sigilări prelucrare ușoară mecanice
• pentru creșterea rezistenței la uzură
• asigură o curățare ușoară

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 23


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.1.5. Impregnare
Avantaje:
 Eliminarea riscului de degajarea a prafului ;
 Betonul va avea rezistența XF4 ;
 Măsură de protecție ușoară și economică ;
 Nu formează pelicula, are capacitate ridicată de penetrare, rol de consolidare și are difuzie la
vapori ;
 Poate fi aplicată și ca protecție la vapori ;
 Rezistențe chimice și mecanice ridicate .

Domenii de utilizare:
 Pe suporturile friabile ;
 Pe suporturile puternic absorbante ;
 Pe betonul proaspăt, pe plăcile monolit ;
 Pe pardoselile vechi din beton ;
 În benzinării în scopul asigurării rezistenței chimice și a rezistenței la îngheț-dezgheț cu săruri a
betonului ;
 Pe zidării vechi.

Fig.III.3.Impregnare

III.1.6. Grunduire
• Rășină epoxidică transparentă, fără conținut de solvenți ;
• Aplicarea pe suport se face în exces, ca grund pentru toate tipurile de finisaje ;
• Aderență sigură la stratul suport, asigură închiderea porilor și a capilarelor ;
• Grosime strat 0,2-0,3 mm .

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 24


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.III.4.Grunduire

Opțional: Mortar fluid de nivelare


• Rășină epoxidică transparentă, fără conținut de solvenți, cu adaos de nisip de cuarț fin ;
• Se aplică pe suport în strat subțire, cu gletiera ;
• Are rol de egalizare a neplaneităților și a rugozităților reduse ;
• Grosime strat 1-2 mm .

Fig.III.5. Mortar fluid de nivelare

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 25


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.1.7. Mortar consistent de egalizare :


• Se obține prin amestecul rășinii epoxidice transparente, cu nisip de cuarț ;
• Se trage la dreptar, se compactează și se gletuiește ;
• Are rol de egalizare a neplaneităților ridicate, pentru egalizări în pat gros ;
• Grosime strat ≥ 5 mm .

Fig.III.6. Mortar consistent de egalizare

Avantaje :
 Legarea prafului de suprafata ;
 Consolidarea de suprafata a stratului support ;
 Reducerea gradului de absortie ;
 Asigurarea aderentei straturilor ulterioare ;
 Asigurarea unei aplicari usoare a finisajelor ;
 Obtinerea suprafetelor aderente prin presararea de nisip;
 In conditiile prelucrarii temeinice poate fi utilizata si de catre neprofesionisti.

III.2.Mortar fluid de nivelare Mortar epoxidic


Avantaje :
 Solicitari mecanice si chimice ridicate ;
 Solicitari dinanice puctuale sau solicitari la socuri ;
 Egalizarea rugozitatilor si neplaneitatilor suporturilor, in spatiile industriale;
 Constructia pardoselilor (fara rosturi) si etanse.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 26


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Domenii de utilizare :
 Pentru pardoselile din cadrul depozitelor cu rafturi si supuse traficului cu stivuitoare, in
ateliere , pardoseli industriale , statii de reciclare ;
 Pentru pardoseli supuse solicitarilor ridicare, in idustria alimentara , ex abatoare, fabrici de
lapte ;
 Pentru realizarea lucrarilor de reparatii a pardoselilor existente si pentru nivelarea ne
planeitatii de la nivelul suportului ;

Fig.III.7. Mortar fluid de nivelelor


Tabelul III.2.Structura procedee de finisare a pardoselilor
Grund epoxidic
Grund Rășină reactivă, bicomponentă, cu vâscozitate redusă, Rășină epoxidică
fără pigmenți și fără conținut de solvenți Rășină epoxidică
Express
Liant fără conținut de solvenți, elastic: rășină reactivă,
bicomponentă,

cu vâscozitate redusă, fără pigmenți și fără conținut de Grund epoxidic


Mortar fluid solvenți.

Adaosuri: nisip de cuarț uscat la foc, sort 0,1-0,2 mm Rășină epoxidică


de nivelare și 0,3-0,8 mm.
Rășină epoxidică
Raport de amestec: Liant / Adaosuri: 1:2 în raport de Express
greutate

Liant fără conținut de solvenți, elastic: rășină reactivă,


bicomponentă, cu vâscozitate

redusă, fără pigmenți și fără conținut de solvenți. Grund epoxidic


Opțional: Adaosuri: nisip de cuarț uscat la foc,

Mortar sort până la 3,5 mm. Raport de amestec: Liant / Rășină epoxidică
consistent Adaosuri: 1:7 până la 1:10 în raport de
Rășină epoxidică
Express
greutate, în funcție de grosimea stratului și de
solicitări.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 27


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.2.1.Finisaje
Avantaje:

 Solicitări mecanice și chimice ridicate;


 Pentru solicitări la traficul stivuiroarelor și al lizelor;
 Pardoseli continue, etanșe, fără rosturi ;
 Aplicabile pe strat de grund cu nisip presărat ;
 Finisaje netede sau rugoase;
 Pentru solicitări ridicate, în varianta cu chipsuri presărate.

Fig.III.8. Aspect finisaj


Domenii de utilizare:

 Locuințe cu consum redus de energie sau case pasive ;


 Bucătării industriale, bucătării în cadrul restaurantelor ;
 Spații comerciale, depozite, showroom-uri;
 Spații de producție, ateliere;
 Accese în spitale și școli ;
 Ca pardoseli industriale în laboratoare chimice;
 Pentru realizarea pardoselilor în cadrul industriei alimentare;
 În spațiile cu umiditate din cadrul complexelor sportive, în vestiare, etc.

Aplicare:

 Rășină epoxidică sau poliuretanică, fără conținut de solvenți, pigmentată, autonivelantă,


cu duritate până la dur-elastică;
 Aplicarea se face cu gletiera dințată, dezaerare cu rola cu țepi ;
 Nivelează rugozitățile reduse;

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 28


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

 Grosime de strat 2-3 mm.

Aplicare - Covoare presărate cu nisip:

 Presărare cu nisip până la saturare a finisajului proaspăt, urmată de aplicarea a încă unui
strat de finisaj cu gletiera (neted) sau cu rola (antiderapant) ;
 Aplicate peste stratul de grund cu nisip presărat și cu rol de umplere a porilor, au
capacitatea de nivelare a neplaneităților și rugozităților ridicate ;
 Variantă economică, raportată la grosimea stratului;

 Solicitări ridicate.

Fig.III.9. Structura finisaj

III.2.2. Finisaje cu sau fără chipsuri / nisip de cuarț presărat

Fig.III.10. Finisaje cu sau fără chipsuri / nisip de cuarț presărat

Domenii de utilizare:

 Pentru spații de locuit, în special pentru casele pasive ;


 În bucătării industriale, bucătării în cadrul restaurantelor ;
 Spații comerciale, depozite, spații de producție, ateliere ;
 Accese în spitale și școli, ca pardoseli industriale în laboratoare chimice ;
 Pentru realizarea pardoselilor în cadrul industriei alimentare ;
 În spațiile cu umiditate din cadrul complexelor sportive, în vestiare, etc.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 29


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Avantajele acoperirilor epoxidice:


• Rezistență la uzură;

• Duritate;

• Rezistență chimică.

Avantajele acoperirilor poliuretanic:


• Elasticitate;

• Confort la pășire;

• Capacitate de preluare a fisurilor.

Fig.III.11. Aspect finisaj epoxidic

III.2.3Vopsitorie – Sigilare:

Fig.III.12. Structura vopsitorie-sigilare

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 30


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Domenii de utilizare:

 La interior: în subsoluri, și accese, camere de depozitare, ateliere, garaje, arhive, în


camera centralei, camere cu utilaje, etc .
 La exterior: terminale de încărcare, rampe, balcoane, logii, terase, etc.

Avantaje:

 Consolidează suprafața;
 Crește rezistența la uzură;
 Crește rezistența la solicitări mecanice și chimice ;
 Asigură o curățare ușoară;
 Aplicabilă în strat subțire, economic;
 Prelucrare ușoară;
 Dacă se lucrează cu atenție poate fi aplicată și de către neprofesioniști.

III.3.Acoperire – Finisaj
Industria electronică se află într-un continuu progres. Construcția de noi spații de producție
este de asemenea pe un trend ascendent, iar multe dintre spațiile existente de producție a
componentelor electronice trebu-iesc upgradate la noul stadiu al tehnicii. Adesea sunt solicitate
pardoseli care respectă normele „Camere curate” sau „ Protecție - ESD” pentru a se evita erorile în
procesul de producție sau chiar pentru protecția personalului, în urma descărcării electrostatice.
Domenii de utilizare :

 Pentru laboratoarele chimice, pardoselile industriale;


 Depozite și spații de producție în zone protejate la explozii ;
 În camere de operații, clinici și spitale;
 Spații de producție a componentelor electronice, camere de calculatoare, etc.

III.3.1.Componente conductive:
Pentru a se evita deteriorarea în faza de producție a elementelor electronice extrem de
sensibile, este necesar ca spațiul de lucru să fie protejat electrostatic (EPA). O zonă de protecție
ESD presupune o echipare extrem de complexă.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 31


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.III.13. Structura acoperirilor conductive


III.3.2.Norme și proceduri de protecție ESD
Acoperirile conductive pentru pardoseli asigură protecția în două domenii diferite:
Protecția la explozie și Protecția ESD. O acoperire conductivă are rolul de a împiedica acumularea
ridicată de electricitate ca urmare a circulației persoanelor. Astfel se evită producerea unei explozii
în mediile inflamabile. Protecția ESD reprezintă protecția elementelor electronice cu sensibilitate
ridicată, împotriva descărcărilor electrostatice. Ambele dome-nii de utilizare sunt reglementate de
norme diferite și de aceea sunt trata-te separat.

III.3.3.Suport
De regulă suporturile constau în șape de ciment sau beton, întâlnite mai rar sunt șapele
magnezitice sau anhidritice. În cazul suporturilor care prezintă pericol de umiditate ascensională,
trebuie ales un sistem cu grad ridicat de difuzie la vapori. Suporturile termoplastice, precum
șapele din asfalt turnat, presupun alegerea unui finisaj elastic
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 32
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.3.4.Grund

Stratul de grund asigură aderența între stratul suport și finisaj. Adesea stratul de grund
constă într-o rășină epoxidică transparentă, cu vâscozi-tate redusă, fără conținut de solvenți. De
asemenea această rășină poate fi utilizată în amestec cu nisip de cuarț, ca strat de egalizare. În
cadrul sistemelor cu grad de difuzie la vapori, se vor folosi rășini epoxidice pe bază de apă.

III.3.5.Strat de egalizare
Rezistența electrică a unui sistem de acoperire conductiv depinde în pri-mul rând de
grosimea stratului de acoperire. Pentru a obține aceeași valoare a rezistenței pe întreaga suprafață,
trebuie ca grosimea sistemului de acoperire să fie uniformă.

III.3.6.Strat conductiv / Împământare


Deoarece caracteristicile conductive ale betonului, ca urmarea a uscării acestuia scad, iar
pe langă aceasta stratul de grund are efect izolator, este necesară aplicarea unui așa numit câmp
conductiv. Prin intermediu acestui strat intermediar, încărcările electrostatice pot fi „canalizate”
prin câmpul conductiv cu rezistență constantă, către împământare.

Legătura între câmpul conductiv și împământare se face fie cu ajutorul benzii de cupru
autoadezive sau cu așa numitul „set conductiv”. De regulă este necesar ca la fiecare 100 m2 de
pardoseală, să se realizeze câte un racord la împământare.

