UNIVERSITATEA …………………………..

FACULTATEA DE .......................................
SECŢIA .................................

STUDIUL EXPERIMENTAL PRIVIND

CRESTEREA INDICILOR DE VITEZA
IN CICLUL GIMNAZIAL

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Lector .......................................

CANDIDAT:..........................
.............................
......................
 PLANUL LUCRARII

Cap.1. INTRODUCERE ………………………………………………………4

1.1. Importanta si actualitatea temei………………………………………9
1.2. Tratarea temei in literatura de specialitate……………………………12
1.3. Motivarea alegerii temei……………………………………………..15
Cap.2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI……………………..17
2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contextul noii reforme a
invatamantului…………………………………………………………….17
2.2. Particularitati somatice, functionale, psihice si biologice la elevii de
varsta pubertatii…………………………………………………………….20
2.2.1. Particularitati, somatice……………………………………………21
2.2.2. Particularitati, functionale…………………………………………..22
2.2.3. Particularitati psihice………………………………………………..22
2.2.4. Particularitati motrice………………………………………………..23
2.3. Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertatii, una din
sarcinile principale ale educatiei fizice scolare……………………………..24
2.3.1. Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertatii………….25
2.3.2. Calitatile motrice elemente de baza ale modelului de educatie, fizica
scolara…………………………………………………………………….27
2.3.3. Calitati motrice si metodica dezvoltarii lor………………………….28
2.4. Viteza, calitate motrica importanta in dezvoltarea si pregatirea elevilor
din c1asele V-VIII…………………………………………………………29
2.4.1. Factorii care conditioneaza valoarea vitezei…………………………31
2.4.2. Formele de manifestare ale vitezei: A- viteza de reactie ;
B- viteza de executie;
C- viteza de repetitie;

2
 2.4.3. Prevederile programei scolare privind dezvoltarea vitezei…………38
2.4.4. Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei………………………39
2.4.4.1.Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie
(exercitii)………………………………………………………………….41
2.4.4.2. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie exercitii).42
2.4.4.3. Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de repetitie
(exercitii)…………………………………………………………………..43
Cap.3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII……………..45
3.1. Scopul lucrarii………………………………………………………..45
3.2. Metode si tehnici de cercetare…………………………………………47
3.3. Esantionul si conditiile cercetarii……………………………………..47
3.4. Sistemul de probe aplicat in cercetare……………………………........48
3.5. Indicii statistico-matematici folositi in cercetare……………………50
3.6. Programarea si planificarea exercitiilor pentru dezvoltarea vitezei…….50
3.7. Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei…………………….54
Cap.4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR………58
4.1. Prezentarea rezultatelor la testarea initiala si finala…………………….53
4.2. Prelucrarea datelor obtinute……………………………………………60
4.3. Prezentarea si interpretarea rezultatelor reusite din cercetare…………61
CONCLUZII SI PROPUNERI………………………………………………….67
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………70

3
 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

Educaţia fizica si sportul scolar reprezintă activităţi de interes major, prin

practicarea cărora se urmareste întărirea capacităţii de sănătate, formarea si
dezvoltarea unor trasaturi pozitive de caracter. Educatia fizica si sportiva scolara
constituie in conceptia actuala una din verigile cele mai importante ale educatiei
fizice si sportului in tara noastra.
Aceasta se datoreaza faptul ca invatamantul si implicit educatia fizica si
sportiva scolara cuprinde intreg tineretul nostru aflat la varsta scolarizarii sub
aspectul biologic, aceasta reprezentand totodata etapa cea mai favorabila cultivarii
talentelor sportive.
Educatia fizica, ca principala activitate de tip motrica e accesibila tuturor
varstelor, are obiective generale si diferentiate pentru fiecare subsistem specific ca
proces instructiv-educativ in mod deosebit educatia fizica, dar ca si auto educatie
fizica este o activitate deliberat construita si desfasurata in vederea perfectionarii,
dezvoltarii fizice si a capacitati motrice ale participantilor exercitiilor fizice, in
functie de particularitatile de varsta si sex, de cerintele de integrare sociala,
specificul unor profesii.
Educatia fizica are un pronuntat caracter formativ in sensul, ca face pregatire
pentru "viata' nefiind exclus, ba chiar recomandat caracterul competitiv.
Educatia fizica beneficiza de un numar foarte mare de exercitii fizice,
diferentiate si adaptate la toate subsistemele si variabilele. Ea presupune practicarea
sistematica si dupa reguli stiitifice a unor exercitii. Necesitatea practicarii exercitiilor
fizice in mod sistematic, ca parte componenta a regimului de viata, a capatat un
caracter axiomatic pentru omul contemporan.
In schimb punerea in practica a acestui concept are rezolvari diferite in foarte
multe cazuri, el nu depaseste stadiul de deziderat.
4
 Educatia fizica desfasurata in randul tinerii generatii scolare reprezinta
subsistemul care este cel mai bine organizat.
La nivelul acestui subsistem exista:
- cadre de specialitate în eductie fizica,ca o disciplina de învăţământ;
- programele scolare;
- obligativitatea participarii la forma organizatorica e baza(lectia); -
posibilitatea elevilor de a beneficia de o serie de alte forme bine statuate
(gimnastica zilnica,momentul de educatie fizica). - activitatea sportiva si
educativa;
- evaluarea randamentului subiectilor pe baza unor probe si criterii
precise.
Educatia fizica si sportiva scolara are de indeplinit obiective educativ
distractive specifice, precum subordonarea idealului si functiilor general valabile
pentru intreg femomenul de practicare a exercitiilor fizice. Aceasta "minune" , nu
poate fi realizata decat prin conceperea si transpunerea în practica a unui proces
desfasurat în timp si dupa anumite reguli bine statornicite în sistemul de invatamant.
Procesul respectiv include în primul rand o activitate depusa si desfasurata in mod
sistematic şi în cel de-al doilea rand,condusa de cadre cu competenta profesionala.
Procesul de educatie fizica sportiva scolara este bilateral, aceasta afirmatie nu
trebuie limitata numai la cele doua aspecte pe care le implica, adica instruirea si
educatia, ci si la practicarea activa la realizarea sa a celor doi factori implicati:
- cadrul de specialitate (profesorul) e post de „emiţător" în raport cu
informatia pe care o detine;
- elevul în postura de receptor a celor transmise;
Important este sa nu delimitam strict atributiile celor doi factori, la doua roluri
"emitator si receptor".

5
 Pentru ca sa funtioneze eficient procesul respectiv, presupune o relatie
corecta intre cei doi factori, o relatie adecvata la noile coordonate ale invatamantului
modern.
Se apreciaza ca, chiar daca in invatamant a patruns cibernetica, informatica,
si programarea instruirii s-au introdus mijloacele si tehnicile audiovizuale,
profesorul ramane in continuare factorul principal, indispensabil care trebuie sa se
implice in relatii mai subtile de mai mare profunzime.
Educatia fizica si sportiva reprezinta o preocupare costanta pentru toti factorii
responsabili de educatia generatiilor in formare, de sanatatea si capacitatea
biomotrica a populatiei.
Latura constitutiva a procesului complex de instruire si formare a tinerei
generatii, educatiei fizicei a fost recunoscuta contributia la indeplinirea multilaterala
a personalitatii in toate perioadele de dezvoltare a societatii. Totodata a fost
considerata, ca fiind una dintre principalele forme de calire a organismului, de
compensare si recreere. In decursul dezvoltarii societatii, educatia fizica a cunoscut
o perioada de inflorire dar si momente de declin.
Dupa perioade obscure in care educatia fizica si sportul erau cosiderate in
multe tari preocupari minore, acestea revin in prezent pe primul plan cunoscand o
noua perioada de inflorire.
Treptat conceptiile retrograde in virtutea carora educatia fizica si sportul erau
mentinute la periferia preocuparilor instructiv-educative a activitatilor de interes
social, au fost abandonate, rolul si contributia educatiei fizice si sportului in
realizarea obiectivelor urmarite in societate, in legatura cu formarea tinerei generatii
si cu complexa problematica a conservarii sanatatii si capacitatii de munca a
populatiei, sunt reconsiderate.

6
 In prezent, este tot mai acceptata ideea, ca educatia fizica si activitatile
sportive constitue modalitati eficiente de educare multilaterala a tineretului, de
fortificare, compensare si reconfortare, motiv pentru care sunt tot mai pregnant
integrate in procesul instructiv-educativ.
In tara noastra, educatia fizica si sportul sunt cosiderate activitati de interes
national, fiind integrate in programul vast conceput de societatea nostra in scopul
pregatirii conservarii fortei de munca, in vederea educarii tineri generatii. Depasind
dimensiunile unor activitati de agrement, educatia fizica si sportiva scolara este
chemata sa contribuie la formarea si pregatirea omului pentru munca si viata. De
altfel, eductia fizica si sportiva scolara are ca scop intarirea continua a sanatatii,
asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a tinere generatii, insusirea bagajului de
deprinderi motrice utile in activitatea lor cotidiana si a celor necesare realizarii
perfonnantelor sportive.
Educafia fizica este considerata, ca fiind una din pricipalele mijloace de calire
si fortificare a organismului.
Educatia fizica este singura activitate normata prin planul de invataman care
organizeaza pentru elevi echilibrul necesar intre solicitarile intelectuale si fizice,
intre efortul intelectual si activitatea recreativ deziderat foarte important cand pe
primul plan trebuie situate preocuparile pentru cresterea si dezvoltare corecta,
armonioasa si multilaterala a organismului.
Educatia fizica urmareste cu precadere dezvoltarea si perfectionare laturii
fizice (biomotrice) a personalitatii,dar influenteaza favorabil si activitatile
intelectuale, afective si morale.
Exercifiile fizice produc modificari si pe linia actvitatii afectiv influentand
favorabil emotiile, sentimentele, interesele si pasiunile elevilor.

7
 Efortul muscular in cadrul lectiilor de educatie fizica este susfinut si insotit de
efortul de vointa, capabil sa mobilizeze resursele organismului
(fizice,afective,intelectuale) la un nivel mult mai ridicat decat cel intalnit in
activitatea obisnuita. Avand in vedere ca educatia educatia fizica contribuie
nemijlocit la solutionarea unor probleme ale invatamantului este necesar ca in
vederea ei sa se acorde o prioritate obiectivelor care concura la potentarea starii de
sanatate si a capacitatii de munca, la perfectionarea calitatilor, priceperilor si
deprinderilor motrice de baza si aplicativ utilitare cu valoare practica si cu o larga
zona de aplicare .
Modernizarea permanenta a activitatii de educatie fizica si sport în scoala
impune gasirea unor noi metode, procede si mijloace prin care sa actioneze in
practica, precum si perfectionarea continua a celor existente, a celor asa zise clasice,
traditionale, în baza noilor obiective ce stau în fata acestui obiect de învăţământ.
Obiectivele care trebuie realizate prin predarea educatiei fizice si sportive în
scoala in contextul noului curriculum şcolar sunt:
1. favorizarea mentinerii unei stari de sanatate optime;
2. influentarea dezvoltarii fizice corecte si armonioase a organismului
elevilor;
3. cultivarea respectului elevilor pentru natura înconjurătoare în
vedereaintegranii in acest mediu;
4. realizarea unei bune conditii fizice prin dezvoltarea calitatilor
motrice;5. formarea si consolidarea deprinderilor motrice de baza si specifice
unor ramuri de sport;
6. formarea obisnuintei de practicare sistematica a exercitiilor fizice; 7.
Insusirea unor notiuni necesare intelegerii realizarii obiectivelor eduatiei
fizice;

8
 8. contributii la formarea personalitatii elevilor în spiritul demnitatii si
respectului valorilor umane.
Fiind cuprinsa la fel ca celelalte discipline în planul de invatamant, avand in
baza programe judicios alcatuite, si fiind un proces organizat, activitatea de educatie
fizica se supune acelorasi cerinte, metode si principii carora li se supun toate celelalte
activitati din cadrul procesului instructive educativ din scoala.

1.1 Ipotezele,importanta si actualitatea temei

Cuprinsa fiind in planul de invatfunant, educata fizica nu dispune de suficiente

ore pentru asi indeplini pe deplin sarcinile. Pornind de la aceasta premisa putem
afirma ca educata fizica rezolva doar in linii largi obiectivele stabilite in programe.
In ceea ce priveste dezvoltarea calitatlor motrice si in special al vitezei, nici
aceasta nu dispune de un numar suficient de ore alocat de programe pentru
indeplinirea sarcinilor specifice, deci in concluzie o solute ar fi acordarea unei atentii
mai deosebite educatei fizice si in special calitatilor motrice pentru ca dupa cum vom
vedea in desftasurarea experimentului si din rezultatele acestuia calitatile motrice
pot imbunatati potentialul bio-psihic al copilului, contribuind activ la dezvoltarea
acestuia.
Privita ca o permanenta confruntare cu viata educatia fizica reprezinta o
cucerire a genului uman,o realitate culturala datorita careia cu ajutorul altor domenii
ale culturii si educatiei, omul agoniseste picatura cu picatura, sensul desavarsirii sale,
deoarece "corpului uman isi are limbajul sau,care trebuie stapanit in acelasi fel ca si
limba".

