Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Științe Economice

DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ȘI TURISM

Grupul Băncii Mondial : Realizări și perspective

Lucru Individual

Conducator științific: Bradu Margareta

Chisinau 2018
 CUPRINS
INTRODUCERE..............................................................................................3

CAPITOLUL 1 ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PROBLEMA BĂNCII

MONDIALE: REALIZARI ȘI PERSPECTIVE..............................................4
CAPITOLUL 2 RELAȚIILE REPUBLICII MOLDOVA CU GRUPUL BĂNCII
MONDIALE………………………………………………………………….

CAPITOLUL 3 PROBLEME ȘI SOLUȚII....................................................

CONCLUZII...................................................................................................

BIBLIOGRAFIE............................................................................................
 Introducere
 Actualitatea și importanța temei : Banca Mondială reprezintă o sursă vitală de asistenţă
financiară şi tehnică pentru ţările în curs de dezvoltare la nivel mondial. Nu este o bancă în
sensul comun alcuvântului, fiind de fapt constituită prin cooperarea din mai multe instituţii de
dezvoltarecare cumulează 185 de ţări membre.Banca Mondială este una dintre cele mai
mari surse de finanţare şi cunoştinţe din lume pentru ţările aflate în tranziţie şi în curs de
dezvoltare. Scopul ei principal este de a ajuta pe cei mai săraci oameni şi cele mai sărace
ţări. Banca Mondială îşi foloseşte resurselefinanciare, echipa şi experienţa bogată pentru a
ajuta ţările în curs de dezvoltare să reducăsărăcia, să sporească creşterea economică şi să
îmbunătăţească nivelul de trai.
 Scopul și obiectivele cercetării :
În conformitate cu actualitatea temei, scopul cercetării constă în efectuarea unei analize
ample și detaliate a rolului si importanței Băncii Mondiale pentru tările în curs de
dezvoltare.
Pentru realizarea scopului au fost stabilite urmatoarele obiective :
 A analiza istoricul înființării Băncii Mondiale;
 A determina structura Băncii Mondiale;
 A stabili principalele obiective a BM;
 A caracteriza relațiile Republicii Moldovac cu BM;
 A identifica consecințele acordării împrumuturilor de la BM.
 Metodologia cercetarii:
În procesul de cercetare am utilizat metode precum metoda abstractiei stiintifice, metoda
unitatii dintre analiza si sinteza. metoda istorica , metoda logica .Prin intermediul acestor
metode au fost definite aspectele esentiale a fenomenului cercetat, au fost analizate
complex componentele acestuia, punandu-se in evidenta esenta.
 Importanța practică:
Cercetarea fenomenului dat are un rol esențial, deoarece e important să cunoaștem
conceptul și rolul Băncii Mondiale, pentru a putea deduce impactul acesteea asupra
dezvoltării economice a țărilo care beneficiază de împrumut .
 Baza informațională și monografia:Cercetarea se bazează pe surse preluate din cărți de
specialitate: Scandalul şi Ruşinea”, (1997), Bertrand Schneider ,Samaritenii cei răi ,
Ha Joon Chang(2011), . Economie mondiala Rodica Milena ZAHARIA,( Bucuresti :
Editura ASE , 2004.) și articole web.
 Structura referatului:
Referatul este împărțit în trei capitole, primul reflectând aspectele teoretice a
fenomenului cercetat. În al doilea capitol am analizat relațiile Republii Moldova cu
grupul Băncii Mondiale. În ultimul capitol am cercetat aspectele negative ale Grupului
Băncii Mondiale și consecințele acesteea asupra dezvoltării țarilor care recurg la
împrumut și ajutor din partea BM.
 Cuvinte cheie:
CAPITOLUL 1 ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PROBLEMA
MONOPOLULUI ȘI A POLITICII DISCRIMINĂRII