Tabelul III.3.Structura procedee de finisare a pardoselilor conductive

GRUND Rasina reactiva bicomponenta fara continut de Grund epoxidic


solventi, nepigmentata, cu vascozitatea redusa Rasina epoxidica
MORTAR FLUID DE Optional : rasina reactiva, bicomponenta, cu Grund epoxidic
NIVELARE vascozitate redusa, fara pigmentu si fara continut Rasina epoxidica in amestec
de solventi, amestecata in raport 1 :1 pana la 1 :2 cu nisip de cuart
cu nisip de cuart uscat la foc
BANDA DE CUPRU Banda autoadeziva, pentru covoarele conductive. Band a de cupru
Latime : 15 mm
GRUND Rasina reactiva bicomponenta, fara continut de Grund epoxidic antistatic
CONDUCTIV solventi cu adaosuri conductive
SIGILARE Sigilare epoxidica conductiva, bicomponenta, Vopsea epoxidica antistatica
CONDUCTIVA emulsionat cu apa , seminata, pigmentata, fara
continut de solventi

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 33


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.III.14. Exemple de utilizare a pardoselilor conductive

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 34


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.4.Finisaje Acoperiri epoxidice bicomponente, cu emisii reduse, permeabile


la vaporii de apă, aplicabile în strat continuu
În zilele noastre, pardoselile trebuie nu numai să reziste diferitelor tipuri de solicitări, ci să
corespundă și cerințelor ecologice. Cu sistemele pe bază de apă, datorită produselor fără conținut
de solvenți și plastifianți, exista atât de o prelucrabilitate ușoară, cât și de un climat plăcut în
timpul aplicării dar și pe durata expolatării pardoselii.
Domenii de utilizare:

 Pardoseli industriale supuse solicitărilor ușoare și medii;


 Predominant în spații uscate;
 Renovarea covoarelor magnezitice;
 Pe suporturi cu umiditate ascensională ;
 În cadrul construcțiilor noi, pe suporturi cu umiditate ridicată.

Avantaje:

 Prelucrare și curățare ușoară a sculelor;


 Fără solvenți, cu miros neutru;
 Fără plastifianți;
 Posibilități multiple de finisare;
 Permeabilitate ridicată la vaporii de apă ;
 Pentru acoperirea suporturilor critice, precum șape anhidrit, magnezitice, sau plăci din beton
în contact cu solul;
 Economie de timp, datorită posibilității de aplicare în tehnica Airless ;
 Este posibilă acoperirea pardoselilor chiar și în condițiile fluxului continuu de producție ;
 Îngălbenire seminficativ mai redusă la aplicarea în spațiile interioare ;
 Întărire rapidă;
 Îndeplinesc criteriile de testare pentru emisiile VOC ;
 Suprafețe rezultate mate;
 Tehnologie care asigură protecția mediului.

Fig.III.15. Structura Finisaje Acoperiri epoxidice bicomponente, cu emisii reduse, permeabile la


vaporii de apă, aplicabile în strat continuu
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 35
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Tabelul III.4.Structura Finisaje Acoperiri epoxidice bicomponente, cu emisii reduse, permeabile la


vaporii de apă, aplicabile în strat continuu
GRUND Rasina epoxidica bicomponenta, fara Amorsa
continut de solventi, emulsionata cu apa,
permeabila la vaporii de apa
MORTAR FLUID Rasina reactiva, bicomponenta, emulsionata Finisaj epoxidic umplut cu
DE NIVELARE cu apa, amestecata in raport 1 :0.8 cu nisip de nisip de cuart
(OPTIONAL) cuart uscat la foc
FINISAJ Rasina epoxidica bicomponenta, emulsionata Finisaj epoxidic
cu apa, pigmentata, autonivelanta,
permeabila la vaporii de apa
SIGILARE Rasina epoxidica bicomponenta, emulsionata Vopsea epoxidica
(OPTIONAL) cu apa, pigmentata, autonivelanta, Vopsea poliuretanica
permeabila la vapori de apa

III.4.1. Curățarea pardoselilor epoxidice


Prin întreținere înțelegem conservarea suprafeței curate pe o durată anumită de timp, prin
curățare înțelegem îndepărtarea impurităților de pe suprafața pardoselii.
Întreținerea și curățarea pardoselilor epoxidice servesc printre altele și pentru
îmbunătățirea siguranței la pășire a utilizatorilor, pentru asigurarea igienei la locul de muncă,
pentru păstrarea funcționalității și a aspectului optic al pardoselii.
Suprafețele rășinilor sintetice pot prezenta ușoare neregularități de structură și de culoare,
în funcție de aplicare și de condițiile de șantier. Acestea însă nu reprezintă motive de reclamație.
Pe suprafața pardoselii, urmele tipice de uzură apărute chiar și în urma curățării și a întreținerii
regulate, precum zgârieturile, sunt de neevitat.

III.4.2. Întreținere inițială


Întreținere inițială este reprezentata de aplicarea unui strat de protectie inainte de prima
utilizare (pe pardoselile interioare netede ). Aceasta se poate realiza prin : stergere, periere,
lustruire (polisare). Se utilizeaza o solutie de intretinere cu capacitate de umplere porilor sau care
peliculizeaza, pe baza de polimeri. Se poate aplica dupa intarirea suficienta a stratului de
pardoseala : cel mai devreme dupa 7 zile de la aplicare (20°). In cazul pardoselilor conductive
electric, aplicarea stratului de protectie poate influenta conductivitate (se vor utiliza numai
produsele corespunzatoare).
III.4.3. Curățare periodică și curățare intermediară
Curatarea periodica si intermediara se realizeaza prin indepartarea regulate a murdariei
aderente, a celei neaderente si a resturilor de agenti de intretinere. Curatarea se poate face in doua
moduri: uscata (maturare , aspirare) si curatare umeda (stergere, curatare automatizata).Se pot
utiliza produse neutre sau usor alcaline , cu frecventa zilnica pana la saptamanala , in functie de
gradul de curatire.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 36


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

III.4.4. Curățare intensivă


Curatirea intensiva se face prin indepartarea murdariei persistente si a resturilor de agenti
de intretinere. Aceasta se realizeaza in doua etape : Curatirea stratului de protectie de la
intretinerea initiala si aplicarea unui nou strat de intretinere. Se poate efectua o curatire mecanica
prin frecare si periere, sau o curatire mecanizata prin masini moni disc sau cu doua discuri,
masini de curatat automate (nu se vor utiliza discuri abrazive sau perii dure). Frecventa este in
functie de gradul de murdarie , de 1-2 ori pe an. Deoarece in urma curatirii intensive stratul de
protectie initial va fii indepartat , se recomanda spalarea pardoselii cu apa curata si aplicarea unui
nou strat de protectie.Este recomandat a nu se utiliza solutii de curatare cu continut ridicat de
acizi sau de solventi si testarea agentiilor de curatare si a procedeelor de curatare in prealail pe
suprafete reduse de proba.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 37


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL IV: Tehnologia si conceptele Sika® pentru pardoseli si acoperiri

IV.1. Avantajul solutiei


Sika a continuat să își consolideze poziția de lider mondial in piață ca producator de
materiale chimice pentru construcții de-a lungul ultimilor ani, în ciuda situației economice
globale. Ca parte a acestei expansiuni, Sika a menținut un puternic accent pe furnizarea de
sisteme pentru pardoseli și acoperiri recomandate aplicațiilor diferite si multiple, precum si
extinderea lor la nivel mondial. Astăzi, Sika oferă o gamă completă de soluții pentru pardoseli și
acoperiri, care îndeplinesc sau depășesc toate cerintele si standardele recente, atât pentru lucrări
noi cat si de reabilitare. Cele mai recente evoluții ale noilor tehnologii și sisteme provenite de la
noile noastre achiziții, împreună cu testarea și omologarea lor în conformitate cu standardele
actuale, fac necesară actualizarea și extinderea acestei broșuri cu produsele noastre și structurile
sistemelor pentru pardoseli.

Fig.IV.1.Capacitatile Sika pentru pardoseli si acoperiri industriale si comerciale

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 38


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.IV.2.Capacitatile Sika pentru pardoseli si acoperiri industriale si comerciale

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 39


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

IV.2.Solutii Sikafloor® pentru spatii de depozitare, logistice si vanzari


Cantitati mari de bunuri trebuie să fie produse, distribuite și livrate rapid și la timp pentru
funcționarea eficientă a economiei. În industriile producătoare unde aceste bunuri sunt depozitate
și manipulate, depozitele, spațiile de încărcare etc, toate trebuie să aibă pardoselile lor proiectate şi
executate în aşa fel încât să fie adecvate condițiilor specifice zonelor de operare.

Este esențial ca întotdeauna să vă asigurați că sarcinile impuse vor fi toate preluate în


siguranță de sistemul de pardoseală. De aceea, cel mai important este înțelegerea deplină a
operațiilor ce se desfăşoară în fiecare zonă şi apoi stabilirea cerințelor de performanță ale
pardoselii. Aceasta include rezistența mecanică si la impact, rezistența la abrazi- une şi chimică,
expunerea termică plus curățare şi întreținere uşoară pentru prevenirea depunerii prafului etc

IV.2.1. Cladiri noi


Plăcile de beton produse din rețete cu amestecuri proiectate ce folosesc tehnologia
Sikament® sau Sika® ViscoCrete® SCC constituie o fundație solidă şi asigură obținerea unor
nivele exacte, la cotele necesare care trebuie obținute. Soluțiile Sikafloor® cu „durificator de
pardoseală”, după cum numele sugerează, sunt aplicate ca mortare de presărare uscate direct pe
suprafața betonului proaspăt turnat, unde sunt finisate mecanic cu maşina de finisat beton
(elicopterul) şi apoi se întăresc monolitic cu betonul de bază. Acesta creează o dală unică,
integrată într-o pardoseală de uzură extrem de rezistentă. Agenții şi compuşii de antievaporare,
durificare şi sigilare a betonului completează gama Sikafloor®.

Suplimentar, tehnologia Sika® EpoCem® poate fi folosită la un beton relativ nou, „verde”,
sau la betonul umed existent, unde acționează ca o barieră temporară de umiditate pentru a re-
duce timpii de aşteptare la aplicarea sistemelor de pardoseală impermeabile la vapori.

IV.2.2. Reabilitare

Șapele cimentoase, autonivelante Sikafloor® Level turnate prin pompare şi şapele de


grosimi reduse Sikafloor® CorCrete, finisate prin sclivisire pe beton nou şi vechi, sunt
folosite pentru a crea o suprafață uniformă şi nivelată, pentru aplicarea finisajelor de
pardoseli.
Aceste șape permeabile la vapori şi cu uscare rapidă oferă soluții foarte economice.
Tehnologia Sika® EpoCem® este din nou utilizată frecvent în proiecte de reabilitare când
pardoselile existente au umiditate ascendenta sau un conținut ridicat de umezeală, dar au nevoie
să fie supraacoperite rapid.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 40


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

IV.2.3. Spatii de depozitare cu rafturi

Soluțiile Sikafloor® oferă pardoseli strălucitoare şi colorate ce pot fi instalate


într-o gamă largă de grosimi şi cu o varietate de texturi ale suprafeței. Aceste
pardoseli sunt continue, fără îmbinări şi rosturi, neporoase şi antipraf, cu rezistență
chimică bună. Proprietățile lor fac din orice sistem ales o pardoseală igienică şi uşor
de curățat, rezistentă şi foarte durabilă, astfel încât sunt ideale pentru spații de
procesare uscate sau depozitare cu rafturi.
IV.2.4. Spatii de depozitare frigorifice

Soluțiile Sikafloor® pot oferi sisteme de pardoseli durabile în spații de


depozitare frigorifice, chiar şi pentru cele mai severe condiții de expunere mecanică,
chimică şi termică.

