Ciclul acizilor tricarboxilici

TCA (ciclul citratului)

KREBS

TCA este un process la nivelul caruia se realizeaza catabolizarea completa a tuturor componentelor cu
caracteristici energetice si a unor componente cu caracteristici amfibolice(intermediari metabolici
impolicati atat in biosinteze cat si in degradari).

TCA reprezinta calea comuna ifnala prin care metabolitii se transforma in principal in energie metabolica.
Toate componentele biochimice (lipide, zaharide, proteine, aminoacizi) se transforma prin catabolism
intr-un intermediar comun numit acetil coenzima A care intra sub aceasta forma in TCA in vederea
transformarii atomilor de C in CO2, a atomilor de H in H2O, transformari care sunt acompaniate de
preluarea electronilor si a protonilor de catre coenzimele oxidate care se transforma in coenzime reduse
si care sunt capabile ca la nivelul catenei respiratorii sa elibereze echivalentii de reducere.

Echivalentii de reducere (electronii, ionii de hidrura si protonii) creeaza la nivelul membranelor interne
mitocondriale si la nivelul mitosolului gradiente protonice, electronice si de potential care se
materializeaza prin inmagazinarea energiilor de natura fizica in energi de natura metabolica. Majoritatea
acestor energi de natura fizica se inmagazineaza sub forma unor legaturi chimice covalente in produsi
macroergici care sunt capabili fie sa o stocheze, fie sa o transfere rapid si eficient unor procese
metabolice care necesita energie pentru desfasurare.

TCA se desfasoara in majoritatea biosistemelor (biosisteme care poseda mitocondrii), si din aceasta
cauza se poate aprecia ca are caracter universal.

TCA se desfasoara strict la nivelul mitocondriei unde exista intregul echipament enzimatic necesar. In
ansamblul sau, acetilul activat (intermediarul comun majoritatii degradarilor) in prezenta apei se
transforma in CO2 si atomi de oxigen. Procesul TCA se realizeaza la nivelul celulelor si in prezenta
oxigenului molecular fara ca acesta sa fie implicat direct. Prima reactie din TCA presupune condensarea
aldolica dintre acetilul activat care actioneaza ca si componenta metilenica si oxaloacetatul care
actioneaza ca si componenta carbonilica. Procesul biochimic e catalizat de citrat sintetaza care este o
enzima in care mecanismul in care este implicata este de tip acidobazic (puternic sensibil la actiunea pH-
ului din mediu) reactia este puternic exergonica si ireversibila. Deoarece la sfarsitul TCA se obtin ca
produsi principali nicotinamidele in forma redusa si la capatul catenei respiratorii se obtine ca produs
final ATP (energie metabolica), citrat sindetaza poseda ca inhibitor reversibil forma redusa a
nicotinamidelor si ATP. In acest mod, bogatia (saracia) celulara este implicata in reglarea primei reactii
din TCA si respectiv in reglarea intregului proces TCA.

In urmatoarea etapa a TCA, acidul citric rezultat anterior in prezenta aconitazei sufera un proces de
deshidratare-hidratare in urma caruia se transforma in acid izocitric. Procesul este reversibil si foarte
putin deplasat la dreapta. Insa, odata cu consulul acidului izocitric in urmtoarea etapa a procesului TCA,
reactia catalizata de aconitaza se deplaseaza etapizat spre dreapta pentru refacerea acidului izocitric
consumat. Gruparea hidroxil se transforma la nielul acidului citric de pe atomul de C tertiar pe un atom
de carbon secundar (oxidabil) in absenta acestui proces de izomerizare, acidul citric nu se paote
transforma prin oxidare la nivelul atomului de carbon tertiar, deci procesul TCA nu poate avansa.

Aconitaza este o metaloenzima (dupa procesul biosintetic al lantului polipeptidic, post-translational sunt
legati 4 ioni de Fe prin intermediul atomilor de Sulf prezenti in resturile de cisteina).

Aconitaza leaga atomii de Fe intr-o structura de tip cluster (cusca) in care legaturile nu sunt identeice cu
cele din hemoglobina sau mioglobina. In urmatoarea etapa a procesului TCA se realizeaza oxidarea
gruparii hidroxil din acidul izocitric pana la gruparea carbonil cetonic cu formarea oxalosuccinatului.
Cataliza se desfasoara in prezenta izocitradehidrogenazei NADP (NAD) dependenta.

