UNIVERSITATEA „BABEȘ – BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVÂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

DISCIPLINA

Asistența și Protecția copilului

TEME

CURSANT

CODRUȚA VARADI
ANUL I

CLUJ-NAPOCA
2019

Identificați 10 articole din cadrul Legii 272/2004, care în mod constant, sunt aplicate deficitar
în teritoriu. Oferiți pentru fiecare articol exemple concrete și potențiale soluții de ameliorare a
situațiilor identificate din perspectiva unui cadru didactic/membru activ al societății..
Art. lege 272/2004
Art. 27 (1) - Copilul are
dreptul la protejarea imaginii
sale publice şi a vieţii sale
intime, private şi
familiale.
Art. 27 (2) - Este interzisă
orice acţiune de natură să
afecteze imaginea publică a
copilului sau
dreptul acestuia la viaţă
intimă, privată şi familială.
Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I
Tema 1
Exemple Soluții
În ultimii ani, odată cu explozia rețelor de
socializare, s-a dezvoltat un obicei din a se
posta imagini/video-uri, fără a se ține cont de
legalitatea postărilor, de impactul avut și de
consecințe. Sunt des întâlnite situațiile în care
o poză cu tine într-o postură jenantă ajunge în
mediul virtual, „succesul„ ia amploare și se
propagă. Astfel, copiii ajung victime ale
denegrigării, termen care nu ar trebui să se
asocieze cu imaginea unui copil.
De exemplu, discuțiile dintre o fată de liceu
din România și un băiat din Carolina de Nord
au fost făcute publice de către o colegă, fără
acordul fetei sau a băiatului. Gravitatea
situației constă în divulgarea unor poze nud
ale elevei. În urma acestui incident acesteia i-
a fost scăzută nota la purtare, pentru că „a
adus o imagine proastă școlii”. Nu s-au
aplicat pedepse persoanelor care au transmis
pozele, cu toate că în regulament era
menționat „Art. 19: „Este interzis elevilor: să
posede sau să difuzeze materiale cu caracter
violent, obscen sau pornografic”.” Imaginea
fetei s-a transformat din eleva model în
„curvă”.
https://casajurnalistului.ro/poze-goala-liceu/
Deseori, cadrele didactice abuzează de
superioritate și se folosesc de aceasta pentru
a-și exprima anumite frustrări. Limbajul
jignitor folosit în dialogul cu copilul poate
afecta percepția celorlalți asupra acestuia.
Acest subiect rămâne actual, se găsește în
trecut și se regăsește și azi.
În 2012, un băiat a fost umilit de către
profesor în fața colegilor, fapt care a stârnit
râsul din partea acestora. Ulterior, băiatul a
fost mutat la dorința părinților la altă școală
unde a reușit să aibă prieteni. În 2018, o
profesoară de tehnologie își jignește elevii.
2
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

https://www.dcnews.ro/elev-umilit-de-
profesor-in-fata-clasei-video_246956.html

https://a1.ro/news/social/o-profesoara-de-
tehnologie-isi-ameninta-si-umileste-elevii-
id812117.html?fbclid=IwAR05dZ9BxuiJDd
kqjvgzr-
RiIErhUi95ABNSed0ESEClnfVm6jPftQ0u
RwM
Art. 28 (1) - Copilul are Libera exprimare a fost în permanență un
dreptul la libertate de subiect controversat, existând întrebarea
exprimare. „care sunt limitele libertății de exprimare ?”.
Această libertate este le este, de cele mai
multe ori, îngrădită copiilor și considerată o
lipsă de respect. Cel mai mediatizat caz legat
de această temă a fost cazul elevilor de la
Liceului Teoretic "Gheorghe Şincai" Cluj-
Napoca. Aceștia au creat un grup privat pe
Facebook unde au scris comentarii ironice la
adresa profesorilor. Majoritatea postărilor
erau pamflete. În cadrul grupului a intrat și
un profesor, care s-a dat drept elev. Astfel au
fost făcute publice postările elevilor, fapt
care a dus la diverse sancțiuni.
https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/elevi-
cluj-pedepsiti-postari-facebook-scapat-
sanctiuni-
1_55166337448e03c0fdfce137/index.html
Art. 28 (2) - Libertatea
copilului de a căuta, de a primi
şi de a difuza informaţii de
orice natură, care vizează
promovarea bunăstării sale
sociale, spirituale şi morale,
sănătatea sa fizică şi mentală,
sub orice formă şi prin orice
mijloace la alegerea sa, este
inviolabilă.
Art. 33 (1) - Copilul are În România , comunitatea LGBTQ+ este
dreptul la respectarea considerată un paria al societății. Persoanele
personalității și LGBTQ+ se confruntă des cu situații de
individualității sale și nu poate defăimare, hărțuire. Acest fapt se regăsește
fi supus pedepselor fizice sau și în situațiile elevilor gay, cu toate că nu se
altor tratamente umilitoare ori dorește a se admite că există și printre elevi
degradante. persoane LGBTQ+.
Un elev transexual, de clasa a IX-a, a fost
dat afară de la oră pentru că era îmbrăcat în
băiat, iar în catalog apărea cu numele de
fată.