1.1 ISTORICUL BĂNCII MONDIALE

Banca Mondială este cea mai prestigioasă intituţie internaţională de dezvoltare, reprezentând
un model pentru majoritatea băncilor de dezvoltare. Procedurile sale de aprovizionare şi aprobare
a fost deoseori preluate şi adaptate necesitaţilor instituţiilor regionale. Creată în timpul celui de-
al doilea război mondial la Bretton Woods, în New Hapshire, Banca Mondială a ajutat iniţial la
reconstrucţia Europei după război. Primul său împrumut, de 250 milioane dolari a fost acordat
Franţei în 1947, pentru reconstrucţia de după război. Reconstrucţia a rămas un obiectiv important
al activităţii Băncii, având în vedere catastrofele naturale, crizele de natură umanitară şi nevoile
de reabilitare după un conflict care afectează economiile în curs de dezvoltare şi de tranziţie. În
timpul anilor '80, Banca a fost împinsă în multe direcţii: la începutul deceniului Banca s-a
confruntat cu probleme macroeconomice şi de reeşalonare a datoriilor; mai târziu, pe parcursul
deceniului, problemele sociale şi legate de mediul înconjurător au fost în centrul atenţiei, iar o
societate civilă care s-a făcut tot mai puternic auzită a acuzat Banca de nerespectarea propriilor
sale politici în unele proiecte de mare vizibilitate. Pentru a răspunde preocupărilor pentru
calitatea operaţiunilor Băncii, s-a dat publicităţii Raportul Wapenhans, iar curând după aceea, s-
au luat măsuri în vederea reformei, inclusiv crearea unui Corp de Inspecţie care să investigheze
reclamaţiile împotriva băncii. Totuşi, criticile au continuat să se intensifice, culminând în 1994,
la Întrunirile Anuale de la Madrid. De atunci încoace, Grupul Băncii a făcut progrese mari. Toate
cele cinci instituţii lucrează - separat şi împreună – la îmbunătăţirea eficienţei interne şi a
eficacităţii externe.
Mai mult decât oricând, Banca joacă un rol important pe arena politicii globale. Ea s-a angajat
efectiv, alături de parteneri şi de clienţi, în situaţii critice complexe, de la activitatea post-
conflictuală din Bosnia, la asistenţa de după criză din Asia de Est, la degajarea de după uragan în
America Centrală, la sprijinul de după cutremur acordat Turciei, în Kosovo şi în Timorul de
Est.Cu toate aceste progrese considerabile, agenda de lucru a Grupului Băncii nu s-a încheiat şi
nici nu se va încheia vreodată, atâta timp cât problemele dezvoltării continuă să se intensifice.
Totuşi, Banca de azi se concentrează şi mai mult asupra reducerii sărăciei, scopul principal al
tuturor activităţilor sale. Înainte avea un personal omogen, format din ingineri şi analişti
financiari, aflat în totalitate la Washington, D.C. Astăzi are un personal divers şi multidisciplinar,
care include economişti, experţi în politici de interes public, experţi pe sectoare şi specialişti în
ştiinţe sociale. 40 la sută din personalul său se află acum în birourile din respectivele ţări. [1]

1.2 Înființare și structură

BM a fost înfiinţată la 1 iulie 1944 în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA), odată cu
Fondul Monetar Internaţional. BM reuneşte 188 ţări membre, responsabile de modul în care este
finanţată instituţia şi de alocare a fondurilor. Sediul BM este la Washington D.C.,
iar preşedintele instituţiei este din iulie 2012, Jim Yong Kim (SUA).

BM este una dintre principalele surse de asistenţă în domeniul dezvoltării pentru ţările
lumii. Misiunea sa este eradicarea sărăciei şi îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei
din ţările în dezvoltare. Este o bancă de dezvoltare care acordă împrumuturi cu dobândă redusă,
credite fără dobândă şi grant-uri (credite nerambursabile) ţărilor în curs de dezvoltare. BM este
una din cele mai mari organisme internaţionale de finanţare a programelor în domeniile sănătăţii,
învăţământului, luptei împotriva HIV/SIDA, protecţia mediului şi a programelor de reducere a
datoriei ţărilor sărace.[2]

Principalii actionari ai Băncii Mondiale sunt :

 SUA, care în 1989 creditau banca cu 162773 părți, respectiv 17% din fondurile subscrise
și 16,33% din totalul voturilor;
 Japonia cu un pachet de 94020 părți (9,89%) și 9,43% din voturi;
 Germania, Marea Britanie, Franța, Canada și Italia cu cîte 7,29% , 6,99% , 4,76%, 2,78%
si respectiv 2,55% din voturi .
Grupul Băncii Mondiale este o instituție formată din alte cinci instituții financiare
internaționale:

- Banca Internaţionala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) - infiinţată în 1944 ( 1945), deseori
numită şi Banca Modială – principala agenţie de finanţare, cu sediu central la Washington.

- Asociaţia Internaţionala pentru Dezvoltare (AID) - înfiinţată în 1960, debitorii acesteia sunt ţările cele
mai sărace, care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a obţine spijinul Băncii Modiale; aceasta
împrumută pe termene lungi, care se pot extinde pe 30-40 de ani.

-Corporaţia Financiară Internaţionala (CFI) - infiinţată în 1956, se ocupă cu creditarea comercială cu

scop lucrativ şi investiţii de capital. BIRD finanţează reconstrucţia ţărilor europene prăbuşite după cel
de-al doilea război mondial, ulterior atunci când economiile acestor state s-au refacut, BIRD şi-a
reorientat activitatea şi către ţările în curs de dezvoltare.

-Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor ( AGMI ) – oferă garanţii în sprijinul invesţiilor străine
din ţările dezvolate.

- Centrul International de Rezolvare a Litigiilor din Domeniul Investitiilor (CIRCDI) - a luat fiinta la 14
octombrie 1966,fiind o organizatie internationala autonoma si are legaturi stranse cu Banca Mondială.
[3]

1.3 OBIECTIVELE BĂNCII MONDIALE

Acordarea de împrumuturi statelor membere – Împrumuturile sunt destinate finanţarii

unor proiecte ce duc la dezvlotarea economică, rezulatele proiectului dând posibilitatea
rambursării creditului. Banca oferă valută doar pentru finantarea proiectului, componenta interna
a investiţiei – salariile, consumurile, intermediare fiind finanţate din resursele financiare ale ţării
beneficiare. Împrumuturile acordate de BIRD revin, de regula, direct guvernelor ţărilor
beneficiare iar, atunci când se finanţează proiecte private, este obligatorie garanţia
guvernamentală.

Intermedierea financiară – În sensul că acţionează pentru găsirea de noi resurse sau încurajarea
unor bănci comerciale ori grupuri financiare de a participa la cofinantarea împrumuturilor băncii.

Acordă asistentă si consultantă ţărilor membere – Astfel, BIRD elaborează proiecte de

asistentă tehnică pentru infrastructura ( studii de prefrezabilitate si fezabilitate ) sau pentru
dezvlotarea capacitaţilor manageriale. De asemenea acordă consultantă în implementarea unor
proiecte in domeniul privatizării, dezvlotării pieţei de capital etc. Resursele Băncii Mondiale sunt
formate din participaţiile statelor membere la capitalul Băncii, care este majorat periodic. Din
contribuţia statelor membere, numai 6 % se varsă, rămâne in permanentă la dispoziţia ei, putând
fi solicitat în orice moment. Aceasta este una din condiţiile ce stau la baza credibilitaţii Băncii, a
doua condiţie fiind aceea ca împrumuturile nu pot depăşii capitalul subscris de membrii, la care
se adaugă rezervele. Cota de participare varsată, in moneda natională a ţărilor membere, are o
pondere redusă in totalul resurselor Băncii.

Cine poate licita pentru afacerile finanţate de către Banca Mondiala?

Companii de toate dimensiunile pot licita pentru afaceri finanţate de către BM. Nu exista nici un
sistem de înregistrare pentru producatori, furnizori de mărfuri şi contractori, deşi uneori se
procedeaza la o precalificare pentru anumite contracte de lucrari civile. BM deţine un sistem de
înregistrare compiuterizată a consulanţilor, numit ,, Informaţii despre firmele de
consultanţa’’.

În toate situaţiile, solicitantul finanţării este responsabil de întocmirea documentaţiei licitaţiei pe

care furnizorii şi contractorii i-o vor solicita după iniţierea proiectului. Sarcina de a respecta
etapele procesului procesului urmat de proiecte revine furnizorului/contractorului.[8]

CAPITOLUL 2 RELAȚIILE REPUBLICII MOLDOVA CU GRUPUL BĂNCII

MONDIALE
Republica Moldova a aderat la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
(BIRD) pe 12 august 1992, ziua considerată data oficială în care a devenit membru al Băncii
Mondiale. Membru al AID țara noastră a devenit doi ani mai târziu, pe 14 iunie 1994. Această
organizație acordă ţărilor mai sărace împrumuturi cu o rată mică a dobânzii sau fără rată a
dobânzii – numite credite – şi granturi pentru susținerea creșterii economice, reducerea
inegalităților și îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației.
Membru al ICSID pe 4 iunie 2011.

Cadrul de parteneriat cu țara (CPT) pentru perioada anilor fiscali (AF) 2018-21 susține tranziția
Moldovei spre un model de dezvoltare și creștere economică nou, mai durabil și incluziv, prin
servicii analitice, consultative și financiare.
CPT are la bază Strategia națională de dezvoltare, ținând cont de rezultatele Strategiei de
parteneriat cu țara pentru AF 2014-17, și include principalele trei priorități ale Diagnosticului
sistematic de țară:

 consolidarea supremației legii și responsabilizarea instituțiilor economice;

 îmbunătățirea accesului incluziv, a eficienței și calității serviciilor publice; și

 sporirea calității și relevanței educației și instruirii pentru obținerea competențelor relevante

pe piața muncii.

