UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

EDUCAȚIE PSIHOMOTRICĂ/FIZICĂ; METODICA PREDĂRII LOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PREȘCOLAR ȘI PRIMAR

JOCURILE DE MIȘCARE ȘI ȘTAFETELE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI

PREȘCOLAR

NUMELE: Ionescu(Gavriloaie)
PRENUMELE : Oana-Maria
SPECIALIZAREA: Pedagogia învățământului
primar și preșcolar
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Învățământ deschis la distanță
LOCALITATEA : Târgu-Mureș

-2018-
 I. INTRODUCERE
Motricitatea a fost studiată încă din cele mai vechi timpuri.În veacul al doilea al primului mileniu,
Claudius Galenus din Pergam ,a împărţit mişcările în mişcări active, pasive şi mixte.
Marc Bellin du Coteau, face prima clasificare aproape completă a capacităţilor fundamentale ce constituie
valoarea fizică a mişcărilor: viteza, coordonarea, rezistenţa şi forţa, clasificare încă folosită foarte des şi azi
de către teoreticieni chiar dacă au intervenit şi alte concepţii .
De-a lungul timpului, viteza , coordonarea rezistența și forța au purtat diferite denumiri în concordanţă cu
concepţiile respective. Prima noţiune a însuşirilor organismului în activitatea sportivă a fost cea de „calităţi
fizice”.
Calităţile fizice sunt „proprietăţi ale activităţii neuromusculare”. „Evoluţia activităţii motrice şi mai ales a
ştiinţei sportului au dus la înlocuirea unor termeni vechi cu alţii noi care să cuprindă mai multe aspecte ale
domeniului respectiv. Noţiunea de calitate fizică este sinonimă cu noţiunea de calitate motrică, capacitate
motrică, capacitate fizică, capacitate psihometrică şi mai recent, aptitudine motrică.” Doru Claudiu Emil-
kinetoterapeut
Clasificările calităţilor motrice au ca principiu împărţirea acestora în funcţie de apartenenţa categorială.
Motricitatea este totalitatea actelor motrice efectuate de om pentru întreţinerea relaţiilor sale cu mediul
natural şi social, inclusiv prin efectuarea deprinderior specifice unor discipline sportive.
La vârsta preşcolară activităţile de educaţie fizică şi sport practicate regulat ajută la creşterea şi dezvoltarea
armonioasă a organismului copiilor, asigură un raport optim între statură şi greutate, favorizează construcţia
osoasă, permit o bună dezvoltare a inimii, plămânilor şi muşchilor.Se constată astfel că nevoia de mişcare a
copiilor la vârsta de 3-6 ani este foarte mare. Ei ştiu să meargă, să sară, să se caţere, să alerge, sunt capabili
să înveţe jocuri, cântece, să se concentreze asupra câteorva lucruri, mai ales asupra celor care îi amuză. La
vârsta de 3-4 ani copiii învaţă să meargă cu tricicleta, bicicleta sau, chiar, cu rolele, acestea ajutându-i să-şi
coordoneze mişcările, să capete stabilitate, să-şi menţină poziţia corectă a coloanei vertebrale, să-şi dezvolte
simţul direcţiei şi al distanţei, precum şi atenţia. Activităţile de educaţie fizică şi sport au fost introduse în
grădiniţă datorită efectelor benefice atât asupra dezvoltării fizice a copiilor cât şi a celor psihice: îi ajută să
se maturizeze emoţional, relaţionează mai bine cu anturajul, le dezvoltă simţul tactic şi solidaritatea. De
asemenea, sportul este benefic pentru copiii timizi, închişi în ei care astfel își pot exterioriza emoțiile.
În școală, educația fizică/psihomotrică contribuie nu numai la buna condiţie fizică şi sănătate a elevilor, dar,
de asemenea, ajută tinerii să facă şi să înţeleagă mai bine activitatea fizică, cu repercusiuni pozitive pentru
întreaga lor viaţă. Cu atât mai mult, educaţia fizică din şcoală determină transferul unor cunoştinţe şi
deprinderi ca spiritul de echipă şi fair-play-ul, cultivă respectul, conştientizarea socială şi asupra propriului
corp, oferă o înţelegere generală a regulilor jocului, noţiuni pe care elevii le pot folosi ulterior mai prompt la
alte discipline şcolare sau în situaţii de viaţă. Educaţia fizică şi sportul dezvoltă o arie complexă de interese,
trebuinţe, motivaţii. Educă ambiţia, curajul, emulaţia, atenţia distributivă, hotărârea, fermitatea,
perseverenţa, calmul, modestia, onestitatea, multiple trăsături de voinţă şi caracter. Calităţile intelectuale,
calităţile fizice şi calităţile morale se conturează cu maximum de durabilitate şi eficienţă în activităţile
corporale. La absolvirea ciclului primar, principalele finalități pe care le urmărește educația fizica sunt:

