Sunteți pe pagina 1din 66

UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD” de la IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiințific,

Prof. univ. dr. Mihai TĂLMACIU

Absolvent,

Dumitru-Bogdan MIHALACHE

2018
UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD” de la IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiințific,

Prof. univ. dr. Mihai TĂLMACIU

Absolvent,

Dumitru-Bogdan MIHALACHE

2018
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD” de la IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PRINCIPALI DĂUNĂTORI

DIN CULTURA DE PORUMB

Coordonator ştiințific,

Prof. univ. dr. Mihai TĂLMACIU

Absolvent,

Dumitru-Bogdan MIHALACHE

2018
3
4
CUPRINS

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE


INTRODUCERE 11
CAPITOLUL – I – STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CERCETĂRILE
REFERITOARE LA DĂUNĂTORII DIN CULTURILE DE PORUMB
1.1 Importanța culturii porumbului la nivel național și internațional 13
1.2 Stadiul actual al cercetărilor privind principalii dăunători din cultura de porumb 14
pentru boabe
1.3 Codul BBCH/ fazele de creștere și dezvoltare al porumbului 30
1.4 Hibrizi de porumb 32
CAPITOLUL – II – DESCRIEREA CADRULUI NATURAL
2.1 Așezare geografică 34
2.3 Condiții climatice 35
2.3.1 Regimul precipitațiilor 35
2.3.3 Regimul termic 37

PARTEA A II –A CONTRIBUȚII PROPII


CAPITOLUL III – SCOP, OBIECTIVE ȘI METODE DE CERCETARE
3.1 Scopul cercetării 40
3.2 Obiectivul cercetării 41
3.3 Determinarea materialului de cercetare 41
3.4 Principalii dăunători întâlniți la cultura de porumb 43
3.5 Dăunători secundari întâlniți la cultura de porumb 47
CAPITOLUL IV – REZULTATE OBȚINUTE
4.1 Descrierea unității agricole TONDRA AGRO SRL 53
4.2 Schema culturilor din cadrul fermei TONDRA AGRO SRL 54
4.3 Condițiile climatice 55
4.4 Dăunători evidențiați în perioada 2016- 2017 la cultura de porumb 56
4.5 Măsuri de combatere a dăunătorilor din cultura de porumb 58
4.5.1 Măsuri agrofitotehnice 58
4.5.2 Măsuri fizico- mecanice 59
5
4.5.3 Măsuri biologice 60
4.5.4 Măsuri de combatere chimică 61
4.6 Scheme de tratament efectuate în cadrul fermei TONDRA AGRO SRL 62
4.7 Scheme de tratament (prospecte ale firmei Bayer) 63
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 65

6
LISTA FIGURILOR

Figura 1.1 Dăunătorii evidențiați la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2002-2005 15


Figura 1.2 Gradul de atac al dăunătorilor la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2002 15
Figura 1.3 Gradul de atac al dăunătorilor la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2003 16
Figura 1.4 Gradul de atac al dăunătorilor la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2004 17
Figura 1.5 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor în porumbul
nativ hibrizi, cu privire la frecvența atacului agenților patogeni, la Agricultură Stația 19
de Cercetare din Podu-Iloaiei, anul 2003
Figura 1.6 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor în porumbul
nativ hibrizi, cu privire la frecvența atacului agenților entomologi la Stația de Cercetare 20
din Podu-Iloaiei, anul 2003
Figura 1.7 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor de porumb
staăini , cu privire la frecvența atacului agenților entomologi, la Stația de Cercetare din 21
Podu-Iloaiei, anul 2003
Figura 1.8 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor de porumb
străini , cu privire la frecvența atacului agenților entomologi, la Stația de Cercetare din 22
Podu-Iloaiei, anul 2003
Figura 1.9 Eficacitatea produselor de combatere și prevenire al adulților de Diabrotica
24
virgifera virgifera (Tărtăria 2007- 2009)
Figura 1.10 Eficacitatea utilizării tratamentului la semințe de porumb, împotriva
25
dăunătorului T. Dillaticolis INCDA Fundulea 2013
Figura 1.11 Comportamentul hibrizilor de porumb pentru boabe la atacul dăunătorului
26
Ostrinia nubilalis
Figura 1.12 Scara IOWA, evaluarea gradului de dăunare al viermelui vestic asupra
27
porumbului
Figura 1.13 Modul de dăunare al viermelui vestic asupra sistemului radicular,
27
Diabrotica virgifera virgifera
Figura 1.14 Abundența dăunătorilor principali și monitorizarea acestora cu feromoni
28
sexuali la cultura de porumb SCDA Turda
Figura 1.15 Oua, larve, adult și modul de atac de Striacosta albicosta la cultura de 29

7
porumb pentru boabe
Figura 1.16 Hribrid de porumb Pioneer P0023 32
Figura 2.1 Harta geografică a județului Neamț 34
Figura 2.2 Regimul precipitațiilor în perioada anilor 1961-1990, în lunile de vară
36
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )
Figura 2.3 Regimul precipitațiilor în perioada anilor 1961-1990, înregistrate în lunile
de iarnă 36
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )
Figura 2.4 Media temperaturilor anuale în lunile de vară pe perioada anilor 1961-1990
37
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )
Figura 2.5 Media temperaturilor anuale în lunile de iarnă înregistrată în perioada anilor
1961-1990 37
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )
Figura 2.6 Regimul termic înregistrat în perioada anilor 2005- 2008
38
(http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=piatra-neamt-romania&sid=1281 )
Figura 3.1 Capcană tip Barber 42
Figura 3.2 Tanymecus dilaticollis
43
(http://wiki.poljoinfo.com/kukuruzna-pipa-tanymecus-dilaticollis/)
Figura 3.3 Viermi sârmă
44
(http://www.botanistii.ro/blog/viermi-sarma-agriotes-sp/)
Figura 3.4 Ostrinia nubilaris
45
(https://m.agro.basf.cz/agroportal/mcz/cs/mpests/mobile_pest_details_1358.html)
Figura 3.5 Scotia segetum
( https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/buha-semanaturilor-castiga-noi- 45
teritorii)
Figura 3.6 Diabrotica virgifera virgifera
(http://www.pisvojvodina.com/RegionKI/Lists/Photos/Forms/DispForm.aspx?ID=35 46
7&RootFolder=%2FRegionKI%2FLists%2FPhotos%2FDiabrotica%202013)
Figura 3.7 Lăcusta călătoare – Locusta migratoria L. 47
Figura 3.8 Lăcusta marocană – Dociostaurus marocanus Thunb. 48
Figura 3.9 Calliptanus italicus
48
(https://en.wikipedia.org/wiki/Calliptamus_italicus)

8
Figura 3.10 Rhopalosiphum maydis
49
(http://www.nbair.res.in/Aphids/Rhopalosiphum-maidis.php)
Figura 3.11 Anoxia Villosa
50
(http://www.faunaromaniei.ro/daunatori/12)
Figura 3.12 Melolontha melolontha
51
(http://tecnisol-agricola.es/plagas-y-enfermedades/melolonta/)
Figura 3.13 Pentodon idiota
51
(https://www.alcedoltd.ro/)
Figura 3.14 Oscinela frit
(https://www.pesticide.ro/ghidul-daunatorilor/oscinella-frit-oscinella-pusilla-musca- 52
suedeza)
Figura 4.1 Intrarea principală în unitatea cu profil agricol, TONDRA AGRO SRL 53
Figura 4.2 Tractor John Deer de 180 cp, TONDRA AGRO S.R.L. 54
Figura 4.3 Bacteria Bacilus thuringiensis, utilizari în combaterea dăunătorilor la
59
cultura de porumb
Figura 4.4 Lucrările de îngrijire la cultura de porumb, BAYER 63
Lista tabelurilor
Tabelul 4.1 Temperatura de la suprafaţa solului în anul 2017 55
Tabelul 4.2 Precipitaţiile atmosferice în anul 2017 55
Tabelul 4.3 Dăunători evidențiați în perioada anului 2016, la cultura de porumb 56
Tabelul 4.4 Dăunători evidențiați în perioada anului 2016, la cultura de porumb 57

9
PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

10
Introducere

Porumbul reprezintă la nivel mondial a treia cultură cultivată, din punct de vedere a
particularităților fitotehnice și biologice. Prezintă circa 50% capacitate de producție față de celelalte
cereale; prezintă rezistență deosebită la stresul termic; se poate cultiva în monocultură; prezintă grad
ridicat de plasticitate ecologică; înregistrează coeficient mare de înmultire; lucrările de pregătire al
solului și întreținere în totalitate mecanizate; variabilitate ridicată de valorificare; se pretează irigări.
La nivel mondial în anul 2007 în Asia exista cea mai mare suprafață cultivată cu porumb pentru
boabe, fiind urmată de America centrală și de nord. Din punct de vedere al suprafețelor cultivate, cele
mai mari țări cultivatoare de porumb pentru boabe sunt SUA, Brazilia și China.
Din punct de vedere al utilizării porumbului, aproximativ 20 % din producția mondială este
utilizată în alimentația oamenilor, în țările dezvoltate se utilizează un volum de 7 % pe când în țările
în curs de dezvoltare se utilizează un volum de 60 % în alimentație. Deasemenea după cum se observă
în SUA, pe lângă utilizările clasice, producția acestuia este folosită la fabricarea bioetanolului,
porumbul fiind una din plantele ce contribuie la economisirea carburanților fosili și prin urmare la un
mediu cât mai sigur. În România cultura de porumb pentru boabe deține cel mai important loc,
deținând cea mai mare contribuție la producția totală pe suprafațe cultivate de 42- 52 % din suprafața
agricolă destinată cerealelor.
Lucrarea prezentă își propune determinarea agenților entomologi principali care produc
pagube însemnate asupra culturi de porumb pentru boabe, reducerea costurilor mari datorate
achiziționări produselor de combatere al dăunătorilor și combaterea agenților entomologi din culturile
de porumb pentru boabe.
Lucrarea de cercetare este canalizată în două părți; prima parte cuprinde 3 capitole în care este
prezentat importanța culturii de porumb, calitățilite hibrizilor de porumb, codul BBCH, stadiul actual
al cercetărilor, cerințele porumbului față de condițiile climatice și dăunătorii întâlniți în cultura de
porumb și a doua parte care prezintă scopul și obiectivele cercetării, amplasamentul teritorial al
11
câmpului luat în analiză, principalii dăunători întâlniți și metodele de combatere și redurere al
populațiilor dăunătorilor entomologi.

