Sunteți pe pagina 1din 2

4.

Bazându-vă pe trei tehnici de prevenire a fenomenului de groupthink care sunt:

 cunoaşterea fenomenului de către membrii grupului,


 promovarea atitudinii critice,
 introducerea unui “avocat al răului”
aveţi sarcina să elaboraţi un program cu 2 obiective şi o activitate în legătură cu ele,
axate pe cele trei tehnici care să destructureze fenomenul de groupthink de la nivelul
învăţământului universitar românesc privind mitul: “Deşi creşte numărul de studenţi care
plătesc taxe, nu scade gradul de excelenţă.”

Groupthink presupune că „modul de gândire al persoanelor angajate în cautarea


concurenţei devine atât de important în coeziunea grupului, încât tinde să depăşească
aprecierea realistă a cursurilor alternative ale acţiunii" (Myers, 1990, pp. 293-298); apare
tendinţa grupului de a suprima opoziţia în interesul armoniei grupului.

Activitate : Propuneri pentru elaborarea planului de dezvoltare


instituţională
Participanţi: consiliul profesoral
Obiective:
1. Realizarea diagnozei interne si externe – analiza SWOT.
2. Propunerea unor ţinte strategice

Desfăşurare:

1.Membrii grupului vor fi impărţiţi în 8 echipe. Fiecare grupă va primi ca sarcina în


brainstorming-ul structurat notarea punctelor tari, punctelor slabe, ameninţărilor şi
oportunităţilor pentru mediul intern şi pentru cel extern. Se stabileşte ca regulă de lucru ca
fiecare grup să realizeze independent sarcina primită

Unul dintre membri, liderul sindicatului, este desemnat “avocatul răului”.

“Avocatul răului” prezintă un raport de evaluare internă pentru perioada vizată de


Planul de dezvoltare anterior, subliniind tendinţa de scădere a nivelului de pregătire şi
excelenţă şi extinderea în colectiv a unui stil de gândire de grup care ignoră ameninţările şi
respinge schimbările profunde în stilul didactic şi administrarea universităţii.

În urma centralizării rezultatelor sunt dezbătute ameninţările şi sunt analizate


oportunităţile.

Ameninţările sunt completate şi susţinute de “avocatul răului”.


Cele mai relevante ameninţări sunt:

 Fenomenul de “groupthink” cu toate implicaţiile lui, ignorarea concurenţei


universităţilor din alte ţări, care atrag studenţii bine pregătiţi, dornici de performanţă
 Creşterea cheltuielilor administrative, ca urmare a numărului mare de studenţi
 Intenţia unor cadre didactice de elită de a preda la universităţi unde vor fi mai bine
remuneraţi
 Necesarul mai mare de cadre didactice, dată fiind continua diversificare a
specialităţilor propuse în planul de şcolarizare şi a creşterii numărului de studenţi
 Dificultatea de a atrage cadre didactice bine pregătite, pentru asigurarea unui nivel
de performanţă ridicat
 Scăderea nivelului iniţial de pregătire, mai ales la studenţii plătitori de taxe

Cele mai relevante oportunităţi:

 Creşterea veniturilor prin creşterea numărului de studenţi plătitori de taxe


 Diversificarea specializărilor universitare de nivel licenţă şi master
 Atragerea unui număr mare de student

2. Sunt analizate şi dezbătute atât ameninţările cât şi oportunităţile, stabilindu-


se ca regulă argumentarea opiniilor şi evitarea folosirii ideilor antevorbitorilor.

Este analizat fenomenul de “Groupthink” deosebindu-se principalele lui simptome.


Sunt rememorate momente în care unii colegi au tras semnale de alarmă asupra
ameninţărilor apărute, dar acestea au fost suprimate de ceilalţi membri ai corpului
profesoral şi managerial.
Se propun ţinte strategice corespunzătoare ameninţărilor şi oportunităţilor
identificate:
 evitarea gândirii de grup, “ de turmă”, facilitarea unui climat deschis,
evitarea izolarii grupului de alte grupuri (în momentul apariţiei gândirii de grup, membrii
grupului tind să-şi izoleze grupul de interacţiunea cu alte grupuri - acest lucru trebuie
evitat), alocarea unor roluri de evaluator critic membrilor grupului, evitarea unei prea mari
directivităţi în activităţile de echipă.
 Păstrarea unui echilibru în stabilirea numărului de studenţi plătitori de taxe,
pentru a se putea menţine nivelul de excelenţă, atât din punctul de vedere al pregătirii şi
capacităţii de acoperire a cadrelor didactice, cât şi al nivelului de pregătire al studenţilor,
dat fiind că ocuparea locurilor cu taxa se face cu medii mai mici decât pentru cele
bugetate.