3

Art. 51 (1) - Copilul are
dreptul de a primi o educație
care să îi permită dezvoltarea,
în condiții nediscriminatorii, a
aptitudinilor și personalității
sale.
Art. 89 (1) - Copilul are
dreptul de a fi protejat
împotriva abuzului, neglijării,
exploatării, traficului,
migrației ilegale, răpirii,
violenței, pornografiei prin
internet, precum și a oricăror
forme de violență, indiferent
de mediul în care acesta se
află: familie, instituții de
învățământ, medicale, de
protecție, medii de cercetare a
infracțiunilor și de
reabilitare/detenție, internet,
mass-media, locuri de muncă,
medii sportive, comunitate
etc.
Art. 91 (1) Copilul are dreptul
de a fi protejat împotriva
exploatării și nu poate fi
constrâns la o muncă sau
activitate domestică ori în
afara familiei, inclusiv în
instituții de învățământ, de
protecție specială, reeducare și
detentie sau în domeniul
cultural, artistic, sportiv,
publicitar și de modeling, ce
comportă un risc potențial sau
care este susceptibilă să îi
compromită educația ori să îi
dăuneze sănătății sau
Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I
https://www.vice.com/ro/article/53b9vb/prof
esorii-intreaba-elevii-gay-daca-urasc-
femeile?fbclid=IwAR1JwGjaxJQ0tfGpBs7h
Z_8IUCV4EEBiw3_wanx4NJjnUCyHYpP6
Zi0WEfM
Situația educațională a rromilor din
România este știută de toată lumea. Aceștia
sunt discriminați în diverse situații. Într-o
școală din România s-a înființat o clasă
separată doar pentru copiii rromi. Aceștia au
fost puși într-o sală de clasă transformată
dintr-o magazie.
https://republica.ro/o-clasa-separata-doar-
pentru-copii-romi-intr-o-magazie
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-
16605153-abuz-orele-religie-intr-scoala-din-
timis-profesoara-spune-elevilor-mamele-lor-
vor-arde-flacarile-iadului-daca-vor-face-
avort-asociatia-secular-umanista-din-
romania.htm
„Copilul trebuie să își ajute părinții”.
Această expresie este des înțeleasă greșit și
abuziv. În principal, cazurile de
constrângere la muncă se găsesc în mediul
rural, unde copiii sunt puși să muncească cot
la cot cu părinții, în detrimentul studiilor. Un
caz cutremurător a fost descoperit în 2017
când niște cămătari din județul Mureș i-au
pus pe copiii a 10 familii datoare să
muncească pentru a-și recupera datoriile.
Copiii erau tratați ca niște sclavi.
https://www.b1.ro/stiri/eveniment/un-nou-
caz-socant-de-sclavie-in-romania-copii-
obligati-sa-munceasca-de-un-grup-de-
4
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

dezvoltării sale fizice, camatari-in-schimbul-banilor-datorati-de-

mentale, spirituale, morale ori parinti-video-180503.html
sociale.
Art. 95 - Sunt interzise Abuzul fizic și/sau sexual asupra copiilor
săvârșirea oricărui act de este frecvent săvârșit, în ciuda numărului
violență, precum și privarea scăzut de raportări la poliție. Aceste abuzuri
copilului de drepturile sale de se petrec de cele mai multe ori în familie,
natură să pună în pericol viața, între cunoștințe.
dezvoltarea fizică, mentală,
spirituală, morală sau socială, În 2018, un băiat de 11 ani a fost pus de
integritatea corporală, mama lui să se prostitueze.
sănătatea fizică sau psihică a https://observator.tv/eveniment/femeie-arad-
copilului, atât în familie, cât și obligat-baietel-prostitueze-barbati-oras-
în instituțiile care asigură 248603.html
protecția, îngrijirea și
educarea copiilor, în unități
sanitare, unități de
învățământ, precum și în orice
altă instituție publică sau
privată care furnizează
servicii sau desfășoară
activități cu copii.

