Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semnificații
I. Totalitatea regulilor de conduită elaborate și impuse de stat cu
scopul de a reglementa relațiile ce se stabilesc între membrii societății,
întrucât această accepțiune vizează obiecte de reglementare ce utilizează
sintagma “drept obiectiv”.
II. Reprezintă posibilitatea/prerogativa recunoscută de lege membrilor
societății, de a avea o anumită conduită sau de a impune altora o anumită
conduită conformă cu interesele avute de titularul dreptului “drept
subiectiv”, întrucât accentual se pune pe titularul dreptului, denumit
generic “subiect de drept”.
III. Știința socială, care are ca obiect de cercetare ansamblul regulilor ce
guvernează societatea, precum si modul de organizare si de funcționare a
statului.
1. Dreptul obiectiv
- se concretizează în sistemul legislativ elaborat de autoritatea publică
Sistemul legislativ este alcătuit din acte normative:
o Legea cel mai puternic act normativ
Codul Civil
Codul Penal
o Acte normative elaborate de guvern:
Hotărâri de guvern
Ordonanțe de guvern
O.U.G
o Ministerul elaborează acte normative care se aplică doar în domeniile
de activitate al ministerului:
Ordinul ministrului
Deciziile ministrului
o Instituții publice care elaborează acte normative:
Deciziile Consiliului Concurenței
Banca Națională
- Actele normative se publică în Monitorul Oficial
- Nimeni nu se poate apăra în niciun context invocând că nu cunoaște textul
de lege care a fost publicat in Monitorul Oficial; se prezumă că știm toate
legile.
Legile
Ansambul de acte normative formează un sistem legislativ.
În funcție de natura relațiilor sociale reglementare, sistemul legislativ se
divide astfel:
I. Dreptul public
- reglementează relațiile ce se stabilesc între stat pe de o parte, și membrii
societății pe de altă parte.
Dreptul afacerilor
- reprezintă o disciplină de studiu, care reunește ansamblul regulilor care
guvernează activitatea persoanelor fizice și juridice, implicate în
desfășurarea unor activități economice
- reunește reguli care tradițional se regăsesc în diferite ramuri de drept:
o Dreptul Civil
o Dreptul Muncii
o Dreptul Penal
o Dreptul Administrativ
o Dreptul de proprietate intelectuală, etc.
Izvoarele de drept:
- În dreptul românesc, principalul izvor de drept constă in actele
normative, care sunt publicate in Monitorul Oficial:
o Legile
o Hotărâri de guvern
o Ordonanțe ale guvernului
o O.U.G.
o Ordine ale miniștrilor
o Acte elaborate de instituții centrale, care au atribuții de reglementare
ale domeniului lor
- Obiceiul – o regulă de comportament respectată de toți membrii societății,
cu convingerea că este o regulă prevăzută de o lege, însă aceasta regulă
este nescrisă, fiind impusă însă prin repetarea ei intr-un timp îndelungat.
Atenție !
Obiceiul poate fi utilizat ca izvor de drept, numai dacă legea permite
acest lucru, precizând expres acest lucru obiceiul împreună cu uzurile
profesionale (reguli stabilite de profesioniști pentru a reglementa relațiile
dintre ei), formează împreună categoria “uzanțelor”.
1) În timp:
- Două momente temporale:
o Intrarea în vigoare a legii
o Ieșirea din vigoare a legii/abrogare
- Regula fundamentală relațiile sociale sunt guvernate numai de legea
în vigoare la momentul stabilirii acestei relații legea nu retroactivează /
nu guvernează relații sociale stabilite anterior intrării ei în vigoare
- De regulă, legea intră în vigoare după trecerea unei perioade de trei zile de
la data publicării ei în Monitorul Oficial
- Legea iese din vigoare în momentul în care intră în vigoare o nouă lege,
care reglementează aceleași relații sociale
- Există situații în care relațiile sociale care au determinat o anumită lege să
dispară, însă legea să nu fie abrogata. În această situație legea nu se mai
aplică, întrucât obiectul său de reglementare nu mai există, legea fiind
căzută în desuetitudine.