12
CAPITOLUL – I –
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CERCETĂRILE
REFERITOARE LA DĂUNĂTORII DIN CULTURILE DE SOIA.

1.1 Importanța culturilor de porumb la nivel național și mondial

Porumbul este cultura care realizează ceea mai mare producție din lume, în anul 2016, acesta
a atins nivelul istoric de 1,028 miliarde de tone. România, are o producție de porumb atinsă la 9,3
milioane de tone în toamna anului 2016 și ocupă a doua poziție în topul celor mai mari producători de
porumb la nivel mondial între economiile Uniuni Europene, dupa Franța.
Statele Unite reprezintă cel mai mare producător de porumb pentru boabe la nivel mondial,
acesta preconizează o recolta de 385 milione de tone, în creștere cu 11,5% față de sezonul anterior
2015.
Topul celor mai mari 20 de producători de porumb pentru boabe la nivel mondial în cadrul
anilor 2016-2017 este urmatorul: – Statele Unite ale Americii 385 milioane to; - China 224 milioane
to; - Brazilia 80 milioane to;- Argentina 36 milioane to;- Ucraina 26 milioane to;- Mexic 24 milioane
to;- India 24 milioane to; - Rusia 14 milioane to; - Franța 13 milioane to;- Africa de Sud 13 milioane
to; urmează Canada, Indonezia, România, Ungaria, Filipine, Nigeria, Serbia, Italia, Etiopia și
Vietnam.

Statele Unite ale Americii este lider mondial în producția de porumb pentru boabe , 20% din
producția anuală fiind exportată. În prezent, un numar mare de state din Statele Unite ale Americi
produc porumb pentru boabe, respectiv: Iowa - cel mai mare producător urmată de Illinois, Nebraska,
Minnesota, Indiana, etc.

În China, de-a lungul ultimilor 25 de ani, producția de porumb a avut creștere semnificativă
de 125%. O mare parte din populația chineză se îndreaptă către orașe și consumul de carne este într-
o continuă creștere, rezultând ca 60 % din producția de porumb pentru boabe este utilizată în hrana
animalelor.
13
Cea mai mare producție de porumb din istoria recentă a României a fost realizata in 2014,
când, pe cele 2,5 milioane ha cultivate, s-a obținut o producție medie de 4770 kg/ha, și o producție
totală de 11,9 milioane to. Județele din România care produc cea mai mare cantitate de porumb boabe
sunt: Timiș (667.000 tone), Arad (524.000 tone), Călărași, Brăila, Ialomița, Botoșani, Galați, Buzău,
Bihor și Dolj.

1.2 Stadiul actual al cercetărilor privind principalii dăunători din


cultura de porumb pentru boabe

Lucrarea de specialitate,, Diversitatea dăunătorilor porumbului şi daunele produse într-un


agroecosistem din partea vestică a ţării realizată de Ioana GROZEA*, Ana Maria BADEA, F.
PRUNAR, Floarea ADAM Banat University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine,
Timisoara)
Porumbul prezintă importanță deosebită în cultura din zona de vest a României. Perioada de
cercetare începe în primăvara anului 2002 și se finalizează în toamna anului 2005, câmpul
experimental fiind amplasat în Jimbolia, județul Timiș. În cadrul cercetării s-a evaluat gradul de atac
al dăunătorilor la cultura de porumb, astfel:
- Tanymecus dillaticolis cu grad de atac cuprins între 47,0- 69,5 %;
- Diabrotica virgifera virgifera cu grad de atac de 34,5- 40,33 %;
- Oulema melanopa cu grad de atac de 27,9- 32,5 %;
- Opatrum sabulosum, prezintă grad de atac de 17,5- 31,0 %;
- Ostrinia nubilaris, prezintă grad de atac de 18,87- 25,5 %;
- Aphis maidis, prezintă grad de atac de 7,13- 16,6 %.
Cercetarea a fost realizată în cadrul condițiilor climatice din vestul țări. Cercetarea a fost
realizată pe perioada a 2 ani cu finalizare în anul 2005.
Pentru stabilirea principalilor agenți entomologi care produc pagube porumbului, s-au realizat
citiri la 10- 15 zile. Citirile au început de la BBCH 10- semănat, până la BBCH 89- recoltat, depozitare.
În perioada de testare, cercetare s-a evidențiat prezența mai multor dăunători în perioada 2002- 2004.
Speciile evidențiate în cadrul cercetări sunt prezentate în figura .

14
Figura 1.1 dăunătorii evidențiați la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2002-2005

În cadrul programului de citire al prezenței dăunătorilor și gradului de atac s-a evidențiat în


procente prin evaluarea plantelor atacate de fiecare dăunător în parte, prezentate în figura .

Figura 1.2 Gradul de atac al dăunătorilor la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2002
Cercetarea a arătat prezența Tanymechus dilaticollis, Aphis maidis, Agriotes sp. și Phyllotreta
vitulla în prima perioadă de vegetație, respectiv la începutul creșterii porumbului. În luna iunie, s-a
15
semnalat prezența următoarelor specii: Diabrotica virgifera virgifera, Oulema melanopa, Ostrinia
nubilalis și Cicadidae. Ultimii dăunători observați în cultură au fost adulții de Diabrotica v. virgifera
(la începutul lunii septembrie). Aceleași rezultate au fost înregistrate și în 2004, la aceste specii s-a
observat o întârziere a aspectului dăunătorilor datorită temperaturile scăzute înregistrate în lunile
aprilie și mai.
În ceea ce privește procentul de plante atacate, gradul de atac prezintă umătoarele procentaje:
Tanymechus dillaticolis (47-59,5%), adulți din familia Diabrotica virgifera virgifera (34,6-40,33%),
Oulema melanopa (27,9- 32,5%), Opatrum sabulosum (17,5-31,0%), Ostrinia nubilalis (18,87-
24,62%) și Aphis maidis (7,13-16,6%) figura:

Figura 1.3 Gradul de atac al dăunătorilor la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2003

16
Figura 1.4 Gradul de atac al dăunătorilor la cultura de porumb, Jimbolia, Timiş 2004
Biodiversitatea dăunătorilor de porumb este foarte mare. Cele mai importante specii de
dăunători au fost: Tanymechus dillaticolis (47-69,5%), adulți de Diabrotica virgifera virgifera (34,6-
40,33%), Oulema melanopa (27,9- 32,5%), Opatrum sabulosum (17,5- 29,0%), Ostrinia nubilalis
(18,87-25,5%) și Aphis maidis (7,13-16,6%). Tanymechus dilaticollis, Opatrum sabulosum și Aphis
maidis prezenți în număr mare, dar atacul lor nu a fost agresiv.
Larve și adulți de Diabrotica v., Oulema m și Ostrinia n. (larvele) sunt cei mai importanți
dăunători de porumb. Anul 2003 a fost foarte favorabil dezvoltării dăunătorilor. În 2003, s-au
înregistrat cele mai scăzute valori, datorită prezenței precipitațiilor și temperaturilor scăzute, în special
la primele etape de vegetație.

Lucrarea de specialiate Comportarea unor hibrizi de porumb autohtoni şi străini la atacul de


agenţi patogeni şi dăunători, în condiţiile utilizării de sămânţă tratată chimic realizată de Ileana
BOGDAN* , P. GUŞ, T. RUSU, A. POP, Anişoara VÂJU, Paula MORAR în cadrul University of
Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca).
Lucrarea prezintă studiul experimental realizat in anul 2003, la SCDA Podu- Iloaiei, Județul
Iași. Lucrarea are ca scop studiul unor hibrizi de porumb autohtoni și străini, și comportamentul lor la
atacul bolilor și dăunătorilor, în condițiile zonei nord- estice a țări, utilizând sămânță tratată.
17
În cadrul cercetării s-au evidențiat următoarele caractere:
- Răsărirea hibrizilor autohtoni este de 80,75 %;
- Răsărirea hibrizilor străini este de 68,62 %;
- Hibrizii străini prezintă rezistență crescută la atacul agenților patogeni și entomologi.
În cadrul acestui studiu s-a realizat testarea a 10 hibrizi nativi de porumb: Turda-Moldova 188, Turda
165, Turda 198, Turda 200, Turda 201, Turda Super, Turda-Suceava 182, Turda Favorit, Elan și
Montana și opt hibrizi de porumb străini: DK 335, 386 DK, 391 DK (Monsanto - Franța) și Alpha,
Peso, Furio, Occitan, Pelican (Syngenta Agro SRL România).
Sămânța de porumb a fost tratată chimic cu unul dintre următoarele amestecuri de produse
fitosanitare (Șandru, 1996): Semafor 20 ST (2 l / t) + Tiradin 500 CS (3 l / t); Cruiser 350 FS (9 l / t)
+ Tiradin 500 CS (3 l / t); Tirametox 625 CS (3,75 l / t) + Tiradin 500 CS (3 l / t).
Fiecare hibrid a fost cultivat în trei variante, o variantă fiind formată din două rânduri cu
lungimea de 8,5 m. Varianta 1 - semințe tratate - Semafor 20 ST (2l / t) + Tiradin 500 CS (3l / t);
Varianta 2 - semințe tratate - Cruiser 350 FS (9 l / t) + Tiradin 500 CS (3 l / t); Varianta 3 - semințe
tratate - Tirametox 625 CS (3,75 l / t) + Tiradin 500 CS (3 l / t). Au fost efectuate observații privind
frecvența (F%) a atacului patogenic,germinarea semințelor, dezvoltarea plantelor (înălțimea) și
frecvența atacului dăunătorilor ( dăunătorii sunt vectori ai agenților patogeni).
Analiza datelor din Tabelul 1 a arătat, în condițiile din experiment, o rezistență ridicată la
atacul agenților patogeni ai hibrizilor Turda 198 și Turda 200. Hibridul Turda 200 a avut o germinare
foarte bună (F = 93%), și ambii hibrizi au prezentat o bună rezistență la atacul dăunătorilor (Tabelul
2).