Fig.IV.3.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii de depozitare cu rafturi

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 41


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.IV.4. Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii de depozitare cu rafturi

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 42


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.IV.5.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii de depozitare frigorifice


IV.3. Solutii Sikafloor® pentru spatii de productie si procesare

Cele mai mari provocari pentru sistemele de pardoseli în unitățile de prelucrare sunt, în
general, în zonele de producție. Aceste pardoseli trebuie să suporte expuneri severe, incluzând
agresiuni mecanice, chimice și termice, dar trebuie de asemenea să asigure și gradul adecvat de
rezistență la alunecare pentru a îndeplini cerințele de sănătate și siguranță.
Sistemele Sikafloor® aplicate în spațiile de producție se bazează predominant pe
tehnologiile de ciment și rășini epo- xidice și poliuretanice, care sunt dezvoltate în laboratoarele
noastre de peste 40 de ani de experiență practică. Pentru cerințe deosebite, sisteme diferite de
lianți și fillere sunt com- binate în scopul obținerii proprietăților specifice, de exemplu poliuretan
și ciment în gama Sikafloor® PurCem®, pentru tem- peraturi ridicate și rezistență chimică în
medii umede

IV.3.1.Spatii uscate si umede


Majoritatea spaţiilor de producţie pot fi împărţite în spaţii de prelu- crare uscate sau
umede. Sistemele de pardoseală pe suprafeţele de prelucrare umede necesită de obicei un grad
mai înalt de rezistenţă la alunecare, trebuie să poată fi curăţate cu uşurinţă şi în acelaşi timp
să fie rezistente la apă şi la agenţi chimici. În spaţiile de producţie din industria alimentară și
a băuturilor, o pardoseală curată este evident, un lucru de o importanţă crucială, pentru a
facilita mediul igienic de lucru necesar.
Spațiile de prelucrare uscate necesită adeseori un echilibru sau un compromis între
capacitatea de curățare şi rezistența la alunecare pentru a îndeplini cerințele sanitare, de
igienă şi de siguranță.
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 43
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

IV.3.2. Spatii cu expunere extrema (combinatii intre conditiile de


umezeala, substante chimice, temperaturi si abraziune)

Sika are o gamă completă de soluții de pardoseli pentru facilități industriale ce


necesită durabilitate în condiții de expunere extremă și condiții de utilizare. Aceste
condiții pot varia de la atac chimic sever cu expunere la șoc termic în industria alime ntară,
până la supraîncărcare şi abraziune în industria constructoare de maşini.

Gama Sikafloor® PurCem® va funcționa în mediile de lucru cele mai exigente şi


va îndeplini toate aceste cerințe de expunere, prin in- termediul posibilităților sale
flexibile de realizare. Aceasta include o gamă completă de aspecte și texturi antialunecare
/ antiderapare.

IV.3.3. Reducerea timpilor de intrerupere pentru productie

Fiecare zi, chiar și fiecare oră în care se înregistrează timpi de întrerupere în


producție, poate fi foarte costisitoare atât în ceea ce privește construcțiile noi, cât și
proiectele de renovare.Prin urmare, este esențial ca toată aplicația de pardoseală să fie
finalizată în cel mai scurt timp, dar totuși îndeplinind condițiile de performanță și
durabilitate. Folosind sistemele de pardoseli cu întărire rapida Sikafloor® Pronto pentru
proi- ectele de realizare, întreținere şi reabilitare a pardoselilor, tim- pii de întrerupere pot fi
reduşi la minim. Sistemele Sikafloor® Pronto pot fi realizate pentru a suporta la toate
cerințele și condițiile extreme cu grade diferite de rezistență la alunecare şi suprafețe ce pot fi
curățate cu uşurință.

SPATII USCATE

Fig.IV.6.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii uscate

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 44


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

SPATII UMEDE

Fig.IV.7.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii umede

Fig.IV.8.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice pentru spatii cu expunere extrema

Fig.IV.9.Cerinte pentru reducerea timpilor de intrerupere pentru productie

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 45


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.IV.10.Cerinte pentru solutii decorative

IV.4.Solutii Sikafloor® pentru spaţii de camere curate

În ultimii ani, SIKA a dezvoltat o nouă generație de soluții avansate pentru pardoseli,
acoperirea pereților și sigilarea rosturilor în medii de camere curate. Fabricarea în condiții de
camere curate este din ce în ce mai răspândită şi solicitantă în ceea ce privește emisiile de compuşi
organici volatili (COV) şi contaminanți moleculari aeropurtați (CMA), emisii de particule și
contaminarea biologică.

Numărul produselor ce trebuie să fie fabricate şi procesate în condiții de camere curate este
în continuă creştere, de la electronice şi componente pentru automobile până la alimen- tare,
farmaceutice şi cosmetice. În multe din aceste industrii, fabricarea în condiții de camere curate,
plus un grad înalt de curățenie a componentelor, sunt acum esențiale pentru obținerea calității
dorite a produselor.

Multe sisteme Sikafloor®, Sikagard® și Sikaflex® conțin pro- duse de ultimă tehnologie,
performante, dezvoltate în mod specific și certificate pentru soluțiile recomandate în medii de
camere curate, variind de la industriile electronice și semi- conductoare la industriile stiinței vieții.
Prin urmare, suntem partenerul ideal în a vă ajuta să selectați cele mai bune soluții pentru
procesele dumneavoastră individuale și cerințele de camere curate, având certificatul unic de
calificare a produse- lor adecvate pentru camere curate CSM (Cleanroom Suitable Materials).
CERTIFICARE
Majoritatea sistemelor Sikafloor ®, Sikagard® și Sikaflex® din această broșură sunt
testate și certificate pentru utilizarea lor în medii de camere curate.

Mai mult, sunt disponibile rapoarte de testare și declarații de conformitate detaliate în


profunzime pentru fiecare produs sau sistem certificat, care conțin toate informațiile relevante cu
privire la parametrii și standardele de testare.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 46


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.IV.11.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice in cazul industriei stintei vietii

Fig.IV.12.Cerinte pentru pardoseli cu rasini sintetice in cazul industriei electronice si conexe

IV.5. Soluţii Sikafloor® pentru protectia esd si controlul descarcarii


electrostatice

În industriile în care se lucrează cu componente electronice sau substanțe chimice


volatile, electricitatea statică poate avea ca rezultat daune semnificative, vătămarea corporală şi
pierderi financiare. Toate componentele electronice active şi echipamentele, ca de exemplu
microcipurile, circuitele integrate şi utilajele sunt sensibile la descărcările electrostatice (cunoscute
ca evenimente ESD).

Chiar şi când spațiile şi oamenii sunt echipați pentru a întrebuința aceste aparate și dispozitive
sensibile la electricitatea statică, se poate produce un contact inadecvat sau o vătămare. Sistemele

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 47


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Sikafloor® ESD (Electrostatic Descharge - Descărcare electrostatică), DIF (Dissipative Flooring -


Pardoseli disipative) şi ECF (Electrically Conductive Flooring - pardoseli electro-conductive) vă pot
proteja întregul proces. Aceste sisteme pot fi proiectate în aşa fel încât să producă o pardoseală pe
măsura nevoilor dumneavoastră specifice.

Fig.IV.13.Game de rezistente in conformitate

SPECIFICAŢII

Niciuna dintre conductivitatea specifică sau valoarea rezistenței electrice menționate în


oricare dintre standardele internaționale sau naționale în tabelul prezentat mai jos nu sunt
obligatorii. Valorile pot fi adaptate de către autoritățile competente pentru a satisface cerințele
locale. Înainte de aplicarea unui sistem de pardoseli ESD, disipativ sau conductiv, Sika recomandă
întotdeauna o evaluare detaliată cel puțin a următorilor parametri, iar apoi valorile cele mai
adecvate pot fi determinate și acceptate de toate părțile implicate:

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 48


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

 Limite pentru rezistență electrică și tensiune generată în corp ;


 Metode și condiții de măsurare ;
 Echipamente pentru a face aceste măsurători ;
 Oricare din standardele sau specificațiile aplicabile.

Un eveniment ESD este o descărcare electrostatică. Aces- ta este, în principiu, o scânteie


(un efect de micro-fulger) care trece de la o suprafață încărcată conductiv la alta.
Acest transfer, incredibil de rapid, a ceea ce înainte fusese o încărcătură statică poate cauza
incendii, explozii, degaja căldură, lumină şi chiar sunete. Tocmai această potențială scânteie
„micro-fulger” care nu se vede, nu se simte şi nu se aude, poate apărea fără avertizare, iar ea
trebuie să fie prevenită sau controlată.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 49


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL V : Soluţii Sikafloor® pentru parcări supraetajate și


subterane
V.1. Elemente generale despre situaţia parcărilor

V.1.1. Structurile parcărilor din zilele noastre


Parcarea a devenit o parte vitală a comunității în continuă mișcare din zilele noastre, în
special în zonele metropolitane incluzând aeroporturi, toate dezvoltându-se într-un ritm din ce în
ce mai rapid. Aceasta înseamnă realizarea continuă a mai multor spații de parcare prin construirea
de parcări noi și prin extinderea şi renovarea frecventă a celor existente.
V.1.2. Investigarea şi cercetarea structurilor de parcare existente

Parcările supraetajate şi subterane de maşini sunt supuse unor solicitări diferite. Pentru a
descoperi cauzele de bază ale uzurii şi deteriorării, este esențială efectuarea unui studiu de
investigare şi evaluare profesional. Evident, este important să se compenseze costurile muncii de
investigație cu avantajele oferite de informațiile descoperite; însă adeseori o investigare şi o
evaluare adecvată sunt cheia procesului de menținere şi prelungire cu succes a duratei de utilizare
a unei structuri de parcare existente.

V.1.3. Construcţii noi


Structurile moderne de parcare suntesențiale şi suntintegrate în arhitectura oraşelor.
Acestea sunt frecvent construite prin folosirea tehnicilor de construcție „rapide” şi cât mai
mult posibil în afara şantierului pentru a reduce întreruperile de activitate din aceste zone.
De aceea, secțiunile preturnate și prefabricate de cadre din oțel cu platforme și scări
din beton armat sunt combinate de obicei în structuri compuse pentru noile parcări de maşini.
Protejarea adecvată a parcărilor nou construite va preveni o renovare cu costuri ridicate în
viitor.

Fig.V.1.Parcare subterana

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 50


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

V.1.4. Reabilitare
Majoritatea parcărilor supraetajate din Europa sunt construite din 1950 şi sunt făcute
predominant din beton armat, multe dintre ele având o istorie de deteriorare timpurie, defecte
structurale şi deficiențe în siguranță. Aceasta se datorează proiectării neadecvate, construcției
deficitare, standardelor scăzute de mentenanță şi reparație, sau unei combinații a acestor trei
factori. Expunerea este similară cu cea a podurilor concepute dupa aceleași coduri de
constructie şi în consecință s-au deteriorat, în special datorită corodării armăturii, pătrunderii
apei și sărurilor de dezghețare. A fost necesară închiderea multor spații şi chiar a unor parcări
întregi din cauza reparațiilor sau a înlocuirilor costisitoare. Aceste experiențe negative au
servit la accentuarea nevoii de îmbunătățire a performanței proiectării, construcției şi
materialelor folosite, în vederea asigurării durabilitatii şi siguranței structurilor de parcări noi
şi existente.

V.2. Parcări de mașini supraetajate și subterane

V.2.1. Sisteme pentru plăci de susţinere în contact cu pământul

Cerinte :

Fig.V.2. Finisaj cu durificator de pardoseala

Prezinta urmatoarele avantaje : solutie economica, rezistenta buna la abraziune, rezistenta


buna la impact , permeabil la vapori, colorat.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Placă de beton: Folosind tehnologia Sikament® sau Sika® ViscoCrete® SCC.
Durificator de pardoseală / mortar de presare: Sikafloor®-3 QuartzTop aplicat pe placa de
beton proaspăt turnată și finisat prin sclivisire cu elicopterul
Antievaporant durificator și sigilant: Sikafloor® ProSeal W, sau Sikafloor® ProSeal-12

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 51


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.V.3. Sapa antiderapanta ECC

Prezinta urmatoarele avantaje : rezistenta medie la uzura, rezistenta medie la soc termic,
rezistenta la alunecare, colorata.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă: Sikafloor®-155 WN Șapă ECC: Sikafloor®-81 EpoCem®
Strat antiderapant: Nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-264, liant epo- xidic, bicomponent, total solid, colorat, pentru
sisteme ECC autonivelante și antiderapante pe plăci de pardoseli cu un conținut ridicat de
umiditate.
Grosime totală sistem: 2-3 mm.