- Legea nu ultraactivează, adică nu se aplică relațiilor sociale stabilite
ulterior abrogării ei.
2) În spațiu:
- Regulă: legea română se aplică pe teritoriul României caracter național
Raportul juridic
- Relație socială guvernată sau reglementată de lege
- Este o relație socială întrucât se stabilește exclusiv între oameni
- Nu toate raporturile sociale sunt raporturi juridice ci numai cele care sunt
reglementate de lege
1. Persoana fizică cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani sunt lipsite de capacitate
de exercițiu încheie operațiuni prin intermediul reprezentantul legal
(părinții). În mod excepțional, poate să încheie singură în mod valabil:
a. Acte mărunte (din punct de vedere valoric)
b. Acte de conservare (propria persoană)
2. Cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani – capacitate restrânsă de exercițiu.
Astfel poate să încheie singur în mod valabil pe lângă acte marunte și acte
de administrare a propriului patrimoniu (ex: contractul de service privind
telefonul minorului)
3. Minorul de 16 ani:
a. poate singur în mod valabil să se angajeze (sa fie angajat)
b. să dispună prin testament cu privire la jumătate din averea lui proprie
c. pentru motive temeinice intanța de judecată specializată (instanța de
tutelă) poate să recunoască o capacitate de exercițiu deplină
minorului care a împlinit 16 ani, în mod anticipat (emancipare a
minorului)
Atribute de identificare:
- persoana fizică se individualizează în cadrul raporturilor juridice printr-o
serie de mijloace sau atribute de identificare
- acestea reprezintă drepturi personal-nepatrimoniale ale persoanei fizice
(drepturi care nu au un conținut economic, nu pot fi evaluate bănește, ci
sunt strâns legate de persoana titularului lor):
o dreptul la nume
ansamblu de cuvinte stabilite potrivit legii cu scopul de a
identifica persoana fizică
nume de familie+prenume
numele de familie identifică persoana fizică în societate; se
stabilește prin filiație (legătura persoanei fizice cu părinții ei)
prenumele identifică persoana fizică în familie și ajută la o mai
bună identificare a persoanei fizice în societate; stabilit de către
părinți
numele de familie se poate modifica prin căsătorie, adopție etc
o la domiciliu
o la starea civilă
calitate recunoscută de lege persoanei fizice
se stabilește ca rezultat a unor fapte de stare civilă și a unor
acte
faptele de stare civilă nu implică/necesită voința titularului
stării civile
actele de stare civilă se bazează pe voința titularului stării civile
o la CNP
set de cifre/cod de identificare a persoanei fizice, în deosebi în
raporturile financiare
o la cetățenie
apartenența unei persoane fizice la un stat
NB!
Toate atributele de identificare reprezintă date cu caracter personal și se bucură
de o protecție specială din partea legii.
Persoana juridică
- reprezintă o entitate care fiind constituită potrivit legii dobândește
personalitate juridică (dobândește personalitate juridica = dobândește
drepturi și obligații)
- nu există în realitatea concretă ci doar în spațiul juridic (o ficțiune)
- se manifestă ca persoană de drept exclusiv prin reprezentant
- între persoana juridică și reprezentantul ei se stabilește un raport de
reprezentare, prin care persoana juridică în calitate de Reprezentat,
împuternicește pe una sau mai multe persoane fizice (reprezentant) să
desfășoare în numele și pe seama persoanei juridice una sau mai multe
operațiuni juridice (acte juridice)
- „în nume” actul juridic pentru care s-a dat împuternicire se stabileșțte
direct și nemijlocit cu reprezentatul și cu terțul (străin)
- „pe seama” actul juridic pentru care s-a dat împuternicire produce
efecte juridice (drepturi și obligații) direct în persoana Reprezentatului și
terțului
- reprezentatul trebuie să acționeze strict în limitele puterilor de reprezentare
acordate prin împuternicire/procură
- În cazul în care reprezentantul își depășește puterile de reprezentare, actul
juridic încheiat în acest mod este lovit de nulitate absolută (nu produce
niciun efect juridic cu privire la Reprezentat); acest act juridic
răspunderea reprezentantului
2. Patrimoniul
- Totalitatea drepturilor patrimoniale și a obligațiilor patrimoniale care au
ca titular persoana juridică
- Este diferit de patrimoniul membrilor ei
- Drepturi și obligații patrimoniale – care au un conținut economic ce
poate fi explicat bănește drept de proprietate
3. Scop propriu
- Trebuie să corespundă interesului general al societății
- Trebuie să respecte ordinea publică și bunele moravuri, inclusiv legea
- Este precizat în obiectul de activitate
NB!