1. Menținerea stării optime de sănătate și creșterea capacității de adaptare la factorii de mediu.

2.Dezvoltarea calităților motrice de bază: viteza , îndemânare, rezistența, forța.
3.Consolidarea deprinderilor motrice de bază, care sunt solicitate frecvent în acțiuni curente (locomoție,
profesie, gospodărie):mers, alergare , sărituri,aruncare, prindere
4.Consolidarea deprinderilor motrice aplicativ-utilitare
echilibru, târâre, cățărare, coborâre, escaladare, tracțiune, împingere; transport de obiecte.
5.Formarea deprinderilor sportive elementare - Sunt deprinderi cu structuri simple care aparțin unor probe și
ramuri de sport accesibile elevilor din învățământul primar. Ele au menirea de a-i invita pe copii în
practicarea unor sporturi:
a) atletism: alergarea de viteză cu start de jos; săritura în lungime cu elan; alergarea de durată în tempo
moderat;
b) gimnastică acrobatică: cumpăna; podul de jos; stând pe omoplați; rulări; rostogoliri,
c) minijocuri sportive: pase; prindere, pasare; dribling; depăsire; marcaj – demarcaj; așezare în teren;
 II. Jocul de mișcare în cadrul lecției de educație psihomotrică, la grădiniță
La vârsta preşcolară jocul este activitatea de bază a copilului. Jocurile sunt îndrăgite de copiii, îi ajută să se
dezvolte din punct de vedere psihic şi fizic.Participarea plină de sinceritate şi veselie a cadrului didactic la
joc, atrage copiii şi la produce o mare bucurie. În acelaşi timp e bine ca educatoarea să dezvolte la copii
independenţa şi posibilitatea de a se juca singuri fără amestecul adulţilor, dar acest lucru este posibil la
grupele mari şi pregătitoare.Cadrul didactic trebuie sa stimuleze interesul copiilor pentru joc.Pentru o bună
desfăşurare a jocului ,li se va explica regulile jocului .Se va porni de la jocuri simple ,treptat se introduc
jocuri mai complexe.Exemple de jocuri pentru activitatea de educaţie fizică. Jocurile de mişcare au ca
element caracteristic de desfăşurare întrecerea, care impune existenţa unui fond de deprinderi şi calităţi
motrice temeinic consolidate. Întrecerea sporeşte interesul copiilor pentru activitate, le mobilizează forţele
şi-i stimulează.
Prin jocul de ștafetă preșcolarul are posibilitatea de a fi mai degrabă un iniţiator , un colaborator disciplinat.
Învață să lucreze în echipă, lucru care mai târziu îl va aplica în viața reală.

III. JOCURILE DE ȘTAFETĂ

fig.1 fig.2
Prezentare:
-locul de desfăşurare: sala de grupă
-calităţile motrice vizate a fi dezvoltate: viteza şi îndemânarea
-deprinderile motrice vizate a fi consolidate şi perfecţionate sunt: alergarea
-materialele şi instalaţiile necesare:mingi de dimensiune potrivită, cercuri de carton colorat , pe care să
pășească , scăunele( pe care să le ocolească.
Ștafeta cu mingea( a se vedea figurile 1 și 2)
Jucătorii, împărțiți în două echipe se vor întrece alergând , deodată și în paralel,până la un punct dinainte
stabilit și înapoi( un jalon , sau un scăunel, pe care trebuie să îl ocolească), unde vor preda ştafeta( o minge)
altui coechipier , care va face același lucru . Participanții la șstafetă trebuie să alerge, pășind, pe traseu pe
cercuri din carton colorat. Echipa care termină prima, fără să scape mingea din mână, câştigă jocul.
IV. ȘTAFETĂ LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMȂNTULUI PRIMAR
Prezentare:
-locul de desfăşurare: sala de sport
-calităţile motrice vizate a fi dezvoltate: viteza şi îndemânarea
-deprinderile motrice vizate a fi consolidate şi perfecţionate sunt: alergarea, driblingul ,conducerea mingii
-materialele şi instalaţiile necesare: jaloane , mingi de baschet
Ştafete folosind driblingul (conducerea mingii – dribling)