18
Figura 1.5 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor de porumbu nativ hibrid,
cu privire la frecvența atacului agenților patogeni, la Stația de Cercetare din Podu-Iloaiei, anul 2003.
Variant 1 – treated seed - Semafor 20 ST (2l/t) + Tiradin 500 CS (3l/t)
Variant 2 – treated seed - Cruiser 350 FS (9l/t) + Tiradin 500 CS (3l/t)
Variant 3 – treated seed - Tirametox 625 CS (3,75 l/t) + Tiradin 500 CS (3l/t)

19
Figura 1.6 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor de porumbu nativ hibrid,
cu privire la frecvența atacului agenților entomologi, la Agricultură Stația de Cercetare din Podu-
Iloaiei, anul 2003

20
Figura 1.7 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor de porumb hibrid străin,
cu privire la frecvența atacului agenților entomologi, la Agricultură Stația de Cercetare din Podu-
Iloaiei, anul 2003

21
Figura 1.8 Eficiența produselor fitosanitare aplicate la tratarea semințelor de porumb hibrid străin,
cu privire la frecvența atacului agenților entomologi,la Stația de Cercetare din Podu-Iloaiei,anul
2003
Analiza observațiilor efectuate în 2003, la Agenția Agricolă Stația de Cercetare-Dezvoltare
Podu-Iloaiei, în creșterea comparativă a hibrizilor nativi de porumb, care au fost înființați prin
utilizarea semințelor tratate chimic cu diferite produse fitosanitare, arată, în condițiile experimentului
nostru, o rezistență ridicată a hibrizilor Turda 198 și Turda 200 la atacul agenților patogeni . Hibridul
Turda 200 a arătat o germinare foarte bună (F = 93%) și ambii hibrizi menționați au prezentat o bună
rezistență la atacul dăunătorilor. Elan și hibrizii Montana au arătat o sensibilitate ridicată la atacul cu
agenți patogeni, hibrizi de la Montana și Turda Moldova 188 având o germinare slabă , hibrizii Turda
22
Moldova 188 și Elan au rezistență slabă si la atacul dăunătorilor. Analiza comparativă a frecvenței
medii a agentului patogen atac asupra hibrizilor nativi de porumb, tratate chimic și frecvența medie a
acestora atac de agent patogen asupra hibrizilor nativi de porumb din culturile comparative de control,
pentru care am folosit semințe netratate, demonstrează necesitatea de tratamente chimice în semințele
de porumb.
Analiza observațiilor efectuate în 2003, la Agenția Agricolă Stația de Cercetare-Dezvoltare
Podu-Iloaiei, în culturile comparative din România cu hibrizi de porumb străini, înființați prin
utilizarea semințelor tratate chimic cu diferite produsele fitosanitare, arată că hibridul de porumb
Pelican a avut o bună germinare, o rezistență ridicată la atacul agenților patogeni și o bună rezistență
la atacul dăunătorilor. Hibrizii DK 391 și Furio au o germinare slabă, iar Furio hibridul prezintă o
rezistență scăzută la atacul dăunătorilor. Hibridul DK 335 are un nivel ridicat de sensibilitate la atacul
agenților patogeni. Experiența a arătat că nu există nicio diferență între cele utilizate în ceea ce privește
influența frecvenței dăunătorilor sau a agenților patogeni la atacul asupra germinării semințelor,
germinarea și dezvoltarii plantelor. Considerăm asta diferențele au provenit din diferența genotipică a
hibrizilor studiați.
Analiza comparativă a comportamentului porumbului hibrid nativ și străin la atacul
dăunătorilor și al agenților patogeni arată că hibrizii nativi, obținuti ca rezultat al unui proces de
reproducere pe termen lung, dezvoltat în sol specific și condiții climatice, prezintă o bună toleranță
față de vreme și de stresul biologic. Hibrizii nativi de porumb au prezentat o bună germinare (80,75%),
comparativ cu hibrizii de porumb străini (68,62%) și o rezistență mai bună față de hibrizii de porumb
străini atacului agentului patogen Gibberella fujikuroi (F% = 0,203, comparativ cu F% = 5.810, în
hibrizi de porumb străini), a agentului patogen Sorosporium holci-sorghi (F% = 0,009) și de Agriotes
spp. (F% = 3,0, comparativ cu F% = 10,16, în hibrizi străini) și Ostrinia nubilalis (F% = 0,23,
comparativ cu F% = 0,93, în hibrizi străini).
Recomandăm hibrizii nativi de porumb pentru instalarea culturilor în zonă, deoarece acestea
sunt mai bine adaptate la condițiile meteorologice și biologice, comparativ cu hibrizii străini.
În cadrul anilor 2007- 2009 s-a analizat în cadrul lucrării de doctorat privind evoluția și
combaterea dăunătorului Diabrotica virgifera virgifera coordonată de profesorul universitar doctor Ion
OLTEANU s-a obținut faptul că: studiul și monitorizarea acestui dăunător este obligatoriu deoarece
produce pagube insemnate; atacul se manifestă prin roaderea limbului foliar longitudinal, de-a lungul
nervurilor; atacul este prezent de la nivelul frunzelor bazale iar pe măsură ce atacul crește frunzele se
usucă.

23
Evaluarea s-a realizat într-un câmp experimental de 9 variante cu 4 repetiții unde rezultatele
au fost pozitive. Gradul de atac al dăunătorului a fost mai mic față de varianta martor, însă rezultate
foarte bune s-au obținut pe varianta cu tratamentul, biopreparatul Biobit( figura 1.10 ).

Figura 1.9 Eficacitatea produselor de combatere și prevenire al adulților de Diabrotica virgifera


virgifera (Tărtăria 2007- 2009)
În cadrul anilor 2010-2013 s-a realizat o cercetare de către INCDA Fundulea privind
combaterea dăunătorului rățișoara porumbului determinându-se următoarele:
- Schimbările climatice din ultimii ani, creșterea temperaturilor, creșterea incidenței secetei
primăvara, favorizând buna dezvoltare al dăunătorului.
- Pentru limitarea atacului de T. Dillaticolis se necesită tratament la nivelul seminței și tratament
chimic în BBCH 10 al culturi.
- Sunt necesare studii anuale pentru evaluarea gradului de atac al dăunătorului, și evaluarea
eficacității produselor utilizate.
- Produsele pe bază de tiacloprid și cyantraniliprole nu asigura protecție contra dăunătorului T.
Dillaticolis.

24
Figura 1.10 Eficacitatea utilizării tratamentului la semințe de porumb, împotriva dăunătorului T.
Dillaticolis INCDA Fundulea 2013
În cadrul experienței realizate de INCDA Fundulea, în figura 1.11, se demonstrează faptul că
tratamentul la sămânță cu tiacloprid și cyantraniliprole nu asigură protecția necesară dezvoltării
optime a culturi de porumb.
Pe parcursul anilor 2010 și 2012, ca și perioadă de experimentare, s-a constatat o mare
variabilitate a condițiilor climatice, din punct de vedere de la an la an, de la o lună la alta și nu în
ultimul rând de la o decadă la alta.
În ceea ce privește asigurarea unei presiuni mari a dăunătorului s-a apelat la infestarea
artificială a plantelor cu Ostrinia nubilalis prin condiții de laborator, pe cale artificială.
Anul 2011 este unul favorabil pentru atacul sfredelitorului porumbului, rezultatul fiind cea mai
ridicată reacție a diferitelor linii și hibrizi de porumb la atacul dăunătorului.

25
În cadrul experienței s-au studiat: gradul de atac al dăunătorului Ostrinia nubilalis, la 25 de
linii consagvinizate și s-a dovedit o rezistență medie la atacul dăunătorului.

Figura 1.11 Comportamentul hibrizilor de porumb pentru boabe la atacul dăunătorului Ostrinia
nubilalis.
În anul 2008, INCDA Fundulea studiază și cercetează combaterea larvelor de Diabrotica
virgifera virgifera utilizând tratament la sămânță. Cercetările au fost realizate în Câmpia de Vest a
României, utilizându-se sămânță tratată cu Cruiser 350 FS, Poncho 600 FS și Forche zea.
În urma cercetării au rezultat următoarele rezultate:
- Viermele estic al rădăcinilor de porumb este nominalizat ca dăunător de carantină, și prezintă
importanță economică deosebită.
- În sistemul de monocultură al porumbului, viermele produce pagube însemnate asupra culturii
agricole.
- Evaluarea gradului de infestare reprezintă verigă importantă a agriculturii în programul de
combatere și prevenire al dăunătorului.
- Este necesar tratamentul la sămânță, pentru prevenirea atacului.

26
Figura 1.12 Scara IOWA, evaluarea gradului de dăunare al viermelui vestic asupra porumbului

Figura 1.13 Modul de dăunare al viermelui vestic asupra sistemului radicular,


Diabrotica virgifera virgifera
INCDA Fundulea, în anul 2013 evaluează potențialul dăunătorilor, din cadrul culturilor de
câmp din Câmpia Transilvaniei.

27
În cadrul culturii de porumb pentru boabe, principalii dăunători cu importanță economică
ridicată sunt: O. nubilalis, Autographa gamma, Agrotis segetum, Diabrotica v. Virgifera și Tanymecus
dillaticolis.
În cadrul programului, sistemului de lucrări minime favorizează creșterea populațiilor
dăunătorilor din sol(figura 1.14).