- Data înfințării societății este data înmatriculării societății în registrul
comerțului
- În cazul persoanei juridice care nu desfășoară activități economice
(sindicatul, fundația), Actul Constitutiv al membrilor ei este recunoscut de
instanța de judecată din cadrul judecătoriei competente data nașterii
este data înregistrării în registrul ținut de judecătoria competentă
- Capacitatea de exercițiu din momentul desemnării reprezentantului
persoanei juridice; poate coincide cu cel al înfințării sau poate fi ulterior
Modalități de reorganizare
1. Fuziunea
- Prin absorbție – înglobarea persoanei juridice/mai multor persoane
juridice, care încetează să existe, de către o persoana juridică ce continuă
să existe modificată se mărește patrimoniul (efect modificator și
extinctiv)
- Prin contopire – se unesc și astfel încetează să existe și dau naștere la o
nouă persoană juridică noua persoană juridică preia patrimoniile
persoanelor juridice care s-au contopit
2. Dizolvarea
- Totală – întregul patrimoniu s-a fragmentat persoana juridică se
desfințează (toate cele 3 efecte)
- Parțială – o parte din patrimoniu se desprinde persoana juridică există
cu patrimoniul diminuat
o Fragmentele patrimoniale (masele patrimoniale) – absorbite de
persoane juridice existente, sau pot constitui temeiul material pentru
înfințarea de noi persoane juridice (efect modificator și posibil
creator)
Denumire:
- Trebuie să cuprinda obligatoriu anumite cuvinte care să precizeze tipul de
persoană
- Trebuie să precizeze obiectul de activitate
- Cuvintele trebuie să fie în limba română și nu trebuie să aducă atingere
legii, ordinii publice și bunelor moravuri
- Trebuie să aibă un grad ridicat de originalitate pentru a individualiza cât
mai bine persoana juridică și a nu creea confuzii în percepția terțelor
- Trebuie înregistrată în registrul autorității publice competente sau în
registrul comerțului
Sediul:
- Asigură individualizarea în spațiu a persoanei juridice
- Distingem între sediul principal denumit și sediul social, locul unde se
găsesc conducerea persoanei juridice și întreaga arhivă documentație a
persoanei juridice
- Sedii secundare:
o Locuri unde se desfășoară activitatea persoanei juridice
o Nu au personalitate juridică proprie
o Sucursala, punct de lucru, birouri etc.
o Poate fi înfințat în străinătate, denumit reprezentanță, aceasta însă nu
desfășoară actitivate economică, ci are rolul de a aduce la cunoștiința
clientului din țara respectivă despre persoana juridică, activitatea ei,
etc.
- Filiala nu este un sediu secundar, ci este o persoană juridică diferită de
persoana juridică mamă care a înfințat-o și care o controlează 100%
Naționalitatea:
- Legătura, apartenența persoanei juridice la un stat (la un sistem de drept)
persoana juridică este guvernată de legea statului care i-a acordat
naționalitatea, adica acea persoană juridică se înfințează, funcționează,
desfințează conform legii ei naționale
- Criteriul de stabilire a naționalității potrivit dreptului românesc, îl
constituie locul unde se află sediul social persoanele juridice care au
sediul social pe teritoriul României sunt de naționalitate română, indiferent
de unde își desfășoară activitatea
- Filiala cu sediul în România a unei persoane de naționalitate străină este de
naționalitate română, dar sucursala preia naționalitatea sucursalei mame.
Profesioniștii
- Persoane fizice sau juridice care exploatează o întreprindere.