5
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

Tema 2
Lectorat cu părinții

Tema lectorat: „ Fii prezent la joacă”

Scopul:

- înţelegerea de către părinţi a influenţei pe care o au asupra comportamentului copiilor;

- însuşirea unor abilităţi de bază necesare educaţiei.

Obiectivele urmărite:

- să descopere nevoile copiilor

- să învețe să se joace

- să socializeze

- să identifice rolul lor în jocul copiilor

- să distingă petrecerea timpului de calitate cu copilul și prezența în aceeași cameră cu acesta

6
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

Durata: 80 minute ( se estimează durata lectoratului de 75 minute, 5 minute acordându-se

momentului organizatoric)

Materiale necesare: coli albe, pixuri, cuburi de lemn, fișe de lucru, creioane colorate, păpuși,
mașini de jucărie, flipchart, markere colorate, scaune, mese, chestionare

Numărul de părinți participanți: 15. Lectoratul se adresează părinților pentru copii cu vârste
cuprinse între 2-3 ani. Se va desfășura în grădiniță, participând părinții de la o singură grupă.
Dacă acest lectorat va avea succes va putea fi repetat și pentru părinții celorlalte grupe. Se
presupune că efectivul grupei este de 15 copii și vor fi prezenți câte un părinte/ copil.

Aranjarea spațiului: Scaunele vor fi aranjate în semicerc. În sală vor fi 3 mese, pe fiecare
masă existând obiecte necesare pentru activități. Inițial, părinții vor fi așezați pe scaune.

Activitate Obiectiv Durata Materiale

1. Prezentarea părinților și a formatorului  Să se cunoască 10 minute Scaune
care susține lectoratul  Să se excepteze emoțiile
2. Alege activitatea  Să își amintească cum este 10 minute Scaune, mese,
joaca cuburi, fișe de
 Să socializeze lucru, creioane,
 Să mediteze asupra alegerii păpuși, mașini
de jucărie, foi
albe, pixuri
3. Explicația formatorului referitor la  Să conștientizeze importanța 5 minute Scaune
activitatea anterioară jocului
4. „ Cercul Siguranței”  Să înțeleagă rolul lor în 20 minute Flipchart,
educația copilului markere, scaune
 Să descopere nevoile copilului
 Să analizeze tipul de părinte
care este
5. Joaca  Să reflecteze asupra activității 10 minute Scaune, mese,
care îl atrage pe copilul lor cuburi, fișe de
 Să identifice care sunt nevoile lucru, creioane,
propriului copil păpuși, mașini
 Să descopere motivul pentru de jucărie, coli
care copilul lor ar alege acel albe, pixuri
spațiu de joc
6. Fii prezent la joacă  Să inventeze jocuri 15 minute Coli albe, pixuri
 Să schimbe păreri, sugestii
7. Evaluarea lectoratului  Să ofere un feedback 5 minute chestionare,
pixuri
7
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

Descrierea detaliată a activităților:

1. Prezentarea părinților și a formatorului. Formatorul se prezintă, menționându-și
numele și experiența. Fiecare părinte este rugat să se prezinte prin a-și spune numele și 3
caracteristici care îl definesc pe copilul lui.
2. Alege activitatea. Pe fiecare masă este o activitate pe care copiii lor o întreprind la
grădiniță. Pe prima masă sunt cuburi, la cea de-a doua sunt fișe de lucru și creioane colorate,
iar la cealaltă masă păpuși și mașinuțe. Părinții trebuie să își aleagă măsuța în funcție de ce îi
atrag. Părinții au la dispoziție 8 minute ca să se joaceși 2 minute să scrie de ce au ales astfel.
3. Explicația formatorului referitor la activitatea anterioară. Formatorul le prezintă
scopul acestui exercițiu:
- Să își amintească cum este joaca
- Să socializeze
- Să conștientizeze importanța jocului
Jocul reprinzintă un factor important în dezvoltarea fizică, intelectuală, morală și
estetică a jocului. La vârsta de 2 ani copiii trebuie să își formează deprinderile, să
dobândească cunoștințe despre mediul înconjurător și să i se dezvolte procesul psihic de
reflectare directă și mijlocită a realității ( percepția, memoria, limbajul, gândirea,
reprezentările, imaginația). Acestea reprezintă baza în conturarea personalității, a
autonomiei.