9
 In societatea umana contemporana invatanantul este obligat sa isi
reorganizeze obiceiurile, continutul, sistemul institutional si tehnologia utilizata
"datorita,exploziei informationale" ce implica modalitati perfectonate de stocare si
documentare, cauze care schimba radical esenta si funcpile invatanantului,
deplasand accentul de la memorare spre formativ solicitandu-i acestuia un salt
calitativ. Sincronizarea comenzii sociale cu produsul scolii impusa de cerintele
actuale si de perspectivele societatii,va inlesni integrarea rapida a tineretului in
activitatea productiva si il va pregati mai bine pentru viata.
Ani de-a randul ,in tara noastra asa numita "pregatire pentru viata devenise
unul din sloganurile cele mai "uzate"si prin solicitare "uzate" ale scolii pana in
decembrie 1989.
In realitate poate acesta este domeniul cel mai precar al invatamantului
romanesc, iar rezultatele, atat in planul fizionomiei spirituale a tinerilor in societate
au confirmat acest lucru.
Conceptul ambigu si inconstient de "pregatire pentru viata" trebuie substituit
printr-un cadru in care rupturile dintre societate si individ-aceasta din urma sa fie
considerat nu ca o cantitate abstracta si uniformizata, ci in dimensiunea sa umana,
ca o fiinta completa si ireparabila. In acest sens consideram ca invatamantul trebui
sa isi fixeze ca obiectiv important si actual o exigenta privind competenta sociala a
tinerilor care sa le permita adaptabilitatea la multitudinea de manifestari ale vietii
cotidiene. Cu alte cuvinte comptenta sociala a tinerilor trebuie privita ca un sistem
de deprinderi, abilitati si capacitati de o reala complexitate, care sa-i permita
tanarului perceperea netrunchiata reala a componentelor de ordin social ale
existentei cotidiene.
Asadar, adaptarea la social, insertia socio-profesionala in domen industrial,
agrar, financiar-administrativ, strategiile relatiilor interumane sunt numai cateva idei
directionale care trebuie sa stea la baza invatamantului, actual în ţara noastră.

10
 Eductia fizica, prin specificul sau, trebuie ca alaturi de celelalte obiecte de
invatamant sa-si aduca contributia la realizarea acestor oricutari si tendinte actuale
ale invatamantului.
Intre obiectivele educatiei fizice, prevazute in programa, dezvoltarea
calitatilor de baza si a celor implicate in practicarea unor ramuri de sport, ocupa un
loc primordial, formarea deprinderilor motrice de baza si aplicative fiind posibila
numai pe fondul axistentei unor calitati motrice bine dezvoltate.
La nivelul gimnaziului procesul de educatie fizica trebuie sa urmareasca
finalizarea modelului de educatie fizica a absolventului de opt clase, model care este
intermediar celui liceal, ce urmareste anumite finalitati prin intermediul carora
absolventul de liceu sa fie capabil sa valorifice in activitatea cotidiana intreg bagajul
motric dobindit de-a lungul anilor.
O fiinta umana activa este permanent in miscare si implicit intr-un efort fizic
care se realizeaza cu atat mai usor cu cat omul detine o mai buna dezvoltare a
calitatilor motrice in general si a vitezei in special fara de care celelalte calitati
motrice nu pot exista.
Tema isi justifica noutatea deoarece:
- viteza cu diferitele ei forme de manifestare este prezenta in majoritatea
actiunilor motrice. Ea prezinta un interes deosebit pentru toate ramurile sportive,
aportul ei in realizarea performantelor fiind determinat in probe de sprint din
atletism, patinaj, sporturi nautice si ciclism, in saritura in lungime, jocuri sportive
(contraatac, repliere, marcaj, demarcaj), scrima, box etc.
In combinare cu forta (in varianta forta-viteza sau viteza-forta) are o iportanta
deosebita in haltere, saritura in inaltime, aruncarea greutatii, box, lupte, schiprobe
alpine etc. Dezvoltarea vitezei contribuie la dezvoltarea celorlalte calitati motrice si
se poate afirma ca ea detine rolul hotarator in cadrul raporturilor de interconditionare
dintre acestea.

11
 Argumentand importanta si actualitatea temei, nu putem neglija aspectul
notarii elevilor prin aplicarea probelor S.U.V.A.D. care au la baza dezvoltarea
calitatilor motrice si in special a vitezei sub toate formele ei de manifestare care
devin esentiale in progresul si stimulare a procesului instructiv-educativ.

1.2 Tratarea temei in literatura de speciaiitate

Paralel cu programa de educaţie fizică pentru învăţământul de toate gradele

apărată în Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1986 şi 1989 si instructiunile
privind organizarea educatiei fizice si sportului, ca o activitate didactica in
invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional sub editura Ministerului si
Invatamantului 1456 Bucuresti 1975 privind organizarea si destasurarea activitatilor
de educatie fizica si sport in invatamantul de toate gradele, continutul instruirii cu
privire la dezvoltarea calitatii motrice este reflectat si in literatura de specialitate,
astazi tot mai bogata si necesara aprofundarii activitatii noastre in domeniu.
Dupa caracterul ei structura literaturii de specialitate care contine teme
referitoare la dezvoltarea calitatilor motrice-viteza; distingem manuale care ca scop
sa scoata in evidenta laturile teoretice, metodologice si organizatorice ale acestui
domeniu.
Alte publicatii informationale ca publicatii cotidiene, cuprind sinteze ce
analizeaza dezvoltarea calirntilor motrice-viteza, necesitatea dezvoltarii acestei
calitati, precum si modalitati si procedee eficiente folosite in acest scop.
Pusa in discutie prima data in 1924 de Bellin Conteau in literatura specialitate,
problema calitatii motrice semnalizeaza prezenta a patru calitati de baza, numite de
el: viteza, indemanarea si rezistenta.

12
 Literatura de specialitate ofera posibilitatea unor eficiente metode dezvoltare
a activitatilor motrice evidentiind obiectivitatea procesului respectiv printr-o
ordonare a celor mai eficiente mijloace si formare de organizare a activitatii, ceea ce
asigura un randament sporit in indeplinirea obiectivelor propuse.
Un alt aspect vizeaza gama mijloacelor recomandate pentru dezvoltarea,
calitatilor motrice, o mare varietate de exercitii din care putem selecta pe cele mai
eficiente, posibile a fi executate in conditiile de inzestrare materiala a scolii si de
organizare a activitatilor,dar si in raport cu varsta si sexul elevilor Gheorghe Mitrea
si Alexandru Mogos vizeaza in lucrarea "Dezvoltarea calitatilor motrice" -Editura
Sport-Turism1977 "precum si lucrarea lui Gheorghe Mitra "Metodica dezvoltarii
calitatilor motrice" Editura Sport-Turism 1997, perfectionarea profesionala de
educatie fizica in directia realizarii cote superioare a unui obiectiv, deosebit de
important in pregatirea fizica generala a elevilor.
Sunt prezente particularitati specifice actionarii in scopul dezvoltarii
calitatilor motrice in activitatea scolara si recomand unele solutii metodice pentru o
mai buna intelegere a acestor preocupari in structura lectiei de educatie fizica in
scopul ridicarii eficientei sale.
Intr-un amplu spatiu sunt prezente principalele caracteristici ale calitatilor
motrice, precum si a sistemelor de actionare pentru obtinerea lor tinandu-se cont de
specificul activitatii scolare de educatie fizica si sport raportate la nivelul de
pregatire al elevilor din diferite clase, la volumul activitatii ce se poate realiza in
diferite etape de scolarizare si la conditii materiale.
Prezentand argumente convingatoare ce pledeza pentru intensificarea
activităţii în directia calitatilor motrice în atletism, Ardeleanu.T in lucrarea
"Predarea lectiilor de atletism in lectia de educatie fizica", precum si in
"Particularitatile exercitiilor motrice in atletism" sunt prezentate principalele

13
modalitati de actionare, subliniind faptul ca dezvoltarea calitatilor motrice trebuie
realizate pe cai si mijloace specifice.
In planul tematic anual se specifica perioada în care predomina lucrul pentru
dezvoltarea calitatilor motrice viteza, corespunzator lucruluii in interiorul planului
calendaristic semestrial, document ce deriva din planul tematic anual, trebuie sa
exprime in mod clar temele si obiectivele fiecarei lectii de educatie fizica din
semestrul respectiv.
La baza sistemelor de actionare trebuie sa stea criteriul eficientei si succesiunii
logice. De asemeni, în lucrarea "Teoria si metodica educatiei fizice si sportuiui" de
Carste Gheorghe se abordeaza problema calitatilor motrice din punct de vedere
teoretico-metodic.
In literatura de specialitate, calitatile motrice au fost tratate de autori cu
prestigiu ca V.M.Yatiorscki, N.G.Ozolin, A.D.Nicovov, L.P.Mateev, A.M.Slemin,
D.Marre, care au adus o contributie deosebita in fundamentarea teoretica a temei.
Problema calitatilor motrice a fost abordata din punct de vedere fiziologic si bio-
chimic de catre doctorul Andrei Demater.
Gasim in literatura de specialitate abordarea din punct de vedere al
psihologilor a calitatilor motrice cu contributii in ceea ce priveste factorii care le
conditioneaza, precum si delimitarile in raportul psihic-uman-motricitate. In ideea
cunoasterii multilaterala a problemei de continut ce implica tema propusa pentru
cercetare, am consultat un bogat si variat material de bibliografie din care am
desprins o serie de aspecte ce au stat in atentia diferitilor autori. In acest sens am
retinut o serie de idei si metode, referitoare la continutul educatiei fizice din
gimnaziu. Dintre ele amintesc urmatoarele:
Metodica dezvoltarii calitatilor motrice - Mitre si Mogos
Metodica dezvoltarii calitatolor motrice - C.Florescu

14
 Problema eficientei procedeelor de dezvoltare a vitezei in cadrul lectiilor de
educatie fizica din gimnaziu, mi-a creat o serie de dificultati datorita complexitatii
acestui obiectiv, dar si datorita gradului de solicitare a elevilor. Totusi m-am oprit la
aceasta tema cu intentia de a creste eficieta lectiilor, precum si de a incerca sa dezvolt
viteza la clasele gimnaziale.
Lucrarea isi propune sa stabileasca eficieta unor exercitii pentru dezvoltarea
vitezei in conditiile specifice lectiilor de educatie fizica in ciclul gimnazial cu baza
materiala buna.

1.3 Motivarea alegerii temei

Diferite studii, cercetari in domeniu au relevat faptul ca la nivelul populatiei

şcolare, în general nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice viteza este scazuta intr-
un proces apreciabil.
M-am oprit asupra studierii acestei calitati deoarece viteza este una dintre cele
mai importante calitati de care dispune organismul uman si alaturi de celelalte
calitati motrice este utilizata foarte frecvent în activitatile motrice.
Imbunatatirea calitatii muncii, sporirea eficientei acesteia,a randamentului
sunt cerinte majore ale fiecărui domeniu de activitate.
Una din caracteristicile instruirii din domeniul educatiei fizice este ca
perfectionarea componentelor acestora si atingerea obiectivelor propuse de
programa scolara se realizeaza pe baza depunerii unor eforturi intense din aria
acestor eforturi nelipsite de importanta sunt cele ce se refera la dezvoltarea calitatilor
motrice, atat de importante în integrarea tinerilor intr-un proces socio-profesional.

15
 Diversitatea mare în ceea ce priveste conditiile materiale de desfasurare a
activitatii de educatie fizica, la noi în tara ca: sali de gimnaziu cu dotari
corespunzatoare, piste de atletism pana la holul scoii sau la sala de clasa face practic
imposibila o anumita directie de activare care sa fie valabila la toate aceste nivele.
La fiecare inceput de an scolar s-au efectuat o serie de testări în scopul
cunoasterii nivelului de pregatire si dezvoltare a elevului şi în consecinta stabilirea
unor masuri corespunzatoare pentru recuperarea acestor neconcordante în raport cu
cerintele programei scolare. Printre deficientele constatate în urma acestor testari au
fost si cele legate de existenta unor indici scazuti de viteza la aproximativ toate
clasele gimnaziale.
In sinteza alegerea acestei teme s-a facut din urmatoarele motive: -
dezvoltarea vitezei constituie un obiectiv prioritar în educatia fizica de la
nivelul gimnazal;
- viteza este o calitate motrica perfectibila influentata odata
cudezvoltarea celorlalte calitati motrice;
- prin formele ei de manifestare viteza (de reactie, de executie,
dedeplasare) imbogateste bagajul motric al elevului;
- sistemul unitar de verificare al elevilor prezinta cerinte
specifice,precise privind viteza prin stabilirea probelor si baremurilor pentru
fiecare nota pe clase si sexe;
-condiţiile în care are au loc experimentarile permit lucrul pentrudezvoltarea
vitezei la valori bune.

16
 CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A
TEMEI

2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contextul noii

reforme a invatamantului

Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa deosebit de importanta in cresterea

si dezvoltarea copiilor, data fiind varsta lor, care reprezinta etapa pubertara propriu-
zisa (12-14ani). Datorita acestui lucru, la acest nivel de invatamant, un loc prioritar
trebuie sa il ocupe preocuparile profesorului pentru realizarea dezvoltarii
armonioase, insusirea corecta a deprinderilor motrice cu deosebire de cele de viteza
si mdemanare si combinatiile acestora cu celelalt calitati fara a neglija si pe cele de
forta si de rezistenta.
Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa superioara de pregatire in acest
ciclu de invatamant.
Continutul educatiei fizice pentru aceasta categorie de elevi, ce se afla din
punct de vedere al cresterii si dezvoltarii in perioada pubertara, reprezinta o faza de
pregatire ce se adauga celei primite in ciclul primar. In învăţămantul contemporan,
perfectionat si modernizat, lectia reprezinta principala forma de organizare a
proceselui instructiv-educativ; ea constituie calea pedagogica unitara prin
intermediul careia generatii de elevi, constituite in clase omogen sau mai putin
omogene, lucrand pe grupe, echipe sau lucrand in mod independent, vor dobandi,
sub indrumarea educatorilor si prin efort propriu valori materiale si spirituale, isi vor
insusi experienta de munca si de viata a generatiilor anterioare si isi vor dezvolta
aptitudinile si capacitatile pregatinduse pentru viata si activitate sociala.