Întreprinderea constă în reunirea – pe riscul și pe seama (bani)
întreprinzătorului, a 3 astfel de resurse:
o Financiare
o Materiale
o Umane
NOTA BENE!
Niciuna din aceste forme de organizare care urmează să fie înregistrate în
registrul comerțului nu au personalitate juridică/nu sunt persoane juridice cel
care acționează, își asumă drepturi și obligații, este persoană fizică profesionistă
întreprinzătoare.
Singura formă din cele 3 este întreprinderea familială, întrucât implică
membrii familiei întreprinzătorului, care au cel puțin 16 ani. În acest scop,
întreprinzătorul și familia lui, în scris semnează un acord de asociere care
precizează obligatoriu identitatea membrilor întreprinderii familiale, contribuția
fiecăruia la întreprindere, modul în care suportă fiecare în parte câștigurile și
pierderile întreprinderii, cota de participare. Se împuternicește unul dintre
membrii familiei cu reprezentarea întreprinderii în raport cu terții în calitate de
întreprinzător.
Patrimoniul de afectațiune
- Cuprinde la activ anumite bunuri și anumite drepturi de creanțe
- Din momentul constituirii acestuia, creditorii profesionali execută silit mai
întâi activul patrimoniului de afectațiune, iar dacă acesta nu este suficient
pentru alungarea obligației, creditorii profesionali se vor îndrepta
împotriva averii personale a întreprinzătorului.
- Creditorii personali ai întreprinzătorului nu se pot atinge de patrimoniul de
afectațiune
Societățile
- Legea 31/1990 – reglementează profesioniștii persoanei juridice care
desfășoară activități economice/societățile
- Codul Civil reprezintă dreptul comun în materie de societăți, adică
reglementează orice fel de societate
o Găsim definită societatea (articolul 1881)
Legea 31 este specială – se ocupă doar de societățile care desfășoară
activități economice și care trebuie să se înregistreze în registrul
comerțului aceste societăți dobândesc personalitate juridică (devin
subiect de drept de sine stătător) din momentul înregistrării în Registrul
Comerțului
- Sunt anumite domenii de activitate care sunt foarte strict reglementate și
care presupun operatori economici, care trebuie să îndeplinească anumite
condiții speciale
- Aceste operațiuni economice sunt de fapt societăți reglementate de
norme speciale în raport cu care legea 31/1990 devine generală
- Legea 31/1990
o Reglementează legile de naționalitate română – societăți care au
sediul situat pe teritoriul României
Filialele (reprezintă o societate de sine stătătoare cu persoana
juridică distinctă juridic de societatea care o înfințează)
100% controlate de societatea mamă, care asigură
resursele financiare
Sucursala – punct de lucru – sunt structuri ale societății care
nu sunt persoane juridice diferite de persoanele care le
constituie (nu au personalitate juridică)
Sucursala unei societăți străine în România, rămâne
străină
Reglementeaza 5 tipuri de societăți
SNC
SCS
SCA
SA
SRL
Societățile de persoane
- SNC și SCS – sunt constituite având ca element fundamental calitățile
personale ale asociaților de a face afaceri societăți inuitu personae (în
considerația persoanei) asociații din cadrul SNC și SCS răspund
nelimitat pentru obligațiile societății
- Acest risc major de a-și pierde averea, îi determină pe asociați să fie foarte
atenți cu cine intră în afaceri societăți închise
- Legea 31/1990 nu stabilește un capital social minim obligatoriu, dar acesta
trebuie să existe
- Capitalul social – valoarea economică care trebuie constituită încă de la
înfințarea societății prin aporturile cu care asociații înțeleg să participe la
constituirea lui totalitatea aporturilor
o Își menține valoarea intactă pe toată durata de existență a societății
o Această valoare economică patrimonială reprezintă garanția pe care
societatea o oferă tuturor creditorilor săi, în deosebi pentru acei