Procesul de oxidare este deosebit de lent (viteza de desfasurare a oxidarii este cea mai mica din intreg
procesul TCA). Din aceasta cauza, izocitratdehidrogenaza catalizeaza etapa determinanta de viteza a
procesului TCA.

Daca izocitratdehidrogenaza NAD-dependenta are ca activator saracia energetica (concentratia ADP),

izocistratdehidrogenaza NADP dependenta poseda ca inhibitor acelasi compus (ADP).

Este cunscocut faptul ca nicotinamidele in forma redusa, in structura simpla sau in structura fosfat
prezinta implicatii metabolice diferentiate. Daca NAD (NADH) sunt implicate in procesele degradative,
NADP (NADPH) sunt implicate in procesele biosintetice. Ca intermediar a reactiei de oxidare, in prezenta
izocitratdehidrogenazei se obtine un cetoacid care este instabil si se stabilizeaza rapid prin expulzare unui
mol de CO2 pana la acidul alfacetoglutaric.

Caidul alfacetogrutaric in urmatoarea etapa tinde sa se activeze (prin constituirea unei legaturi
macroergice) in prezenta conezimei A cu formarea succinil-coenzimei A care poseda legatura
macroergica carbon-sulf. Procesul este catalizat de alfacetoglutaratdehidrogenaza si in prezenta
coenzimei A.

Intermediarul metabolic, succimilcoenzima A in prezenta succinattiochinazei si in prezenta fosfatului

anorganic si a guanidin-difosfatului se transforma in acidul succinic ca intermediar metabolic alaturi de
guanidin-trifosfatul. Reactia este exergonica si la capatul acesteia se obtine compusul macroergic GTP
similar cu ATP (depozitar de energie). Spre deosebire de ATP, care poate transfera direct energia
metabolica inmagazinata unui reactant, GTP necesita transformarea in ATP in prezenta ADP pentru a
putea fi utilizat in desfasurarea unor procese metabolica consumatoare de energie. Aceasta etapa a
procesului TCA este printre putinele cunoscute in metabolism in care se constituie energie metabolica
altfel decat sub forma de ATP.

Oxaloacetatul poseda 4 atomi de C, iar pana la acest moment, s-au consumat integral cei 2 atomi de C
proveniti din acetilul activat prin eliberarea lor sub forma de CO2. Deoarece oxaloacetatul in TCA trebuie
sa fie recuperat in vederea reutilizarii in reactia de condensare cu acetilul activat, acesta se va reface
cantitativ in urmatoarele etape TCA. Din aceasta cauza, acidul succinic in prezenta
succinatdehidrogenazei FAD dependenta se transforma in acidul fumaric (forma trans a acidului maleic).
Ca si aconitaza, siccinatdehidrogenaza este o metaloenzima in care ionii de Fe sunt complexati nehemic
la nivelul macromoleculei proteinenzimei. Succinat dehidrogenaza este incastrata in membrana interma
mitocondriala. In cataliza, succinatdehidrogenaza se comporta ca o oxidoreductaza si chiar daca variatia
entalpiei libere este nula, aceasta reactie nu este determinata de viteza, procesele de oxidare-reducere la
care participa succinatdehidrogenaza se gasesc continuu sub controlul unor efectori alosterici specifici:
actiunea de inhibare asupra acesteia au acidul malonic si derivatii acestuia prezenti in mediu, de
asemenea oxaloacetatul actioneaza ca inhibitor, comportandu-se ca inhibitor al propriei biosintezei
(cresterea concentratiei mitosolice de oxaloacetat diminueaza puternic activitatea enzimatica). Ca
activator al succinatdehidrogenazi actioneaza acidul succinic (reactantul care o data cu cresterea
concentratiei mitosolice determina deplasarea puternica a echilibrului in sensul formarii acidului
fumaric). Acidul fumaric rezultat anterior in prezenta fumarazei intr-un proces exergonic se transforma in
prezenta apei in acidul malic. Atat fumaza cat si succinatdehidrogenaza actioneaza stereospecific (prin
cataliza succinatdehidrogenazei se obtine doar acid fumaric, iar prin cataliza fumarazei se obtine unul
dintre stereoizomerii posibili, iar acesta actioneaza strict asupra acidului fumaric, chiar si in prezenta
acidului maleic). In ultima etapa a procesului TCA, se recupereaza cantitativ oxaloacetatul initial intr-un
proces puternic endergonic in prezenta malat-dehidrogenazei NAD dependenta. Malatdehidrogenaza
este o oxidoreductaza care catalizeaza transformarea gruparii hidroxil in gurpare carbonil prin transferul
electronilor si al protonilor la nivelul nicotinamidelor oxidate. Reactia este puternic deplasata la stanga,
ceea ce determina prezenta unei concentratii de oxaloacetat foarte mica la nivelul mitosolului si
mentinuta la aceste valori, echilibrul fiind deplasat doar prin consulul oxaloacetatului rezultat anterior in
prima etapa TCA. Malatdehidrogenaza este o izoenzima si una din tre isoenzime actioneaza la nivelul
mitosolului si este NAD dependenta in timp ce cealalta izoenzima actioneaza la nivelul citosolului si este
NADP dependenta. Malatdehidrogenaza este implicata in gluconeogeneza si aceasta are capacitatea sa
catalizeze transformarea oxaloacetatului in acid malic (in sens invers TCA) care ulterior urmeaza etapele
in vederea obtinerii glucozei din produsi nezaharidici (din intermediari metabolici, de regula hidroxi sau
cetodeivati).