17
 Conform prevederiolor planurilor de invatamant elaborate de Ministerul
Educatie Nationale, educatia fizica este obiect de studiu obligatoriu pentm toti elevii,
cu exceptia celor cu scutiri medicale de efort fizic. In noul plan cadrul comun de
invatamant sunt prevazute 1-2 ore (lectii) de educatie fizica pe saptamana.
Aria curriculara a educatiei fizice si sportului cuprinde urmatoarele discipline:
Educatia fizica si optionale. Aceasta arie curriculara pune accentul pe:
• dezvoltarea fizica si armonioasa a elevului;
• stimularea interesului pentm participarea la activitati sportive;
• respectarea regulilor specifice diferitelor jocuri.
Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul gimnazial
urmareste realizarea finalitatilor stipulate in "Legea invatamantului", iar pentru
educatie fizica are in vedere, intarirea sanatatii, a capacitatii psihico-motrice, precum
si formarea trasaturilor pozitive de caracter.
Fata de curriculum anterior, actualul curriculum prezinta urmaoarele
caracteristici:
• continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ
posibilitatilorelevilor;
• orientarea obiectivelor spre dezvoltarea armonioasa a
personalitatiielevilor;
• curriculum este orientat spre respectarea particularitatilor fizice si spre
interesele elevilor;
• formarea unor obiective in termeni de aptitudini.
Educatia fizica se realizeaza in scoala prin intermediul urmatoarelor activitati:
lectia de educatie fizica, "orele de activitati sportive", gimnastica din regimul zilnic
scolar momentul de ducatie fizica recomandat in mod deosebit la clasele mici(I-IV).
Activitati organizate in reactie, activitatie de educatie fizica si sportive (drumetii,
excursii, serbari, concursuri), activitatea independenta a elevilor.

18
 Lectia reprezinta princinala formă de organizare a procesului
instructiveducativ si are urmatoarele caracteristice: prin intermediul ei, obiectivele
educatiei fizice se infaptuiesc sistematic si unitar pentru toti elevii; activitatea
este sistematic desfasurata in baza unui orar stabil.
• activitatea se desfasoara intr-un cadru organizat, cu clase
sicompetenta stabile; colectivul de elevi dintr-o clasa este relativ omogen,
avand acceasi varsta si acelasi nivel de pregatire;
• activitatea se destasoara sub indrumarea unui specialist pregatit pentrua
fi educator;
• activitatea din cadrul lectiei este obligatorie pentru intregul efectiv de
elevi;
• in cadrul ei se va valorifica la un inalt nivel experienta
didacticaacumulata, cerintele didactice fundamentale in baza carora se
stabilestr si se realizeaza continutul procesului instructiv-educativ, principii si
metode, forme de organizare a activitatii.
Etapa ciclului gimnazial reprezinta o etapa importanta pentru cresterea si
dezvoltarea copiilor. Prin specificul sau ,educatia fizica ca disciplina de
invatamant, actioneaza atat pe linie biologica, cat si sociala. In acest ciclu de
invatamant educatia fizica a elevilor se realizeaza in mod diferit, pe varste si sexe.
Tratarea diferentiata se refera la continutul instructiv si la metodologia folosita
(forme de organizare, mijloace, parametrii efortului). Un element esential in
continutul educatiei fizice la ciclul gimnazial este pregatirea elevilor pentru
practicarea independenta a exercitiilor fizice. Pentru aceasta se va insista pe
formarea dragostei elevilor pentru miscare, pentru sport. Elevii trebuie sa posede
cunostinte si tehnici de educatie fizica care sa le permita sa isi desfasoare formele de
activitati individuale sau in grup.

19
 Nu trebuie neglijata nici formarea capacitatii de organizare si conducere ale
unor forme de practicare a exercitiilor fizice la nivel de grup.
In acest fel absolventul invatamantului gimnazial va dobandi o educatie fizica
completa, la nivelul exigentelor actuale, conform modelului preconizat.

2.2 Particularitatile dezvoltarii generale ale varstei pubertare

Urmarind în fiecare etapa a vietii scolarului capacitatea reala de efort si

adaptabilitatea organismului fata de cerintele complexe ale efortului fizic depusă în
cadrul lectiilor de educatie fizica şi în cadrul activitatilor sportive punem în centrul
atentiei nu atat varsta biologica,cat varsta fiziologica a elevilor.De aceea, din punct
de vedere functional varsta scolara poate fi împărţită în trei perioade inegale, ca
durata si anume:
- perioada antepubertarai sau varsta scolarului mic (de la 6-7 ani pana la
10-11 ani) corespunzator ciclului primar, respectiv claselor I-IV; - perioada
pubertara sau varsta scolarului mijlociu (de la 10-11 ani pana la 15-16 ani)
corespunzator ciclului gimnazial, respectiv claselor V-VIII; - perioada post
pubertara sau varsta scolarului mare(de la 15-16 ani pana la 18-19 ani)
corespunzator ciclului de invatamant liceal.
Aceasta clasificare se bazeaza pe criteriul major al elementului fiziologic si
psiho-fiziologice cu represiuni adanci in ceea ce priveste constructia fizica
determinand intreaga dezvoltare functionala si psihica a copilului.

20
 Pubertatea este un fenomen deosebit de complex, fiind o etapa de durata
variabila de la un individ la altul, in care caracterele sexuale primare (organe
genitale) trec printr-un proces accelerat de dezvoltare, devin similare cu cele ale
adultilor, iar ce1e secundare (sanii, pilozitrea pubiana, axiala si faciala) ocupa un loc
important in structura corpului. Se produc manifestari semnificative procesului
cresterii si dezvoltarii, accelerarea dezvoltiirii oaselor in dauna procesului de
alungire,accelerarea dezvoltarii sistemului muscular, dezvoltarea aproape exploziva
a laringelui, mai ales la baieti. In perioada pubertara se caracterizeaza printr-un ritm
neuniform de crestere si dezvoltare inscriindu-se intr-o faza de accelerare a ritmului
de dezvoltare atat in privinta organelor, aparatelor, sistemelor din sfera somatica, cat
si cele din sfera vegetativa.

2.2.1. Particularitati somatice

Pubertatea este caracterizata de mari si rapide transformari somatofunctionale

si psiho-motrice. Interventia pubertatii duce la accelerarea cresterii in inaltime fata
de alte perioade. Cresterea se semnalizeaza mai intens la membrele inferioare, apoi
la cele superioare, care duc la dezarmonii; trunchiul este lung, toracele ingust,
abdomenul supt. Organele din cutia toracica sunt putin dezvoltate ceea ce genereaza
dificultăţi în adaptarea la efort prin lipsa de rezistenta functionala; sistemul articular
este slab.
Datorita pubertatii care se instaleaza mai repede la fete, acestea au valori
superioare ale cresterii în înălţime si greutate, trunchiul este mai lung, iar membrele
inferioare sunt mai scurte.

21
 2.2.2. Particularitati functionale

La aceasta varsta capacitatea de adaptare la efort si rezistenta functionala a

inimii si plamanilor este scazuta. Astfel la varsta de 12 ani capacitatea vitala este de
2000 cm crescand pana la 3000 cm la 15 ani. Plamanii şi în general aparatul
respirator sunt putin rezistenti la infectii in timpul efortului inima este mult mai
solicitata pentru irigarea organelors~i sistemelor, deoarece lumenele vaselor sunt
inguste, ceea ce duce la ameteli, tulburarile ale ritmului cardiac si oboseala. Volumul
creierului creste puţin, însă se adancesc circumvolutiunile dar prin inmultirea
fibrelor de asociatie sporesc conexiunile dintre diferite tone.
Celulele carticale se dezvolta continuu, crescand baza functionala de
prelucrare a informatiei.Tot acum se realizeaza diferentele dintre cele doua sexe.

2.2.3.Particularitati psihice

In aceasta perioada a pubertatii. intreaga activitate nervoasa si psihica se

dezvoltă rapid.
Procesele gândirii (analiza, sinteza, generalizarea, sistematizarea, comparaţia,
analogia, etc) se perfecţionează fiind posibilă realizarea unor situaţii problemă.
Din acest motiv tehnologia de predare trebuie structurată punându-se accent
pe o pricepere activă şi constantă din partea elevilor.

22
 2.2.4.Particularităţi motrice

Datorită creşterii plasticităţii scoarţei cerebrale şi mobilităţii proceselor

nervoase de excitaţie şi inhibiţie se pot dezvolta calităţile motrice în special, viteza
fetelor este mai mare decat a baietilor, iar in continuare baietii progreseaza depasind
fetele. Acest proces evolutiv dureaza pana la 14-15 ani.
Datorita dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea se dezvolta evident,
pubertatea fiind denumita varsta indemanarii.
Existenta disproportiei dintre segmente duce la stangacie in miscari, insa
disponibilitate pentru îmbunătăţirea îndemânării sunt crescute mai ales, când se
dezvolta simultan cu sistemul orientarii in spatiu, care la 12-13 ani se apropie de cel
al adultului.
Mobilitatea are cele mai scăzute valori la 12-13 ani la fete şi 13-14 la băieţi,
ceea ce duce la o amplitudine necorespunzătoare a mişcărilor, impunându-se măsuri
principale în lecţii.
Prin inbunatatirea calitatii muschilor, in special a laturii functionale ce
conditioneaza viteza, creste forta in regim de viteza sub forma detentei (forta
exploziva). Se mareste si capacitatea de efort static moderat la baieti. Capacitatea de
rezistenta este scazuta, ceea ce impune o actionare sistematica, continua, pentru
dezvoltarea ei. Se va actiona asupra rezistentei in regim de forta sau viteza.
La fete rezistenta este mai scazuta decat la baieti. Pentru forta si rezistenta se
impun măsuri metodice atente. Motricitatea nu prezintă diferenţe între fete şi băieţi,
fiind în calcul numai unele particularităţi care necesită totuşi o tratare diferenţiată.
Astfel, băieţii preferă acele exerciţi de forta, executate cu repezeala, in timp ce fetele
inclina spre cele expresive efectuate pe muzica, spre acuratete, tehnica. In acest sens
baietii executa miscar ce reclamă precizie, iar fetele exerciţii de gimnastică.

23
 Alergarea este cel mai des folosită. Volumul ei scade odată cu înaintarea în
vârstă lucrul care trebuie prevenit de profesori prin crearea obişnuinţei de a alerga.
aruncarile sunt accesibile baietilor, mai ales cele de tip-azvarlire, pe cand fetele
efectuiaza aruncarile prin impingere. La sarituri, bataia este puternica, insa este
redusa. Se impune deci lucrul pentru detentă.
Important este coordonarea dintre segmente precum şi învăţarea aterizarilor
elastice. Varsta pubertara are disponibilitati pentru insusirea unor procedee specifice
ramurilor de sport,in special din jocurile sportive.

2.3.Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertara

una din sarcinile principale ale educatiei fizice si sportive

Aceasta etapa de mari trasformari morfologice si functionale ale

organismului în creştere riscă în atenţia părinţilor şi educatorilor de la necesitatea
cultivării în continuare a motricităţii generale începută şi realizată fără dificultăţi în
etapele anterioare.
Problema devine acută şi importantă mai ales la fete, deoarece cum am amintit
anterior, observaţiile pedagogice şi cercetările medicale au scos în evidenţă că
începând de la 13-14 ani tendinţa de încetinire a dezvoltării funcţiei motrice la fete,
care din diferite motive se eschiveaza de la orele de educatuie fizică şi chiar renunţă
definitiv la activitatea sportivă .
Paralel cu încetinirea ritmului de dezvoltare cu stagnarea dezvoltarea
prealabilă ascendentă a unor indici fiziologici este stopată şi riscul permanentizării
acestei stagnări apare evident.

24
 Dezvoltarea motricitatii elevilor de vârsta pubertară îmbracă două aspecte de
bază:
- ridicarea la o treptă superioară a calităţii motrice; -
formarea unor deprinderi motrice noi.

2.3.1 Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta

pubertara

In etapa antepubertară, particularităţile morfo-funcţionale ale elevilor

determinăm orientarea preocupărilor spre dezvoltarea vitezei, substratul morfologic
şi funcţional, predispunând de eforturi de mare viteză, dar şi de durata scurta. In
etapa pubertara substratul morfo-functional al organismului favorizează în
continuare dezvoltarea vitezei, mobilitatea funcţională a scoarţei cerebrale, fiind
foarte mare la această vârstă.
Astfel, la elevii de varsta pubertară, viteza se poate dezvolta sub toate
aspectele (de reactie, de repetare, de executie, de deplasare) in asa fel incat la 14 ani
viteza mişcărilor în timpul reacţiei motrice să se apropie de valorile constante de
adult.
Observatiile pedagogice si medicale au dovedit ,că în timpul eforturilor de
viteza de scurta durata ,cu pauze de odihna suficiente si cu alternarea diferitelor
tipuri de activitati ,capacitatea de lucru a elevilor de varsta pubertara ramane crescuta
,dezvoltarea vitezei este rapida,iar modificarile functionale produse in organism sunt
favorabile .Bazele fiziologige ale dezvoltarii vitezei sunt determinate genetic prntr-
o constitutie somatica mostenita exprimata prin anumite raporturi segmentare, prin
relatiile masei musculare agonisite si antagoniste angreante in efort.