Jucătorii dispuşi pe 2-4 şiruri, în funcţie de efectivul clasei, faţă în faţă, la distanţă 15-20 m. Jucătorii din
faţă pleacă în dribling spre şirurile din partea opusă,conducând mingea, iar de la jalon pasează mingea
primilor jucători de la şirurile din partea opusă, care continuă jocul. Driblingul se efectuează pasând mingea
de la o mână la cealaltă . Jocul continuă până când fiecare jucător a condus mingea. Câştigă echipa care
execută mai repede şi mai corect.

V. JOCURI DE MIȘCARE PENTRU ÎNVĂȚĂMȂNTUL PREȘCOLAR

1. Joc de mișcare
Veriga lecției: Consolidarea deprinderilor psihomotrice
Titlul jocului: „Rațele și vânătorii”
Obiectivele urmărite: lovirea la țintă mobilă, ferirea de lovitura cu mingea
Locul de desfășurare: curtea școlii
Grupa mare
Număr de participanți: 6-10 copii
Durata jocului: 10 minute
Materiale necesare: minge de mărime potrivită, din material plastic moale
Descrierea jocului:

Jucătorii se împart în „rațe” și „vânători”. „Vânători„ vor fi doi copii , iar restul sunt „rațe”.. Se delimiteaza
spatiul de joaca. De obicei, spațiul are formă dreptunghiulară. În fiecare capăt al spațiului de joacă se află
câte un vănător, care nu are voie să intre în spațiul de joc. Între vânători se afla rațele. Vănătorii au rolul de a
„vâna” rațele cu mingea. Atunci când o rață este atinsă de minge, aceasta iese din joc.Rațele trebuie să se
ferească de minge, fără să iasă din spațiul de joc. Ultima rață rămasă, trebuie atinsă ,cu mingea ,de vănători
din maxim atâtea încercări câți ani are (ex: dacă rața are 9 ani, vânătorii trebuie să o scoată din joc din
maxim 9 aruncări). Dacă nu reusesc, jocul se reia cu aceiași vânători. Jocul se sfârșește atunci când toate
rațele au fost atinse cu mingea. Următorii vânători sunt primele 2 rațe care au fost scoase din joc.
Există varianta în care rațele pot câștiga vieți în plus dacă reușesc să prindă mingea înainte ca aceasta să
atingă pământul.

2. Joc de mișcare
Veriga lecției: Consolidarea deprinderilor psihomotrice
Titlul jocului: „Oul”
Obiectivele urmărite:balansarea din poziția fluturașului din stând pe șezut
Locul de desfășurare: sala de sport
Grupa mare
Număr de participanți: 6-10 copii
Durata jocului: 10 minute
Materiale necesare: saltele de gimnastică
Descrierea jocului:
Copiii sunt distribuiţi într-un spaţiu delimitat în sala de sport, în poziţia aşezat, cu picioarele flexate, talpă în
talpă, de picioare apucat (poziţia „fluture”;a se vedea figura 3). La semnal, toţi copiii se rulează pe o coapsă,
spate şi apoi pe cealaltă coapsă, astfel încât să ajugă în poziţia iniţială timp de 30 de secunde .Ei nu trebuie
să iasă din spaţiul prestabilit, nu trebuie să își piardă poziția şi nu se au voie să se atingă, asftel se „sparg” şi
ies din joc.
Jocul se repetă , apoi , de mai multe ori, „ouăle” sparte ieșind din joc. Câștigă copilul care reușește
să își mențină cel mai mult timp poziția corectă și care nu s-a atins de alți copii.