4. „ Cercul siguranței”. Pe flipchart este desenată harta „Cercului Siguranței”.

8
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

Formatorul le explică părinților cum funcționează acest cerc și care este rolul lor în cerc,
oferindu-le totodată exemple de situații în care părinții acționează sau nu potrivit nevoilor
copiilor. Partea de sus a cercului face referire la nevoile copilului de a avea o bază de
siguranță în explorarea mediului înconjurător. Partea de jos a cercului atrage atenția asupra
nevoii copilului de a avea un refugiu sigur, în cazul în care acesta nu se simte confortabil
în a continua explorarea. În funcție de atitudinea noastră, a părinților, și de modul în care
am reacționat în diverse situații, copilul poate să ne ofere semnale autentice sau false.
Formatorul le atrage atenția părinților că în tot acest proces modul lor de a le explica
copiilor trebuie să includă joaca, întrucât aceasta este forma de comunicare a acestora.
Oferindu-le exemple de situații părinții pot să se gândească asupra modului în care ei
reacționează.
5. Joaca. Părinții sunt rugați să își aleagă măsuța de joacă în funcție de ce ar alege copilul
lor. Au la dispoziție 8 minute ca să se joace și 2 minute să noteze pe aceeași foaie de la punctul
2, motivul pentru care au ales acea activitate.
6. Fii prezent la joacă. Având în vedere că până în acest punct s-a discutat despre
importanța jocului, despre cum depistăm nevoile copilului și totodată despre etapa de vârstă la
care sunt copiii, părinții pot să desfășoare activitatea esențială a lectoratului: cum să fie prezenți
la joacă. Joaca este o formă de manifestare prin care copii evadează din lumea realității cu
ajutorul imaginației. În joacă aceștia nu au regului impuse de rațiune, ei își inventează spații,
obiecte, personaje, situații care reprezintă viziunea lor despre realitate. Jocul, în schimb, este o
dimensiune fundamentală care cultivă imaginația, spiritul de competiție, de prietenie și
întrajutorare, și cel mai important inteligența. Jocul presupune reguli bine stabilite înainte de

9
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

începerea lui, este o joacă dirijată. Aici trebuie să intervină părinții. Datoria noastră ca părinți
este să fim ghidul copilului în procesul de formare, să fim sprijinul și mentorul lui. Noi trebuie
să îi arătăm realitatea fără a-i impune viziunea. Trebuie să îl învățăm să o descopere. Astfel,
timpul nostru petrecut împreună cu copiii va fi de calitate, nu vom fi doar niște „obiecte”
prezente în spațiu, dar neutilizate.
Părinții vor fi împărțiți în 3 grupe de câte 5. Fiecare grupă extrage un bilețel cu o situație: în
avion, în bucătărie, la locul de muncă, într-o instituție așteptând la rând, în restaurant. Împreună
trebuie să inventeze 5 jocuri pe care ar putea să le desfășoare în situațiile respective, astfel încât
să capteze atenția copilului și să-i dezvolte răbdarea. Ulterior, se prezintă listele cu jocuri și se
schimbă păreri, se oferă sugestii.
7. Evaluarea lectoratului. Părinții primesc un chestionar prin care să evalueze lectoratul.

Bibliografie

1. HOFFMAN, Kent; COOPER, Glen; POWELL, Bert; în colaborare cu BENTON,

Christine M.; cuvânt înainte SIEGEL, Daniel J.; trad. TĂNĂSESCU, Maria; Control
științific al traducerii: PECA, Andreea; BUDACU, Oana – Cum să crești un copil sigur
de sine. Parentajul bazat pe Cercul Siguranței – București, Editura Trei, 2017

10
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

ANEXE

Chestionar

1. Despre ce ați crezut că veți discuta?

a) Lucruri organizatorice
b) Comportamentul copiilor
c) Evoluția copiilor

11
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

d) Petrecerea timpului împreună cu copiii

2. Considerați că tema lectoratului este utilă în educarea copiilor?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
3. Cum v-ați simțit pe parcursul lectoratului?
a) Inconfortabil
b) Confortabil
c) Emoționat
d) Inhibat
e) Stimulat
4. Credeți că veți aplica ceea ce ați învățat?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
5. Ce v-ar fi plăcut să descoperiți pe parcursul lectoratului?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

6. Ce ați dori să schimbați la acest lectorat?

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________

Vă mulțumim!

Fișă de lucru

12
 Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

Fișă de lucru

13
Codruța Varadi
PIPP ID
Anul I

14