Figura 1.14 Abundența dăunătorilor principali și monitorizarea acestora cu feromoni sexuali la


cultura de porumb SCDA Turda,

Universitatea Purdue prezintă gestionarea rezistenței ca fiind esențială pentru menținerea


eficienței și a durabilității pe termen lung la porumbul transgenic conceput pentru a controla rădăcinile
viermilor de porumb vii (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte). Teoretic, un refugiu poate fi furnizat
prin creșterea plantelor sensibile (refugiu) în oricare dintre ele o secțiune separată a plantelor adiacente
plantelor rezistente (transgenice) sau ca amestec de semințe. Noi am examinat efectele variației
structurii unui refugiu de 10 și 20% dintre cele aprobate în prezent structuri de refugiu structurate
(plantări de blocuri sau benzi), precum și desfășurarea refugiului în cadrul unui amestec de semințe,
la adulți calendarul și magnitudinea apariției, afectarea rădăcinii și randamentul. Studiul nostru de 2
ani a fost utilizat în mod natural vestul populațiilor de rădăcini de porumb și a inclus șapte tratamente:
10 și 20% bloc de refugiu, 10 și Refugiu de 20%, refugiu 10% și 20%, și refugiu 100%. Gandacii care
ies din porumb de refugiu a apărut mai sincron cu cele provenite din transgenici (Bacillus thuringiensis
[Berliner] Bt-RW) în recoltele de semințe mixte în comparație cu refugiile blocului. Proporția
gândacilor care au ieșit din plantele de refugiu a fost semnificativ mai mare într-o structură de refugiu
28
și de evacuare decât în a se amestecă refugiul. Mai mulți gândaci au ieșit din plantele de porumb Bt-
RW când au fost crescuți ca parte a unui amestec de semințe. Discutăm cu privire la posibilele
beneficii și dezavantaje ale unei structuri de refugiu a amestecului de semințe în lumina aceste situații.
În cadrul lucrării, ecologia și managementul de Striacosta albiciosa- Viermele de fasole
vestică, s-au evidențiat următoarele: Striacosta albicosta (Smith) (Lepidoptera: Noctuidae), este un
dăunător nativ nord-american care se hrănește în principal cu porumb și fasole uscată. Gama
geografică istorică a viermilor de fasole occidentală a acoperit statele din vestul Marilor Câmpii,
inclusiv Colorado, Nebraska și Wyoming. Din 1999, gama geografică a viermilor de fasole
occidentală s-a extins rapid spre est, prin centura de porumb din Statele Unite, provocând daune
semnificative și economice porumbului și fasolei uscate în anumite regiuni. Acestă expansiune a
condus la o renaștere a interesului pentru acest dăunător, în special în zonele în care acesta a provocat
cele mai mari pagube. Rezumăm ecologia și biologia viermilor de fasole din vest și se discută opțiunile
de cercetare și gestionare, cu accent pe extinderea domeniul geografic.

Figura 1.15 Oua, larve, adult și modul de atac de Striacosta albicosta la cultura de
porumb pentru boabe

29
1.3 Codul BBCH/ fazele de creștere și dezvoltare al porumbului

În ciclul ontogenetic al porumbului au fost delimitate 99 de etape, prezentând succesiunea


etapelor de crștere și fazele critice. Criteriile de delimitare al etapelor vegetative începe cu semănatul(
BBCH 00) și se termină cu maturarea tehnologică( BBCH 99 ). Scara BBCH este prezentată, sub
forma următore:
o 0 Germinare (0) buruienilor. O nutriţie bună şi apă
BBCH 00 Sămânţa uscată; suficientă în această perioadă
BBCH 01 Începerea îmbibării cu apă a influenţază producţia obţinută).
seminţei; o Alungirea tulpinii (3)
BBCH 03 Îmbibare completă; BBCH 30 Începutul alungirii tulpinii;
BBCH 05 Apariţia rădăcinilor din BBCH 31 Primul nod detectabil;
sămânţă; BBCH 32 2 noduri detectabile;
BBCH 06 Alungirea rădăcinuţelor, BBCH 33 3 noduri detectabile;
apariţia perilor radiculari; BBCH 34-38 continuarea alungirii
BBCH 07 Apariţia coleoptilului din până la....;
cariopsă; BBCH 39 9 sau mai multe noduri
BBCH 09 Răsărirea: coleoptilul detectabile.
penetrează suprafaţa solului( Băltirea o Apariţia inflorescenţelor (5)
apei, inundarea pot distruge BBCH 51 Începutul apariţiei
tinerele plante). paniculului: panicul detectabil în vârful
o 1 Dezvoltarea frunzelor (1) tulpinii( Stresul hidric reduce
BBCH 10 Prima frunză din coleoptil semnificativ producţia);
Controlul timpuriu al buruienilor; BBCH 53 Vârful panicului vizibil;
BBCH 11 Prima frunză desfăşurată; BBCH 55 Jumătate din panicul apărut(
BBCH 12 2 frunze desfăşurate Stresul hidric şi patogenii reduc
Controlul buruienilor şi fertilizarea; producţia );
BBCH 13 3 frunze desfăşurate; BBCH 59 Tot paniculul apărut(
BBCH 14-18 continuarea formării Absorbţia potasiului este incheiată dar
frunzelor până la....; nu şi cea a azotului şi fosforului);
BBCH 19 9 sau mai multe frunze BBCH 61 Inflorescenţa masculă:
formate( Foarte importanat controlul staminele din mijloc sunt vizibile

30
Inflorescenţa femelă: vârful ştiuletelui BBCH 75 Boabele din mijlocul
apare la teaca frunzei; ştiuletelui sunt albe conţin lapte, aprox.
BBCH 63 Inflorescenţa masculă: 40% s.u. important. Continuă absorbţia
începe scuturarea polenului N şi P şi realocarea de la părţile
Inflorescenţa femelă: vârful stigmatelor vegetative la „fructe”;
vizibil; BBCH 79 Aproape toate boabele au
BBCH 65 Inflorescenţa masculă: atins mărimea finală.
partea superioară şi inferioară a o Coacerea (8)
panicului sunt înflorite, inflorescenţa BBCH 83 Ceară timpurie (ceară
femelă: stigmatele sunt complet anticipată): boabe ceroase. Aprox. 45%
apărute; s.u.;
BBCH 67 Inflorescenţa masculă: BBCH 85 Stadiul de ceară (ceară
inflorire complete, inflorescenţa avansată): boabe gălbui la galben,
femelă: uscarea stigmatelor; aprox. 55% s.u.;
BBCH 69 Sfârşitul înfloririi: stigmatele BBCH 87 Maturitate fiziologică: punct
(mătasea) sunt complet uscate. negru/strat vizibil la baza bobului,
o Dezvoltarea boabelor (7) aprox. 60% s.u, stresul hidric nu mai
BBCH 71 Începutul dezvoltării reduce producţia dar atacul de insecte,
boabelor: boabele sunt în stadiu de fuzarioza, căderea sunt păgubitoare;
umplere, aprox. 16% s.u( Stresul hidric BBCH 89 Coacere completă: boabele
este încă foarte important; sunt tari şi lucioase, aprox. 65% s.u.
BBCH 73 Lapte timpuriu (Stresul o Senescenţa (9)
hidric este încă foarte mare ); BBCH 97 Planta moare;
BBCH 99 Recoltarea producţiei.

31
1.4 Hibrizi de porumb

Hibrizii de porumb sunt cultivați în România pe suprafețe mari. Aceștia sunt caracterizați
prin rezistență la factorii de stres, producții mari și toleranță crescută la atacul agenților fitopatogeni
și entomologi.
Hibrizii de porumb pentru boabe au o perioadă relativ scurtă de vegetație, procent ridicat în
grăsimi și conținut mare de proteină.

Figura 1.16 Hribrid de porumb Pioneer P0023;

Porumbul prezintă o gamă largă de utilizări, anume:


- Fulgi de porumb;
- Floricele de porumb;
- Porumb dulce;
- Ulei de porumb;
- Polenta;
- Pâine de porumb;
- Alcool;
- Produse de patiserie;
- Înlocuitori de materii grase;
- Biocombustibil( bioetanol ), etc..
Hibrizii de porumb prezintă numeroase avantaje, anume:

32
- Flexibilitatea de a alege data semănatului, perioada de semănat a hibrizilor de porumb începe
când în sol avem 6-7 oC cu tendința de creștere a temperaturilor;
- Uniformitate a răsăririi – în condiți optime de temperatură și umiditate răsărirea este uniformă
fără goluri;
- Rezistență/ toleranță la atacul agenților fitopatogeni și al dăunătorilor.
- Eficacitate crescută în aplicarea erbicidelor preemergente și postemergente, coeficient ridicat
de combatere a buruienilor, folosindu-se erbicide cu spectru larg de combatere;
- Dinamică ridicată în pierderea apei în urma maturări tehnologice al porumbului pentru boabe;
- Recoltare timpurie, datorită pierderii apei astfel ajungând la stasul pentru recoltare;
- Costuri mici sau zero pentru uscarea boabelor;
- Eliberarea terenului devreme, facilitând pregătirea terenului pentru cultura următoare;
- Facilitate în alegerea momentului de vânzare a producției.

33
CAPITOLUL – II –
DESCRIEREA CADRULUI NATURAL

2.1 Amplasare geografică

Județul Neamț este situat între paralelele 46º40’ şi 47º20’ lat. Nordică și 25º43’ şi 27º15’ lat.
Estică. Acesta se învecinează la nord cu județul Suceava, la est cu județul Vaslui și Iași, la sud cu
județul Bacău și la vest cu județul Harghita.
Relieful din cadrul județului Neamț este situat în trepte, înălțimea cea mai mare este situată în
zona estică având o altitudine de 1904 m în vf. Toaca( Mt. Ceahlău) iar altitudinea cea mai mică este
situată în extremitatea estică, 180 m în lunca Siretului.

Figura 2.1 Harta geografică a județului Neamț

34
În cadrul județului Neamț, principalele activități ale populației sunt:
- creșterea bovinelor, cabalinelor, ovinelor, suine, păsări;
- exploatarea masei lemnoase;
- plantații pomicole;
- agricultură;
- albinăritul.

2.2 Condițiile climatice

Amplasamentul fermei TONDRA AGRO S.R.L. se caracterizează printr-un regim climatic


temperat continental, acesta este determinat de caracteristicile atmosferice, altitudine, relief și a
maselor de aer.
Amplasamentul geografic al fermei în perioada anului prezintă aerul mai uscat și cer în general
senin.

2.2.1 Regimul precipitațiilor

Regimul precipitațiilor variază pe toată perioada anului, acestea având tendința de creștere de
la est spre vest. Precipitațiile atmosferice au valori cuprinse între 530-600 mm/ an iar repartizarea
acestora în timp și spațiu nu este uniformă.
Cantitatea cea mai mare de precipitații se înregistrează vara, reprezentând cca. 58- 66 % din
totalul de precipitații anuale. În cursul unui an, numărul zilelor cu precipitații este cuprins între 90 și
107.