25
 La fete dezvoltarea vitezei are loc la o varsta cronologica mai timpurie (11-
12ani) în comparatie cu baietii (Irina Jurinova, 1966).
Efortul de rezistenţă, într-un volum si cu o intensitate adecvata varstei
fiziologice ale elevilor si elevelor aflate în plin proces biologic de transformari
pubertare, reprezinta un stimulent biologic pretentios dezvoltarii marilor sisteme
functionale ,în special a celor angrenate în prelucrarea ,transportul si utilizarea
oxigenului la nivel tisular. De aici, rezulta avantajul incontestabil al efortului aerobic
de durata (6-30 minute), la o intensitate moderata,care nu necesita o frecventa
cardiaca peste (120-130 pulsatii pe minut).
Alergarile în tempo ridicat, pe distante de 200-600m, reclama eforturi cardio-
respiratorii excesive, suprasolicitand inima.
Efortul de forta nu trebuie sa lipseasca din programul pregatirii sportive a
elevilor de varsta pubertara si nici din lectiile de educatie fizica.
Indemanarea este strans corelata, viteza se poate dezvolta în anumite conditii
la elevii de varsta pubertara. Marea plasticitate a scortei cerebrale, tendinta de
iradiere a excitatiei si predominanta starii de excitabilitate corticala la aceasta varsta
favorizeaza realizarea unor miscari fine, precise limitate în timp si spatiu. Vor fi
evitate miscarile si exercitiile de indemanare care solicita atentia incordata pe o
perioada mai indelungata, deoarece provoaca oboseala precoce, dezavantaje fixarea
legaturilor temporale necesare invatarii miscarilor.
In schimb exercitiile variate si atractive (jocurile de miscari dinamic) trezesc
interes copiilor, produc emotii placute si stimuleaza dezvoltare indemarii. In
concluzie putem afirma ca particularitatile morfo-functionale al varstei pubertare ne
indreptateste sa apreciem aceasta etapa a vietii ca una dintre cele mai favorabile
dezvoltarii calitatilor motrice.

26
 2.3.2 Calitiltile motrice elemente de baza ale modelului de
educatie fizică şcolară

Dezvoltarea calitatilor motrice joaca un rol important in realizarea

obiectivelor educatiei fizice scolare, reprezentad o finalitate importanta a acestui
proces care reprezinta un sistem de cerinte riguros formulate.
Este necesar sa se actioneze sistematic si consecvent pentru dezvoltarea
calitatilor motrice la nivelul indicilor programati pentru fiecare an de studiu si ciclu
de invatamant.
Avand in vedere, ca progresele ce se realizeaza in dezvoltarea calitatilor
motrice sunt mai evidente decat in cazul deprinderilor care se pot masura cu mai
mare exactitate dispunand de criterii obiective.
Principala lege ce o guveneaza o reprezinta continuitatea ,planificarea pe
semestre, an scolar si chiar ciclu de scolarizare devine o necesitate de prim ordin.
Continutul modelului de educatie fizica este structurat pe baza unor
componente ca: dezvoltarea fizica, desprideri motrice, cunostinte de specialitate,
initiere sportiva, capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice.
Realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare este posibila numai daca se
urmareste in mod sistematic lectie de lectie, semestrial, anual si pe durata unui ciclu
de scolarizare a elevilor,desfasurarea unor finalitati de prima importanta pentru
instruirea motrica,precum: dezvoltarea calitatilor motrice,insusirea unui sistem de
cunostinte,priceperi,deprinderi motrice concretizate in programele scolare.

27
 2.3.3 Calitatile motrice si metodica dezvoltarii lor

Calitatile motrice sunt componente indispensabile activitatii fizice umane,care

asigura posibilitatea efectuarii unor eforturi caracteristice, valorificand in mod
natural pana la un nivel dependent de o multime de factori si sunt perfectibile prin
exersare. In practica educatiei fizice si sportului calitatile motrice se impart in doua
categorii distincte:
• calitati motrice de baza: viteza, forta, rezistenta, indemanare, suplete; •
calitati motrice combinate, specifice, probelor sportive sau ramurilor sportive.
Dezvoltarea calitatilor motrice prezinta o mare importanta pentn dezvoltarea
fizica, corecta si armonioasa a tinerilor si prezinta o serie de trasaturi specifice din
care amintim:
1. intluenteaza favorabil indicii marilor functiuni, motricitatea generala,
calitatile volitile;
2. are un rol important in procesul dezvoltarii fizice corecte siarmonioase
contribuind la intarirea sanatatii.
3. se poate actiona segmentar, pentru dezvoltarea calitatilor
motricedeficitare (corectarea deficientelor fizice) pentru dezvoltarea lor la un
nivel superior (util in activitatea sportiva) 4. are efecte deosebite (tonicitate-
troficitate);
5. valorifica superior aptitudinile organismului uman;
6. aflandu-se intr-o stansa interdependenta cu deprinderile
motricefavorizeaza insusirea accestora, iar exersarea deprinderilor are ca efect
cresterea calitatilor motrice;
7. calitatile motrice sunt interdependente in sensul ca, dezvoltarea
uneiaimplica efecte asupra altei calitati (influetele pot fi favorabile-transfer
sau nefavorabile-interferenta);

28
 8. sistemele de actionare specifice sunt utilizate ca mijloace
pentrurefacerea capacitatii motrice (recuperarea sau combaterea unor
maladiiobezitatea);
9. cel mai des, calitatile motrice sunt combinate cu ponderi diferitepentru
ramura de sport;
10. se perfectioneaza prin exersare cu efort specific;
11. se manifesta diferentiat pe sexe si in functie de varsta.
In functie de dezvoltarea calitatilor motrice depind in mod deosebit
consolidarea deprinderilor motrice.

2.4 Viteza ,calitatea motrica importanta in dezvoltarea si

pregatirea elevilor din clasele V-VIII

Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare este prezentă în majoritatea

acţiunilor motrice. Ea prezintă un interes deosebit pentru toate ramurile sportive,
aportul ei în realizarea performanţelor, fiind derminată în probele desprinse din
atletism, înot, patinaj, sporturi nautice şi ciclism în săritura în lungime, jocuri
sportive (contraatac, repliere, marcaj, demarcaj etc), scrimă, box etc. In combinaţie
cu forţa (în variantă fortă-viteză sau forţă-viteză) are o importanţa deosebita in
haltere, saritura in inaltime, aruncarea grutatii, box, lupte, schi, probe alpine etc., iar
in combinare cu rezistenta este prezenta in majoritatea probelor sportive in cadrul
caruia efortul se realizeaza in contul unei mari datorii de oxigen.
N.G.Ozolin defineste viteza, ca fiind -"capacitatea de a executa rapid
miscarea".

29
 V.M.Zatiorski- "capacitatea de a efectua actiunile motrice intr-un timp minim
pentru conditiile, respectiv Andrei Demater- "capacitatea omului de a executa
miscarile cu rapiditate si frecventa mare”.
Rezulta, deci ca in definirea vitezei nu sunt diferente semnificative,
majoritatea specialistilor caracterizand viteza prin iuteala (rapiditatea) cu care
efectuiaza actiunile motrice in structurile si activitatile motrice intalnim viteza sub
forma combinarii principalelor sale fonne de manifestare, avand general ponderea
cea mai mare in efectuarea actiunii.
Formele de manifestare ale vitezei pot fi: - de reactie;
- de executie;
- de repetitie.
Un alt aspect important din punct de vedere al cunoasterii implicatiilor acestei
calitati in randamentul spotiv-viteza este specifica transferul pozitiv facandu-se intr-
un grup limitat de actiuni, in general in cadrul actiunilor cu structuri asemanatoare
din punct de vedere al coordonarii.
Viteza se masoara apreciind:
a) durata necesara aparitiei reactiei motrice, timpul consumat de la emiterea
semnalului pana la reactia de raspuns (timpul de latenta). b) viteza actiunii
singulare (un singur pas, o singura lovitura etc.)
c) fregventa maxima a miscarilor, determinata la nivelul unei singure
articulatii.
In Invatamant la ciclu gimnazial se prevede dezvoltarea vitezei in toate
formele ei de manifestare cu sublinierea unor accente particulare la fiecare grupa de
clase.

30
 Astfel:
In clasele V-VI-accentul se pune pe viteza de reactie si pe viteza de decizie.
In clasele VII-VIII-se prevede viteza de reactie si de execuţie în conditiile
manifestarii capacitatii de anticipare si de decizie.
De asemenea ,în întregul ciclu gimnazial se prevede si obiectivul,
perfectionarea vitezei de receptie in conditiile pastrarii ritmului (frecventei de
executie).

2.4.1 Factorii care conditionaza valoarea vitezei

Valoarea vitezei, a formelor de manifestare a acesteia este conditionata de mai

multi factori fiziologici, biochimici, psihici şi într-o anumita masura morfologici.
Unii apartin pregnant de structura ereditara a fiecami individ si sunt mai putin
perfectibili.
Cei mai importanti factori care asigura suportul biologic si psihic al vitezei
sunt:
- mobilitatea proceselor nervoase corticale;
- altemanta rapida in centrii corticali a excitatiei si inhibitiei;
- viteza de transmisie a impulsurilor nervoase;
- acuitatea, precizia organelor receptoare ale semnalelor;
- ritmul optim de altemare a contractiilor si relaxarea grupelormusculare;
- calitatea fibrei musculare si valoare surseloe si proceselor energetice
(A.T.P.,fosfo-creatina);
- nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice (indemanare, forta,
rezistenta si supletea);
- capacitatea de concentrare si mobilizare;

31
 - unii factori de tip constitutional (lungimea segmentelor,mobilitatea
articulara).
Dependent de formele de baza ale manifestarii vitezei in diferitele actiuni
motrice, unii dintre acestia au un rol hotarator, iar altii sunt mai putin semnificativi.
Asa de exemplu in cazul miscarilor care implica viteza de reactie, principalii factori
limitativi: timpul de reactie, sesizarea semnalelor transmiterea impulsului nervos pe
calea aferenta-centripeta si eferenta centrifuga, timpul necesar pentru elaborarea
raspunsului etc., in cazul , vitezei de executie (vitezei miscarii singulare) factorii
limitativi sunt: componenta forta, mobilitatea articulara, forta proceselor nervoase
fundamentale; in cazul vitezei de repetitie-frecventa mare sau mai putin mare cu care
se repeta miscarile este determinata in principal de: mobilitatea proceselor nervoase
corticale; alternarea rapida a contractiilor si relaxarilor (a excitatiei si inhibitiei),
sursa energetica, lungimea segmentelor.
Rezulta, deci ca, formele de manifestare ale vitezei au un cararter independent,
suportul biologic si psihic diferind de la una la alta.
Dintre factorii amintiti unii prezinta importanta deosebita si merita o analiza
mai aprofundata, furnizandu-ne elemente pretioase pentru orientarea corecta a
procesului de perfetionare a vitezei in activitatea de educatie fizica si sport scolar
Mobilitatea proceselor nervoase corticale, labilitatea functionala a acestora-
conditioneaza altemanta rapida a excitatiei si a inhibitiei, echilibrul necesar in
iradierea, concentrarea si inductia excitatiei si inhibitiei,si relaxarii grupelor
musculare cu actiuni contradictorii, raspunderilor corecte la excitatii.In felul acesta
energia cinetica transmisa membrului inferior in alergare, de exemplu, se stinge
treptat pentru a i se imprima, o accelerare in sens invers, ciclul fiind repetat cu o
frecventa maxima (intindere-serutare).

32
 Viteza de transmisie a impulsurilor nervoase- (timpul de receptie)- este
conditionata de :timpul de receptionare a semnalelor (excitatie); calitatea
receptorilor (acuitatea analizatorilor motorii, vederea periferica, simtul echilibrului,
simtul alunecarii etc.), timpul de transmitere a impulsului catre sistemul nervos
central; timpul necesar de transmisie a impulsului nervos catre organele efectoase
(muschi); timpul necesar activizarii organelor efectoare (excitarii mudchiului si
aparitiei reactiei de raspuns).
In cazul reactiilor simple (miscarilor reflexe, deprinderilor elementare),
aceasta viteza de transmitere a impulsurilor nervoase va fi mai mare, avand în vedere
ca informatiile (semnalele) nu trebuie selectionate si nici raspunsurile nu necesita
timp de elaborare.
Valoarea vitezei este conditionata si de nivelul de dezvoltare a celorlalte
calitati motrice. Conditionarea vitezei de catre forta.
Intre viteza miscarii si marimea incarcaturii exista o relatie invers proportionala,
viteza crescand odata cu invingerea rezistentei externe. Crescand forta se invingere
mai usor aceasta rezistenta. Zatiorski remarca, ca mana neincarcata efectueaza
miscari mai rapide, ceea ce conduce la concluzia ca disponibilitatile sistemului
nervos central de a realiza o frecventa mai mare în alternarea impulsurilor nervoase
sunt limitate de efortul de invingere al incarcaturii externe.
Conditionarea vitezei de catre elasticitate
O buna elasticitate musculara reduce franarea miscarii de catre muschii
antagonisti, iar în cazul vitezei de alergare asigura castigarea terenului în contul
fileului.