creditori ale căror creanțe sunt simple, adică negarantate cu o
garanție specială (GAJ sau amanet, ipoteca, privilegiul, dreptul de
retenție etc.), în cazul în care nu-și asumă obligațiile asumate
o Face parte din patrimoniu; figurează în pasivul acestuia, întrucât este
o obligație pe care societatea o are față de asociații ei
- Aporturile – contribuții valorice pe care asociații se obligă să le aducă la
constituirea societății (obligații ale asociațiilor)
o în schimbul aporturilor la capitalul social, primesc părți sociale în
cazul societăților de persoane și SRL-ului, și primesc acțiuni în cazul
societăților de capitaluri
o patru categorii de aporturi
în numerar – sunt obligatorii la constituirea oricărui tip de
societate (sume de bani)
în natură – constau într-un bun a cărei proprietate sau folosință
este transmisă de asociat societății
sunt permise la constituirea oricărui tip de societate
în creanțe – drept de creanță neexecutat transmis societății de
către asociat nu asociatul (creditorul inițial) va încasa suma
de bani, ci societatea, la scadență (care este ulterioară înfințării
societății)
acest tip de aport este permis doar asociațiilor care
răspund nelimitat și aosciaților/acționarilor care constiutie
o societate de capital prin subscripție simultană
în muncă (industrie) – doar în societățile de persoane și numai
de asociații care răspund nelimitat
nu intră în componența capitalului social, ci în
patrimoniul societății pentru acest aport asociații nu
primesc părți sociale, ci dividente (de regulă acestea sunt
generate de părțile sociale și sunt proporționale cu
numărul acestora)
o în funcție de cuantumul aportului asociațiilor primesc părți sociale
(titluri de valoare care în principiu sunt netransmisibile)
o în mod excepțional și numai dacă asociații prevăd expres în Actul
Constitutiv posibilitatea transmiterii lor, acestea pot fi transmise în
cazul decesului asociatului
o aportul fiecărui asociat este de regulă și măsura (cota) în care
asociatul participă la încasarea profitului respectiv la suportarea
pierderilor rezultate din activitate
- Societățile de persoane au organ de conducere AGA
o Decide în toate cazurile cu unanimitate de voturi
o De regulă, administratorul societății este asigurat de unul dintre
asociați, care cumulează și calitatea de administrator
o Societatea poate fi administrată și de un străin de societate
o Controlul societății este de regulă asigurat de către asociații care nu
sunt și administratori, întrucât societățile de persoane nu sunt
obligate să aibă cenzor
- Societățile de persoane au o cauză specială de dizolvare
o Dispariția unui asociat în ipoteza în care nu s-a prevăzut continuarea
societății cu unul dintre moștenitorii asociatului
Societățile de capitaluri
- SA și SCA – constituite în considerarea banului intuitu pecunie
- legea prevede un capital social minim de 90.000 lei (care reprezentau
25.000 de euro în anul 2007)
- Capitalul social al acestor societăți se fragmentează în acțiuni (titluri de
valoare transmisibile negociabile)
- Clasificarea acțiunilor
o În funcție de drepturile pe care le oferă:
Obișnuite/ordinare – oferă titularului totalitatea drepturilor pe
care o persoană le are în calitatea sa de acționar/asociat
Preferențiale, cu divident prioritar – conferă titularului doar
dreptul de a încasa dividentele cu prioritate (înaintea
acționarilor obișnuiți)
- Orice acționar/asociat din orice tip de societate are o serie de drepturi
specifice acestei calități:
o drepturi patrimoniale (conținut bănesc) – dreptul la încasarea
dividentelor
o dreptul de a participa la profit/pierdere
o drepturi nepatrimoniale
de a vota în AGA
de a fi ales în organele de conducere ale societății
de a fi informat cu privire la mersul și afacerile societății etc.