35
Figura 2.3 Regimul precipitațiilor în perioada anilor 1961-1990, în lunile de vară
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )

Figura 2.4 Regimul precipitațiilor în perioada anilor 1961-1990, înregistrate în lunile de iarnă
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )

36
2.2.3 Regimul termic

Temperatura medie anuală este de cca. 8,8 oC. Luna cu temperaturile cele mai scăzute este
ianuarie, prezintă valori cuprinse între -3,4 și -8,7 iar valorile cele mai ridicate se înregistrează în iulie
prezentând media lunii de cca. 19,3oC.

Figura 2.5 Media temperaturilor anuale în lunile de vară pe perioada anilor 1961-1990
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )

Figura 2.6 Media temperaturilor anuale în lunile de iarnă înregistrată în perioada anilor 1961-1990
(http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/clima-romaniei/ )

37
Figura 2.7 Regimul termic înregistrat în perioada anilor 2005- 2008
(http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=piatra-neamt-romania&sid=1281 )

38
PARTEA A II- A
CONTRIBUȚII PROPII

39
CAPITOLUL III
SCOP, OBIECTIVE ȘI METODE DE CERCETARE

3.1 Scopul cercetări

Vătămarea plantelor de cultura reprezintă rezultatul agresiunii atacului dăunătorilor asupra


plantei, daunele apar în urma hrănirii acestora cu plantele de cultură sau în urma altor activității
precum depunerea ouălelor, construire de cuib/ adăpost pentru hibernare, crearea de galerii pentru a
depune ouă, fapt care duce la distrugerea culturii.
Redactarea acestei lucrări prezintă ca scop determinarea principalilor dăunători din cultura de
porumb pentru boabe, în vederea evaluării metodelor de combatere a agenților entomologi și
reducerea pagubelor atât din punct de vedere economic cât și productiv.
Scopul principal al acestei lucrări îl reprezintă determinarea principalilor agenți entomologi
care produc pagube asupra culturii de porumb pentru boabe. Atacul este reprezentat prin:
- galerii în plante produse de dăunători în primele stadii de viață;
- rozături la nivelul sistemului foliar produse de adulții/ larvele agenților;
- rosături la nivelul știuletelui;
- galerii produse în boabe de adulții agenților entomologi;
- galerii la nivelul rădăcini;
- tuberozități la nivelul tulpinii;
Al doilea scop îl reprezintă combaterea dăunătorilor din cultura de porumb, combaterea
dăunătorilor reprezintă o verigă importantă a fișei tehnologice. Combaterea agenților se poate realiza
prin următoarele metode:
- metode agrofitotehnice;
- metode biologice;
- metode fizice;

40
- metode chimice.
Al treilea scop îl reprezintă reducerea costurilor relativ mari, costuri reprezentate de
achiziționarea produselor de combatere a dăunătorilor, precum și reducerea costurilor de motorină.

3.2 Obiectivul cercetări

Pentru a obține scopul propus s-au stabilit obiectivele cercetării, anume combaterea
dăunătorilor din cultura de porumb pentru boabe, reducerea costurilor privind utilizarea de acțiuni de
combatere și creșterea producțiilor. Obiectivele urmărite, sunt următoarele:
- cunoașterea stadiului cercetărilor privind atacul principalilor dăunători din cultura de porumb
pentru boabe;
- identificarea dăunătorilor și monitorizarea din cultura de porumb pentru boabe;
- măsuri de prevenire și combatere a dăunătorilor utilizate în cultură;
- studiul comparativ a resursei de dăunători din cultura de porumb, comparativ cu tehnologia
aplicată.
Realizarea obiectivelor propuse, prezintă efectuarea de activități de cercetare, anume:
- studiul bibliografic a literaturii de specialitate pe plan mondial și internațional;
- amplasarea în cultura de porumb pentru boabe de capcane;
- efectuarea observațiilor în timp și spațiu;
- colectarea și identificarea materialului biologic;
- adoptarea metodologiei de prognoză și avertizare pentru protecția culturii de porumb pentru
boabe.

3.3 Determinarea materialului biologic de cercetere

Evidența dăunătorilor din cadrul arealului de cultură, prezintă importanță deosebită în procesul
de protecție al plantelor față de agenți entomologi. Principalele metode folosite în evidențierea
dăunătorilor sunt:
- sondajul periodic- metoda presupune recoltarea de probe biologice și analizarea lor;
- controlul vizual- metoda presupune vizualizarea culturii și apoi evaluarea gradului de atac
vizual;

41
- utilizarea filtrului entomologic- metoda presupune folosirea de plase pentru capturarea
insectelor zburătoare și săritoare;
- metoda luminoasă- metodă folosită pentru a evalua activitatea dăunătorilor nocturni;
- metoda cu feromoni- metoda se pretează numai când se prezintă zborul dăunătorilor;
- metoda cleioasă
- capcana galbenă- metoda presupune folosirea de capcane colorate care atrag dăunători;
- metoda frapajului- metoda presupune stucturarea plantelor;
- rama metrică- metoda presupune numărarea dăunătorilor de pe un metru pătrat;
- săparea gropilor în sol- metoda presupune săparea gropilor pentru evidențierea larvelor din sol
și viermilor.
În cadrul lucrării, la cultura de porumb pentru boabe s-au realizat determinări ale prezenței
dăunătorilor prin metoda Barber.
Metoda Barber/ capcane de tip Barber presupune îngroparea în sol a unui recipient cu NaCl
( soluție concentrată), substanță cu rol de conservare al indivizilor capturați.

Figura 3.1 Capcană tip Barber

42
Principalii dăunători, care produc pagube ridicate la cultura de porumb pentru boabe
sunt următorii:
- rățișoara porumbului – Tanymecus dillaticolis;
- viermi sârmă – Agriotes sp.;
- sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilaris;
- buha semănăturilor – Scotia segetum;
- viermele rădăcinilor de porumb – Diabrotica virgifera virgifera.

3.4 Principalii dăunători întâlniți la cultura de Porumb

Rățisoara porumbului – Tanymecus dilaticollis Gyl.


Rățișoara este prezentă în toate zonele de cultură a porumbului, vestul Asiei, sudul Rusiei și
Europa. În România se întâlnește în toate zonele unde cultura de porumb este cultivată.
Adultul are lungimea corpului de 0,65- 0,8 cm, corp oval- alungit de culoare brun- cenușiu. Iernează
în stadiul de adult în sol, prezintă o singură generație pe an.
Este dăunător polifag, atacă 34 de specii, din aproximativ 7 familii botanice, este considerat
un dăunător periculos pentru cultura porumbului.
Atacul este prezent între BBCH 10 și BBCH 14 evidențiindu-se prin prezența rosăturilor pe
sistemul foliar.

Figura 3.2 Tanymecus dilaticollis


(http://wiki.poljoinfo.com/kukuruzna-pipa-tanymecus-dilaticollis/)
43
Viermi sârmă - Agriotes lineatus L., A. Ustulatus Schall., A. Obscurus
Viermi sârmă se întâlnesc aproape în toate regiunile pâmântului, Asia, Siberia, Europa,
America, etc. În România viermii sârmă sunt prezenți în toate zonele agrcicole.
Agriotes lineatus – este de culoare brun-roșcată,elitrele mai deschise , 0,7-1,0 cm lungine a
corpului.
Agriotes obscurus – prezintă pronotul mai lat decât lung, lungime de 0,7-1,0 cm lungime,
capul de culoare galbenă iar restul corpului prezintă culoare brun- închis.
Agriotes ustulatus – are lungimea corpului de 0,9- 1,2 cm lugime, culoarea corpului brun-
închis aproximativ negru iar antenele și picioarele sunt de culoare galben- brunii.
Viermii sârmă prezintă ciclu asemănător: iernează în stadiul de ou și adult; o generație la 3-5
ani.
Larvele viermilor sârmă prezintă polifagism accentuat, distrug culturi cerealiere, tuberculifere,
rădăcinoase, etc..

Figura 3.3 Viermi sârmă


(http://www.botanistii.ro/blog/viermi-sarma-agriotes-sp/)

Sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilaris Hb.


Sfredelitorul este întâlnit pe teritoriul american, asiatic, european și african. Pe teritoriul
României se întâlnește în toate zonele de cultivare al porumbului.
Adultul este descris ca prezentând dimorfism sexual. Masculul prezintă aripile anterioare de
culoare brun- cenușie iar pe marginile externe 5-6 pete galben deschis. Femela prezintă aripile de
culoare galben deschis dungate transversal, din care o dungă este dispusa în zigzag cu o anvergură a
aripilor de cca. 2,7- 3,2 cm.

44
Sfredelitorul iernează ca larvă matură în tulpinile plantelor de sorg, porumb, cânepă, floarea soarelui,
etc.. Gradul de atac al sfredelitorului este strict influențat de gradul de prelucrare al terenului și de
resturile de masă uscată rămasă în teren.
Sfredelitorul este dăunător polifag, distruge numeroase specii din cadrul culturilor dar și
numeroase specii spontane.

Figura 3.4 Ostrinia nubilaris


(https://m.agro.basf.cz/agroportal/mcz/cs/mpests/mobile_pest_details_1358.html)

Buha semănăturilor – Scotia segetum Schiff.,


Buha semănăturilor se întâlnește în toată Europa, Asia Mică și Nordul teritoriului African. Pe
teritoriul României se întâlnește în toate zonele de cultură, cu frecvență crescută în Câmpia Dunării.

Figura 3.5 Scotia segetum


45
( https://www.revista-ferma.ro/articole/agronomie/buha-semanaturilor-castiga-noi-teritorii)
Adultul prezintă aripile anterioare de culoare brun- cenușie cu pete conturate de culoarea
neagră, anvergura aripilor de 3,5-4,5 cm. Aripile sunt străbătute de linii subțiri( fine) dispuse zig-zag.
Aripile posterioare sunt de culoare alb- sidefii la masculi și cenușii la femelă
Buha prezintă 2 generații pe an, iernează ca larvă. Este dăunător polifag, însă pagube
însemnate sunt realizate în culturile agricole.