Aceste priorități definesc și informează cele trei domenii prioritare ale CPT: guvernanța
economică, guvernanța în sectorul serviciilor și dezvoltarea competențelor, care sunt completate
de tema transversală schimbări climatice - prioritate corporativă a Băncii Mondiale. [4]

ACCENTELE PROGRAMULUI

Republica Moldova se luptă cu consecințele moștenirii unor proceduri excesive și redundante și

a unei birocrații ample, care necesită modernizarea serviciilor cheie și un acces sporit pentru
oameni și afaceri. În același timp, îmbunătățirea guvernanței, consolidarea supremației legii și
responsabilizarea instituțiilor economice constituie modelul la baza reducerii riscurilor pentru
investițiile în sectorul privat și crearea locurilor de muncă. Aceste aspecte definesc doi piloni
majori ai CPT pentru AF 2018-21.

Proiectul Modernizarea serviciilor guvernamentale în sumă de 20 milioane de dolari SUA,

finanțat de Banca Mondială, va îmbunătăți accesul, eficiența și calitatea prestării serviciilor
administrative prin retehnologizarea, digitizarea și crearea punctelor de prestare asistată a
serviciilor la nivel local, inclusiv pentru grupurile vulnerabile. Proiectul va viza corupția
administrativă printr-o abordare treptată, transferând prestarea serviciilor guvernamentale online,
reducând treptat interacțiunea fizică între cetățeni și prestatorii de servicii.

Creșterea colectării veniturilor fiscale este o altă prioritate, iar Guvernul a inițiat reforma
Serviciului Fiscal de Stat (SFS) prin modificarea structurii sale administrative, însă eforturi
suplimentare sunt necesare pentru a îmbunătăți eficacitatea. Proiectul Modernizarea administrării
fiscale în sumă de 20 milioane de dolari SUA, susținut de Bancă, va consolida colectarea
veniturilor, respectarea obligațiilor fiscale și serviciile pentru contribuabili prin automatizarea și
integrarea administrării fiscale. Proiectul va include reforma politicii fiscale, dezvoltarea
instituțională și operațională, modernizarea infrastructurii IT, consolidarea capacității și
managementul schimbării.

Întreprinderile de stat (ÎS) au un rol major în economia Republicii Moldova. Activele ÎS

reprezintă peste 32 la sută din PIB și aproximativ 10 la sută din activele sectorului corporativ.
Primele zece ÎS – implicate în activități și infrastructuri importante la nivel național – dețin peste
74 la sută din activele totale ale ÎS. Cu toate acestea, ÎS înregistrează pierderi, iar datoria lor pe
termen lung este în creștere, expunând Guvernul riscului fiscal.

Banca Mondială, prin asistența tehnică finanțată de Fondul fiduciar de Bună Guvernanță al
Regatului Unit, a efectuat un diagnostic cuprinzător al sectorului ÎS din Moldova, care a
identificat problemele de guvernanță cu un impact direct asupra performanței acestora și asupra
calității furnizării serviciilor. Diagnosticul a stabilit, de asemenea, o bază pentru elaborarea unei
foi de parcurs pentru reformele potențiale.

EVOLUȚIILE ECONOMICE RECENTE

În prima jumătate a anului 2017, Republica Moldova a înregistrat o creștere robustă (+2,8%,
a/a). Redresarea remiterilor, creșterea salariilor și indexarea recentă a pensiilor au impulsionat
creșterea puternică a consumului. Exporturile nete au avut o contribuție negativă, odată ce
creșterea importurilor a depășit performanța robustă a exporturilor, susținută de recolta bună a
anului 2016. Investițiile în mijloacele fixe și-au revenit după scăderea accentuată din 2016
(4,8%, a/a). Creșterea stocurilor a contribuit la creștere cu 2,3%.

În august 2017, Banca Națională a redus rata politicii monetare până la 7%, dar intermedierea
financiară rămâne redusă. Aceasta din urmă, combinată cu o redresare a depozitelor, contribuie
la menținerea lichidității excesive. Astfel, Banca Națională a majorat rata rezervelor minime
obligatorii până la un nivel record de 40%. Creșterea prețurilor administrative în 2017 a menținut
inflația peste nivelul coridorului țintă de 5% (+/-1,5%) pentru a patra lună consecutivă în iulie.

În prima jumătate a anului 2017, veniturile și cheltuielile publice au înregistrat o creștere

nominală de două cifre anual, generând un deficit fiscal de aproape 0% din PIB. Față de finele
anului 2016, grație creșterii mai mari a PIB, datoria publică și garanțiile au scăzut cu 4% din
PIB, ajungând la un nivel de 40,1% din PIB.

