Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6.1.1. Tahogeneratoare
215
Maşini şi acţionări electrice
216
Maşini electrice speciale
Înfăşurarea de ieşire
n
ZS Rotorul
Fig. 6.2. Schema unui tahogenerator asincron.
tahogeneratorului are formă de pahar şi este realizat din aluminiu sau bronz
fosforos.
La viteză de rotaţie nulă (n = 0), tensiunea indusă în înfăşurarea de
ieşire este zero. Când rotorul se roteşte cu viteză de rotaţie dată n, în
aceasta se induce o tensiune proporţională cu viteza de rotaţie. Frecvenţa
tensiunii induse este egală cu frecvenţa tensiunii de alimentare.
Tahogeneratoarele asincrone au în general precizie ridicată,
micşorarea erorilor realizându-se prin:
alegerea receptoarelor cu impedanţă de intrare cât mai mare;
şuntarea bornelor de ieşire ale tahogeneratorului cu un
condensator, pentru obţinerea unei sarcini cu caracter rezistiv-capacitiv;
mărirea rezistenţei rotorului;
utilizarea unor frecvenţe mărite (400 Hz) pentru tensiunea de
comandă.
217
Maşini şi acţionări electrice
218
Maşini electrice speciale
Magnet permanent
N Şunt magnetic
Φ0 Φ Carcasă
0
Φδ Φδ
S
6.1.2.1 Selsine
219
Maşini şi acţionări electrice
selsinul receptor;
linia electrică de transmisie.
Aşadar, selsinele sunt micromaşini electrice speciale de construcţie
asemănătoare maşinilor sincrone sau asincrone cu inele şi pot funcţiona în
trei regimuri: regim de indicator, regim de transformator şi regim
diferenţial.
În cazul funcţionării selsinelor în regim indicator (în general în
sistemele de telemăsură şi teleafişaj) arborele selsinului receptor urmăreşte
poziţia selsinului receptor. Schema electrică este prezentată în figura 6.4.
I1
1 1
θr
θe 2π
2π 2π
3
3 3 SR
SE
I2
Ir I3 2
3 3
2
u u
~
220
Maşini electrice speciale
2π
uer = - Um cosωt cos[r - (i-1) 3
], i = 1,2,3 (6.3)
221
Maşini şi acţionări electrice
Selsin Post
receptor Amplificator Motor Reductor recepţie
r
PC e SE SR A M R PR
Post Selsin
comandă emiţător
Fig. 6.5. Schema bloc a unui selsin în regim de transformator.
~ c
e r
PC SE SD SR A M R PR
Selsin
diferenţial
Fig. 6.6. Schema bloc a selsinelor în regim diferenţial.
222
Maşini electrice speciale
223
Maşini şi acţionări electrice
armătură, pentru
rotor legătura cu
exteriorul realizându-
se prin patru perii
colectoare metalice.
Schema constructivă
a unui transformator
rotativ cu contacte
este prezentată în
a figura 6.7.a., iar
schema de principiu
S1 în figura 6.7.b.
*
La alimentarea
f celor două înfăşurări
statorice ale maşinii
S2
θ cu două tensiuni
R2 * * alternative de aceeaşi
k R1 frecvenţă Uf şi Uk, în
b a
* ipoteza neglijării
căderilor de tensiune
pe rezistenţele şi
R3 reactanţele acestuia,
S3 S4 R4
în înfăşurările roto-
b rice se vor induce la
Fig. 6.7 Transformator rotativ cu contacte. funcţionarea în gol
tensiunile electromo-
toare:
Ea = ktr (Uf cosθ – Uk sinθ)
Eb = ktr (Uf sinθ + Uk cosθ) (6.5)
k
wr w
r
în care: k tr k w este raportul de transformare, unde:
ws s
224
Maşini electrice speciale
6.1.2.3. Inductosine
US
2
Ur
US
1
a b
Fig. 6.8 Schema constructivă a inductosinului rotativ:
a – statorul; b – rotorul.
Aceste înfăşurări sunt dispuse radial pe discurile izolatoare şi unite la
capete ca în figura 6.8. Pe discul rotoric al inductosinului este amplasată o
înfăşurare monofazată multipolară iar pe discul statoric sunt imprimate
două înfăşurări distincte multipolare cu acelaşi pas polar unghiular ca şi
înfăşurarea rotorică. Pentru eliminarea cuplajelor electrostatice parazite,
între cele două armături se introduce un ecran dintr-o folie foarte subţire de
aluminiu. Printr-o alegere corespunzătoare a dimensiunilor conductoarelor
statorice şi rotorice se obţine o variaţie sinusoidală a inductivităţii mutuale
dintre cele două înfăşurări la modificarea unghiului de poziţie stator-rotor.
Datorită valorii foarte reduse a inductivităţii mutuale, semnalul de ieşire va
fi şi el foarte slab, de unde rezultă necesitatea unei amplificări puternice a
semnalului de ieşire.
225
Maşini şi acţionări electrice
226
Maşini electrice speciale
227
Maşini şi acţionări electrice
1 3 2 3
1
6
a
1 3 2 4
2
1
5
6
b
1 3 2
3
2 1
6
5
4 c
Fig. 6.9. Sisteme de excitaţie ale servomotoarelor de curent continuu:
a-excitaţie electromagnetică; b-excitaţie cu magnet permanent; c-cu
excitaţie hibridă (electromagnetică şi cu un magnet permanent); 1-rotor; 2-
carcasă; 3-bobină de excitaţie; 4-magnet permanent; 5-colector; 6-perie.