33
 Condiţionarea vitezei de către rezistenţă
Pentru a mentine tempoul rapid,la un nivel maxim de manifestare a capacitatii
de viteza, pe o durata mai lunga este necesara o anumita rezistenta specifica. Si acest
factor este perfectibil.Probele de viteza care se efectueaza peste 5-6 secunde implica
cuplul viteza -rapiditate.
Conditionarea vitezei de catre indemanare
Acest factor limitativ trebuie analizat în stransa dependenta cu nivelul tehnicii
de executie a actiunii motrice.Insusirea unei tehnici cat mai rationale automatizarea
miscarilor care intrări în structura actiunii vor permite utilizarea rationala a
miscarilor, reglarea autagonistilor, plasare corecta a centrului de greutate.

2.4.2 Formele de manifestare ale vitezei

Majoritatea specialistilor (N.G.Ozolin, V.M.Zatiorski, C.Florescu etc.) disting

trei forme de baza, relativ independente si cu indici de corelare minimi (Zatiorski)
in manifestarea vitezei in diferite actiuni motrice, probe si ramuri sportive:viteza de
reactie (timpul latent al reactiei), viteza de excutie (viteza miscarii singulare, viteza
propriu-zisa a misctarilor) si viteza de repetitie (frecventa miscarilor).
Unele surse bibliografice mentioneaza, in plus, ca forme de manifestare a
vitezei (forme independente sau subordonate formelor mentionate mai inainte)-
viteza de deplasare (varianta a vitezei de repetitie), viteza de accelerare-capacitatea
de a creste indicii de frecventa (varianta a vitezei de repetitie), viteza in regim de
rezistenta-capacitatea de a efectua actiunile motrice cu indici constanti de viteza pe
o durata mai lunga (varianta a vitezei de executie in cadrul careia se realizeaza o
anumita combinare a vitezei cu forta), viteza de decizie (varianta a vitezei de reactie
si de executie in cadrul careia acestea se manifesta colaborat cu capacitatea de

34
anticipare, cu indemanarea si cu o serie de procese psihice superioare, gandire, spirit
de observatie, imaginatie, analiza).

A. Viteza de reactie

Viteza de reactiei motrica (N.G.Ozolin,C.Florescu), timpul de latenta a reactie

motrice se refera la rapiditatea cu care organismul raspunde la semnale (excitatii-
comenzi), la iuteala cu care sesizeaza si receptioneaza semnalele si la durata necesara
angajarii in actiune.
Principipalii factori care conditioneaza indicii valorici ai reactiei motrice sunt
durata perioadei latente, acuitatea si precizia analizatorilor (vaz, auz, simt tactil,
simtu1 echilibrului, proprio-receptori), calitatea conducatorilor, procesele nervoase
fimdamentale. Reactiile motrice pot fi simple sau complexe. Reactia poate fi definita
din punct de vedere biologic ca procesul nemijlocit prin care materia vie raspunde
unui excitant.

35
 In domeniul educatie fizizce scolare viteza de reactie este implicata
in:orientarea in spatiu si timp (actiunile de front si formatii, unele stafete si jocuri de
miscare; "Gaseste-ti locul", "Crabii-crevetii" etc, "sarituri"; consolidarea unor
priceperi si deprinderi utilitare); trasee aplicative; tehnica startului; jocuri sportive
etc.
Indicii vitezei de reactiei nu coreleaza cu indicii celorlalte forme de
manifestare a vitezei, adica inbunatatirea vitezei de reactiei nu se va recupera
favorabil asupra vitezei de executie sau a vitezei de repetitie (V.M.Zatiorski).
In cauzl reactiilor simple se costata un grad mai mare de transfer (generalizare)
individul care reactioneaza rapid la unele situatii va manifesta aceeasi rapiditate şi
în altele (A.N.Kkrestovnicov).
Viteza de reactie nu este identica pentru toate segmentele corpului membrele
superioare prezentand indicii cei mai ridicati de viteza de reactie.

B. Viteza de executie

Viteza miscarilor separate (C.C.Florescu), viteza miscarilor singulare

(V.M.Zatiorski), viteza propriu-zisa (N.G.Ozolin) defineste iuteala cu care se
executa o actiune motriciala singulara (deprindere elementara, deprindere
complexa), unitara ca structura motrica (deprinderea, pasa, directa de stanga, o
singura tragere a palmei prin apa). Viteza de executie este determinata in mod
deosebit în unele sporturi cu structuri motrice aciclice: sarituri, aruncari (atletism),
elemente de gimnastica, schi, slalom, lovitura de atac-volei, box, scrima etc.
Multi specialisti considera, ca factori limitativi în dezvoltarea vitezei de
executie, forta si tehnica de executie.

36
 Viteza trebuie analizată într-o stransa dependenta cu celelalte calitati motrice
deoarece atat viteza de executa, cat si cea de repetitie se manifesta în actiunile
motrice, probele si ramurile sportive,in conditiile de inghemuire (forta, rezistenta)
sau de compexitate (coordonare).

C. Viteza de repetitie

Frecventa miscarilor (N.G.Ozolin, Cflorescu, A.Demeter, V.M.Zatiorski)

viteza de deplasare (D.Harre) cu care se repeta miscarile in unitatea de timp.
Viteza de repetitie este implicata in actiunile motrice care au in structura lor
miscari ciclice ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-un termen limitat: alergari,
mars, cadenta pasilor (fond schi), un doi (box). Prelungirea duratei executiei actiunii,
pe de o parte,cresterea incarcaturii efortului, pe de alta parte, limiteza considerabil
manifestarea vitezei-efectuarea actiunii, in aceste cazuri, fiind posibila numai prin
imbinarea vitezei cu rezistenta si cu forta. Cresterea fortei musculare constituie, deci
o premisa pentru cresterea vitezei, dar aceasta relatie opereaza si invers, viteza marita
aunei miscari conduce la cresterea fortei (mai ales in contul vitezei de executie).
In cazul vitezei de deplasare ("viteza cu care se avanseaza in spatiu")
randamentul este conditionat si de fuleu, mobilitate articulara si neelasticitate
musculara.

37
 2.4.3 Prevederile programei scolare privind dezvoltarea
vitezei

In legatura cu dezvoltarea vitezei programele scolare prevad obiective

instructiv-educative particulare fiecarei clase si indica totodata principalele exercitii
si activitati pe fondul carora se constituie sistemele de actionare utilizate in lectii
pentru indeplinirea obiectivelor.
La clasele I-IV se prevede educarea tuturor formelor de manifestare a vitezei
si la ciclul gimnazial se prevede dezvoltarea vitezei in toate formele ei de manifestare
cu sublinierea unor accente particulare la fiecare grupa de clase.
In clasele V-VI accentul se pune pe viteza de reactii si pe viteza de decizie.
In clasele VII-VIII se prevede dezvoItarea vitezei de reactie si de executie in
conditiie manifestarii capacitatii de anticipare si de decizie. De asemenea, la intregul
ciclu gimnazial se prevede si obiectivul-perfectionarea vitezei de repetitie in
conditiile pastrani ritmului (frecventei )de executie.
La ciclul liceal se mentin obiectivele stabilite pentru ciclul
gimnazial,adaugandu-se sarcina de a perfectiona viteza. Perioada cea mai favorabila
pentru educarea vitezei de reactie,se situiaza intre 6 si 18 ani, la varsta mica existind
cele mai mari posibilitati,deoarece procesele psihice fundamentale nu sunt
stabilizate, analizatorii, in mod deosebit analizatorul motric, isi pot perfectiona
functiile de baza si mai ales cele legate de activitatea motrica.
Daca la clasele mici castigul in dezvoltarea vitezei se obtine mai ales in contul
vitezei de reactie si intr-o oarecare masura si in cel al vitezei de executie.La clasele
mari acest castig se inregistreaza, mai ales in contul vitezei de repetitiei si a celei de
executie, in ambele cazuri actionand asupra factorilor de granita care dezvolta viteza
pe sarcina fortei si a rezistentei si pe seama perfectionarii mecanismelor si surselor
energetice specifice vitezei.

38
 2.4.4 Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei

Pentru dezvoltarea vitezei se folosesc diferite exercitii si activitati in conditiile

lectiei de educatie fizica si orelor de activitati sportive scolare acestea ar fi:
a. Exercitii cu influenta selectiva (exercitii de dezvoltere fizica generala-
N.Ozolin-intinderi, indoiri, rotan etc, executate in ritm rapid timp de 510 sec.).
Dezvoltarea viteza de execupe si viteza de repetitie,precum si simtul ritmului.
Pe parcursul executiei se va mari treptat ritmul (clasele I-VII).
b. Exercitii din grupa actiunilor de front si formatie in mod
deosebitschimbarile de formatii, refacerea formatiei in alte zone ale spatiului
de lucru, schimbarile de directie in deplasarea, luarea unor pozitii, la comenzi
directe saudate prin surprindere, la comenzi inverse.
Se recomanda la toate clasele. Influenteaza viteza de reactie si de executie.
c. Stafetele si jocurile de miscare care solicita atentia si reactii promptela
diferite semnale (vizuale, sonore sau tactile).
Dezvolta viteza de reactie, decizia ,capacitatea de anticipare, viteza de
repetitie. Se recomannda la toate clasele.
d. Exercitii si jocuri cu mingea aruncari, prinderi, lovituri, evitari,aruncari
şi prinderi efectuate rapid, lovituri cu mingea si evitarea loviturii, prinderea
mingii sau unor obiecte aruncate in sus sau ricosate din zid, pasarea si
prinderea a 2-3 mingi introdu-se in circuit in diferite formatii. Dezvolta toate
formele de manifestare ale vitezei.
e. Plecari ( starturi) din diferite pozitii ( in picioare, culcat, cu fata sau
cuspatele spre directia de deplasare, din alergare sau de pe loc, la diferite
comenzi si semnale). Dezvolta viteza de reactie si executie la toate clasele.
f. sarituri variate cu batai pe unul sau ambele picioare. Dezvolta vitezade
executie si viteza in combinatie cu forta la toate clasele.

39
 g. Exercitii din scoala alergarii implicate in alergarea de viteza: pasul
deaccelerare, lansarea de la start, startul de jos, pasul lasat de viteza. Dezvolta
viteza de alergare (repetitie), precum si celelalte forme de manifestare ale
vitezei. Se recomanda la toate clasele.
h. Exercitiile si actiunile care solicita echilibrul. Dezvolta
simtulechilibrului.
i. Exercitii si actiuni din jocurile sportive, pase indoi, aruncari rapide
lapoarta, contraatac, marcaj, demarcaj, dribling, angajarea pivotului. Dezvolta
viteza de reactie in cadrul unor actiuni complexe.
j. Jocuri sportive bilaterale, realizate in conditii de viteza: reprize
scurteteren redus.
k. Unele exercitii de forta, impingeri, tractiuni; deprinderi, pasi
sariti,aruncari, exercitii speciale pentru dezvoltarea fortei dinamice a
diferitelor segmente etc., in conditiile manifestarilor rapide a exercitiilor de
forta.
Metode pentru dezvoltarea vitezei

N.Ozolin grupeaza metodele de dezvoltare a vitezei ,astfel:

1. Metoda exercitiului "din mers',- parcurgerea rapida a unei distantedupa
un elan prealabil.
2. Metoda altemativa- consta in alternarea intensitatii vitezei.
3. Metoda handicapului "egalizatoare" - asigura conditii egale deintrecere
intre concurenti. 4. Metoda stafetelor si jocurilor.
5. Metoda intrecerilor oficiale si de antranament -constituie una
dintreprincipalele cai pentru dezvoltarea vitezei.
6. Metoda repetarii -care consta in repetarea exercitiilor.

40
 2.4.4.1 lndicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de
reactie(exercitii)

In educarea vitezei de reactie, atentia trebuie orientata spre solutionarea

urmatoarele doua aspecte principale:
- educarea capacitatii de a sesiza ,mai din timp,situatii1e care
vordetermina actiunea de raspuns; incadrarea miscarii adversarilor si
partenerilor in vederea periferica; sesizare a directiei mingii, denivelarii
terenului etc.;
- selectarea-precizarea reactiei de raspuns din multitudinea
raspunsurilorposibile.
EXERCITII

1.La semnale sonore:

-gruparea si regruparea in diferite formatii indicate prin surprindere;
-luarea unor pozitii la semnale sonore stabilite diferentiat pentru fiecare
pozitie;
-aceleasi actiuni efectuate la semnale inverse;
-jocuri si stafete: "Bughetele", "Gaseste-ti locul", "Ocupa locul libel"',
"Crabii si crevetii" etc,

41
2.La semnale vizuale:
-"Vanatoarea caprelor", "Imitarea miscarii partenerului",
"Ulmareste-l pe cel cu sapca", "Ogarul si iepurele", "Mingea in cerc",
"Sa nu ai mainile ocupate", "Automobile", "Batista" etc. pase cu
schimbarea locului, starturi la semnale vizuale, jocuri cu mingea pe
perechi, cu supraveghere sau surprinderea adversarului, ultimul
sprinteaza.
3. La senmalele tactile (proprio-receptori) "Lupta cocosilor" (din
ghemuit, stand intr-un picior, impingeri cu palmele, impingeri cu
corpul). Lupta cocosilor in cerc (dobandirea de pe banca de echilibru)
"Scote-l din cerc" (prin tractiune sau impingere) "Lupta in cirlig" (pe
spate culcat, cu agatare la genunchi) "Leapsa"...
2.4.4.2 Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie
(exercitii)

Viteza de executie se manifesta in toate cazurile combinanta cu celelalte forme

ale vitezei (de reactie sau repetitie) sau forta (explozia miscariiimpingeri: viteza de
lovire detenta, deprinderea; zvacnirea, explozia aruncarii, fandarea-scrima, viteza de
evitare).
Pentru considerente viteza de executie trebuie analizata in contextual: "viteza-
forta", notiune care ne atrage atentia, ca viteza de executie se poate educe numai in
conditiile dezvoltarii concomitente a vitezei de reactie si a fortei. eu cat se cere o mai
mare viteza in efectuarea unei miscari (cu incarcaturi suplimentare sau nu), cu atat
si solicitarea contractiei musculare va fi mai intensa.
Toate exercitiile si activitatile indicate pentru dezvoltarea vitezei de reactie
pot constitui mijloace eficiente pentru dezvoltarea vitezei de executie.