Fig.V.4. Sapa rigida, colorata, antiderapanta

Prezinta urmatoarele avantaje : impermeabila, rezistenta la abraziune, rezistenta la impact.


SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ
Amorsă:Sikafloor®-156/-160/-161 Strat de bază: Sikafloor®-263 SL
Strat antiderapant: Nisip cuarțos împrăștiat în exces Strat de sigilare: Sikafloor®-264,
Suprafață de uzură bicomponentă, total solidă, colorată, protectivă și impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2 – 4 mm.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 52


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.V.5. Strat de acoperire prin roluire pe baza de apa, colorat

Prezinta urmatoarele avantaje : rezistenta mica spre medie la uzura, stabilizarea suprafetei,
previne prafuirea betonului, colorat.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Acoperire: 2 x Sikafloor®-2540 W,
Strat de acoperire din rășină epoxidică pe bază de apă, bicomponent, colorat.
Grosime totală sistem: 0,15-0,25 mm.

Fig.V.6. Sapa antiderapanta flexibila, colorata

Prezinta urmatoarele avantaje : proprietatii statice de preluare fisuri, pana la -10°C,


colorata, impermeabila, rezistenta la abraziune , indeplineste cerintele standardului german OS 13

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă: Sikafloor®-156/-160/-161
Strat de bază: Sikafloor®-375
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-358/-359 N,

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 53


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă, colorată, elastomerică, protectivă și


impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2-3 mm.

Fig.V.7. Sapa antiderapanta, dur-elastica

Prezinta urmatoarele avantaje: proprietati statice de preluarea fisurilor, impermeabila,


rezistenta la abraziune, rezistenta la impact.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă: Sikafloor®-156/-160/-161 Strat de bază: Sikafloor®-326
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-358/-359 N,
Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă, colorată, proprietăți statice de preluare
fisuri, protectivă și impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2-3 mm.

Fig.V.8. Sapa rigida, colorata, antiderapanta

Prezinta urmatoarele avantaje: impermeabila, rezistenta la abraziune, rezistenta la impact.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 54


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsa: Sikafloor®-156/-160/-161 Strat de bază: Sikafloor®-263 SL
Strat antiderapant: Nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-264,
Suprafață de uzură bicomponentă, total solidă, colorată, protectivă și impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2 – 4 mm.

Fig.V.9. Sapa antiderapanta, cu intarire rapida

Prezinta urmatoarele avantaje:impermeabila, intarire rapida, rezistenta la abraziune.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă: Sikafloor®-10/-11/-13 Pronto
Strat de bază:Sikafloor®-14 Pronto
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-18 Pronto,
Suprafață de uzură, bicomponentă, cu întărire rapidă, colorată, protectivă și impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2-4 mm.

V.2.2. Sisteme pentru platforme superioare și spaţii expuse

 Sapa antiderapanta, colorata, cu proprietati ridicate de preluare fisuri

Prezinta urmatoarele avantaje: proprietatii dinamice si statice de preluare fisuri pana la -


20°C, impermeabila, rezistenta la abraziune, indeplineste cerintele standardului german OS-11a,
stabilitate UV.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 55


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.V.10. Sapa antiderapanta, cu proprietati ridicate de preluare fisuri

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă:Sikafloor®-156 /-160/-161
Membrană: Sikafloor®-350 N Elastic
Strat de bază: Sikafloor®-375
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăştiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-359 N,
Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă, colorată, cu proprietăți ridicate de preluare
fisuri, protectivă şi impermeabilă.
Grosime totală sistem: 3-5 mm

Fig.V.11. Sapa antiderapanta, cu proprietati de preluare fisuri

Prezinta urmatoarele avantaje: proprietati dinamice si statice de preluare fisuri pana la -


20°C, colorata, impermeabila, rezistenta la abraziune, indeplineste cerintele standardului german
OS-11b

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 56


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă: Sikafloor®-156 /-160/-161
Membrană: Sikafloor®-350 N Elastic
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăştiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-359 N,
Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă, elastomerică, protectivă şi impermeabilă.
Grosime totală sistem: 3-4 mm

Fig.V.12. Sapa antiderapanta, cu intarire rapida si proprietati de preluare fisuri

Prezinta urmatoarele avantaje: proprietati de preluare fisuri, colorata , impermeabila,


rezistenta la abraziune, intarire rapida.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă:Sikafloor®-10/-/-11/-13 Pronto
Strat de bază: Sikafloor®–15 Pronto
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®- 18 Pronto, Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă,
colorată, întărire rapidă, elastomerică, protectivă și impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2-4 mm.

V.3. Sisteme pentru rampe

 Sapa antiderapanta, dur-elastica

Prezinta urmatoarele avantaje: prorprietati statice de preluare fisuri, impermeabila,


rezistenta la abraziune, rezistenta la impact.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 57


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.V.13. Sisteme pentru rampe sapa antiderapanta, dur-elastica


SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ
Amorsă: Sikafloor®-156/-160/-161
Strat de bază: Sikafloor®-326
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăștiat în exces
Strat sigilant:Sikafloor®-358/-359 N, Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă,
colorată, proprietăți statice de preluare fisuri, protectivă și impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2-3 mm.

Fig.V.14. Sisteme pentru rampe sapa rigida, colorata, antiderapanta


Prezinta urmatoarele avantaje: impermeabila, rezistenta la abraziune, rezistenta la impact.
SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ
Amorsă:Sikafloor®-156/-160/-161
Strat de bază: Sikafloor®-263 SL
Strat antiderapant: Nisip cuarțos împrăştiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-264,
Suprafață de uzură, bicomponentă, total solidă, colorată, protectivă şi impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2 – 4 mm.
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 58
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig.V.15. Sisteme pentru rampe Sapa antiderapanta, cu intarire rapida

Prezinta urmatoarele avantaje: impermeabila, intarire rapida, rezistenta la abraziune.

SISTEM SIKA / PERFORMANŢĂ


Amorsă: Sikafloor®-10/-11/-13 Pronto
Strat de bază:Sikafloor®-14 Pronto
Strat antiderapant: nisip cuarțos împrăştiat în exces
Strat de sigilare: Sikafloor®-18 Pronto, Suprafață de uzură, bicomponentă, cu întărire
rapidă, colorată, protectivă şi impermeabilă.
Grosime totală sistem: 2-4 mm.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 59


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL VI : Proiectarea unor constructii sustenabile cu


sistemele de pardoseli de inalta performanta Sika
VI.1. Elemente generale

VIAŢA PROIECTULUI
Acesta este probabil crite- riul fundamental și este cu siguranţă prima întrebare care se pune la
selectarea unei pardoseli: Care este durata de viaţa a proiectului solicitat - 2, 5, 10 sau 20 de ani ? Este
întreţinerea frecventă sau regulată fezabilă sau dezirabilă? Specificaţiile pardoselii trebuie să fie în mod
evident proiectate pentru a satisface această speranţă de viaţă și durabilitate, inclusiv perioadele des-
tinate fără întreţinere.

CERINTE STRUCTURALE
Încărcările statice şi dinamice care vor fi impuse atât în timpulconstruirii cât şi al funcţionării,
trebuie să fie luate în considerare. Stratul de acoperire si uzură al pardoselii trebuie să fie capa- bil să reziste
acestor solicitări, dar nu poate funcţiona decât la fel de bine ca suportul pe care este aplicat, de exemplu
plăci structurale de beton sau șape.

CULOARE SI ASPECT
Pe lângă faptul că tre- buie să asigure protecţia continuă, fără imbinari a betonului, împotriva
lichidelor corozive şi a uzurii mecanice, sistemele de pardoseli trebuie de asemenea să îndeplinească cerinţe
de întretinere ușoară, igienă, siguranţă şi durabilitate, iar culoarea să fie adecvată cu mediul. Îndeplinirea
cerinţelor arhitectului şi clientului necesită întotdeauna luarea în considerare a ambelor criterii funcţionale şi
estetice. Cu sistemele Sikafloor® o mare varietate de culori, texturi şi efecte vizuale pot fi produse în
pardoseli, combinate cu performanţa funcţională generală.

VI.2. Cerinte de performanta referitoare la proiect

UZURA MECANICA SI LA TRAFIC


Traficul frecvent şi greu sporeşte cerinţele fizice pentru rezistenţa mecanică măsurată ca abrazi-
une. Adeseori, cea mai mare uzură sau expunere se produce în spaţiile localizate. Coridoarele sau secţiunile
de transport din jurul echipamentelor specia- lizate, de exemplu, pot necesita tratament diferit sau
suplimen- tar pentru suprafaţa generală de pardoseli înconjurătoare.

REZISTENTA CHIMICA

Rezistenţa la atacul chimic este un factor major pentru multeBfinisaje de pardoseli. Evaluaţi
efectele substanţelor chimice asupra pardoselii plus efectele lor mixte sau combinate şi consecinţele
reacţiilor chimice. De obicei, temperaturile ridicate sporesc agresivitatea substanţelor chimice.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 60


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

TEMPERATURA DE LUCRU

Rezistenţa la şocul ter- mic poate fi o cerinţă majoră pentru pardoseli. Este important să se ia în
calcul nu numai temperatura utilajelor în funcţionare şi a produselor din cadrul proceselor, dar şi
temperatura spaţiilor adiacente. La oricare capăt al scalei, temperaturile extreme de la apa fierbinte sau
aburi folosite pentru curăţare şi aerul rece ce provine de la congelatoare cu răcire rapidă pot crea medii
extrem de pretenţioase; din fericire, multe sisteme Sikafloor® se adapteaza şi rezistă timp îndelungat
acestor condiţii.

REZISTENTA LA ALUNECARE

Suprafeţele pardoselilor pot necesita grade diferite de rezistenţă la alunecare, în funcţie de mediul
lor și anume spaţii de prelucrare uscate sau umede. Aceasta este o problemă de compatibilitate între profilul
suprafeţei şi finisajul acesteia, cu cerinţa de uşurare a procesului de curăţare şi cu precizarea tipului şi
probabilităţii scurgerilor de lichide. În general, cu cât este mai mare profilul, cu atât este mai mare rezistenţa
la alunecare.

REZISTENTA LA FOC

Clasificarea la foc pentru pardoseli este în general oferită de Reglementările în Construcţii


ale autorităţilor locale şi naţionale și acoperă aspecte cum ar fi dificultatea de a se aprinde și com-
portamentul lor efectiv în caz de incendiu. Finisajele pardoselilor realizate cu polimeri lichizi
trebuie şi ele să îndeplinească aceste cerinţe și limitări, ceea ce nu reprezintă o problemă pentru
sistemele Sikafloor®.

REZISTENTA LA IMPACT, INCARCARE PUNCTUALA

În spaţiile unde mărfurile sunt manipu- late mecanic, cum sunt spaţiile de producţie,
depozite, compartimente de încărcare si altele, încărcările compresive şi dinamice sunt generate de
mişcarea acestor mărfuri pe linii, stivuitoare și transpaleţi, etc. Este esenţial să vă asiguraţi că
solicitările generate nu sunt mai mari decât rezistenţa stratului de uzură al pardoselii şi / sau aderenţa
sa la suport, ceea ce poate fi realizat cu încredere prin intermediul sistemelor Sikafloor®.

IMPERMEABILIZARE

Sistemele Sikafloor® pot furniza o sigilare impermeabilă atât pentru protejarea betonului
faţă de atacul lichidelor agresive cât şi a apei freatice de bază și a mediului faţă de scurgerea de
poluanţi. Aceasta include sisteme flexibile și cu proprietăţi de preluare fisuri, care ajută la
asigurarea retenţiei bune a oricăror materiale dăunătoare din punct de vedere ecologic, sau invers,
la menţinerea purităţii apei potabile conţinute.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 61


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

INTARIRE RAPIDA

Sistemele de pardoseli cu caracteristici de întărire rapidă pot avea un beneficiu imens în


reducerea întârzierilor datorate timpilor de așteptare la construcţiile noi și în menţinerea la minim
a timpilor de întrerupere în situaţii de renovare sau mentenanţă. Sistemele cu întărire rapidă sunt,
de asemenea, un avantaj pentru aplicaţiile care trebuie realizate la temperaturi mai scăzute. Prin
urmare, sistemele Sikafloor® includ o gamă largă de sisteme cu întărire rapidă şi accelerată.

