SUBSTANŢE CHIMICE

ESENŢIALE VIEŢII
VITAMINELE
PROF. ELENA COSMA
ŞCOALA GENERALĂ NR. 1 BISTRIŢA
 GENERALITĂŢI
 Vitaminele sunt substanţe organice cu
structură complexă şi cu rol esenţial în
funcţionarea normală a organismului uman.
 Cu câteva excepţii, vitaminele nu pot fi
sintetizate în cadrul metabolismului animal.
 Viaţa nu poate exista decât în prezenţa tuturor
vitaminelor esenţiale.
 GENERALITĂŢI
 Vitaminele sunt foarte răspândite în plante,
unde se sintetizează.
 Organismul animal primeşte vitaminele odată
cu alimentele, fie direct sub formă de
vitamine, fie sub formă intermediară de
provitamine, care se transformă în organism
în vitamine.
 Necesarul zilnic se măsoară în unităţi
internaţionale (u.i.). O unitate este egală cu
0,025g vitamină D cristalizată.
 ROLUL VITAMINELOR
 Vitaminele au rol de biocatalizatori.
 Ele reglează şi stimulează procesele
metabolice.
 Lipsa totală a vitaminelor din organism, sau
insuficienţa lor provoacă tulburări grave
(scorbut, pelagră, rahitism, astenie etc.).
 avitaminoză – lipsa totală a unor vitamine
 hipovitaminoză – aport insuficient (carenţă)
de vitamine
 hipervitaminoză – existenţa unor vitamine în
exces
 CLASIFICARE

 După solubilitatea în diverşi solvenţi,

vitaminele se clasifică în:
 Vitamine liposolubile – solubile în grăsimi sau
solvenţi ai grăsimilor şi insolubile în apă
(vitaminele A, D, E, F, K). Ele nu trebuie
consumate zilnic.
 Vitamine hidrosolubile – solubile în apă
(vitaminele B, PP şi C). Acestea trebuie
consumate zilnic deoarece nu se pot stoca în
organism.
Vitamina A – antixeroftalmică
 Prezentă în uleiul de peşte, morcov, spanac,
lapte.
 În organismul uman se formează din β-
carotină (aflată în morcovi), din care cauză se
numeşte provitamina A.
 Necesarul zilnic este de 3000-5000 u.i.
 Vitamina D – antirahitică
 Cele mai bogate alimente în vitamina D sunt
untura de peşte, ficatul mamiferelor şi
păsărilor.
 Se presupune că vitamina D ar mări secreţia
gastrică şi astfel ar favoriza absorbţia Ca şi P.
 Necesarul zilnic este de 400-800 u.i.
 Vitamina E – tocoferolul
 Se găseşte în seminţele cerealelor, în legumele
proaspete, în gălbenuşul de ou, în lapte.
 La bărbaţii adulţi, necesarul zilnic de
tocoferol este de cca. 25 mg, direct
proporţional cu vârsta.
 Apa potabilă cu un conţinut prea ridicat de
clor poate diminua cantitatea de vitamina E
din organism.
 Vitamina F
 Vitamina F constă dintr-o grupare de acizi
graşi care se găsesc îndeosebi în uleiul de
floarea-soarelui , de porumb şi de soia, în
arahide şi nuci, în seminţele de dovleac
(crude) şi în alune, în migdalele dulci şi în
uleiul de ficat de peşte etc.
 Până în prezent, nu a fost stabilit necesarul
zilnic în această vitamină.
 Vitamina K – antihemoragică
 Răspândită în produsele de origine vegetală
(foile verzi de varză, lucernă, spanac) şi
animală (ficat, muşchi).
 Necesarul zilnic de vitamina K este de
1,5-2 mg.
 Vitamina B1- tiamina

 Se găseşte în tărâţa de grâu şi orez, embrionii

gramineelor, în organele interne ale
animalelor (ficat, rinichi, inimă).
 Necesarul zilnic este 1-3 mg în funcţie de
alimentaţie şi metabolismul de bază.
 Vitamina B2 - riboflavina
 Face parte din pigmenţii galbeni, care se
numesc flavine.
 Practic, sursa cea mai importantă este laptele
şi legumele verzi.
 La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic
de vitamina B2 este 0,4-1,2 mg.
 Vitamina B3 – Vitamina PP –
factorul antipelagros

 Cele mai bogate produse alimentare în

vitamina PP sunt drojdia de bere, tărâţele,
embrionii de grâu şi organele interne ale
animalelor (ficat şi rinichi).
 50-500 mg fac să dispară fenomenele şi
leziunile provocate de pelagră în câteva zile
 Pelagra = “piele bolnavă” (din limba latină)
 Vitamina B6 - antidermatozică
 Cantităţi importante se găsesc în drojdia de
bere, tărâţa de orez, embrionii de grâu şi
pâinea integrală.
 Nevoia zilnică este de circa 2 mg.
 Vitamina B12 – factorul antianemic
 Este cunoscută şi sub numele de “vitamina
roşie” datorită cobaltului pe care îl conţine.
 Vitamina B12 se găseşte doar în alimentele de
origine animală: carne, ficat, lapte, produse
lactate, ouă, precum şi în fructele de mare:
crabi, stridii, scoici.
 Necesarul zilnic 1-6 micrograme.
 Vitamina C – acidul ascorbic
 Cele mai bogate în vitamina C sunt fructele
proaspete de măceş, coacăze negre, lămâi,
portocale, alune, varză, ardei ( de unde a fost
izolată de Albert Szent-Győgy în 1927).
 În raţia alimentară zilnică sunt necesare
cantităţi în jur de 25-30 mg de vitamină C.
 BIBLIOGRAFIE
 Nastasia Tomescu; Nicoleta Drăgan; Emilia
Meiroşu – OM-SĂNĂTATE-PROTECŢIA
CONSUMATORULUI – Relaţionare prin
studiul elementelor şi substanţelor chimice
esnţiale vieţii – Ed. LVS Crepuscul, Ploieşti,
2000
 I. Rişavi; I. Ionescu – CHIMIE –Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1974
 Wikipedia.org