Bilant de materiale si energetic:

In procesul TCA, coenzimele reduse rezultate, NADH, FADH2 participa in mod direct pe membrana
interna mitocondriala la fosforilarea oxidativa care presupune descarcarea de electroni si de protoni de-
a lungul acesteia cu formarea ATP la capatul acesteia.

Toti intermediarii implicati in TCA pot sa-si urmeze linia metabolica sau se pot utiliza neingradit in unele
procese biosintetice strict necesare la nivel celular. Biosinteza acizilor neesentiali este strict necesara la
nivel celular deoarece prin deficiente de nutritie, acestia nu sunt introdusi in organism si in caz de
necesitate, in absenta acestora, prcesul biosintetic proteic se intrerupe. Transportul amoniacuui prin
intermediul lichidelor biologice. In numeroase procese metabolice se elibereaza ca produs secundar
amoniacul care fiind solubil in lichidele biologice este transportabil prin intermediul acestora, dar
cresterea concentratiei circulante a acestuia poate induce dezvoltarea unor patologii (toxicaoze) si chiar
moarte. Acidul glutamic este principalul transportor al amoniacului prin transformarea in glutamina in
prezenta glutamin sintetazei. Citratul rezultat ca intermediar TCA poate lega chimic coenzima A si
respectiv acetilcoenzima A si datorita solubilitatii si capacitatii de transfer prin membrana intena
mitocondriala, acetilcoenzima a legata sub forma de citrat poate traversa membrana mitocondriala in
ambele sensuri. Acest proces de transfer este strict necesar deoarece acetilul activat rezulta majoritar la
nivelul mitosolului si in bogatia energetica celulara acesta nu mai intra in TCA si tinde sa se concentreze
in mitosol. Mentinetea concentratiei mitosolice a acetilului activat se realizeaza relativ usor prin
coprezenta citratului care ajungand la nivelul citosolului, citratul pune in libertate acetilul activat care la
acest nivel este utilizat majoritar in biosinteza acizilor grasi.
Energetic, din precesul TCA rezulta 3 moli de NADH carora le corespund 9 moli de ATP. De asemenea, se
obtine un mol de flavina redusa FADH2 pentru fiecare ciclu TCA care corespunde evident la 2 moli de
ATP. Se mai obtine un mol de GTP care se transforma de asemenea intr-un mol de ATP. Pentru fiecare
mol de acetil activat se obtine 12 moli de ATP.