În primul trimestru al anului 2017, în pofida redresării curente a remiterilor, deficitul contului
curent s-a majorat până la 2,5%. În pofida creșterii ISD, datoria externă rămâne sursa principală
a finanțării deficitului contului curent.

Consolidarea eficacității rețelei de protecție socială în Republica Moldova

Un sistem de asistență socială suprasolicitat, moștenit după prăbușirea Uniunii Sovietice, nu a

lăsat Republicii Moldova o altă alternativă decât reforma. Provocările economice continue ale
țării, problemele sociale, inclusiv emigrarea masivă a forței de muncă, au sporit povara
programelor de asistență socială asupra bugetului public.

Proiectul Consolidarea eficacității protecției sociale contribuie la îmbunătățirea eficienței și

echității rețelei de protecție a Republicii Moldova prin intermediul extinderii durabile din punct
de vedere fiscal și al consolidării programului de transferuri de numerar direcționate, numit
"Ajutor Social". Proiectul cofinanțează majorarea programelor de transferuri de numerar
direcționate, sprijinind în același timp consolidarea și reducerea altor programe de prestații
categoriale.

O altă componentă a proiectului finanțează investiții pentru consolidarea administrării

prestațiilor de asistență socială și a capacității de elaborare a politicilor în cadrul Ministerului
Protecției Sociale, Familiei și Copilului. Cel mai important, componenta contribuie la stabilirea
unei baze solide a programului nou lansat "Ajutor Social". Acoperirea chintilei inferioare cu
prestațiile programului "Ajutor social" a crescut de la 14,3% în 2010 până la 23,4% în 2016, cu o
precizie de țintire de 77% din transferuri fiind direcționate spre cea mai săracă chintilă.

Proiectul a fortificat sistemul de prestare, reducând astfel timpul de procesare a prestațiilor de la

30 la 14 zile. Suplimentar, proiectul a sprijinit crearea unui Inspectorat Social pentru combaterea
fraudei și erorilor în sistemul de asistență socială. După introducerea abordării bazate pe riscuri
pentru monitorizarea prestațiilor, agenția a atins o rată de detectare a fraudelor și erorilor de 83%
în 2016.

Transformarea sistemului de acordare a prestațiilor sociale este excepțională. Aceasta vizează

eliminarea progresivă a prestațiilor categoriale în favoarea unui sistem transparent, care
evaluează nevoile reale ale unui individ sau ale unei familii și îi ajută conform criteriilor
respective. [5]
 CAPITOLUL 3 PROBLEME ȘI SOLUȚII

“Sunt douã metode de a cuceri şi de a înrobi o naţiune. Una este prin

sabie. A doua este prin îndatorare.” – John Adams
Conceptul de Corporatocraţie este unul destul de recent vehiculat în limbajul curent însă el se
regăsea şi până acum în explicitarea dominanţei transnaţionalelor asupra diverselor domenii sau
ramuri şi chiar asupra unei întregi economii naţionale.Diferenţa o face amploarea semnificaţiei
noţiunii, dacă democraţia este o formă de organizare şi conducere a unei societăţi în care
poporul îşi exercită, direct sau indirect, puterea, corporatocraţia vorbeşte de o formă de
conducere a unei societăţi în carea puterea este exercitată preponderent de către corporaţii sau
de către „marile finaţe ale lumii”.