ACOPERIRE DE PARDOSEALA PE BETON VERDE SI UMED

În construcţiile noi, intarzierea datorata asteptarii ca placiile de beton proaspat turnate sa fie acoperite
și să permită continuarea lucrărilor deconstrucţie sau punerea în uz a spaţiului, sunt o problemă majoră. La
proiectele de renovare, așteptarea reducerii conţinutului de umezeală a betonului, până la un nivel acceptabil,
pentru a putea fi acoperit cu straturi de rășină impermeabilă, este de asemenea o mare problemă. Tehnologia
Sika® EpoCem® esteo soluţie inovatoare care poate fi utilizată pentru reducerea semnificativă aacestor
timpi de așteptare.

CAPACITATEA DE PRELUARE FISURI

Proprietăţile statice şi dinamice de preluare fi- suri sunt adeseori necesare la sistemele de
acoperire a pardoselilor, pentru a proteja în mod adecvat suportul și pentru adaptarea la mișcări și
vibraţii. Aceasta este o cerinţă specială la platformele expuse ale parcărilor de maşini, de
exemplu.Proprietăţile de preluare fisuri ale sistemelor Sikafloor® selectate pot realiza adaptarea în
siguranţă cu mișcarile existente, iar sistemele Sika sunt testate la performanţa de preluare fisuri până la
cel puţin –20°C.

AMORTIZAREA ZGOMOTULUI DE IMPACT

Locurile publice de tranzit şi de întâlnire, cum sunt holurile de intrare, coridoarele, suprafeţele
de expunere şi vânzare necesită niveluri mai înalte de confort la mers şi protecţie împotriva transmisiei
ambelor zgomote de impact și a celor transmise pe calea aerului. Din acest motiv, se recomandă
sistemele de pardoseli flexibile Sika, plus adezivii elastici SikaBond® disponibili pentru a face ca
sistemele de pardoseli din lemn să îndeplinească aceleaşi standarde, inclusiv Partea E a reglementărilor
europene privind transmisia sunetelor.

MIROS NEUTRU, FĂRĂ COV

Sistemele de pardoseli total solide, 100% solide sau fără solvenţi, care de asemenea au un
miros neutru şi emisii scăzute de COV, trebuie luate mereu în considerare atunci când este cazul,
pentru a fi sustenabile și ajutătoare la îndeplinirea obiectivelor Construcţiilor Verzi (Green
Buildings), care susţin împreună protecţia mediului. Acesta este în special cazul zonelor ocupate de
interior / spaţii interne sau închise, unde sistemele Sika®ComfortFloor® sunt soluţia ideală.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 62


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CONDUCTIVITATE ELECTRICA/ ESD

Există o cerinţă tot mai mare pentru soluţiile de pardoseli conductive, incluzând sistemele
ESD, DIF și ECF. Aceste tipuri de sis- teme pentru pardoseli sunt folosite pentru protejarea
aparatelor si dispozitivelor sensibile de avarii sau pentru a evita efectele potenţial explozive în
atmosferele inflamabile. Sika este lider mondial în această tehnologie, atât pentru pardoseli cât şi
acoperirea de pereţi.

CURATENIE SI INTRETINERE

Pentru a vă asigura că soluţiile de pardoseli Sika rămân în condiţii bune şi continuă să fie
perfor- mante și să funcţioneze conform cerinţelor pentru a vă proteja investiţia dumneavoastră și a
oferi ani de satisfacţie, noi vă punem de asemenea la dispoziţie sfaturi şi ghid de utilizare cu
privire la curăţenie şi întreţinere.

CONDUCTIVITATEA TERMICA

Utilizatorii pot percepe căldura unei pardoseli la picioarele lor foarte diferit şi subiectiv.
Pe lângă ambientul camerei şi temperatura suprafeţei pardoselii, conductivitatea termică a
suportului este în mod obişnuit factorul cel mai semnificativ.

REZISTENTA LA LUMINA UV

Atunci când culoarea este importantă sau când se anticipează expunerea la radiaţii
ultraviolete, sunt disponibile sisteme Sikafloor® potrivite, rezistente la lumină.Acest lucru poate fi
deosebit de important pe platformele expuse sau parţial expuse ale parcărilor auto sau ale balcoanelor,
de exemplu. Lumina UV și stabilitatea culorii ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare pentru
orice pardoseli cu uși sau ferestre pe unde pătrunde lumina naturală a soarelui în clădire, pentru
perioade semnificative de timp.

EMISIILE DE COV / CMA

Unul din principalele obiective ale pardoselilor şi acoperirilor depereţi din Camere Curate
este acela de a preveni efectele dăunătoare potenţiale ale COV (compuşi organici volatili) / CMA/
(compuși moleculari aeropurtaţi) ce sunt eliberaţi în atmosferă şi care afectează calitatea
materialelor sensibile produse în aceste spaţii.Sistemele Sikafloor®CR reprezintă tehnologia de
vârf în acest domeniu şi au fost testate pentru a oferi cea mai bună performanţă pe piaţa globală.

PENTRU CONTACT CU ALIMENTELE

Pardoselile din industria alimentară şi a băuturilor trebuie să fieadecvate contactului direct


sau
Food în imediata vecinătate a produselor alimentare, fără a avea un efect advers asupra lor; în
aceeași măsura trebuie să poată suporta regimurile extrem de intensive de curăţare şi expunerea
frecventă la agenţi chimici agresivi. Multe sisteme Sikafloor® au aprobări pentru contactul cu
alimentele şi apa potabilă.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 63


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

PLANEITATE SI NIVEL

Straturile de reprofilare destinate supraacoperi- rii necesare pentru a furniza o suprafaţă


netedă (plană) sau orizontală (nivelată) pentru cerinţe scăzute de performanţă, precum înainte de
aplicarea covoarelor, pardoselilor elastice, pardoselilor din lemn, pardoselilor sportive sau
placărilor din spaţiile interne rezidenţiale; plus pentru specificaţii cu performanţe ridicate ce
necesită valori extreme precum traficul de motostivuitoare în depozite și spaţii de depozitare
înalte, de exemplu.

SISTEME MONOCOMPONENTE

Sistemele monocomponente pe bază de poliuretan încorporează o tehnologie unică ce


permite materialului să utilizeze umiditatea atmosferică pentru a declanșa procesul de întărire.
Aceasta înseamnă că aceste acoperiri monocomponente poliuretanice, care se întăresc la
umiditate, pot fi aplicate aproape fără dependenţă de vreme (temperatură, umiditate sau punct de
rouă) și se usucă rapid.

Tabel VI.1.Cerinte–cheie de luat in considerare pentru selectarea unui sistem de pardoseli

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 64


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

VI.3.Reducerea timpului de asteptare pentru constructii noi si lucrari de


reparatii
Programarea lucrărilor de pardoseli cu „început” și „sfârșit” pe șantier nu se
potriveşte mereu cu timpul necesar construcției de ansamblu (de exemplu: timpii de aşteptare
necesari / întârzieri datorate condițiilor suportului sau limitărilor mediului înconjurător etc).

Finisările pardoselilor la majoritatea şantierelor de construcții sunt unele din ultimele


aplicații şi astfel se realizează sub presiune de timp. Dacă trebuie să aşteptați până ce sunt îndep-
linite condițiile ideale în placa de beton (rezistență la smulgere 1,5 N/mm2) şi umiditate (< 4%
p.v. – parti volumetrice), atunci majoritatea materialelor de pardoseli necesită un timp de aşteptare
de cel puțin 28 de zile, conform fişelor tehnice de produse şi standardelor respective. Puteți reduce
acest timp de aşteptare în mod considerabil prin folosirea straturilor intermediare unice
Sikafloor®-81 sau -82 EpoCem®. Acestea pot fi aplicate direct pe betonul nou după 7-10 zile şi
de asemenea direct pe suporturile din beton recent pregătite prin sablare cu apă sub presiune
ridicată, ca de exemplu în lucrările de reabilitare.

O posibilitate suplimentară pentru folosirea Sikafloor® Epo- Cem® este atunci când nu
sunteți sigur dacă placa de beton are dedesubt o membrană impermeabilizatoare intactă sau nu.
Umiditatea ascendentă poate cauza probleme serioase plăcilor de fundație la multe tipuri de
acoperiri pe bază de răşină pentru pardoseli, ducând în mod frecvent la apariția băşicilor osmotice
(fenomenul de osmoză – presiunea vaporilor de apă asupra straturilor de acoperire) sau la
exfoliere.

Avantajele Sikafloor®EpoCem® se bazează pe componentele de sistem unice. Sistemul


constă într-o dispersie epoxidică într-o șapă de mortar autonivelantă pe bază de ciment. Grosimea
aplicației variază de la 2 la 8 mm, în funcție de sistem. Cu acest material puteți obține un suport
complet omogen, rezistent, solid şi neted pentru stratul de uzură al pardoselii. Matricea combinată
din epoxi-ciment formează o barieră temporară împotriva umidității ascendente; aceasta oferă de
asemenea un suport foarte puternic și rezistent. Acest strat intermediar uniform şi omogen permite
supraacoperirea cu straturi de rășini permeabile la vapori sau structuri de sistem pe bază de rășini
solide după un timp scurt de aşteptare, de la 18 la 36 de ore după aplicare. Nu este necesară o
pregătire și o condițonare suplimentară a suprafeței pentru a obține o pardoseală netedă, fără pori

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 65


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VI.1. Defecte de acoperire referitoare la acoperirea betonului proaspat si umed

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 66


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL VII : Studiu de caz privind sistemul de reparatie


si protectie a pardoselilor sectiilor de productie din cadrul Electro
Alfa Botosani

VII.1.Constatarea starii actuale a pardoselii existente


In urma inspectiei vizuale a pardoselii existente, inspectie cu rolul de a determina existenta
fisurilor si a golurilor, contaminarea cu ulei/grasimi, delaminarea straturilor anterioare de
vopsitorie, gradul de rugozitate a pardoselii si gradul de uzura a acesteia am constatat, in anumite
zone, delaminarea stratului existent de vopsitorie cu tot cu substratul din beton.

Fig. VII.1. Starea actuala a pardoselii existente

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 67


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Acest fapt indica posibilitatea existentei unui substrat din beton foarte slab si instabil
pentru aplicarea unui nou sistem de protectie.

Ca urmare s-au efectuat patru teste de smulgere, obtinandu-se urmatoarele valori:


- test 1: 0,3 N/mm2
- test 2: 0,4 N/mm2
- test 3: 2,2 N/mm2
- test 4: 1,3 N/mm2

Fig. VII.2. Teste de smulgere

In vederea aplicarii in mod corespunzator a unui sistem de protectie, conform EN 1504-2,


respectiv EN 1542, conditia obligatorie este ca rezultatele testelor de smulgere sa aiba o valoare
medie de 1,5 N/mm2, iar valoarea minima sa fie de 1 N/mm2.
Astfel, in acest moment se impune o pregatire corespunzatoare a substratului din beton,
indepartand stratul de beton slab/nestabil prin scarificare si/sau frezare in vederea obtinerii unor
valori ale testelor de sulgere in limitele de mai sus. Aceasta pregatire mecanica se va face folosind
folosind utilaje specifice.
Scarificarea este un procedeu de pregatire a suprafetelor din beton in vederea aplicariii
unor protectii pe baza de rasini, utilaj cu discuri rotative din otel care taie santuri in suprafata din
beton. Adancimea santurilor va fi limitata pentru a evita fracturarea nedorita a betonului sau
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 68
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

transmiterea de vibratii in structura. Santurile rezultate in urma scarificarii nu trebuie sa fie mai
adanci de 5 mm si fiecare banda de trecere a masinii nu ar trebui sa se suprapuna cu banda
anterioara pe o latime mai mare de 50 mm. In urma acestui procedeu de pregatire a suprafetei
rezulta o suprafata cu santuri care trebuie prelucrata ulterior prin suflare cu aer comprimat sau
sablare fara praf. Compresoarele de aer folosite pentru operatiunile de mai sus trebuie sa fie
echipate cu separatoare de ulei care sa aiba o eficienta de <0,01%. Dupa realizarea tuturor
operatiunilor de pregatire a substratului pardoseala trebuie curatata in cele din urma de praful si
particulele rezultate cu ajutorul unii aspirator industrial de mare putere.