Sinteza oxalacetatului:

Oxalacetatul, pe langa utilizarea in TCA, se utilizeaza si in alte procese metabolice atat la nivelul
mitosolului, cat si la nivelul citosolului. Din aceasta cauza, concetratia mitosolica a oxaloacetatului
trebuie sa se mentina in limite care sa asigure desfasurarea in ocnditii optime a TCA si de asemenea
obtinerea cantitatii de energie metabolica necesara. Cea mai importanta biosinteza a oxaloacetatului se
bazeaza pe acidul piruvic(produsul final al glicolizei) care de la nivelul citosolului unde se produce
traverseaza liber membrana interna mitocondriala si in prezenta piruvat carboxilazei se transforma in
acidul oxaloacetic. Procesul este puternic endergonic si se desfasoara preferential in mitocondriile
hepatice si renele. Un alt intermediar glicolitic implicat in biosinteza oxaloacetatului este
fosfoenolpiruvatul care in prezenta fosfoenolpiruvatcarboxilazei se transforma in oxaloacetat intr-un
proces exergonic deoarece fosfoenolpiruvatul este un compus macroergic instabil chimicdatoriata
tensiunilor intramoleculare. Procesul de biosinteze se realizeaza la nivelul citosolului si la nivelul
muschilor scheletici sau a miocardului. Aceasi enzima catalizeaza in sens opus procesul de
gluconeogeneza din oxaloacetat.

Obtinerea malatului:

Se poate obitne la nivelul citosolului prin carboxișlarea acidului piruvic. Succinatul prezent in TCA se
poate obtine la nivelul mitosolului din propionilul activat. De regula, acizii grasi poseda numar par de
atomi de carbon, iar in degradarea acestora se obitne ca produs final acetilul activat (contine 2 atomi de
carbon). Acizii grasi cu numar impar de atomi de carbon se transforma prin catabolizare in acetil activat
is respectiv propionil activat (ultimii 3 atomi de carbon din moleculele acestora).

Deoarece orice celula functioneaza in sistem semiconservativ eliminand in mediu doar componentele pe
care nu le mai poate transforma, pripionilul activat prezent in mediul biologic este recuperat pe baza
acestor percepte sub forma de succinil activat. Intermediar in procesul de acarboxilare se obtine
metilpropionil activat care este instabil termodinamic si se transforma rapid in succinilul activat care
poate sa fie utilizat ulterior fie in TCA, fie in alte procese metabolice.

Nicotinamidele in forma redusa se obtine atat la nicelu mitosol cat si la nivel citosol (glicoliza). Necesarul
energetic celular poate determina ca nicotinamidele reduse citosolice sa fie transferate in mitosol si de
aici fie sa fie utilizate ca atare, fie la nivelul catenei respiratorii sa puna in libertate electronii si protonii
pentru desfasurarea fosfolirarii oxidative (obtinerea energiei metabolice).

Deoarece nicotinamidele nu sunt permeabile in raport cu membrana interna mitocondriala, acestea intr-
o prima etapa citosolica reuc oxaloacetatul pana la acid malic, acidul malic este permeabil in raport cu
membrana interma mitocondriala, o traverseaza si la nivelul mitosolului repune in libertate oxaloacetatul
si respectiv nicotinamidele in forma redusa care participa nemijlocit la constituirea energiei metabolice.

Transferul acizilor grasi:

Acizii grasi care in metabolim se utilizeaza majoritar in scopuri energetice intre mese necesita transferul
din citosol unde se biosintetizeaza in mitosol in vederea transformarii prin betaoxidare. Acizii grasi sunt
ca si acetilul activat impermeabili in raport cu membrana interna mitocondriala si astfel nu pot trece ca
atare prin aceasta. In schimb, in prezenta carnitinei, acizii grasi activati (acilconezima A) traverseaza
membrana interna mitocondriala, carnitina functionand ca transportot membranar. In uirma transferului
acizii grasi (acilcoenzima A) prin betaoxidare se transforma in acetilcoenzima A care mai departe se
utilizeaza preferential energetic (TCA). Excedentul de acetil activat trebuie sa ajunga din mitosol in citosol
in vederea utilizarii in biosinteza citoplasmatica a acizilor grasi. Pentru aceasta, acetilcoenzima A
excedentara se transforma in acid citric sau citrat in prezenta oxaloacetatului, citratul este permeabil in
raport cu Membrana interma mitocondriala si astfel ajunge la nivelul citosolului unde pune in liberate
atat oxaloacetatul cat si acetilul necesar in biosinteza.

Metabolismul citratului:

Reglarea acidului TCA:

Obtinerea acetilului activat din acid piruvic – ireversibila.