Corporatocraţia
Trebuie sã te întrebi: dacã este un imperiu, cine este împãratul? În mod evident, preşedinţii SUA
nu sunt împãraţi, împãrat e cineva care nu e ales, nu are mandat limitat şi nu raporteazã nimãnui.
Deci, nu putem clasifica preşedinţii în acest mod dar avem ceea ce consider a fi echivalentul
împãratului. Este ceea ce eu numesc corporatocraţie.Corporatocraţia este un grup de indivizi care
conduc cele mai mari corporaţii şi se comportã cã împãraţii acestui imperiu. Ei controleazã
mass-media fie prin conducere directã fie prin publicitate. Controleazã majoritatea politicienilor
noştri pentru cã le finanţeazã campaniile fie prin corporaţii fie prin contribuţii personale care
provin din corporaţii.Nu sunt aleşi, nu au mandat limitat, nu raporteazã nimãnui. În vârful
corporatocraţiei, nu-ţi mai poţi dã seama dacã persoana lucreazã pentru o corporaţie privatã sau
pentru guvern pentru cã se mişcă tot timpul dintr-o parte în alta. Deci, ai un tip care într-un
moment este preşedintele unei mari companii de construcţii, cum ar fi Halliburton şi în
urmãtorul moment este vicepreşedintele SUA, sau preşedintele care este implicat în afaceri cu
petrol.
Acest lucru se întâmplã indiferent dacã sunt la conducere republicani sau democraţi. Se mişcă
dintr-o parte în alta pe uşa care se învârte. Într-un fel guvernul nostru este invizibil de multe ori.
Politicile lui sunt îndeplinite de corporaţii pe un nivel sau altul şi de fapt, politicile guvernului
sunt create de corporatocraţie şi prezentate guvernului. Este o relaţie foarte strânsã.
Nu este ceva de genul “teoria conspiraţiei”, aceşti oameni nu trebuie sã se întâlneascã şi sã
comploteze pentru a face lucruri. Cu toţii lucreazã având un singur scop: maximizarea
profiturilor indiferent de costurile asupra societãţii şi asupra mediului.”
Acest proces de manipulare de cãtre corporatocraţie prin îndatorare, mituire şi înlãturare politicã
se numeşte GLOBALIZARE. La fel cum Rezerva Federalã menţine poporul american într-o
poziţie de servitudine îndatoratã, cu datorii perpetue, inflaţie şi dobândă, Banca Mondialã şi FMI
îndeplinesc acest lucru la o scarã globalã.
Ideea de bazã e simplã: îndatoreazã o ţarã fie prin propria imprudenţã sau prin coruperea
conducãtorului ţãrii. Apoi impune condiţii sau politici de ajustare structuralã care cel mai
frecvent constau în:
-Devalorizarea monedei. Când moneda se devalorizeazã, se devalorizeazã toate lucrurile.
Asta face cã resursele indigene (naţionale) sã fie disponibile ţãrilor prãdãtoare la o fracţiune
din valoarea lor realã.
 -Tãieri masive de fonduri pentru programele sociale. Acestea includ deseori educaţia şi
sistemul sanitar, compromiţând bunãstarea şi integritatea societãţii, lãsând oamenii
vulnerabili exploatãrii.
-Privatizarea întreprinderilor de stat, ceea ce înseamnã cã sisteme importante social pot fi
cumpãrate şi reglementate de companii strãine pentru profit.
De exemplu, în 1999 Banca Mondialã a insistat ca guvernul din Bolivia sã vândã sistemul de
apã al celui de-al treilea oraş ca mãrime unei filiale a corporaţiei Bechtel din SUA. Imediat ce
s-a întâmplat asta, facturile pentru apã potabilã au devenit foarte mari. Rezidenţii erau deja
sãraci.
Abia dupã o revoltã din partea locuitorilor contractul a fost anulat. Apoi este liberalizarea
comerţului sau deschiderea economiei prin scoaterea restricţiilor pentru comerţul extern. Asta
permite un numãr de manifestaţii economice abuzive, cum ar fi aducerea de cãtre corporaţiile
transnaţionale a produselor mai ieftine, subminând producţia indigenã şi distrugând economii
locale.

Un exemplu este Jamaica, care dupã ce a acceptat împrumuturi şi condiţii din partea Bãncii
Mondiale, a pierdut în schimb pieţele pentru recoltele cele mai importante din cauza
competiţiei cu importurile din vest. Astãzi, nenumãraţi fermieri nu pot lucra fiindcã nu pot
concura cu marile corporaţii. Altã variaţie este crearea a numeroase, aparent neobservate,
nereglementate, inumane fabrici de îmbrãcãminte, care profitã de pe urma problemelor
economice. În plus, din cauza lipsei de reglementãri ale producţiei, distrugerea mediului este
continuã, în timp ce resursele ţãrii sunt deseori exploatate de cãtre corporaţiile indiferente în
timp ce produc intenţionat mari cantitãţi de poluanţi.

Cel mai important proces din istorie este pornit de cãtre 30.000 de oameni din Ecuador şi de pe
Amazon împotriva Texaco, deţinut acum de Chevron.Deci, procesul este împotriva Chevron
dar pentru acţiuni ale Texaco. Se estimeazã cã poluarea este de 18 ori mai puternicã decât cea
cauzatã de Exxon Valdez pe ţãrmul Alaskãi. În cazul Ecuadorului nu a fost un accident.
Companiile petroliere au fãcut-o intenţionat. Ştiau cã o fac pentru a economisi bani în loc sã
aranjeze pentru eliminarea corectã a reziduurilor.
În plus, o scurtã privire la raportul performanţelor Bãncii Mondiale relevã faptul cã instituţia,
care pretinde public cã ajutã dezvoltarea ţãrilor sãrace şi eradicarea sãrãciei, nu a fãcut nimic
altceva decât sã mãreascã sãrãcia şi decalajul de bogãţie, în timp ce profiturile corporaţiilor
sunt foarte mari. În 1960, decalajul dintre venituri între cincimea de locuitori din ţãrile cele mai
bogate versus cincimea de locuitori din ţãrile cele mai sãrace era de 30 la 1. În 1998 era de 74
la 1.[7]