Acțiunile obișnuite
- în funcție de modul în care se transmit
o nominative – acțiuni al căror titular este bine cunoscut întrucât
numele lui este precizat pe acțiune (dacă acțiunile sunt emise pe
suport fizic – material), fie este menționat în Registrul Acționarilor
(acțiuni în cont – dematerializată)
o la purtător – emise întotdeauna în formă materială (hârtie)
aparțin persoanelor care le dețin fizic la un moment dat
se transmit prin predare efectivă (remitere materială)
în vederea încasării dividentelor, acționarii sunt obligați să
depună acțiunea la purtător pe care le au, la sediul societății cu
cel puțin 15 zile înainte de data AGA ordinară
- valoarea minimă obligatorie a unei acțiuni este de 10 bani – 1 leu
SRL
- Subiect de drept distinct de asociații ei, care își exercită propriile drepturi
și îndeplinește propriile obligații, pentru care garantează cu capitalul său
social și răspunde cu întreaga sa avere (SRL-ul răspunde integral și
nelimitat pentru obligațiile sale)
- Cei care răspund limitat pentru obligațiile societății sunt asociații în SRL
- Imbină avantajele societăților de persoane – societăți închise în care
excepțional sunt optați ca asociați alte persoane + avantajele societăților
pe acțiuni – asociații răspund în limita aportului lor la capitalul social
- Capitalul social minim obligatoriu = 200 lei
- Capitalul social este împărțit în părți sociale – titluri de valoare ce nu pot
fi în principiu transmise; în mod excepțional pot fi transmise succesorilor
asociaților, dacă se prevede expres acest aspect în Actul Constitutiv
o Părțile sociale pot fi transmise prin cesiune către terți numai dacă
această operațiune este aprobată de AGA, cu votul reprezentând ¾
din capitalul social al societății
Valoare minimă obligatorie = 10 lei
- Asociații pot contribuii la capitalul social numai cu acesta în numerar sau
în natură
- Societatea este condusă de o adunare generală care decide în principiu cu
majoritatea capitalului social și majoritatea celor prezenți, fie în chestiuni
ce țin de activitatea normală a societății (distribuirea dividentelor,
aprobarea documentelor contabile, numirea administratorilor etc), fie în
chestiuni extraordinare care necesită/implică modificarea actelor
constitutive
- Societatea este administrata de mai puțini sau mai mulți asociați sau terți
o Regula – SRL-ul nu este obligat să aibă cenzori, atribuțiile
cenzorilor fiind îndeplinite de asociații care nu sunt și administratori
o Excepții – dacă societatea are mai mulți de 15 asociați, în mod
obligatoriu va avea cenzori
- Fiind o societate care îmbină avantajele celorlalte 2 categorii de societăți,
ea se poate dizolva și în cazul în care capitalul social este sub valoarea
minimă obligatorie, și în cazul decesului unui asociat
- În mod particular SRL-ul care are mai mulți de 50 de asociați, fie se
dizolvă, fie se transformă într-un alt tip de societate
- O formă particulară de societate o reprezintă SRL-ul cu asociat unic, în
acest caz atribuțiile AGA sunt îndeplinite de asociatul unic, care decide în
scris cu privire la societate
- În mod excepțional o persoană fizică/juridică poate să aibă calitatea de
asociat unic, doar într-o singură societate
- De asemenea SRL-ul cu asociat unic nu poate să dețină calitatea de
asociat unic al altei societăți
Constituirea societăților
- Orice societate devine subiect de drept, dobândește capacitate de exercițiu
de la data înregistrării ei în Registrul Comerțului capacitate juridică
- În vederea obținerii înregistrării, fondatorii trebuie să îndeplinească o
anumită procedură:
1. Obținerea de la Registrul Comerțului o dovadă a rezervării firmei
(reprezintă denumirea societății ce urmează să se constituie)
2. Stabilirea unui sediu; fondatorii trebuie să încheie un act juridic cu
proprietarul spațiului (contract de încheiere, contract de comodat,
contract de vânzare-cumpărare, leasing imobiliar etc.)