VII.2.Aplicare sistem reparare/egalizare pardoseala:

Aceasta etapa are rolul de a repara si egaliza zonele pregatite prin metoda scarificarii.
Sistemul consta din : rasina epoxidica transparenta pe baza de apa, cu vascozitate scazuta folosita
ca amorsa si ca agent de impermeabilizare/impregnare/durificare sape din beton; si sapa
autonivelanta traficabila polimer-ciment cu rezistenta mare la abraziune si cu rezistenta la
compresiune de 40 N/mm2 .

Fig. VII.3. Aplicare sistem reparare / egalizare pardoseala

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 69


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Grosimea si aria de aplicare a acestui sistem in hala de productie depinde de starea actuala
a substratului, deci implicit de inlaturarea suprafetelor nestabile din beton pana la obtinerea unui
strat corespunzator.

VII.3.Aplicare sistem protectie


In aceasta etapa se aplica sistemul de protectie atat pe zonele reparate/egalizate conform
pct. 2, cat si in zonele care nu au necesitat pregatirea prin metoda scarificarii, zone care au fost
mai intai degresate folosind un agent de decontaminare si slefuite in vederea realizarii unui strat
rugos pentru crearea legaturii mecanice intre stratul suport si sistemul de protectie.

Fig. VII.4. Aplicare sistem protectie

S-au aplicat doua sisteme in grosime de 1mm, astfel:


Varianta 1 – sistem cu rezistenta la trafic pietonal dupa 12 ore si rezistenta totala dupa
7 zile.
Varianta 2 – sistem rapid cu rezistenta la traffic pietonal dupa 5 ore si rezistenta totala
dupa 24 ore.
Trebuie avut in vedere faptul ca acest sistem in grosime de 1mm nu poate corecta
denivelarile substratului.

VII.4. Determinarea rezistentei la compresiune

Avand in vedere rezultatele testelor efectuate se doreste o evaluare cat mai corecta a
calitatii:
- stratului suport prin masurararea rezistentei la compresiune a substratului din beton avand o
varsta mai mare de 56 de zile ;
- sistemului aplicat (varsta mai mica de 14 zile) pentru reparatia stratului suport in vederea
aplicarii unui sistem compatibil de protectie.

S-a ales o metoda nedistructiva a masurarii rezistentei la compresiune folosind un


sclerometru (Schmidt Hammer). Acesta va lovi suprafata substratului cu aceeasi forta,

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 70


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

sclerometrul masurand valoarea fortei de reactie (recul) rezultata, valoare ce va fi corelata cu


varsta substratului conform graficului de referinta rezultand in final valoarea rezistentei la
compresiune.

Fig. VII.5. Sclerometru

Masurarea rezistentei la compresiune al stratului suport avand o varsta mai mare de 56 de


zile. S-au ales 6 zone distincte pentru masurare, in fiecare zona facandu-se cinci determinari.

Tabel. VII.1.Masurarea rezistentei la compresiune

Val.
Val. 1 Val. 2 Val. 3 Val. 4 Val. 5
Zona 2 2 2 2 2 medie
N/mm N/mm N/mm N/mm N/mm N/mm2
Zona 1 12 5 8 6 5 7,20
Zona 2 9 10 8 9 8 8,80
Zona 3 10 7 11 8 9 9,00
Zona 4 –
Zona refacuta folosind 24 33 24 32 32 29,00
beton clasa superioara
Zona 5 12 11 7 7 11 9,60
Zona 6 9 12 14 13 13 12,20

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 71


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Prin corelarea valorilor medii din tabelul de mai sus cu rezistentele la compresiune ale
diferitelor clase de beton din tabelul urmator se poate identifica cu usurita marca/clasa
substratului.
Tabel. VII.2. Rezistente la compresiune ale diferitelor clase de beton

Clasa betonului Clasa de rezistenţă a


Marca betonului Fck cil (N/mm2) Fck cub (N/mm2)
conf. C140-86 betonului
B 50 Bc 3,5 C 2,8/3,5 2,8 3,5
B 75 Bc 5 C 4/5 4 5

B 100 Bc 7,5 C 6/7,5 6 7,5


B 150 Bc 10 C 8/10 8 10
B 200 Bc 15 C 12/15 12 15
B 250 Bc 20 C 16/20 16 20
B 300 Bc 22,5 C 18/22,5 18 22,5
B 330 Bc 25 C 20/25 20 25

B 400 Bc 30 C 25/30 25 30

B 450 Bc 35 C 28/35 28 35

- - C 30/37 30 37

- - C 35/45 35 45

B 500 Bc 40 C 32/40 32 40

B 600 Bc 50 C 40/50 40 50

- - C 45/55 45 55

B 700 Bc 60 C 50/60 50 60

Masurarea rezistentei la compresiune a sistemului (varsta mai mica de 14 zile) pentru


reparatia stratului suport in vederea aplicarii unui sistem compatibil de protectie.

Fig. VII.6. Sistem de protectie

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 72


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Tabel. VII.3. Masurarea rezistentei la compresiune folosind Schmidt Hammer-ul

Val.
Val. 1 Val. 2 Val. 3 Val. 4 Val. 5
Zona 2 2 2 2 2 medie
N/mm N/mm N/mm N/mm N/mm N/mm2
Zona MC 32 30 32 30 30 30,80

Mentionez faptul ca sistemul de reparatie s-a aplicat intr-o zona in care suportul este slab,
iar in urma masuratorilor este evident faptul ca s-a imbunatatit in mod substantial calitatea
suportului prin aceasta aplicare.

VII.5. Concluzii
Calitatea stratului suport este neadecvata aplicarii doar a sistemului de protectie a
pardoselii si astfel trebuiesc realizate urmatoarele etape de lucru:

Etapa 1. pregatirea corespunzatoare a suportului prin indepartarea suprafetelor slabe


folosind utilaje specializate de scarificare / frezare, utilaje ce indeparteaza cu usurinta grosimi de
min. 5mm ale substratului. Aceste utilaje au productivitate sporita in cazul indepartarii straturilor
in grosimi de peste 5mm.
Dupa scarificare/frezare se va sabla suprafata pentru obtinerea unui grad de finisare
superior.

Fig. VII.7. Scarificare / frezare

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 73


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VII.8. Sablare


Etapa 2. dupa indepartarea straturilor superioare slabe se poate alege unul din urmatoarele
sisteme de reparatie, astfel:

A. Se poate aplica un sistem de reparatie pentru refacerea cotei de nivel initiale pe intreaga
suprafata folosind unul din urmatoarele sisteme, sisteme ce afecteaza in mod diferit activitatea de
productie:

– sistem clasic de reparatie folosind plase de armare si beton clasa superioara de la o statie de
betoane. In acest caz perioada de asteptare pana la aplicarea sistemului de protectie poate fi de 20-
28 zile ;
– sistem rapid folosind mortarul mineral de sapa, grosime 9-70mm. In acest caz perioada de
asteptare pana la aplicarea sistemului de protectie este de 7-10 zile ;
– sistem rapid folosind sapa autonivelata traficabila de tip polimer-ciment, grosime 3 -20mm. In
acest caz perioada de asteptare pana la aplicarea sistemului de protectie este de 3-5zile.
Aceste sisteme de reparatie au rolul, ca si in cazul unei fundatii de tip radier, de a prelua
incarcaturile atunci cand portanta terenului de fundare este foarte slaba.

B. Se poate aplica doar sistemul de protectie, rezultand o diferenta de nivel pe intreaga


suprafata fata de cota initiala de 0,5, 1,0, 1,5 cm sau mai mult.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 74


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VII.9. Initial si Final (sist. reparatie)

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 75


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VII.10. Solicitari mecanice asupra sistemului de reparatie

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 76


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Etapa 3. Consta in aplicarea unui sistem adecvat de protectie a suportului mineral folosind
un sistem de rasini sintetice cu rezistenta la solicitarile mecanice/chimice specifice activitatii de
productie.

Fig. VII.11. Sistem de protectie pe baza de rasini sintetice

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 77


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VII.12. Nisip cuartos de diferite granulatii, in final rezultand suprafete precum in fotografie

VII.6. Mentenanta sistemului de protectie

Pardoselile industriale sunt supuse la diferite incarcari, uzura si degradare in timpul


exploatarii, care duc frecvent la poluare si patare. Datorita fie rotilor elevatoarelor sau pantofilor
personalului, se aduce murdarie de afara. Depunerile de praf aduse inauntru, care se usuca pe
pardoseala sunt o sursa suplimentara de murdarire a pardoselii. Pardoselile industriale din depozite
sau spatii de productie sunt contaminate suplimentar si de chimicale. Utilizatorul si/sau
proprietarul cu siguranta isi doresc sa mentina pardoseala in stare buna cat mai mult timp posibil.
Curatarea regulata a pardoselii si utilizarea agentilor adecvati de curatare sunt cele mai importante
conditii. Informatiile urmatoare reprezinta un concept de curatare al pardoselilor MC-DUR pentru

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 78


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

asigurarea unei durabilitati cat mai indelungate de utilizare si o perioada cat mai extinsa de
exploatare.
VII.6.1. Intervale de curatare
Dupa aplicarea sistemului de pardosea, suprafata va fi lasata sa se intareasca complet.
Curatarea initiala va fi facuta numai dupa ce a trecut timpul de intarire complet specificat in fisa
tehnica, deoarece doar atunci se va obtine rezistentele mecanice si chimice.
Pentru inceput trebuie facuta o curatare de baza. Procedura va fi descrisa in detaliu,
ulterior. Dupa curatarea initiala se va tine cont de intervalele de curatare, de ex. o interventie de
rutina pe luna. In mod aditional se va face o curatare de baza mai insistenta o data la 6 luni,
utilizand agenti de curatare intensivi. Aditional se vor observa scurgerile accidentale de produse
(substante chimice) care se vor indeparta imediat.
In general: murdaria recenta poate fi indepartata mai usor decat cea veche, uscata sau care
pateaza. De asemenea, agentii contaminanti care pateaza pot modifica optic pardoseala, de ex. pot
cauza decolorari si modificari ale texturii suprafetei. Contaminarea minerala datorita pantofilor
sau rotilor elevatoarelor poate fi "frecata" in pardoseala, cauzand degradari mecanice si rezultand
imperfectiuni vizibile permanente.
VII.6.2. Tipul si sursa contaminarii
Murdaria desprinsa si ne-aderenta poate fi indepartata cu o solutie de sapun sau agenti
tensioactivi. Uleiul, urmele de cauciuc, grasimile, reziduurile lipicioase, etc se indeparteaza cu
agenti de curatare alcalini, surfactanti.
Reziduurile de ciment pot fi indepartate cu acizi in solutie foarte diluata. Agentii de
curatare pe baza de acizi, in concentratie foarte mare nu trebuie utilizati la curatarea pardoselilor
industriale pe baza de rasini reactive.
Reziduurile de vopsea si agentii contaminanti similari pot fi indepartati folosind substante
de curatare pe baza de solventi. Curatarea pe suprafete mari cu astfel de substante nu este
recomandata deoare nu se poate elimina riscul aparitiei unor modificari ale aspectului suprafetei.
Urmele de cauciuc datorate elevatoarelor sau transpaletilor pot cauza o contaminare
extrema a pardoselii. Franarea brusca sau schimbarea brusca a directiei duc la un efect de
alunecare intre anvelope si pardoseala, degradand suprafata pardoselii. Datorita alunecarii
suprafata pardoselii este zgariata si reziduurile de cauciuc raman in escoriatii. Aceste contaminari
rezistente pot fi indepartate doar utilizand agenti de curatare concentrati. In cazuri extreme acestia
pot cauza "arsuri" care nu mai pot fi indepartate.
VII.6.3. Echipamentul de curatare
Cele mai bune rezultate de curatare se obtin utilizand masini cu perii rotative si uscator,
de ex. Kracher, dotata cu 2 perii contra-rotative. Initial pardoseala este tratata cu echipamentul,
in stare umeda. Dupa ce murdaria, poluarea, petele , etc. sunt in suspensie, apa murdara este
indepartata cu ajutorul aceleiasi masini.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 79