42
 Trebuie sa se tina cont in dezvoltarea vitezei de executie de distante si duratele
programate pentru efectuarea efortului sa fie mai scurte pentru a permite viteza
maxima de executie.

2.4.4.3 Indicatii metodice privind dezvoltarea vitezei de repetitie

Frecventa repetata a miscarilor in unitatea de timp constituie o conditie

esentiala pentru realizarea unor rezultate de valoare in multe ramuri si probe
sportive.
Din punct de vedere metodic rezulta ca viteza de repetitie nu se poate dezvolta
in general,ci prin actiuni motrice, corecte si concrete. Transferul pozitiv al vitezei de
repetitie de la o actiune la alta se poate realiza numai cand structurile lor motrice
(cinematice) si particularitatile de efort (dinamica efortului) sunt asemanatoare.
In educatia fizica scolara, principalele mijloacelor pentru dezvoltarea vitezei
de repetitie vor fi:-alergarile de viteza din atletism, alergarile din cadrul jocurilor
sportive (contraatacuri-replieri) si unele procedee din jocurile sportive-circulatia
rapida a mingii . La acceasta vor fi adaugate exercitiile si activitatile recomandate
pentru dezvoltarea vitezei de reactie si de executie, ambele prezente in manifestarea
vitezei de repetitie.
Mijlocul fundamental pentru dezvoltarea vitezei de repetitie cu largi
posibilitati de utilizare in fiecare scoala va fi alergarea.
In clasele VII-VIII,alergarea de viteza reprezinta unul din mijloacele
principale pentru dezvoltarea tuturor formelor de manifestare a vitezei.

43
 Lansarile din start, alergarile cu cresterea progresiva a vitezei (accelerarile),
sprinturile (plecarea in alergare cu maximum de diferenta), intrecerile de alergare pe
echipe (stafete), exersarea contraatacului, jocurile bilaterale-reprize scurte si
tempouri ridicate, apararea si atacul supranumeric stafete cu efectuarea pe fondul
alergarii a unor procedee tehnice (dribling, pase etc.),sunt variantele in care se poate
actiona asupra dezvoltarii vitezei prin intermediul alergarii.

44
 CAPITOLUL III

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII

3.1 Scopul lucrarii,ipotezele si sarcinile cercetarii

In prezent,privirile specialistilor se indrepta spre metode si forme noi de

organizare a lectiilor de educatie fizica ,in scopul de a dinamiza dezvoltarea
capacitatii vitale, a cresterii rezistentei organismului, a cresterii si eficientei ei.
Dinamica motricitatii generale pentru a fi just apreciata, trebuie intotdeauna
raportata la valorile antropometrice care influenteaza substantial nivelul capacitatii
motrice. Cresterea si dezvoltare normala a corpului, implicit si a calitatilor motrice
sunt deteminate de factorii interni si externi, care actioneaza toata viata dar cu efect
si intensitate mai mare in copilarie si adolescenta.
Programare procesului de educatie fizica, in conformitate cu aceste noi
orientari metodice, impune ca intreaga activitate de proiectare sa fie conceputa in
intentia valorificarii exacte a conditiilor materiale si umane existente in intentia
valorificarii exacte a conditiilor materiale si umane existente in unitatea scolara
.Pomind de la premisa ca finalul fiecarei etape reprezinta cate o trepta superioara in
drumul atingerii modelului final, in lucrarea de fata miam propus, ca folosind unele
exercitii de dezvoltare a vitezei la clasele a-VlII-a sa le compar si sa stabilesc, daca
aceasta calitate motrica de baza sa imbunatatit sau nu.

45
 Pornind de la premisa, ca numai masuram si apoi judecam, putem avea
dimensiunea aplecarii unui fenomen sau a unei activitati care se doreste studiata,
controlata, dar mai ales orientata spre o finalitate, am stabilit urmatoarele ipoteze:
1. Stiind ca la nivelul populatiei scolare viteza este o calitate motrica
indispensabila elevilor de gimnaziu si liceu, dar din cauza unor motive subiective
(preocupare, actionare deficitara) si mai putin din motive obiective (baza materiala,
conditii deosebite de lucru, metodologie etc.), numai folosind o metodologie
adecvata si in concordanta cu particularitatile morfo-functionale si motrice ale
elevilor in cadrul lectiilor de educatie fizica, obtinem o eficienta a procesului de
instruire.
2.Dezvoltarea vitezei prin exercitiile folosite este eficient si nu rare efecte
negative asupra dezvoltarii elevilor si a imbunatatirii indicilor celorlalte calitati
motrice daca incarcaturile sunt moderate, iar exersarea este extensiva.
In vederea atingerii scopului propus, a verificarii ipotezei de lucru am stabilit
urmatoarele sarcini organizatorice:
a. consultarea materialului bibliografic;
b. stabilirea conditiilor experimentului;
c. elaborarea sistemelor de actionare si a spatiului de lucru;
d. stabilirea duratei experimentului;
e. stabilirea probelor ce vor constitui bateria de teste la care va fi supus
esantionul;
f. aplicarea in lectii a sistemului de actionare conform planului;
g. efectuarea testaruor initiala si finala din punct de vedere functional sial
calitatii motrice viteza;
h. nterpretarea statistico-matematica a datelor si stabilirea
concluziilorfinale.

46
 3.2 Metode si tehnici de cercetare

Preocupandu-ma de realizarea sarcinilor stabilite, am folosit urmatoarele

metode de cercetare:
1. Studiul materialului bibliografic de specialitate care a datposibilitatea
cunoasterii aspectelor generale privind dezvoltarea calitatilor motrice si a vitezei în
special, factorii care determina valoarea vitezei, formele ei de manifestare,
metodologia dezvoltarii ei.
2. Metoda observatiei ce reprezinta contemplarea intentionata a
unuiobiect,a unui fenomen, document sau proces, în care sunt angajate cu pondere
specifica procesele sezoniere si logice.
Conditiile în folosirea ei:
A.Organizarea observatiei:
• Stabilirea scopului,;
• Observarea regularitatii observatiei
• Modalitati de integrare a datelor. B.Pregatirea
observatorului:
• Documentare lui;
• Aspectele teoretice;
• Experimentarea pe loturi mici;
• Inregistrarea de date numeroase.

47
 Experimentul a fost facut la scoala Nr.2. din judetul Braila, experimentul a
cuprins un numar de 44 de elevi de la doua clase a-VIII-a. Clasele au fost mixte si
au avut urmatoarea componenta:
1. La clasa a VIII-a au lucrat 11 baieti si 11 fete (clasa experiment).
2. La clasa a VIII-a au lucrat 11 baieti si 11 fete (clasa martor). Activitatea
s-a destasurat în sala scolii special amenajata pentru efectuarea execitiilor fizice în
interior si pe terenul anexa din curtea scolii ,teren cu dimensiunile unui teren de
hadbal. Pentru buna destasurea a experimentului sau folosit urmatoarele materiale,
care sunt intrebuintate in permanenta în cadrul orelor de curs si a activitatilor
sportive.
1. Banci de gimnastica trei bucati.
2. Corzi de sarituri.
3. Mingi de baschet unsprezece bucati.
4. Garduri mici unsprezece bucati.
5. Saltele de gimnastica opt bucati.
6. Bastoane de gimnastica doua zeci si opt de bucati.

3.4 Etapele experimentului

Studiul de fata a fost efectuat în cadrul Scolii Generale Nr.2. din orasul Braila
unde prin amabilitatea profesorului de educazie fizica Munteanu Claudiu am
efectuat cercetarea.
S-a apicat experimentul ca metoda de cercetare acest lucru presupunand
interventia activa a cercetatorului ,el selectand mijloacele si luand masuri
organizatorice specifice dinainte stabilite în vederea organizarii corecte a ipotezelor
de lucru.

48
 In vederea organizarii experimentului am studiat literatura de specialitate
referitoare la dezvoltarea calitatilor motrice; viteza si a tratarii ei in literatura de
specialitate, precum şi în cadrul lectiilor de educatie fizica scolara, am stabilit
ipotezele de lucru ce trebuie verificate in urma experimentului, precum si testele ce
trebuie efectuate
Tot în aceasta etapa am stabilit sistemele de actionare pentru fiecare procedeu
in parte, precum si testarea în vederea realizarii dozarii efortului. A urmat apoi,
stabilirea spatiului la clasele a VIII- A si a VIII-a B în anul scolar 2007-2008 mai
ales in perioada 14.09.2007-15.06.2008.
Perioadă în care au avut loc testarile initiale si finale la parametri urmariti si
lucrul efectiv pentru dezvoltarea calitatii motrice viteza.
In perioada 21.09.2007-02.10.2007 au avut loc testarea initiala aprobelor
motrice:
- Alergarea de viteza pe distanta de 50 m;
- Săritura în lungime de pe loc;
- Detenta pe verticala;
- Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta.
Toate aceste probe au fost reluate în perioada 03.11.2007 având însă caracter
de testare finala. Testarea initiala a probelor specifice dezvoltarii vitezei a avut loc
în perioada 21.09.2007 ( din perioada semestruluiI), iar testarea finala în perioada
08.03.2008-22.03.2008 (din semestrul II).

49
 3.5 Sistemul de probe aplicat in cercetare

Pentru realizarea experimentului au fost folosite urmatoarele masuratori:

A.masuratori antropometrice:
• Greutatea;
• Inaltimea;
B.probe motrice:
• Alergarea de viteza pe distante de 50 m
• Săritura în lungime de pe loc-proba desfasurata in conditiileprevazute
de S.U.V.A.D
• Detenta pe verticala-proba s-a efectuat fara elan si a constat
inmasurarea semnului cel mai inalt lasat de pe palma pe perete in pozitia stand
cu bratul ridicat si semnul cel mai inalt in urma sariturii pa verticala;
• Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta-proba s-a desfasurat
inconditiile prevazute de S.U.V.A.D.

3.6 Sistemul de indicatori statistico-matematici folositi in

cercetare pentru prelucrarea datelor

In lucrarea de fata in analiza si interpretarea datelor culese prin cele doua

testari initiale si finale ala elevilor s-au folosit urmatorii indicatori statistici:
- Media aritmetica-este indicatoml statistic cel mai des utilizat in
interpretarea datelor recoltate si care se ia in considerare in toate calculele interioare-
media aritmetica, calculata dupa formula care reprezinta suma valorilor individuale
impartita la numaml de cazuri. Statistica ne ajuta sa analizam cauzele si sa eliminam
factorii disturbatori.

50
 Tot ce ne pune la dispozitie sunt o serie de parametri referitori la datele
obtinute. Acestia ne pot indica:tendinta fenomenelor de a se grupa in jurul unor cifre,
deci masura in care colectivul cercetat este omogen sau nu din punct de vedere al
cercetarii. Legatura care exista intre doi sau mai multi factori si directia pozitiva ori
negativa ce se influenteaza reciproc.
- Amplitudinea W 1 (gradul de imprastiere) corespoode intervalului de
timp dintre valoarea maxima si cea minima a unei serii de valori. Cu cat intervalul
este mai mic omogenitatea colectivului respectiv este mai mare si invers. Dintre
doua colective care are amplitudinea mai mica este omogen, datele fiind grupate
astfel:

W=Xmaximal -Xminimal

Xmax=valoarea cea mai mare

Xmin= valoarea cea mai mica

- Abaterea standard sau eroarea standard S, este indicatorul

dispersiei care se foloseste cel mai des in practica cercetarii stiintifice.
Se calculeaza dupa formula:

51
X1= valoarea individuala
X = media aritmetica
X1-X= diferenta dintre valoarea individuala si media aritmetica
N= numarul de cazuri
Ea ne arata dispersia de la media unui sir de valori indicand gradul de
omogenitate sau de dispersie si daca esalonul a fost bine ales din punct de vedere al
parametrului respectiv. Abaterea standard are totdeauna inainte semnul ±.
Aceasta reprezinta standardul cu care se poate abate de la media aritmetica
fiecare din valorile individuale. Cu cat abaterea tip va fi mai mica va arata cu atat
mai mult ca medie aritmetica , ce caracterizeaza mai bine esantionul. Ordinea
operatiilor:
1. Se calculeaza diferentele dintre fiecare valoare individuala si
mediaaritmetica.
2. Se ridica la patrat fiecare diferenta calculata.
3. Se calculeaza suma diferentelor ridicate la patrat.
4. Se imparte la suma patratelor diferentele lor.
5. Se extrage radacina patrata.