a. Legea interzice existența mai multor societăți în același spațiu
b. Excepția – imobilele de birouri; legătură între societăți
3. Să deschidă un cont de capital la bancă
4. Întocmirea Actului Constitutiv – document fundamental al societății;
conține toate elementele privind societatea, asociații, administratorii,
organizarea și funcționarea ei conține mențiuni/clauze:
a. Elemente de identificare ale societății
b. Elemente de identificare ale asociaților
c. Obiectul de activitate (marcat cu 3 cifre în codul CAEN)
d. Activitatea principală (marcat cu 4 cifre în codul CAEN); acesta
trebuie să corespundă obiectului de activitate
i. CAEN – actul normativ în care sunt precizate toate
activitățile din economia națională; numai o parte din
acesta poate reprezenta obiectul de activitate al unei
societăți
e. Modul în care asociații contribuie la formarea capitalului social
i. se va preciza ce aport se varsă în capitalul social
ii. dacă aportul este adus în natură, se menționează dreptul
atribuit societății și titlul în baza căruia este dobândit bunul
f. numărul de părți sociale primite de asociați
g. cota de participare al fiecărui asociat la profit și pierdere
h. valoarea părților sociale și acțiunilor
i. numărul de voturi pe care le reprezintă fiecare parte socială
j. modul în care AGA adoptă hotărâri
k. se numesc administratorii și puterile acestora; modul în care
acționează
l. durata mandatului administratorilor
m. se numesc cenzorii
n. durata societățiio
o. modul de dizolvare
- Actul Constitutiv care se întocmește în scris, trebuie să conțină o dată
certă, care se obține de la un avocat, notar, sau de la Registrul Comerțului
o În mod excepțional trebuie autentificat de notar în următoarele
situații
Se aduce ca aport un imobil
Se constituie o societate de persoane SNC, SCS
Se constituie un SA prin subscripție publică
5. Administratorii dau declarație pe propria răspundere că
îndeplinesc condițiile prevăzute de lege; dau un specimen de
semnătură, care reprezintă semnătura societății
6. Declarație pe propria răspundere a asociaților că îndeplinesc
condițiile prevăzute de lege
Profesioniștii
I. Prima obligație
- Trebuie să-și organizeze contabilitatea afacerii în conformitate cu
dispozițiile legii contabile și a celorlalte acte normative ce guvernează
această activitate
- De regulă, profesioniștii organizează contabilitatea în partidă dublă, iar în
mod excepțional pot ține contabilitatea în partidă simplă (PFA)
- În mod obligatoriu fiecare profesionist trebuie să aibă anumite registre
contabile:
o Registrul jurnal: sunt menționate fiecare operațiune economică în
ordinea cronologică
o Registrul Cartea Mare
o Registrul inventar: în care menționează procesele verbale privind
inventarierea bunurilor ce aparțin profesionistului
Aceste registre: legea contabilității 82/1991
Firma
- Reprezintă numele/denumirea sub care profesionistul activează în mediul
de afaceri scopul firmei constă în individualizarea profesionistului în
cadrul raporturilor de afaceri în raport cu toți ceilalți profesioniști din
România
- Firma constă exclusiv din cuvinte care trebuie să indice tipul de
profesionist și eventual obiectul de activitate al acestuia
- “IMPEX” SRL Obiectul de activitate (IMPEX = Import-export); tipul
de societate (SRL)
- Firma este un element obligatoriu al fondului de comerț fiind un fond de
comerț pentru profit
- Profesionistul dobândește un drept de folosire exclusivă dupa ce aceasta
este înregistrată la Registrul Comerțului
- Firma se poate transmite altui profesionist numai împreună cu fondul de
comerț
Emblema
- Reprezintă un element de individualizare a profesionistului, însă în raport
cu alți profesioniști de același fel (care operează în același domeniu de
activitate) emblema individualizează o afacere de altă afacere de
același fel
- Este alcătuită din cuvinte/forme grafice
- Dreptul de utilizare exclusivă – Registrul Comerțului
- Emblema nu este obligatorie
- Poate fi transmisă separat de fondul de comerț
Vadul comercial
- Reprezintă aptitudinea fondului comercial de a atrage clientela și
combinând într-un set de tehnici complexe de a atragere a clientelei (locul
unde se desfășoară activitatea – până la politica de discounturi cu
clientela)
- Vadul comercial este obligatoriu și se transmite odată cu fondul de comerț
Clientela
- Reprezintă totalitatea persoanelor fizice și/sau juridice care apelează la
serviciile și bunurile profesionistului
- Este obligatorie si se transmite odată cu fondul de comerț
Marca
- Reprezintă un element de individualizare a produselor unui profesionist de
produsele altor profesioniști care sunt identice sau similare precum și
conduce la diferențierea serviciilor unui profesionist de alte servicii
similare ale altor profesioniști.