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

VII.6.4. Agenti de curatare


Agentii de curatare sunt in general pe baza de tenside care dizolva agentii contaminanti si
surfactanti care reduc tensiunea superficiala a apei. Astfel solutia de curatare poate penetra si
ingloba murdaria si tensidele isi fac efectul. Se indeparteaza petele rezistente si reziduurile sub
forma de film si este ideal pentru curatarea intermediala si finala in situ. Pentru o intretinere
regulata se indeparteaza murdaria, grasimea si uleiurile, se usuca repede fara sa lase urme si
mentine luciul suprafetei.
Prin simpla aplicare a solutiei in concentratii de 5-30% se pot obtine urmatoarele rezultate
imediate:

Fig. VII.13.Actiunea agentilor de curatare

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 80


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

VII.6.5. Curatarea
Curatarea pardoselilor industriale poate fi divizata in urmatoarele etape de lucru:
● Aplicarea agentului de curatare. Intai se distribuie agentul de curatare pe supra-fata astfel incat
sa se umecteze intreaga suprafata ;
● Perioada de contact. In continuare agentul de curatare trebuie sa fie lasat pe suprafata o perioada
de timp pentru a penetra complet murdaria si curatarea ulterioara cu peria sa-si faca efectul
maxim ;
● Curatarea cu peria. Datorita periilor integrate ale echipamentului de curatare este imbibata mai
bine si murdaria, este indepartata mai eficient ;
● Aspirarea.Ulterior murdaria desprinsa si apa murdara este indepartata cu ajutorul utilajului de
curatare ;
● Neutralizarea. In cele din urma suprafetele sunt clatite cu apa curata, neutralizate si aspirate din
nou.
Toti agentii de curatare trebuie aplicati conform specificatiilor producatorului, in general in
forma diluata.Dupa o aplicare uniforma si o perioada de contact de 1 – 5 minute, se poate trece la
curatarea mecanizata. Perierea intensa (frecarea) este foarte eficienta si valorifica la maxim efectul
agentului de curatare. In functie de gradul de contaminare, utilizarea a diferitor tipuri de perii
poate imbunatatii rezultatele de curatare.
Pentru suprafete de dimensiuni mai mari recoman-dam utilizarea utilajelor conduse de
curatare, respectand procedura descrisa mai sus. Alegerea corecta a periei este importanta pentru o
curatare optima. Cele mai bune rezultate se obtin folosind perii moi sau mediu-aspre. Daca se
folosesc perii aspre pe suprafete antiderapante, particulele de murdarie pot sa ramana in
zgarietauri sau alte depresiunideoarece perii rigizi trec peste varfurile agregatelor.Suprafata
curatata si aspirata trebuie neutralizata prin clatirea cu apa curata.

VII.7.Procedura de lucru generala privind reparatia betoanelor si aplicarea


pardodelilor pe baza de rasina epoxidica

1. Identificarae zonelor deteriorate si realizarea inclusiv mentinerea obligatorie a unui


jurnal de proiect.

2. Pregatire mostra etalon .


Se va pregati un panou etalon pentru instruire si ca suprafata de referinta. Panoul etalon se
va realiza astfel incat sa evidentieze fiecare strat/procedura. Toate standardele de executie se vor
masura/monitoriza prin compararea cu aceasta mostra aprobata.

Toate suprafetele trebuie sa fie bine curatate, desprafuite, fara urme de moloz, materiale
neaderente sau exfoliate, apa statatoare, uleiuri, grasmi, vegetatie.
Suprafetele de beton trebuie sa fie curatate de laptele de ciment si orice urme de substante
decofrante sau compusi de intarire.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 81


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Se verifica daca exista saruri solubile la suprafata suprafetelor ce urmeaza a fi peliculizate.


Se utilizeaza kit-ul de testare Chlor-Test. In cazul in care cantitatea de saruri solubile depaseste
limitele admisibile recomandate se efectueaza un tratament cu produsul Chlor-Rid.
Se repeta operatia pana ce continutul de saruri solubile se incadreaza in limitele aceptabile.
Cantitatea maxima de saruri solubile acceptabila (micrograme per cm2):
Cloruri 3 pentru imersie, 7 pentru suprafete neimersate.
Nitrati 5 pentru imersie, 10 pentru suprafete neimersate.
Sulfati 10 pentru imersie, 20 pentru suprafete neimersate.

3. Masurare umiditate suport

Se realizeaza cu un aparat de masurare a umiditatii betonului (HYDROMETRU ) sau prin


procedura standard cu folie .Daca umiditatea suportului corespunde valorii prevazuta in fisa
tehnica se trece la etapa urmatoare .Umiditate suport admisa mai mica de 5 % (daca umiditatea
este mai mare consultati un specialist pentru detalii specifice acestui caz ).
Pentru realizarea unei lucrari de calitate este obligatorie indeplinirea tuturor conditiilor de
mai jos. In jurnalul de proiect se vor inregistra date privind starea suprafetei, metodologia de
pregatire a suprafetei, temperaturilor suprafetei - aerului, umiditatii si a punctului de roua. rasina
folosita si consumurile.

 Temperatura aerului: 50C pana la +300C;


Temperatura suprafetei: 50C pana la +300C;
Observatie importanta: pentru aplicatii cad temperatura suportului este sub +50C, de
exemplu in spatii frigorifice, se va consulta un specialist pentru detalii specifice adaptate fiecarui
proiect.

 Conditii climatice;
Umiditatea relativa trebuie sa fie ≤ 80%;
Temperatura suprafetei trebuie sa fie cu minimum 30C mai mare decat punctul de roua.

 Betonul trebuie sa atinga minimum 75% din rezistenta sa finala conform procietului. Daca
conditia iv) de mai jos este indeplinita, in mod normal betonul ar trebui sa atinga acest minim de
75% din rezistenta finala. Daca exista indoieli privind acest aspect consultati un specialist pentru
detalii suplimentare.
 Umiditatea relativa a betonului (determinata cu metoda Vaisala) trebuie sa fie ≤ 75%*.
In cazul utilizarii umidometrului acesta trebuia sa indice ≤ 5% umiditate*.
Testul cu clorura de calciu oentru determinarea transmisiei de umiditate trebuie sa indice ≤
14,6 g/m2/24 ore.

4. Pregatire suport

Pregatirea suportului ce urmeaza a fi aplicat consta in curatarea suportului existent prin


procedee mecanice si manuale dupa caz.
Suprafetele elicopterizate ,sclivisite –laptele de ciment reprezinta un strat friabil- se
sableaza cu masini de sabalat cu recuperare de particule avand material sablator alice metalice

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 82


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

sau se scarifica dupa caz pana se obtine o suprafata stabila a suportului de beton Sablarea se va
efectua conform normelor in vigoare precum cele prezentate in ghidul ICRI Technical Guide No.
03732 sau SSPC SP 13. Profilul recomandat al suprafetei va fi conform ICRI CSP-3 sau CSP-5.
Profilul minim de sablare trebuie sa fie intre 750 si 1000 microni.

Betoanele degradate se scarifica pana la strat stabil sanatos .

5. Reparatii structura

Defectele de suprafata ale betonului – fisuri, gauri, structuri poroase – se vor remedia cu
mortare epoxidice . Aplicarea se va face cu fierul de glet pana la reprofilarea suprafetei .Fisurile
se deschid sub forma de V se sufla cu aer sau se aspira dupa care se reprofileaza cu rasina
epoxidica armata cu nisip curators .

6. Desprafuire

Desprafuirea suprafetelor existente se va realiza prin stergere cu carpe din bumbac si prin
aspirare

7. Degresare- daca suprafetele sunt contaminate cu zone de ulei

Aceasta operatiune se va executa cu carpe din bumbac imbibate in solvent organic.

8. Aplicare sistem rasini sintetice

Daca suportul de beton ce urmeaza a fi protejat, in urma masuratorii rezulta o umiditate


mai mica de 5 % avem urmatorul :

 Aplicare 1 strat amorsa epoxidica la sturatie ( betonele poroase absorb o cantitate mai mare
de rasina ) ;
 Aplicare 1 strat amorsa epoxidica peste care se presara nisip cuartos la sturatie ( se
alcatuieste un mix de amestecuri cuartoase cu granulatii diferite ) ;
 Indepartare exces nisip cuartos , slefuire si aspirare suprafata ;
 Aplicare strat intermediar de rasina epoxidica ;
 Slefuire si aspirare suprafata ;
 Aplicare strat final rasina epoxidica pana la saturarea suprafetei si obtinerea gradului de
finisare dorit .

Aplicarea straturilor se face la intervale de 24 ore la intarirea stratului precedent si o


temperatura pozitiva a suportului indicata de producator.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 83


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Suportul de beton care urmeaza sa se protejeze trebuie sa indeplineasca conditii de:

 Planeitate (protectiile in strat subtire urmaresc conturul suprafetei, iar cele in strat gros –
autonivelante – preiau denivelarile cu consum sporit de material);
 Rugozitate (scliviseala reprezinta un strat friabil de lapte de ciment) ;
 Betonul pe care se aplica protectia cu rasini sintetice ,trebuie sa fie o marca de beton
superioara un minim B250 ,pompabil ,armat ;
 Temperatura de aplicarea a materialelor de protectie pe durata maturarii lor este de minim
10oC si se vor aplica conform fiselor tehnice . Protectiile se dau in explotare dupa 7 zile de
la aplicare, perioada de atingere a maturitatii lor fizico-mecanice si de rezistenta chimica.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 84


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

CAPITOLUL VIII : Studiu de caz privind sistemul de finisare si


protectie a pardoselilor parcarii subterane din cadrul complexului
Timpuri Noi Square
Timpuri Noi Square reprezinta unul din principalele cinci puncte de interes urbane, ce
traversează centrul orașului. Acesta va asigura zone de lucru, relaxare și locuit, integrate într-un
proiect mixt – spații de birouri moderne, clasa A, spații comerciale, plaza, și o comunitate
rezidențială verde.
Locație :
Așezat de-a lungul Splaiului Unirii, la intersecția cu Str. Nerva Traian, chiar peste drum de
stația de metrou, Timpuri Noi Square este unul din 5 noduri urbane din centrul Bucureștiului. O
zonă abundentă în facilități precum conexiuni optime de transport public, centre educaționale,
spitale, piețe și centre de cumpărături, parcurile Carol & Tineretului, sucursale de bănci principale
și alte centre administrative.

Fig. VIII.1.Vedere de ansamblu Timpuri Noi Square

Descrierea proiectului – faza I


Prima fază cuprinde 3 clădiri de birouri, de înălțime medie, în combinație cu servicii
publice și comerciale, totul integrat intr-o esplanada dinamică și primitoare - un loc de adunare,
întâlnire și comunicare, un spațiu plăcut în care să muncești și să te recreezi. Spații de birouri
moderne clasa A și o zonă de plaza cu restaurante / cafenele / snack bar / facilități retail. Până la
50.000 m² spații de birouri moderne, clasa A, 920 de locuri de parcare și 3.000 m² spații
comerciale: Faza I: TN Office 1 - 10 etaje / 13.385 m²; TN Office 2 - 10 etaje / 19.139 m²; TN
Office 3 - 7 etaje / 20.063 m². *5% Add-on factor inclus; *Măsurători efectuate conform
standardelor BOMA;

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 85


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Certificate BREEAM Excellent, faza de proiectare, spațiile de birouri sunt proiectate într-o
manieră distinctă, cu accent pe soluții verzi și eficiență energetică, evidențiind calitatea prin
simplitate modernă și piatră naturală.