În timp ce Produsul Naţional Brut a crescut pe plan global cu 40% între 1970 şi 1985, în ţãrile
sãrace a crescut cu doar 17%. Între 1985 şi 2000, numãrul celor care trãiesc cu mai puţin de un
dolar pe zi a crescut cu 18%. Chiar şi Comitetul Economic al congresului SUA a admis cã
existã o ratã de succes de doar 40% pentru toate proiectele Bãncii Mondiale. La sfârşitul anilor
’60, Banca Mondialã a intervenit în Ecuador cu împrumuturi mari. În urmãtorii 30 de ani
sãrãcia a crescut de la 50% la 70%.
Sub-angajarea şi şomajul au crescut de la 15% la 70%. Datoria ţãrii a crescut de la 240 de
milioane dolari la 16 miliarde dolari, în timp ce cotã de resurse alocatã sãracilor a scãzut de la
20% la 6%. Pânã în anul 2000 s-a ajuns ca 50% din bugetul naţional al Ecuadorului sã
trebuiascã sã fie alocat pentru plata datoriilor.

Este important sã se înţeleagã: Banca Mondialã este, de fapt, o bancã a SUA, sprijinind
interesele SUA. SUA are drept de veto(Drept al unei persoane, al unui stat etc. de a se opune
adoptării unei propuneri sau unei hotărâri discutate în organizația din care face parte; formulă
prin care se exercită acest drept. ) asupra deciziilor deoarece aduce cel mai mult capital. Vă
întrebaţi de unde a luat aceşti bani? I-a creat din nimic prin intermediul sistemului bancar de
rezerve fracţionale. Din primele 100 de economii mondiale clasate pe bazã Produsul Intern
Brut, 51 sunt corporaţii şi 47 din cele 51 sunt din SUA.
Walmart, General Motors şi Exxon sunt mai puternice economic decât Arabia Sauditã, Polonia,
Norvegia, Africa de Sud, Finlanda, Indonezia si multe altele. Odatã ce barierele de comert
protective sunt înlãturate, banii sunt aruncati împreunã şi manipulaţi în noi pieţe şi economiile
statelor sunt rãsturnate în favoarea competiţiei deschise din capitalismul global, imperiul se
extinde.[6]

Nicolae Văcăroiu, fostul premier al României între 1993 şi 1996 afirma că: “FMI şi Banca
Mondială reprezintă o serie de interese, în primul rând interesele celor şapte mari puteri
superindustrializate, care deţin peste 56% din pachetul de acţiuni al celor două bănci. Ca să fiu
sincer cu dumneavoastră, pot să afirm că ei reprezintă în domeniul financiar-monetar, dar şi în
politicile economice, ceea ce erau pe timpuri comisarii sovietici. Au o matrice generală, una şi
aceeaşi, pe care o aplică în toate ţările aflate în tranziţie, fără să ţină seama de specificul şi de
evoluţia ţării respective, de perspectivele ei de dezvoltare. Este un program perfect din punct de
vedere teoretic, dar care poate provoca efecte negative, mai mari sau mai mici, în funcţie de
condiţiile concrete din fiecare ţară. Personal, nu cunosc vreo ţară care să fi obţinut succese în
urma aplicării măsurilor de ajustare structurală impuse de FMI şi Banca Mondială. Din
contră, au avut ca efect adâncirea crizei economice, agravând situaţia deja critică a celor
săraci. În cartea sa «Scandalul şi Ruşinea», editată în 1997, Bertrand Schneider – o mare
personalitate a Clubului de la Roma – spunea: «Într-adevăr, câmpul vizual al Băncii Mondiale s-
a îngustat într-o asemenea măsură încât ea sfârşeşte prin a reprezenta o sursă de sărăcie şi de
subdezvoltare în contradicţie totală cu însuşi spiritul misiunii sale». [10]