Viermele rădăcinilor de porumb – Diabrotica virgifera virgifera Le Conte,


Viermele este dăunător de carantină în S.U.A. provocând pagube însemnate culturii de
porumb. A fost semnalat și în Ungaria, Croația, Bosnia- Herțegovina.
În România este întâlnit în toate zonele de cultivare al porumbului, pagube însemnate se
înregistrează la porumbul zaharat.
Adultul prezintă lungimea corpului cuprinsă între 0,42- 0,68 cm, culoare galben- verzuie, pe
elitre strații longitudinale.
Iernează ca ou, are o singură generație pe an iar longevitatea adulților este de 3 până la 7
decade.

Figura 3.6 Diabrotica virgifera virgifera


(http://www.pisvojvodina.com/RegionKI/Lists/Photos/Forms/DispForm.aspx?ID=357&RootFolder
=%2FRegionKI%2FLists%2FPhotos%2FDiabrotica%202013)

46
3.5 Dăunători secundari întâlniți la cultura de porumb

Lăcusta călătoare – Locusta migratoria L.


Lăcusta călătoare se întâlnește în țara nostră, în zonele limitrofe a Deltei dunării, unde
formează focare de infestare. Lungimea corpului la adult are valori cuprinse între 55- 60 mm. Femela
depune oua de formă eliptică și culoare roșcat-cărămiziu cu lungimea de 6- 7 mm în ouăteci de culoare
cafenie(Figura 1.5.1).
Lăcusta prezintă o generație pe an, iernează în stadiul de ou în ouăteci aflate în sol.
Atacul este caracteristic asupra plantelor, plantele atacate pot prezenta marginile sistemului
foliar mâncate sau distruse în totalitate.
Lăcusta călătoare prezintă caracter de calamitate deoarece, stolurile care ajung în culturile
agricole pot distruge hectare întregi.

Figura 3.7 Lăcusta călătoare – Locusta migratoria L.

Lăcusta marocană – Dociostaurus marocanus Thunb.


Lăcusta marocană este răspândită în S- E și sudul Europei, S- V Asiei și Africa de Sud. În
România apare în masă în Moldova și Oltenia.
Adultul prezintă culoare cenușie-roșcată, cu pete brune, pronotul este îngustat median ușor
evidențiindu-se prin desenul caracteristic sub forma literei X colorat alb-gălbui. Pe picioarele
posterioare prezintă femure cu trei pete negre, iar tibiile de culoare roșie. Masculul are lungimea de
17- 26 mm iar femela 23- 35 mm.
Este specie polifagă, larvele și adulții consumă plante din culturile agricole, gramineele , specii
spontane, specii lugumicole, etc.

47
Figura 3.8 Lăcusta marocană – Dociostaurus marocanus Thunb.

Lăcusta italiană – Calliptanus italicus L.


Este răspândită în sudul și centrul Europei, Asia occidentală și nordul Africi. În România se
întâlnește în Transilvania, Dobrogea și Moldova. Atacul se caracterizează prin focare izolate de atac.
Adultul prezintă culori de la brun- închis până la cenușiu roșcat. Aripile posterioare sunt de
culoare roșie la bază fiind semi transparente. Lungimea corpului variază, la femelă este cuprinsă între
28-35mm iar la mascul 18-28mm. Aceasta iernează în ouăteci în stadiul de ou, și prezintă o generație
de ani.
Este dăunător polifag, în cazul invaziilor mari în cadrul culturilor pomicole distruge sistemul
foliar iar în cadrul culturilor agricole sistemul foliar este distrus rămânând doar tulpina principlă.

Figura 3.9 Calliptanus italicus


(https://en.wikipedia.org/wiki/Calliptamus_italicus)
48
Păduchele verde al porumbului - Rhopalosiphum maydis Pitch

Dăunătorul este răspândit în țările Europene și Asiatice. În România este prezent în zonele de
cultivare al culturilor graminee. Femela este aripată, cu corpul oval alungit de circa 2,0 milimetrii
lungime –corpul prezintă culoare cenușiu verzuie iar antenele și coniculele sunt de culoare neagră.

Figura 3.10 Rhopalosiphum maydis


(http://www.nbair.res.in/Aphids/Rhopalosiphum-maidis.php)
Dăunătorul este o specie nemigratoare cu ciclu biologic incomplet. În timpul iernii
temperaturile scăzute influențează negativ hibernarea acestora. Păduchele este o specie oligofagă,
produce pagube indirecte fiind un transmițător al virozelor de la plantele infestate la cele sănătoase.

Cărăbușul de stepă – Anoxia Villosa L.


Cărăbușul a fost semnalat în țările din Europa Occidentală și estică. În România a fost semnalat
pentru prima dată în anul 1934 în Dobrogea în prezent fiind observat în regiunea sud-estică a
României. Adultul este acoperit de pubeșcență fină, albă și culcată iar pe partea dorsală prezintă
culoare castanie-roșcată.

49
Figura 3.11 Anoxia Villosa
(http://www.faunaromaniei.ro/daunatori/12)
Cărăbușul prezintă antene lamelate, lungimea acestora la femelă prezintă 4 lamele iar la
mascul 5 lamele. Cărăbușul de stepă prezintă o singură generație la trei ani, iernează la diferite vârste
de larvă în sol la adâncimi de 90-130cm. Adulții nu se hrănesc, prin urmare nu produc daune culturilor
agricole, însă larvele cărăbușului prezintă polifagism accentuat producând pagube cu valori cuprinse
între 26-56% la culturile agricole, atât la speciile rădăcinoase cât și la speciile graminee.

Gândacul de mai –Melolontha melolontha


Este întâlnit în toată Europa iar în România se întâlnește în regiunile de stepă, în zona pădurilor
de fag și ștejar.
Adultul are lungime cuprinsă între 2-2,5cm. Cărăbușul iernează ca larvă și adult în sol, având
o singură generație la trei sau patru ani. Este caracterizat prin polifagism ridicat atacând, consumând

50
sistemul foliar și florile la speciile pomicole, arboricole și viticole precum și speciile de arbuști și
plantele ierboase.

Figura 3.12 Melolontha melolontha


(http://tecnisol-agricola.es/plagas-y-enfermedades/melolonta/)

Gândacul negru al porumbului – Pentodon idiota Herbs.


Gandacul negru al porumbului este semnalat în România în zona Câmpiei Române și sudul
Moldovei, atacul manifestându-se slab, comparativ cu alți dăunători. Adulții apar la suprafață în lunile
aprilie- mai, având zborul crepuscular îngreunat datorită greutății.

Figura 3.13 Pentodon idiota


(https://www.alcedoltd.ro/)
51
Ei atacă plantele încă de la răsărire, chiar până când planta este dezvoltată complet, atacul
manifestându-se la nivelul coletului, adultul producand cavități superficiale, sau in cazuri grave
retează plantele.

Musca suedeză – Oscinela frit L.


Musca suedeză se întâlnește în Europa, Siberia, Statele Unite ale Americi, etc.. În România
este întâlnită frecvent în Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei și Câmpia Română.
Adultul prezintă corpul de culoare negru- lucios iar părțile ventrale de culoare galbenă, ochii
mari de colorit galben. Aripile sunt membranoase, transparente având ca element caracteristic reflexia
metalică.
În condițiile României prezintă 2- 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă și/ sau pupă.
Atacă culturile de toamnă și primăvară dar și plantele de nutreț.

Figura 3.14 Oscinela frit


(https://www.pesticide.ro/ghidul-daunatorilor/oscinella-frit-oscinella-pusilla-musca-suedeza)

52
CAPITOLUL IV
REZULTATE PROPRII

4.1 Descrierea unității agricole TONDRA AGRO SRL

Unitatea cu profil agricol TONDRA AGRO SRL situată în județul Neamț este administrată de
inginerul agronom Toni Vârga, ferma în momentul actual lucrează o suprafață de 550 ha.

Figura 4.1 Intrarea principală în unitatea cu profil agricol, TONDRA AGRO SRL

În cadrul asolamentului fermei, aceasta prezintă următoarele culturi: rapiță, grâu, orz, porumb
pentru boabe, soia și floarea soarelui. În cadrul anului unitatea agricolă a obținut producții ridicate,
anume: la cultura de porumb pentru boabe s-a obținut producția de 11,5 t/ ha; la cultura de grâu s-a

53
obținut 5,6 t/ ha; la cultura de orz s-a obținut o producție de 6,5 t/ ha; la rapiță s-a obținut 3,7 t/ ha și
la cultura de soia s-a obținut 1,8 t/ ha.
Unitatea/ ferma dispune de trei tractoare John Deer de 180 cai putere, un tractor cu capacitate
de 240 cai putere, un Massey Fergusson de 140 cai putere, semănătoare de precizie pentru culturile
prășitoare Gaspardo, o semănătoare universală pentru culturile de păioase și agregat de aplicat
tratamente(erbicide, fungicide și insecticide).

Figura 4.2 Tractor John Deer de 180 cp, TONDRA AGRO S.R.L.

4.2 Schema culturilor din cadrul fermei TONDRA AGRO SRL

Ferma TONDRA AGRO SRL în cadrul acestui an cultivă pe întreaga suprafață agricolă
de 550 ha următoarele culturi agricole:
- 140 ha – porumb pentru boabe;
- 130 ha – rapiță;
- 140 ha – orz;
- 110 ha – floarea soarelui;
- 30 ha – soia.

54
4.3 Condiţiile climatice în anii 2017

Anul 2017 a înregistrat o temperatură minimă de 1,10C, luna cea mai friguroasă fiind luna
ianuarie, iar temperatura maximă a avut o valoare medie de 34,850C, cele mai mari temperaturi
înregistrându-se în lunile iulie şi august.

Tabelul 4.1
Temperatura de la suprafaţa solului în anul 2017
Temperatura Luna Media
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura -4,9 -1,7 1,1 12,7 22,8 23,5 26,5 26,6 16,4 11,3 8,0 -0,4 11,8
medie
Temperatura 4,0 7,2 23,2 51,5 58,1 57,0 60,4 60,0 49,5 34,3 30,0 13,4 34,85
maximă
Temperatura -23,0 14,3 -11,6 0,4 4,5 8,1 8,0 8,7 3,9 -3,2 -6,5 9,6 1,1
minimă

Conform tabelului 5.4 în anul 2017 a fost un an cu mai puţine precipitaţii, acesta atingând o
valoare medie de 567,5 l/m2/an. Luna cea mai bogată în precipitaţii a fost tot luna iunie (202,8 l/m2)
iar cea mai săracă fiind tot luna decembrie (4,9 l/m2). Ȋn luna mai, precipitaţiile au înregistrat o valoare
puţin peste 50 l/m2, iar în restul lunilor cantitatea de precipitaţii căzute a fost superioară valorii de 30
l/m2, ieşind în evidenţă lunile aprilie, iulie, august şi noiembrie, luni care au înregistrat valori peste 40
l/m2.