Fig. VIII.2.Vedere de ansamblu Timpuri Noi Square 2


Facilități tehnice principale :
- Finisaje și materiale de construcții pentru birouri clasa A, simplitate modernă și piatră
naturală;
- Lifturi cu capacitate de recuperare energie;
- Sistem de racire pentru camerele server, inclus in standard;
- Generator de rezervă pentru sisteme de siguranță, inclus in standard;
- Opțiuni de compartimentare interioară flexibilă datorită configurației structurale;
- Amenajare flexibilă datorită etajelor înălțate și tavanului suspendat cu band-raster;
- 3 până la 4 m înălțime liberă pentru etajul standard, respectiv ultimul etaj;
- Ferestre care se deschid la fiecare 2.7 m;
- Sisteme HVAC cu o capacitate de ventilație superioară si 100% aport aer proaspăt;
- Echipamente electrice eficiente energetic și iluminare LED;
- Aport ridicat de lumină naturală și priveliște asupra mediului înconjurător.
Spații de lucru primitoare
CLĂDIRE VERDE (SUSTENABILĂ) – Certificare BREEAM Excellent Design Stage,
proiectată cu deosebită înclinație spre soluții eficiente:
- Facilități pentru bicicliști complete cu parcare supraterană, subterană, dușuri și vestiare;
- Spații de parcare special amenajate și stații de încărcare pentru mașini electrice;
- Tehnologie de reducere a consumului de apă, prin captarea și gestionarea apei de ploaie;
- Echipamente electrice eficiente energetic și iluminare LED;
- Sisteme HVAC cu o capacitate de ventilație superioară si 100% aport aer proaspăt;
- 100% aport aer proaspăt pentru un mediu de lucru mai sănătos;

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 86


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

- 3 până la 4 m înălțime liberă pentru etajul standard, respectiv ultimul etaj;


- Ferestre care se deschid la fiecare 2.7 m;
- Aport sporit de lumină naturală și zone de recreere la exterior.

Proceduri de aplicare Sikafloor:


Inspecţia și pregătirea suportului

O inspecție şi o evaluare amănunțite sunt necesare pentru a determina condiția sa și


pregătirea necesară a suprafeței pentru aplicarea cu succes a unui sistem de pardoseli.
Suportul de beton este baza unei pardoseli noi, indiferent dacă este nou sau vechi.
Între noul sistem de pardoseală şi suport trebuie să se creeze o aderență durabilă, ceea
ce necesită o suprafață curată, fără contaminări, uscată (conform cerințelor sistemului) și
solidă, care să fie pregatită mecanic pentru îndepărtarea laptelui de ciment, particulelor
desprinse sau friabile și obținerea profilu- lui necesar sistemului de pardoseală selectat

Amestecarea produsului

Fiecare produs Sikafloor® trebuie sa fie amestecat constiincios inainte de aplicare.


Amestecatorul utilizat trebuie sa fie intotdeauna de tip obligatoriu cu actionare fortata si viteza
redusa

Fig. VIII.3.Mod de amestecare produse Sika

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 87


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.4. Scule de aplicare

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 88


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.5. Scule de aplicare

Detalieri și rostuiri pentru aplicaţii de pardoseli

Canale de scurgere / rigole


Canalele de scurgere / rigolele trebuie să fie proiectate mereu în aşa fel încât să fie în
afara spațiilor unde există trafic, ori de câte ori este posibil. Pantele pardoselilor trebuie să fie
adecvate pentru scurgerea lichidelor cât mai repede posibil către canale.
Atunci când traficul peste canale / rigole nu poate fi evitat, trebuie să se acorde o mare
atenție aerisirilor canalului și mar- ginilor de fixare a grătarului, deoarece acestea sunt locurile ce
pot ceda cel mai uşor.

Rostuiri
Nu există nicio modalitate de prevenire a rosturilor în pardoseli, dar acestea sunt cauzele
unor daune majore în aplicațiile de pardoseli din mai multe motive. De aceea, planificarea şi
proiectarea corectă a unui rost de pardoseală trebuie să fie realizate cu multă precauție pentru a evi-
ta daunele. În plus, pardoselile industriale necesită sigilanți de etanșare a rosturi- lor fiabili, pentru
a rezista uzurii chimice şi mecanice, ca de exemplu pardoselile proiectate pentru traficul
vehiculelor sau mașini de curățare, etc. Soluțiile Sika® pentru acești sigilanți de etanșare a
rosturilor includ folosirea mult testatului și fiabilului Sikaflex®Pro-3, sigilant poli- uretanic
adecvat pentru multe tipuri de rosturi de pardoseli, incluzând și rosturile de conexiune între
diferite materiale.
Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 89
Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Sikaflex® Pro-3, sigilant de inalta performanta pentru etansarea rosturilor de pardoseala :


 Aprobat pentru contactul cu produsele alimentare, de exemplu certificat ISEGA ;
 În conformitate cu directive şi standarde relevante internaționale ;
 Poate fi folosit pentru rosturi de pardoseli pe suporturi umede ;
 Rezistență mecanică foarte bună ;
 Rezistent la mașini de curățare a pardoselii ;
 Rezistență excelentă la rupere ;
 Capacitate de mişcare de până la 25% ;
 Rezistent la majoritatea agenților de curățare ;
 Compatibil cu sisteme Sikafloor®;
 Întărire fără producerea bulelor de aer;
 Uşor de aplicat.

Amorsă: Sika®Primer-3 N
Sigilant de etanșareaarosturilor: Sikaflex® PRO-3, sigilant poliuretanic monocomponent,
elastic, proiectat special pentru pardoseli.
Dimensiuni rost: Lățime minimă / maximă= 10 / 35 mm.

Fig. VIII.6. Detalieri si rosturi pentru pardoseli cu rasini sintetice

Fig. VIII.7. Rosturi

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 90


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.8. Legarea de pereti

Fig. VIII.9. Legarea de pereti

Fig. VIII.10. Legarea de pereti

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 91


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.11. Guri de scurgere

Fig. VIII.12. Sikafloor

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 92


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.13. Repararea fisuri

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 93


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.14. Rezolvare muchie si colt

Fig. VIII.15.Produse Sikafloor

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 94


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Fig. VIII.16. Pardoseala din rasini sintetice realizata cu produse Sika

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 95


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

Concluzii:

Folosirea solutiei de finisare si protejare a pardoselilor parcarilor cu rasini sintetice


prezinta urmatoarele avantaje :

- Durabilitate. Pardoselile epoxidice sunt de până la 7 ori mai puternice și mai durabile decât
betonul. Acest lucru mărește longevitatea pardoselilor și reduce în mod semnificativ reparații
costisitoare.
- Rezistenta la apă. Pardoseli epoxidice sunt neporose, astfel sunt impermeabile la apă și alte
fluide. Acest lucru face ca pardoseli epoxidice sa fie rezistente la dezvoltarea mucegaiului și a
ciupercilor.
- Rezistenta chimică și la acizi. Pardoseli epoxidice sunt rezistente la substanțe chimice și acizi,
acestea nu se vor deteriora, decolora sau se vor pata.
- Textura. Pardoseli foarte netede sau puternic texturate ambele pot fi create folosind pardoseli
epoxidice, în funcție de nevoile fiecărei unități. O textura grea creează o podea non-alunecare.
- Fără imbinari. Pardoselile epoxidice pot fi instalate ca o podea fără imbinari.
- Intreținere redusă. Acestea sunt ușor de curățat și se pot dezinfectat rapid, lucru ce duce la
reducerea costurilor de întreținere de zi cu zi.
- Rol decorativ. Ele pot fi concepute cu diferite combinatii de culori, modele și stiluri folosind
pigmenți.
- Usor reparabile. Cu toate că pardoseli epoxidice au o durată de viață incredibil de lungă, atunci
când sunt necesare reparații pot fi efectuate cu ușurință fara a fi nevoie de o renovare
completă.
- Usor adaptabile. Pardoselile epoxidice pot fi complet personalizabile. Culoarea, textura,
strnght, adâncimea și rezistența chimică toate pot fi adaptate la nevoile specifice ale
proiectului in discutie.

„Timpul inseamna bani”- cand Benjamin Franklin a spus aceasta fraza, s-a gandit in
principal la viteza, dar specialistii care adopta o abordare holistica stiu ca „durata de viata
inseamna bani”. Pentru a realiza o evaluare bine documentata a costurilor unui sistem de
pardoseli, trebuie luate in considerare nu doar investitia initiala, ci si costurile de intretinere,
reparatii si durata de viata. Acesta este singurul mod de a compara eficient diferitele tipuri de
pardoseli. 80% din costul total al unei pardoseli nu este reprezentat de instalare, ci de curatare si
intretinere, astfel un sistem de pardoseala usor de curatat reduce cheltuielile de intretinere pe
intreaga durata de viata a acestora.
Dezvoltarea economică a generat apariția pe piață a multori producători de materiale
aceștia fiind într-o continuă competiție în perfecționarea materialelor și sistemelor pentru a oferi
clienților soluții cât mai eficiente la problemele lor;

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 96


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

În ziua de azi producătorii de top în materie de materiale de finisare si acoperire cu rasini


sintetice pun accent pe îmbunătățirea calităților materialelor puse la dispoziție, încearcă să producă
materiale care să acopere toate cerințele în materie de finisare si protectie pentru o pardoseala,
oferă soluții și sisteme complexe, asigură consultanță în proiectarea sistemelor și în execuție;
În domeniul execuției lucrărilor de finisare si protectie experiența este un factor hotărâtor
în realizarea protecției contra apei;
În funcție de fiecare lucrare în parte pentru realizarea unei cât mai bune protecții la
acțiunea apei si a factorilor mecanici, și încadrarea în cerințele impuse de normele în vigoare, se
va alege soluția care să satisfacă condițiile tehnice și economice în egală măsură.
Odată cu dezvoltarea științei și tehnicii, construcțiile au început să se dezvolte, căpătând
forme complexe și dimensiuni în spațiu mari iar cerințele și exigențele utilizatorilor în egală
măsură. În consecință și producătorii de materiale și sisteme, aici referindu-ne la cele în domeniul
finisarilor si protejarii, au trebuit să se adapteze cerințelor tot mai mari și să dezvolte sisteme și
materiale din ce în ce mai performante
Un avantaj pe care il confera alegerea produselor Sika este acela ca pe langa materialele
standard pe care le ofera, la cerere pot executa sisteme prefabricate de complexitate ridicata in
ateliere specializate, personalului din santier ii revine numai sa le conecteze intre ele.Acestea in
combinatie cu profesionalismul de care dau dovada atat in conceperea sistemelor cat si in asistenta
pe care o ofera atat la nivel de proiectare cat si in executarea lucrarilor ii recomanda ca fiind o
alegere foarte buna cand se pune problema realizarii unor lucrari deosebite.

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 97


Ing. Olaru Alexandra Cristina Lucrare de disertaţie
Masterat: Tehnologia şi Managementul Lucrărilor de Construcţii

BIBLIOGRAFIE

1. www.wikipedia.org
2. Sika – Tehnologis si conceptele Sika pentru pardoseli si acoperiri
3. Sika – Multi-Storey and Underground Car Parks – Complete solutions for Parking
Structures
4. Sika - FIŞA TEHNICĂ A PRODUSULUISikafloor® A
5. Murexim- Sisteme de pardoseli pe baza de rasini reactive
6. Master Builders Solutions – Solutii pentru pardoseli sustenabile
7. http://www.flooringsolution.ro/?page_id=46
8. http://www.vertimex.ro/servicii-industriale-profesionale/pardoseli-industriale-si-
parcari/#toggle-id-8

Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole - UTCB 98