fig.3

VI. JOCURI DE MIȘCARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

1. Joc de mișcare
Veriga lecției: Dezvoltarea calităților motrice
Titlul jocului: „Mingea călătoare”
Obiectivele urmărite:să-și consolideze deprinderile de rulare, aruncare și prindere a mingii
Locul de desfășurare: sala de sport
Clasa a III-a
Număr de participanți: 16 elevi
Durata jocului: 10 minute
Materiale necesare: mingi de baschet
Descrierea jocului:
a) Colectivul este dispus pe două rânduri faţă în faţă, cu interval de un braţ între jucători. Distanţa dintre
cele două rânduri va fi de 3 m. La semnal, primul jucător va preda mingea jucătorului din dreapta sa. Mingea
va fi transmisă în continuare spre dreapta din om în om până când ajunge la ultimul jucător. Jocul se poate
opri aici şi câştigă echipa care termină prima de transmis mingea, sau poate continua, ultimul jucător după
ce a primit mingea aleargă prin spatele formaţiei şi se aşează în poziţia de primul jucător din stânga. În acest
caz jocul continuă pînă când un jucător greşeşte (scapă mingea) sau o echipă are avans de un tur faţă de
ceilalţi.
Reprezentarea grafică:

Variantele jocului:

b) Jocul se mai poate desfăşura folosind 2-3 mingi, jocul continuând până când un jucător nu mai poate
prelua mingea din cauză că încă nu a reuşit să transmită mingea care o avea deja în mână. (o minge o ajunge
pe cealaltă). Jucătorul respectiv este penalizat cu un punct. Câştigă jucătorii care au cele mai puţine
penalizări.

Observaţii: Se va expune conţinutul jocului menţionându-se principalele reguli de joc. Se va urmări respectarea
regulilor de joc.
2. Joc de mișcare
Veriga lecției: Dezvoltarea calităților motrice
Titlul jocului: „Transportă sacul”
Obiectivele urmărite:să-și consolideze deprinderile mersului în echilibru
Locul de desfășurare: sala de sport
Clasa a III-a
Număr de participanți:24 elevi
Durata jocului: 10 minute
Materiale necesare: aparatură de specialitate (4 saci de dimensiuni mici umpluţi cu materiale uşoare: buret,
materiale textile, 4 bănci de gimnastică L= 2 m, l= 30 cm, jucării de dimensiuni mici.
Descrierea jocului:
Elevii sunt împărţiţi în 4 echipe a câte 6 copii.
Cele patru echipe vor fi aşezate în şiruri, în spatele liniei de plecare. La semnalul ,,transportă sacul“, dat de
profesor pornesc primii elevi din şiruri şi transportă sacul în ambele mâini, pe palme, până în dreptul
băncilor unde îl lasă jos. Se urcă, prin păşire, pe banca de gimnastică, executând mersul în echilibru pe plan
ridicat, parcurgând suprafaţa de sprijin până la capăt, după care se întorc (tot în mers de echilibru), coboară
prin păşire, ridică sacul, transpotându-l la echipă în alergare. Acesta va fi transmis următorului elev din
echipă, care va parcurge acelaşi traseu, iar cel care a terminat va trece la coada şirului. Va câştiga echipa a
cărei jucători au parcurs traseul în timpul cel mai scut.
Prezentarea grafică
 Legendă:

-elev

mers obişnuit

-mers în echilibru

-alergare

-direcția de mers

Variante: în locul sacilor se pot folosi ate obiecte: un steguleţ, un baston de gimnastică , o căldăruşă cu apă,
pe care elevii le vor transpota în locul săculeţilor cu nisip.

Observaţii:

Se va denumi jocul şi se va expune conţinutul acestuia la nivelul de înţelegere al copiilor,menţionând

principalele reguli de joc. Se vor da indicaţii cu privire la stabilirea echipei învingătoare. Se vor trasa
sarcinile pe care trebuie să le urmărească fiecare jucător, precum şi comenzile pentru începerea şi
sfârşitul jocului.

Sala de sport va fi amenajată astfel încât să corespundă din punct de vedere igienic şi al securităţii
elevilor. Se vor amplasa bănci pentru odihna jucătorilor. Se va trasa linia de plecare, iar la distanţa de 3 m de
acesta vor fi puse 4 bănci de gimnastică la distanţe egale. În faţa liniei de plecare, în dreptul fiecărei
bâncă, se vor aşeza cei 4 saci.