CONCLUZII
În concluzie pot afirma este important sã se înţeleagã: Banca Mondialã este, de fapt, o bancã a
SUA, sprijinind interesele SUA. SUA are drept de veto(Drept al unei persoane, al unui stat etc.
de a se opune adoptării unei propuneri sau unei hotărâri discutate în organizația din care face
parte; formulă prin care se exercită acest drept. ) asupra deciziilor deoarece aduce cel mai mult
capital
Ideea de bazã e simplã: îndatoreazã o ţarã fie prin propria imprudenţã sau prin coruperea
conducãtorului ţãrii. Apoi impune condiţii sau politici de ajustare structuralã care cel mai
frecvent constau în:
-Devalorizarea monedei. Când moneda se devalorizeazã, se devalorizeazã toate lucrurile. Asta
face cã resursele indigene (naţionale) sã fie disponibile ţãrilor prãdãtoare la o fracţiune din
valoarea lor realã.
-Tãieri masive de fonduri pentru programele sociale. Acestea includ deseori educaţia şi sistemul
sanitar, compromiţând bunãstarea şi integritatea societãţii, lãsând oamenii vulnerabili exploatãrii.
-Privatizarea întreprinderilor de stat, ceea ce înseamnã cã sisteme importante social pot fi
cumpãrate şi reglementate de companii strãine pentru profit.
FMI şi BM servesc în primul rând interesele străine ( în mare parte Statelor Unite ale Americii),
activitatea acestora este ghidată şi coordonată eficient . De fapt aceste instituţii dacă am face o
paralelă pe înţelesul tuturor, reprezintă vîrful aisbergului, sau materia primă, folosită în
producere. FMI, BM sunt utilizate de un grup specializat, numiţi Asasini Economici (
în terminologia lui J. Perkins) pentru a crea condiţii , în limbaj simplu, justificarea impumutului
prin conceperea unor studii şi statistici care să priecteze o creştere economică în viitorii 20-25
ani şi să evalueze impactul care l-ar avea diferite proiecte în măsură să determine
aservirea corporatocraţiei, desigur că aceste previziuni economice nu reprezintă nimic altceva
decît simple mituri şi poveşti, menite să ademenească.

Folosindu-se de sprijinul financiar total, Asasinii Economici fac tot felul de favoruri. Aceste
favoruri constau în împrumuturi pentru dezvoltarea infrastrucurilor – centrale electrice,
autrostrăzi, porturi, aeroporturi, sau parcuri industriale. O condiţie a acordării acestor împrumuri
este ca companiile de construcţii şi inginerie tehnologică să fie de peste hotare (străine), acestea
să se ocupe de proiectele respective. În realitate banii primiţi de la ( FMI, BM sau alţi creditori
similari) nu părăsesc niciodataă teritoriul SUA, ci sunt transferate pe conturile firmelor
prestatoare de servicii, corporaţiilor. Rolul Asasinilor Economici în acest sens este substanţială.
Dacă asasinul dobândeşte un succes deplin, atunci împrumuturile sunt atît de mari încît, după
cîtiva ani, statul debitor ajunge în imposibilitatea de a mai plăti datoria. Următoarea procedura
este determinată de slăbiciunea statului. El este nevoit să accepte condiţii precum: instalarea unor
baze militare, control asupra voturilor în ONU, accesul la resurse naturale (petrol, gaz etc),
controlul asupra unui port, canal, libertate totală acordată corporaţiilor. Rezumativ, aşa un stat se
transformă de facto într-o colonie iar FMI este unul dintre intrumentele folosite .

Moldova încă nu a avut ,, marele noroc” să aibă o relaţie ,,fructuoasă” cu FMI-ul, dar în ultimii 6
ani este sesizabil interesul acestei structuri financiare pentru ţara noastră. Se pare că FMI-ul este
pe cale de-a mai contribui la edificarea unei ,,poveşti de succes”. Cu cît mai des guvernul va
apela ( va împrumuta) la serviciile instituţiilor financiare cu atît mai pronunţată va deveni
aservirea. Imprumuturile sunt echivalente drogurilor, care te fac să primeşti o senzaţie de
moment, cu repercursiuni de durată.

Bibliografie

1. https://vdocuments.site/rolul-bancii-mondiale-in-fin-ant-area-
dezvoltarii-tarilor-in-curs-de-dezvoltare.html
2. http://www.worldbank.org/
3. https://www.mae.ro/node/1471
4. http://bancamea.md/news/grupul-bancii-mondiale-cinci-parteneri-de-
dezvoltare-ai-republicii-moldova
 5. http://pubdocs.worldbank.org/en/237861508170670877/Moldova-
Snapshot-october-2017-RO.pdf
6. Samaritenii cei răi , Ha Joon Chang,2011

7.John Perkins - Confesiunile unui asasin economic

8. Economie mondiala Rodica Milena ZAHARIA, Bucuresti : Editura ASE , 2004.

9 ,Scandalul şi Ruşinea”, 1997, Bertrand Schneider

10. http://codulluioreste.ro/fmi-si-banca-mondiala-cele-doua-maini-care-sugruma-incet-
guvernele-lumii/