- Poate consta în cuvinte, forme grafice, combinație, culoare
- Prețul asupra mărcii se dobândește prin înregistrarea mărcii la OSIM
(Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci)
- Un profesionist poate avea mai multe mărci
- Se destinge, retransmite separat de fondul de comerț
Clasificarea drepturilor
- Drept personal-nepatrimonial
o Nu are un conținut economic (nu poate fi evaluat bănește)
o Este strict legat de persoana titularului la care se referă
- Drept patrimonial
o Se exprima bănește (exemplu: drept de proprietate)
o În funcție de natura obiectului lor:
Drept real – se exercită asupra bunurilor (drept de proprietate,
dezmembrămintele) JUS IN REN
Drept de creanță (“Pretenție”) – posibilitatea titularului său
(„creditor”) de a pretinde de la titularul obligațiilor corelative
bine determinat („debitor”) să aibă o anumită conduită
JUS IN PERSONAM
o După gradul de opozabilitate
Drept absolut (real, personal-nepatrimonial)
Este opozabil tuturor oamenilor (ERGA OMNES)
Toți oamenii au obligație corelativă dreptului absolut,
care constă în a nu face nimic niciodată de natură a
împiedica exercițiul dreptului absolut
Drept relativ
Drept de creanță
Acel drept care poate fi exercitat numai prin raportare la o
anumită persoană bine determinată (debitor) care are
obligația corelativă dreptului relativ bine determinat.
o Modul în care există
Drept principal – are o existență proprie (de sine stătătoare),
adică nu depinde de nimic
Drept accesoriu – are o existență care depinde de un drept
principal (garanțiile: drept de ipotecă, drept de gaj (amanet),
drept de retenție, privilegiul)
Obligațiile
- O îndatorire, o prestație pe care o persoană denumită generic debitor
trebuie să o îndeplinească în beneficiul/interesul titularului dreptului
corelativ (creditor)
- Obligațiile juridice – cuprind o sancțiune dacă nu se execută obligația,
debitorul v-a suporta o sancțiune (creditorul are dreptul de a se adresa
instanței de judecată pentru ca aceasta să-l condamne pe debitor, să-l
execute) creditorul după ce constată că debitorul nu execută obligația,
face apel la forța de constrângere a statului
Clasificare
- După natură
o Obligația de “a da” – se transmite, transferă un drept real
o Obligația de “a face” – să prestezi un serviciu; să livrezi o marfă
o Obligația de “a nu face”
Dacă se corelează cu un drept absolut, constă în a nu
întreprinde nimic care aduce atingere dreptului
Dacă se corelează cu un drept relativ, constă în a nu face ceea
ce ai fi putut face, dacă nu ai fi promis că faci
- În funcție de modul în care se determină executarea
o Obligația de rezultat – se consideră executată dacă se obține un
rezultat
o Obligația de mijloace (diligență) = efort
De regulă sunt obligații profesionale
Se consideră executată în momentul în care debitorul face
dovada că a depus toate eforturile să obțina un rezultat, însă
rezultatul în sine nu are importanță pentru aprecierea executării
Executarea silită
- În ipoteza în care debitorul nu execută obligația, creează prin aceasta un
prejudiciu creditorului pe care trebuie să-l acopere debitorul vinovat de
neexecutare va trebui să execute pe lângă prestație și plata unor sume de
bani denumite daune-interese:
o În funcție de motivul care le determină:
Daune-interese moratorii – datorate de debitor pe unitate de
timp întârziere
Daune-interese compesatorii: datorate de debitor care nu
execută/execută parțial/în mod necorespunzător obligația
Daune-interese cominatorii: amenzi civile, stabilite doar de
instanța de judecată, pe unitate de timp cât durează
neexecutarea unei obligații de „a face” (care depind de
persoana debitorului; institu personae)
o În practică daunele-interese se stabilesc:
Prin contract (penalități; poena=pedeapsă) – clauză penală
Instanța de judecată
Determinate în baza legii privind dobânda legală (aplicată
numai obligațiilor care au în conținutul lor o sumă de bani)