Tabelul 4.2
Precipitaţiile atmosferice în anul 2017
Precipitaţii Luna Media
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Nr.zile cu precip. 11 12 12 10 14 22 6 9 13 10 8 6 11,0
Cantitatea lunară 16,3 36,8 37,1 40,6 52,8 202,8 42,2 42,2 33,4 12,8 45,6 4,9 567,5
(l/m2)
Medii multianuale 19,9 18,1 20,8 42,9 62,4 74,3 91,8 59,4 48,1 32,9 30,6 23,6 507,7

55
4.4 Dăunători evidențiați în perioada 2016- 2017 la cultura de porumb

Evaluarea prezenței dăunătorilor sa efectuat pe perioada a doi ani respectiv perioada anului
2016 și perioada anului 2017, pentru evidențierea prezenței dăunătorilor s-a semănat sămânță netratată
iar in timpul perioadei de vegetație nu sa efectuat tratamente cu insecticide. În cadrul lucrări sa
evidențiat prezența următorilor dăunători:
- Tanymecus dilaticollis;
- Ostrinia nubilaris;
- Scotia segetum;
- Agriotes spp.;
- Rhopalosiphum maydis.
Dăunători evaluați în cadrul lucrări prezintă următoare praguri economice de dăunare:
Tanymecus dilaticollis prezintă pragul economic de dăunare de 5 adulți/ m2; Ostrinia nubilaris prezintă
pragul economic de dăunare de 50 adulți/ m2; Scotia segetum prezintă pragul economic de dăunare de
2 larve/ m2; Agriotes spp. prezintă pragul economic de dăunare de 5 larve/ m2 și Rhopalosiphum
maydis prezintă pragul economic de 50 adulți cand porumbul are 3-4 frunze și 100-150 de adulți cand
porumbul are între 5-10 frunze.
Tabelul 4.3
Dăunători evidențiați în perioada anului 2016, la cultura de porumb
Dăunători evidențiați Perioada evaluări prezenței dăunătorilor anul 2016
Denumire Denumire 10. 25. 10. 25. 10. 25. 10. 25. 10.
populară stiințifică V V VI VI VII VII VIII VIII IX
Rățișoara Tanymecus 21 15 - - - - - - -
porumbului dilaticollis
Sfredelitorul Ostrinia - - 3 15 45 81 53 42 27
porumbului nubilaris
Buha Scotia segetum - - 2 8 15 28 9 - -
semănăturilor
Viermi sârmă Agriotes spp. 2 4 6 1 - - - - -
Păduchele verde Rhopalosiphum 5 10 20 32 50 73 109 136 111
al porumbului maydis

56
În perioada anului 2016 sa evidențiat un grad de atac ridicat al dăunătorilor peste pragul
economic de dăunare. Dăunătorul cu gradul cel mai ridicat atac este Tanymescus dilaticollis 21 de
adulți m2 , Ostrinia nubilaris 81 adulți m2, Scotia segetum 28 larve m2 și Agriotes spp., dăunătorul cu
grad scăzut de dăunare este Rhopalosiphum maydis, indivizi prezenți fiind mai puțin decât pragul
economic de dăunare, numarul cel mai mare fiind de 136 indivizi m2.
Tabelul 4.4
Dăunători evidențiați în perioada anului 2017, la cultura de porumb
Dăunători evidențiați Perioada evaluări prezenței dăunătorilor anul 2017
Denumire Denumire 10. 25. 10. 25. 10. 25. 10. 25. 10.
populară stiințifică V V VI VI VII VII VIII VIII IX
Rățișoara Tanymecus 28 23 - - - - - - -
porumbului dilaticollis
Sfredelitorul Ostrinia - - 5 14 42 73 61 49 36
porumbului nubilaris
Buha Scotia segetum - - 1 3 8 15 13 - -
semănăturilor
Viermi sârmă Agriotes spp. 1 3 4 6 - - - - -
Păduchele verde Rhopalosiphum - - 12 24 36 70 99 120 105
al porumbului maydis

În perioada anului 2017 sa evidențiat un grad de atac ridicat al dăunătorilor peste pragul
economic de dăunare. Dăunătorul cu gradul cel mai ridicat atac este Tanymescus dilaticollis 28 de
adulți m2 , Ostrinia nubilaris 73 adulți m2, Scotia segetum 15 larve m2 și Agriotes spp. cu 6 larve/ m2,
dăunătorul cu grad scăzut de dăunare este Rhopalosiphum maydis, indivizi prezenți fiind mai puțin
decât pragul economic de dăunare, numarul cel mai mare fiind de 120 indivizi m2.

57
4.5 Măsuri de combatere a dăunătorilor din cultura de porumb

Protecția culturi de porumb pentru boabe înpotriva dăunătorilor se poate realiza prin utilizarea
de măsuri raționale, complexe care în funcție de caracterul lor se grupează în :
- măsuri de prevenție;
- măsuri curative

4.5.1 Măsuri agrofitotehnice

În cadrul măsurilor agrofitotehnice / culturale principalele metode sau măsuri de prevenire și


combatere al dăunătorilor sunt:
- alegerea terenului
- asolamentul
- lucrările solului
- utilizarea rațională a îngrășămintelor și amendamentelor
- respectarea epocii optime de semănat
- recoltarea la maturarea tehnologică
- utilizarea de soiuri și hibrizi toleranți sau rezistenți la atacul dăunătorilor
- desțelenitul
- irigarea
- desecarea terenurilor
Un rol deosebit de important în prevenirea atacului dăunătorilor, îl reprezintă alegerea
terenului, măsură ce asigură sporuri însemnate de producție.
Succesiunea culturilor în timp și spațiu sau asolamentul, favorizează limitarea creșterii
populațiilor de agenți entomologi. Limitarea creșterii populațiilor de dăunători contribuie la sporuri
de producție atât calitativ cât și cantitativ. Cultivarea în monocultură a porumbului pentru boabe,
contribuie la creșterea populației de rățișoară a porumbului. Prevenirea creșterii populațiilor se
realizează prin cultivarea de culturi agricole ce nu au dăunători comuni cu porumbul pentru boabe.
Lucrările solului favorizează crearea de condiții optime pentru buna dezvoltare a plantelor.
Arătura de vară, arătura de toamnă, grapa cu discuri, cultivatorul –contribuie la diminuarea rezervei
de dăunători în sol prin întreruperea ciclului biologic din sol.

58
Lucrările solului, pe lângă caracterul de prevenire și combatere a dăunătorilor, contribuie și la
distrugerea gazdelor intermediare pentru agenții entomologi, prin distrugerea samulastrei și a
buruienilor.
Aplicarea îngrășămintelor chimice și a amendamentelor chimice raționale, prezintă efect
benefic asupra culturii plantelor prin creșterea rezistenței acestora la atacul dăunătorilor.
Îngrășămintele cu azot în doze mari, prezintă acțiune negativă asupra plantelor. Dozele mari de azot
măresc sensibilitatea la atacul dăunătorilor și prin urmare, alungirea excesivă a tulpinii și sistemului
foliar.
Epoca de semănat, materialul și sămânța prezintă o importanță deosebită deoarece pot
influența gradul de atac al dăunătorilor. Prin stabilirea unei epoci de semănat optime, se poate preveni
momentul apariției dăunătorilor în perioadele critice / sensibile a plantelor de cultură.
Recoltarea la timp a culturilor prezintă o importanță crescută în lupta contra dăunătorilor,
recoltarea în epoca optimă previne scuturarea boabelor și formarea samulastrei. În cadrul culturilor de
porumb în epoca optimă, previne apariția a numeroși dăunători precum păduchele verde al porumbului
și sferedelitorul porumbului.
Cultivarea de soiuri și hibrizi toleranți sau rezistenți la atacul dăunătorilor contribuie la
limitarea populațiilor de dăunători. Rezistența sau toleranța, reprezintă o însușire complexă ce se
realizează în urma proceselor de ameliorare. Acest proces, se datorează următoarelor cauze:
 nepreferința;
 antibioza;
 toleranța.

4.5.2 Măsuri fizio-mecanice

A. Măsuri mecanice
Utilizarea măsurilor mecanice prezintă aplicabilitate, deoarece nu asigură o combatere
eficientă și necesită volum mare de muncă. Din cadrul măsurilor mecanice, o importanță deosebită o
reprezintă:
 Adunarea insectelor
 Șanțuri capcană
 Inele cu clei
 Brâiele capcane

59
 Omizitul
 Însăcuitul fructelor
 Igiena culturală
Din cadrul măsurilor mecanice de prevenire și combatere, o importnță deosebită în protecția
culturilor de porumb o reprezintă igiena culturală- prin îndepărtarea resturilor vegetale; însăcuirea
recoltei -protejând împotriva viespiilor, păsărilor, furnicilor, șoarecilor; șanțurile capcană.

B. Metode fizice
În cadrul metodelor fizice de combatere, sunt cuprinse diferite procedee fizice:
 Utilizarea temperaturilor ridicate: 50-550C
 Focul
 Lumina
 Pulberile deshidratate
 Razele X și Y
Din cadrul metodelor fizice de combatere, în cultura de porumb, pentru boabe pentru protecția
împotriva dăunătorilor se poate utiliza focul -prin distrugerea resturilor vegetale, arderea lor; lumina
–folosită în capturarea speciilor nocturne cu ajutorul curselor luminoase.