52
 -Coeficientul de variabilitate cv, reprezinta raportul dintre abaterea tip si
media aritmetica dupa formula propusa de Pearson, in care: c.v-coeficient de
variabilitate se calculeaza dupa formula : c.v si se exprima in procente a catului
dintre abaterea tip si media aritmetica. Valoarea coeficientului de variabilitate este
invers proportionala cu omogenitatea:
0-10%-omogenitate mare ; 10-20%-
omogenitate medie; peste 20%-lipsa
de omogenitate.
- Rata de crestere (progresul), calculat in urma diferentei dintre media
aritmetica a testarii finale si media aritmetica a testarii initiale: p=X2-X1.
- Progresul in valori relative, indicator care da valoarea in procente a
progresului realizat. Pentru reprezentarea lor grafica am folosit diagramele.
Interpretarea corecta a datelor obtinute de elevii claselor aVIII-aB) la testarile
initiale si finale, la masuratorile autropometrice, precum si la probele de control si
la cele specifice, reprezinta o etapa importanta in aprecierea randamentului educatiei
fizice.

53
 3.7 Programarea si planificarea exercitiiior de dezvoltare a
vitezei si a sistemelor de actionare experimentale

Activitatea propriu-zisa de dezvoltare a vitezei prin metodele experimentate

în prezenta lucrare s-au desfasurat în urmatoarele etape calendaristice:
• 16 noiembrie-18 decembrie 2007, 5 saptamani, 10 lectii;
• 5 februarie-25 martie 2008, 6 saptamani, 12 lectii.
In total pentru dezvoltarea vitezei la clasa aVIII-a A, am folosit exercitiile
specifice dezvoltarii vitezei fiindu-i alocate un numar de 22 de lectii clasei martor a
VIII-aB, i-a fost aplicata programarea semestriala adica un ciclu de 10 lectii, la care
se aduga semestrul pentru dezvoltarea vitezei, perioada 1 februarie -5 martie.
Exprimate cifric, concluziiIe dobandesc forta de convingere, confera un plus
de certitudine a actiunilor itreprinse in directia cunoasterii stiintifice. De la inceput
trebuie evidentiat faptul ca cifrele care reprezinta performantele realizate au un
pronuntat caracter probabilistic.
Asa cum am apreciat mai sus, caracterul probabilistic al performantelor
trebuie sa capete consistenta pa baza prelucrarii statistico-matematici, în felul acesta
depasindu-se interpretarile descriptive contemplative putin eficiente.
Statistica matematica nu reprezinta o metoda, ci priveste insusi evolutia
fireasca a stiintelor, deci si a educatiei fizice si sportive scolare.

54
3.8 Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei folosite in
lecţii

In lectia de educatie fizică în cadrul experimentului aplicat în vederea

eficientei variantelor de dezvoltare a vitezei din ciclul gimnazial, am folosit tipuri de
exercitii specifice dezvoltarii vitezei specifice.
Pentru aplicarea acestor procedee am recurs în primul rand la selectionarea
sistemelor de acţionare în concordanta cu ipotezele de lucru si in conditiile materiale
de care dispune scoala. Am tinut cont de dezvoltarea calitatilor motrice ale elevilor
de varsta lor, am stabilit ordinea,succesiunea exercitiilor, am organizat spatiul de
lucru. In urma testarilor experimentului am stabilit testari orientative pentru fiecare
elev, cu caracter stimulativ.

EXERCITII, PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI FOLOSITE IN

ACEST EXPERIMENT

Cu aceste exercitii s-a luat de catre clasa experiment adica aVIII-a A în mai
multe complexe:
Complexul 1 de exercitii si metode:
1. intinderi, indoiri si rotari executate timp de 5-10 secunde în temporapid;
2. metoda exercitiului, „din mers " si anume parcurgerea rapida a unei
distante dupa un elan prealabil;
3. starturi din diferite pozitii în picioare, culcat, ghemuit cu fata sau cu
spatele spre directia de deplasare, din deplasare sau de pe loc, la semnale
auditive si vizuale pe distanta de 10-20-30 metri;
4. alergarea cu genunchii sus pe 15-20m;

55
 5. unele procedee tehnice din jocurile sportive (suveici, circulatia
mingii,pase in doi si trei cu schimb de locuri).
Complexul 2 de exercitii pentru dezvoltarea vitezei:
1. Sarituri variate cu batai pe unul sau ambele picioare;
2. Exercitii din scoala alergarii simplicate in alergarea de viteza:
- pasul de accelerare pana la 30-40m;
- lansari de la start;- alergare lansata 15-20m.
3. Exercitarea prin metoda alternativa:
- adica alternarea intensitatii, vitezei in efectuarea exercitiilor.
4. Jocurile si stafete ca:
"Buchetele", "Ocupa locul liber", "Cheama-ti schimbul", "Curse pe numere".
5. Exercitii si actiuni care solicita echilibml:
- pasiri pe banca de gimnastica;
- alergari pe banca de gimnastica;
- prin urmarnea unei linii trasate imaginar.
Complexul 3 de exercitii pentru dezvoltare a vitezei:
1. Exercitii si jocuri cu mingea:
- aruncari, loviri, evitari, aruncari si prinderi efectuate rapid;
- lovituri cu mingea si evitarea loviturii;
- prinderea mingii sau a unor obiecte aruncate in sus ricosate
dinzid;
- pasarea si prinderea a 2-3 mingi introdu-se in circuit in
diferiteformatii,
2. Sarituri la coarda de gimnastica efectuate cu intensitati diferite:
- pe un picior sau pe ambele picioare;- in spate sau in fata prin
ducerea corzii;

56
 3. Unele exercitii, de forta:
- impingeri, tractiuni, deprinderi, pasi sariti, aruncari,
- exercitii speciale pentru forta dinamica a diferitelor
segmenteetc., in conditiile manifestarilor rapide a exercitiilor de forta.
4. Jocuri sportive bilaterale realizate in conditiile de viteza: - reprize scurte; -
teren redus.
5. Efectuarea jocurilor prin metoda handicapului, „egalizare"- se
asiguraconditii egale de intrecere intre concurenti.

Aceste exercitii s-au desfasurat pe intreaga perioada incare s-a desfasurat

experimentul.
Complexele de exercitii amintite mai sus servind ca principal mijloc de
dezvoltare al vitezei ,exercitiile fiind dozate in sensul atingerii obiectivelor propuse.
Pe tot parcursul desfasurarii experimentului al clasei experimentale VIII-a, am
folosit trei "complexe" de exercitii, fiecarei modalitati de lucru a fiecarui complex
revenindui cate sapte lectii.

57
 CAPITOLUL 4

REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA

LOR

Dorinta de miscare, dinamismul,caracteristic tineretului, trebuie sa devina

instrument in mana profesorului de educatie fizica, prin care sa actioneze in sensul
formarii unor oameni vigurosi, sanatosi, apti din punct de vedere fizic si moral.
Prin exercitiul fizic se realizeaza forme variate si utile ale miscarii, elevii
capata incredere in fortele lor, isi coordoneaza activitatea nervoasa, dobandesc curaj,
spirit de initiativa si organizare,devin mai sociabili, ceea ce indreptateste sa se afirme
ca activitatea de educatie fizica constituie o necesitate vitala, fiind un stimulent
deosebit de pretios pentru cresterea si dezvoltarea lor armonioasa, pentru formarea
caracterului, pentru mentinerea, dezvoltarea si asigurarea sanatatii.
Prin studiul efectuat am incercat sa fac o evaluare a continutului educatiei
fizice scolare, care poate fi realizata si utilizata in diferite variante si scopuri: dupa
incheierea unor sisteme de lectii prin aplicarea in mod curent a probelor de control
sau la incheierea unor etape ale anului scolar, semestru.
Experimentul s-a destasurat aproximativ pe perioada unui an scolar si a fost
aplicat la doua clase de aVIII-a la care s-au aplicat cele trei complexe de exercitii
pentru dezvoltarea vitezei.
Acest capitol se refera la rezultatele experimentului ,la felul cum acesta s-a
incheiat destasurat, cum au fost interpretate si inregistrate datele.

58
 Studiul experimentului s-a destasurat in anul scolar 2007-2008, iar rezultatele
la probele antropometrice ca si la probele motrice au fost recente in tabele si grafice.

4.1 Prezentarea rezultatelor la testarea iniţială şi finala

Rezultatele inregistrate si centralizarea lor in urma testarilor si calculelor

indicatorilor statistici, au determinat interpretarea datelor experimentului efectuat.
Pentru asta am ordonat probele la care s-au facut testarile intr-o succesiune logica de
acţionare în functie de grupa musculara careia i se adreseaza. Probe specifice:
- aruncare mingii de oina de pe loc de la distanta;
- saritura in lungime de pe loc;
- detenta pe verticala;
- alergarea de viteza pe 50m.
Masuratori antropometrice:
- inaltime
- greutate.
Pentru fiecare indicator (proba de control) am calculat media aritmetica
initiala si finala indicand progresul sau dupa caz, regresul, sau amplitudinea,
abaterea standard si coeficientul de variabilitate sunt prezente la discutarea fiecarei
probe în parte.
In urma testarilor initiale si finale a probelor motrice, am observat ca nu
exista diferente remarcabile inregistrate la fete si baieti progresele inregistrandu-se
în tabelele si diagramele intocmite.

59
 Prezentarea rezultatelor progresului mediu realizat, le-am prezentat în tabelele
centralizatoare ,astfel:
- In tabelul 1 este prezentat progresul mediu realiazat la probele
motricespecifice dezvoltarii vitezei la proba motrica , viteza pe 50m la clasele
aVIII-a A si a VIII-a B.
- In tabelul 2 este prezentat progresul mediu realizat la probele
motricespecifice dezvoltarii vitezei la clasele aVIII-A si B prin probele
specifice : -săritura în loogime de pe loc, detenta pe verticala.
- In tabelul 3 este prezent progresul mediu realizat la probele
motricespecifice dezvoltarii vitezei la clasele aVIII-aA si B. prin probe1e
specifice : -aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta.
- In tabe1ul 4 este realizat progresul mediu realizat la probe1e motrice
specifice pentru dezvoltarea vitezei la clasele aVlII-a A si B privind indicii
antropometrici inaltime si greutate.

4.2. Prelucrarea datelor obtinute

Pentru rezultatele testarilor initiale si finale la clasa experimentala si clasa

martor am calculat pentru fiecare proba:
- media aritmetica X;
- amplitudinea W;
- abaterea standard S;
- coeficientul de variabilitate C.V;- rata de crestere a progresului P.
Materializarea acestora este ilustrata prin medii aritmetice, ca si raporturi
comparative, inregistrand progresul sau regresul inregistrat. Datele obtinute ale
fiecarei clase sunt inscrise sub fiecare tabel corespunzator.

60
 4.3.Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Din datele obtinute se poate afirma ea la colectivele unde se lucreaza cu

mijloaee judicios selectionate si aplicate metodic se pot obtine progrese atat pe plan
motric,cat si pe plan biologic,atat din punct de vedere calitativ ,cat si din punct de
vedere cantitativ.In continuare voi prezenta modul in care s-a efectuat fiecare proba,
precum si rezultatele si interpretarea datelor in ordinea sus mentionata.

A.Rezultatele obtinute la probele motrice si interpretarea lor

1 .Alergarea de viteză pe 50 m PLAT

Privind motricitatea generala am anlizat si interpretarea rezultatelor obtinute
dupa mediile obtinute privite comparativ la cele doua clase comparativ prin aplicarea
celor trei complexe de exercitii pentru dezvolotarea vitezei. Proba testata-alergarea
de viteza: -vizeaza timpul de executie al actului motric ciclic-viteza -prin alergare pe
distanta scurta. Aceasta proba vizeaza viteza de reactie, viteza de executie, viteza de
accelerare.
Conditiile de desfasare au fost acleas pentru toti elevii, proba desfasurandu-se
in conditii prevazute de S.U.V.A.D.
S-au acordat doua incercari eu pauza de 10 minute intre alergari si se
intrgistreaza cea mai buna. Proba se executa cu start din picioare, cronometraj la
miscare.Se folosesc pantofi de sport. Nu se folosesc terenuri in panta sau in
denivelari. Rezultatele se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde.
In urma analizei testarilor initiale si finale se observa cresterile indicilor la
toate cele doua clase care au lucrat prin ambele procedee aplicate.Sunt urmatoarele
cresteri:clasa a VIII-a A are o crestere de 0,4 fata de clasa aVIII-a B care are o rata
de crestere de 0,2.

61
 Lucrand in mod deosebit pentru dezvoltarea calitatilor motrice-viteza,
influente asupra celorlalti indici ai motricitatii si acestea sunt acumulative; aprope
sunt si rezultatele clasei martor.
Toate aceste rezultate obtinute si analizate se observa urmarind tabelele si
graficele de la anexe.

2.Saritura in lungime de pe loc

Combinatia, viteza-forta, a fost testata la cele doua clase de aVIII-a A, la care
s-au aplicat cele trei complexe de exercitii si o clasa martor aVIII-a B la care s-au
publicat prevederile programei scolare. Proba s-a desfasurat in aceleasi conditii
pentru toate clasele, executandu-se doua sarituri de fiecare elev si inregistrandu-se
cea mai buna perfomanta. Masuratoarea a fost inregistrata in metri si centimetri.
Urmarind tabelele centralizatoare si calculand media aritmetica realizata la testarile
initiale si finale observam cresteri la clasa cuprinsa in experiment.
Indicatorii dispersiei, reprezentativi pnn coeficientul de variabilitate ne indica
o omgenitate mai buna la clasa care a lucrat exercitii din cele trei complexe pentru
dezvoltarea vitezei respectiv clasa aVIII-a A, fata de clasa martor aVIII-a B.
Rata progresului este mai mare la clasa care a lucrat cele trei comlexe, clasa
aVIII-a A, decat cea care a aplicat planificarea semestriala, clasa a VIIIaB.La clasa
a VIII-a A rata de crestere este de 0,11, iar la clasa aVIII-a B, rata de crestere este
de 0,04.
Evidenta este progresia realizata de clasa aVIII-a A care a lucrat efectiv din
cele trei complexe de exercitii pentru dezvolterea vitezei.

62
 3. Detenta pe verticala
Urmatoarea proba pentru cercetarea vitezei de executie si mai precis viteza
exploziva a fost saritura pe verticala de pe loc. Proba a constat din doua sarituri pe
verticala fara elan, langa perete, masurandu-se in centimetri, si facandu-se diferenta
intre semnele lasate pe perete de palma inainte si dupa saritura,am stabilit in
centimetri care este detenta.
S-a inregistrat rezultatul cel mai bun, iar proba s-a desfasurat in aceleasi
conditii pentru tot esalonul de elevi, in sala de sport. Mediile relizate la testarile
initiale si finale, atat pentru clasa care a lucrat exercitiile efectiv pentru dezvoltarea
vitezei, cat si cea care a lucrat conform programei sunt superioare progresul realizat,
deci rata de crestere este evident la clasa aVIII-a A, care este de 2,95 cm fata de clasa
martor aVIII-a B de 2,05. La aceasta proba se observa superioritatea lucrului prin
cele trei complexe pentru dezvoltarea vitezei.

4.Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta

Pentru viteza membrelor superioare am folosit penru testare o alta
proba:aruncarea mingii de oina pe un spatiu dinainte stabilit in metri.
Elevii au beneficiat de doua incercari fiecare, inregistrandu-se cea mai buna.
Masuratorile s-au efectuat in metri. Proba s-a desfasurat in conditiile prevazute de
S.U.V.A.D.
Aceasta proba urmareste sa testeze viteza exploziva a lanturilor musculare ale
membrelor superioare. Efectuarea probei a urmarit masurarea vitezei de reactie, a
vitezei explozive, a fortei si coordonarea miscarilor in momentul aruncarii. La
aceasta proba s-au inregistrat urmatoarele rezultate dupa testarea finala:rata de
crestere la c1asa aVIII-a A este de 2,41 prin cele trei complexe de exercitii pentru
dezvoltarea vitezei,iar rata de crestere la clasa martor aVIII-a B este de 1,59.
Concluzia este deci ca,clasa experiment a fost mai eficienta.

63
 B.Rezultatele obtinute la masuratorile antopometrice inaltimea

Dintre masuratorile antopometrice care pot fi aplicate cu usurinta colectivelor

de elevi si care sunt mai semnificative la aceasta varsta, am considerat ca fiind de
importanta deosebita inaltimea (talia) si greutatea.
Primul care s-ia facut masurarea copilului si i-a urmarit cresterea longitudinala
a fost Montbeillard (1759-1777), constituind astfel si prima cercetare in acest
domeniu. In tara noastra primele cercetari cu privire la cresterea si dezvoltarea
copiilor,au fost facute in 1924 si apartin Valentinei Rosca.
Inaltimea este dimensiunea cea mai importanta care pune in evidenta cresterea
si dezvoltarea organismului. Inaltimea sau talia este distanta dintre talpi si crestetul
capului. Masurarea s-a efectuat in pozitie verticala,cu ajutorul unui stativ gradat
(taliometru). Gradarea este in centimetri,iar pe stativ aluneca un indicator vizual.
Elevii au stat cu spatele si calcaiele de baza stativului.
Corpul elevului care il masuram trebuie sa aiba o pozitie corecta, astfel incat,
barbia sa fie paralela cu pamantul, privirea lui indreptata inainte, trunchiul drept,
genunchii bine intinsi. Rezultatele au fost inregistrate in metri si centimetri.
Din calculele efectuate a rezultat ca media aritmetrica calculata la testarile
finale la clasa aVIII-a A sunt superioare avad in rata de crestere de 0,02, iar la clasa
aVIII-aB de 0,01.
Folosind mijloace judicios selectionate si aplicate metodic, tinand cont de
particularitatile, morfo-functionale ale colectivelor si de cele de varsta
cronologica, dar si fiziologica putem concluziona, ca se pot obtine progrese pe plan
somatic, din punct de vedere cantitativ si calitativ.

64
 Greutatea
O alta masurare antropometrica aplicata colectivului de elevi, a fost greutatea
care este unul din indicatorii labili ai cresterii cantitative a corpului.
Greutatea este raportata la inlaltimea corpului, varstei,starii de nutritie.
Ea este modificata putand sa creasca sau sa scadă în functie de influenta unor
factori interni si externi, patologi cum ar fi:
- alimentatia, efortul fizic, tulburalile organice în stransa legatura
cuvarsta de instalare a maturitatii sexuale, a preocuparilor actuale de pregatire
intensa în vederea reusitei profesionale, deci multa munca intelectuala.
- cu pregatire a orientarii elevilor spre obiectivelor de bază în
vedereareusitei la examenul de capacitate.
Elevii au fost cântăriţi în echipamentul sportiv, tricou si sort, desculti, iar
masuratorile s-au făcut în kilograme. Testarea mediei aritmetice initiale calculata ne
indica valori cuprinse intre 48,72Kg la clasa aVIII-a A, iar la clasa aVIII-a B
47,59Kg.
Rata de crestere la clasa aVIII-a A este de 1,09 Kg, iar la clasa aVlII-a B rata
de crestere este de 0,77Kg.
Privind dezvoltare morfologica, dupa analiza indicilor, putem face unele
constatari, stabilind relatii intre datele antropometrice,acestea sunt cunoscute sub
denumirea de indici antropometrici.
La aceasta varsta ritmul de crestere este inegal, la fel si al segmentelor
determinand variatii ale indicilor de personalitate. Toate acestea trebuiesc bine
cunoscute de profesorul de educatie fizică, în mod deosebit pentru dezvoltarea
judicioasa a mijloacelor si dozarii eficiente a efortului fizic, cat si a timpului de
acordare a pauzelor.

65
 Analizand rezultatele testorilor reise, ca prin structurile motrice folosite in
dezvoltarea vitezei, in cele trei complexe de exercitii se influenteaza in mod deosebit
procesul de crestere si dezvoltare fizica armonioasa asigurand indici somatici
superiori.
Pe plan somatic la varsta pubertara, legile cresterii si dezvoltarii
armonuaioase,actioneaza uniform, dar cu implicatii profunde aspra dezvoltarii
calitatilor motrice si mai ales in metodologia influentarii favorabile acestora..
Deci, ritmul dezvoltarii corpului la elevii claselor aVIII-a este neuniform, aceasta
perioada inregistreaza un ritm continu ascendent in mod deosebit la baieti·

66
 CONCLUZII SI PROPUNERI
Din multitudinea rezultatelor obţinute în urma prelucrarii si interpretarii
datelor s-a putut constata, ca la nivelul claselor testare sunt disponibilitati pentru
dezvoltarea calitatilor motrice indeosebi a vitezei.
Interpretarea indicilor statistici calculati, analiza fiecarei probe de verificare a
fortei din punct de vedere al progresului realizat, confirma acest fapt.
Prin folosirea procedeelor din cele trei complexe de exercitii de dezvoltare a
vitezei se elimina rutina si lectiile se bucura de interes prin noutatile aduse.
Rezultatele cercetarii confirma utilitatea unor sisteme de mijloace stabile si
deschise inbunatatirii lor.
Dupa prelucrarea rezultateior si interpretarea lor,precum si din datele obţinute
în cadrul experimentului, rezulta sapte serii de aspecte de care trebuie sa tinem cont
si care ne conduc la unele concluzii bine conturate:
1. utilizand exercitiile pentru dezvoltarea vitezei în conditiile unei
bazemateriale bune, n urma prelucrarii datelor obpnute, s-au confirmat pe
deplin ipotezele lucrarii.
2. evolutia calitatii motrice viteza - prezinta o crestere ascendenta la toate
probele motrice si specifice testate.
3. aplicarea experimentala a exercilor pentru dezvoltarea vitezei asupra
unui esantion format din elevii a doua clase aVIll-a si-a dovedit eficienta în
procesul de educatie fizica.
Extinderea folosirii lor la intreaga populatie scolara din scoala noastra ar
prezenta o contributie pe linia modernizarii si optimizarii educatiei fizice la acest
nivel.
4. progresele realizate difera la esantionul experimental, clasa care alucrat
exercitiile specifice pentru dezvoltarea vitezei avand indici superiori clasei
martor care a lucrat conform programei scolare.

67
 5. cu toate ca, experimentul s-a desfasurat pe o perioada de timp relativ
scurta,ca urmare a folosirii unor exercitii de clongatii si corective s-a observat
si o redresare a atitudinilor deficitare.
6. se observa o lipsa de omogenitate a colectivelor de elevi, explicata in
mod deosebit prin diferentele indicilor somatici, a tulburarilor din echilibrul
functional al structurii psihice instabile; mobilitatii intelectuale, puterii de
concentrare nervoasa si fizica a elevilor. Omogenitatea colectivelor de elevi
(acolo unde poate fi evidentiata) s-a realizat prin progrese semnificative ale
elevilor cu rezulate initiale mai slabe.
7. marea varietate a sistemelor de actionare, a structurilor de exercitii au
contribuit la dezvoltarea unui bagaj de deprinderi motrice de baza si aplicativ
utilitare,la intarirea sanatatii si nu in ultimul rand a calitatii motrice viteza .
Educarea vitezei la varsta elevilor din clasele aVIII-a, presupune multa
prudenta, dar folosind mijloace adecvate, se obtin rezultate bune si se observa, ca
are influente asupra dezvoltarii si unei pregatiri fizice superioare si multilaterale a
elevilor.
Avantajul acestor procedee il ofera posibilitatea de folosire a spatiilor
disponibile si localizare mai precisa a diferitelor grupe musculare, resupand
perfectionarea constienta, activa si continua a elevilor.
Un alt avantaj il prezinta folosirea concomitenta a mai multor materiale si
aparate sportive, a controlului progresului inregistrat prin sistemul normelor de
control, a cresterilor posibilitatii de auto-control, auto-dirijare individuala.

68
 Angrenarea superioara la eforturi, posibilitatea lucrului exercitiilor de viteza,
elminarea timpilor morti, cresterea interesului pentru activitatea si autoinstruire,
mare adaptabilitate a intrecerii la orice conditii de baza materiala si datorate, sunt
numai cateva din principalele modalitati aplicate in experiment, care au asigurat o
buna densitate a lectiilor, o dinamica inalta a efortului si deci, o eficienta sporita a
lectiilor.
Exercitiile aplicate in lucrare dominaindu-si eficienta in procesul de educatie
fizica la clasa experimentala, recomandand a fi folosite la intreaga populatie scolara
din gimnaziu, dar cu oarecare prudenta, tinand cont de nivelul de dezvoltare a
colectivului de elevi, varsta, sex.
Nu consider ca programele de dezvoltare a vitezei utilizate in lucrarea de fata
sa fie cele mai eficiente, dar reprezinta totusi un model in optimizarea metodologiei
de dezvoltarii vitezei din ciclul gimnazial...!

69
 BIBLIOGRAFIE

Ardelean T. „Predarea exercitiilor de atletism in lectiile de educatie fizica

scolara”, Editura I.E.F.S. Bucuresti, 1980.
Ardelean T. „Particularitatile calitatilor motrice in atletism”, Editura
I.E.F.S. Bucuresti, 1992.
Badiu T. „Teoria educatiei fizice si sportului”, teste, 1998
Carstea Ghe. „Teoaria metodica educatiei fizice si sportului”, Editura
A.N.E.F.S. Bucurest, 1990.
Carstea Ghe. „Planificarea procesului de educatie fizica scolara”, Editura
I.E.F.S. Bucuresti, 1990.
Demeter A. „Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare”, Editura
Stadion, Bucuresti, 1974.
Demeter A. „Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice”,
Editura Educatie Sport-Turism, Bucuresti, 1991.
Dragnea A. „Teoria si metodica dezvoltarii calitatilor motrice”, Editura
Compediu, A.N.E.F.S. Bucuresti, 1994.
Dragnea A. „Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport”, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1994.
Epuran M. „Psihologia educatiei fizice”, Editura Sport-Turism, 1976
Mitea Ghe. „Dezvoltarea calitatilor motrice”, Editura Sport-Turism,
1977.
Scarlat E. „Educatia fizica a copiilor de varsta scolara”, Editura Pentru
Tineret si Sport, Bucuresti, 1993
Tibacu V. „Circuitul in lectia de educatie fizica”, Editura Stadion,
Bucuresti, 1974.
Tudose St. „Elemente din statistica aplicata”, Editura A.N.E.F.S.
Bucuresti, 1993.
XXX „Programarea de educatie fizica pentru invatamantul
gimnazial, liceal si profesional”.

70