4.5.3 Metoda biologică

Utilizarea metodelor de combatere biologică presupune utilizarea organismelor vii, produsul


rezultat în urma activității vitale cu scopul de a diminua/ distruge dăunătorii din culturile agricole.
Dezvoltarea și utilizarea produselor de combatere biologice presupune protejarea mediului
înconjurător prin protejarea apei freatice, protejarea faunei indispensabile, având ca rezultat
eliminarea produselor de combatere chimică.
In cadrul multitudinii de ecosisteme naturale şi al agroecosistemelor, între consumatorii
primari din care fac parte ”dăunătorii” şi alte organisme se stabilesc raporturi variate dintre care, rolul
cel mai mare pentru combaterea biologică, îl au cele de ”prădătorism” şi ”parazitism”.
Prin prădătorism se înţelege fenomenul de hrănire a unei specii pe seama alteia într-o perioadă
scurtă.Prădătorismul este răspândit la multe specii care se hrănesc cu afide, acarieni etc.

60
Figura 4.3 Bacteria Bacilus thuringiensis, utilizari în combaterea dăunătorilor la
cultura de porumb
Bacilus thuringiensis este o bacterie care produce o toxină numită toxina BT utilizată ca
metodă de combatere biologică al dăunătorilor la cultura de porumb(figura 4.1)

4.5.4 Metoda chimică

Această metodă presupune utilizarea produselor chimice de combatere împotriva dăunătorilor.


Avantajele utilizari insecticidelor, sunt:
 Crește producția;
 Crește profitul fermei;
 Uniformitate a culturi;
 Combate o gamă largă de dăunători;
 Costuri reduse pentru aplicarea acestora;
 Posibilitatea aplicării mecanizate a insecticidelor împreună cu alte produse de combatere sau
îngășăminte foliare;
 Posibilitate de distrugere al focarelor de infecție;
 Acțiune rapidă asupra dăunătorilor.
În funcție de grupa de dăunători care o combate, avem:
 Insecticide;

61
 Acaricide;
 Nematocide;
 Moluscide;
 Raticide;
 Substanțe repelente și atractante.
Pentru a folosi cu succes combaterea chimică /integrată, este necesar să se cunoască
mecanismele naturale ce influențează densitatea speciilor cu importanță economică. Elementele
principale necesare combaterii dăunătorilor sunt:
 Evidența principalelor specii dăunătoare în funcție de fiecare zonă de cultură
 Dinamica speciilor dăunătoare
 Ciclul speciilor dăunătoare al speciilor
 Densitatea numerică a speciilor cheie
Firmele mari producătoare de insecticide și produse de protecție creează pentru ajutorul
fermierilor planuri de combatere pentru întreaga perioadă de vegetație(figura ).

4.6 Scheme de tratament efectuate în cadrul fermei TONDRA AGRO SRL

În anul 2017, în cadrul fermei agricole TONDRA AGRO SRL, s-au aplicat doua tratamente la
cultura de porumb.Primul tratament s-a aplicat primăvara, când plantele au ajuns în BBCH 12-13 iar
al doilea tratament s-a efectuat la apariția inflorescențelor.
Primul tratament realizat în BBCH 12- 13, a fost aplicat pentru combaterea dăunătorului
Tanymecus dilaticolis. Prezența dăunătorului a fost semnalată datorită capcanei tip Barber utilizată în
experință determinându-se un număr mare de indivizi în momentul evaluari. Produsul utilizat în
combaterea dăunătorului a fost Actara 25 WG- 1,5 g/ha.
Al doilea tratament aplicat în perioada apariției inflorescenței a fost aplicat pentru combaterea
larvelor și adulților de Diabrotica virginifera virginifera. Pentru combaterea dăunătorului a fost utilizat
produsul Decis Expert 100 EC, 1 l/ha.

62
4.7 Scheme de tratament (prospecte ale firmei Bayer)

În programul de combatere al dăunătorilor compania Bayer presupune aplicarea a doua


tratamente(figura 4.4).
Primul tratament se aplică când planta este în BBCH 11- 14, pentru combaterea adulților
dăunătorului Tanymecus dilaticolis cu produsul comercial Calypso 480 SC 90 ml/ha.
Al doilea tratament cu aplicare când planta ajunge în BBCH 63-69 pentru combaterea adulților
de Diabrotica virginifera virginifera, utilizând produsul Calypso 480 SC 150 ml/ha.

Figura 4.4 Lucrările de îngrijire al culturi de porumb, BAYER

63
Concluzii

1. Cultura de porumb pentru boabe reprezintă una din principalele culturi, cultivate la nivel
național și internațional.
2. Semănatul în epoca optimă presupune evitarea sau litmitarea atacului de Tanymecus
dillaticolis, plantele prezentând rezistență crescută la atacul dăunătorului.
3. Utilizarea metodelor chimice de combatere previne invazia dăunătorilor pe întrega suprafață
cultivată cu porumb pentru boabe.
4. Principalii dăunători care produc pagube însemnate culturii de porumb pentru boabe sunt:
Tanymecus dilaticolis, Agriotes lineatus, Ostrinia nubilaris, Scotia segetum și Diabrotica
virgifera virgifera.
5. Produsele fitosanitare, insecticide utilizate la tratarea semințelor de porumb pentru boabe,
prezintă avantajul protecției plantelor contra dăunătorilor în primele fenofaze de vegetație,
când acestea sunt predispuse atacului de dăunători.
6. Recoltarea porumbului pentru boabe și îndepărtarea resturilor vegetale prezintă importanță
deosebită. Prin recoltarea în epoca optimă și îndepărtarea samulastrei se previne hibernarea
dăunătorilor în resturile vegetale și boabe.
7. Realizarea unei arături de foarte bună calitate presupune întreruperea ciclului biologic al
dăunătorilor activi/ hibernanți din sol. Acest lucru are ca rezultat diminuarea populațiilor de
dăunători.
8. Utilizarea metodelor de combatere biologică presupune reducerea costurilor de producție și
maximizarea profitului
9. Toxina BT din cadrul bacteriei Bacilus thurigiensis combate o gamă largă de dăunători la
cultura de porumb. Rezultate eficiente se observă în momentul apariției dăunătorului
Tanymecus dillaticolis.

64
Bibliografie

1. Baicu T., Săvescu A., 1978 – Combaterea integrată în protecția plantelor. Editura Ceres,
București.
2. Bogdan I. * , Guş P., Rusu T., Pop A., Vâju A., Morar P. în cadrul University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca) 2003” Comportarea unor hibrizi de porumb
autohtoni şi străini la atacul de agenţi patogeni şi dăunători, în condiţiile utilizării de sămânţă
tratată chimic”.
3. Filipescu C. și colab., 1989. Entomologie Agricolă. Lucrări practice. Partea specială și
tehnologii de combatere. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
4. Georgescu E., Cană L., Iordan H. L., Martura T., Gărgăriţă R., 2013, ,, Comportarea unor hibrizi
de porumb la atacul de ostrinia nubilalis hbn. În condiţii climatice diferite”, I.N.C.D.A. Fundulea
5. Georgescu E., Cană L., Popov C., Gărgăriţă R., Râşnoveanu L., Voinea L. , 2014, ,, Răţişoara
porumbului (tanymecus dilaticollis gyll) în contextul restricţionării tratamentului seminţelor cu
insecticide neonicotinoide” I.N.C.D.A. Fundulea
6. Grozea I. *, Badea A. M., Prunar F., Adam F. Banat University of Agricultural Sciences and
Veterinary Medicine, Timisoara) 2002”Diversitatea dăunătorilor porumbului şi daunele produse
într-un agroecosistem din partea vestică a ţării”
7. Hatman M., Bobes I., Lazar Al., Perju T., Sapunaru T., 1986 - Protecţia plantelor
cultivate, Ed.” Ceres ”, Bucureşti.
8. Lazăr A., 1980. Protecția plantelor. Editura didactică și pedagocică, București.
9. Malschi D. , Mureşanu F., Ivaş A., 2013 ,,Evaluarea potenţialului dăunătorilor culturilor de câmp
în câmpia transilvaniei” . I.N.C.D.A. FUNDULEA
10. Mogârzan Aglaia., 2012. Fitotehnie. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
11. Michel A. P., Krupke C. H., Baute T. S., and Difonzo C. D., ,,Ecology and Management of the
Western Bean Cutworm (Lepidoptera: Noctuidae) in Corn and Dry Beans”
12. Murphy A. F., Ginzel M. D., and Krupke C. H. Department of Entomology, Purdue University,
901 West State Street West Lafayette, ,, Evaluating Western Corn Rootworm (Coleoptera:
Chrysomelidae) Emergence and Root Damage in a Seed Mix Refuge”
13. Michel A. P., Krupke C. H., Baute T. S., Difonzo C. D., 2004, ,,Ecology And Management Of The
Western Bean Cutworm(Lepidoptera, Noctuidae)In Corn And Dry Beans”

65
14. Oltean I., Florian T., teză de doctorat 2005, ,, Cercetări privind răspândirea, morfologia, biologia
şi combaterea dăunătorului diabrotica virgifera virgifera le conte în condiţiile ecologice din
transilvania şi influenţa acestuia asupra infecţiilor cu unele boli parazitare”
15. Popov C. și colab. 2007. 50 de ani de activitate științifică în domeniul protecției culturilor de
câmp împotriva bolilor și dăunătorilor. Fundulea,
16. Popovici C., Ciobanu C., Balint A., Mureşan F., 2008, ,, Cercetări privind combaterea larvelor
speciei diabrotica virgifera virgifera le conte prin tratamentul seminţelor de porumb” I.N.C.D.A.
Fundulea
17. Robu T. și colab., 2011. Fitotehnie. Lucrări de laborator. Controlul calității semințelor. Cereale.
Leguminoase. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași
18. Robu T. și colab., 2011. Fitotehnie Vol. 1. Cereale și Leguminoase pentru boabe. Editura
Universitară, București.
19. Roşca I., 2003. Entomologie agricolă specială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
20. Roșca I., Oltean I., Mitrea I., Talmaciu M., Petanec D., Bunescu H., Istrate Rada,
21. Talmaciu Nela, Stan C., Micu Lavinia, 2011 –Tratat de entomologie generala si speciala
Editura Alpha MDN, Buzau
22. Tălmaciu Mihai., 2007. Entomologie agricolă. . Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
23. Tălmaciu Mihai., 2003 – Protecția plantelor – Entomoligie. Editura ”Ion Ionescu de la Brad”
Iași..

66