228
Maşini electrice speciale
reglaj neliniare. Din acest motiv se utilizează tot mai frecvent servomotoare
de curent continuu cu excitaţie prin magneţi permanenţi şi comandă prin
indus.
În figura 6.10 sunt prezentate caracteristicile mecanice M = f(Ω) ale
servomotoarelor de curent continuu cu comandă prin indus iar în figura
6.11, caracteristicile de reglare M = f(UA) ale acestora.
M
Mpm
M
229
Maşini şi acţionări electrice
230
Maşini electrice speciale
231
Maşini şi acţionări electrice
Invertor cu
Comandă tiristoare
frecvenţă
SM
~
Fig. 6.14. Sistem de reglare a vitezei
servomotoarelor asincrone trifazate.
Servomotoare asincrone bifazate
232
Maşini electrice speciale
ie = 2 I cosωt (6.9)
π
i c= 2 I cos(ωt - 2
),
233
Maşini şi acţionări electrice
234
Maşini electrice speciale
a b c
235
Maşini şi acţionări electrice
I = I1 + I2 (6.13).
Prin eliminarea tensiunilor şi curenţilor din relaţiile de mai sus, se
obţine în final:
C1 1
j
jψ
e α0 e 1 (6.14)
C2
jω Z e
relaţie din care prin explicitarea şi egalarea părţilor reale, respectiv
imaginare rezultă:
sin
C1(α0 cosψ – 1) – C2 = - Z
e ω
cos
C1α0 cosψ = Ze ω (6.15).
236
Maşini electrice speciale
sin - cos
C1 = ω Ze (6.16).
237
Maşini şi acţionări electrice
electronică);
de la un generator de impulsuri de tensiune (motoare pas cu
pas).
Datorită multiplelor avantaje pe care le oferă (construcţie simplă,
fiabilitate ridicată, greutate şi gabarit reduse, preţ scăzut, randament şi
factor de putere ridicate) aceste motoare se utilizează în acţionări cu viteză
variabilă, în sisteme de urmărire, în aparatură medicală şi de înregistrare,
sisteme de măsurare a timpului etc. Modificarea vitezei acestor motoare se
realizează prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare, cu
modificarea corespunzătoare şi a amplitudinii tensiunii (astfel încât
U1/f1=ct), iar pornirea se face în asincron.
238
Maşini electrice speciale
2p=2 2p=4
a
d d
3 4
q
4
2 6
5
b c d
Fig. 6.23. Diferite forme de rotoare cu reluctanţă magnetică variabilă:
1-colivie de pornire; 2-segmente; 3-material nemagnetic; 4-barieră
nemagnetică;5-bulon de strângere; 6-întrefier mărit.
amortizare şi pornire.
Motoarele sincrone cu reluctanţă variabilă au o tehnologie de fabricare
simplă, sunt robuste, pornesc uşor şi au preţul de cost scăzut. Ele se
construiesc pentru puteri de la zeci de waţi la zeci de kilowaţi, iar din
punctul de vedere al randamentului, factorului de putere şi gabaritului sunt
comparabile cu maşinile asincrone de puteri echivalente.
239
Maşini şi acţionări electrice
μH μH μH
μ>μHH
μ>μ μ>μH μ<μH
aa bb cc
d
q μH μH=μ
μ<μH
d e
Fig. 6.24. Variante ale rotorului pentru motorul sincron cu histerezis:
a-rotor cu cămaşă din material activ şi butuc feromagnetic (cu histerezis radial); b-
rotor cu histerezis radial şi reluctanţă variabilă; c-rotor cu cămaşă din material
activ şi butuc neferomagnetic (cu histerezis tangenţial); d-rotor cu histerezis
tangenţial şi reluctanţă variabilă; e-rotor masiv din material activ.
240
Maşini electrice speciale
~ S V
M H H ,
2π
unde: SH - este suprafaţa ciclului; VH – volumul materialului cu
histerezis.
Motoarele sincrone cu histerezis se construiesc pentru puteri relativ
mici (maxim de ordinul sutelor de waţi), frecvenţe de 50÷1200Hz şi
randamente de până la 80%şi prezintă următoarele avantaje:
tehnologie simplă de realizare, fiabilitate ridicată, determinată în
principal de absenţa contactelor alunecătoare;
greutate specifică relativ scăzută;
curentul absorbit de la reţea este practic sinusoidal şi variază
puţin de la funcţionare în gol la sarcină nominală;
motorul dezvoltă un important cuplu de pornire fără nici un
dispozitiv suplimentar şi poate intra în sincronism pentru orice moment de
inerţie al sarcinii, motiv pentru care este utilizat în principal la giroscoape
(sistem cu moment de inerţie ridicat).
Modificarea vitezei de rotaţie se realizează fie prin modificarea
frecvenţei tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea numărului de perechi
de poli ai statorului.
Motorul sincron cu histerezis se foloseşte în acţionări cu momente de
inerţie ridicate, în tehnica spaţială, în sisteme de urmărire şi
servomecanisme, la înregistrările video sau audio etc.
241
Maşini şi acţionări electrice
A
B
B’
A’ c
a
Fig. 6.25. Schema motorului sincron autoreductor cu reluctanţă variabilă:
a-schema constructivǎ; b-stator trifazat; c-stator monofazat.
242
Maşini electrice speciale
243
Maşini şi acţionări electrice
III 3
4
2
II
I
5
1
0
6
8
7
Fig. 6.29. Motor electric pas cu
Fig.6.28. Motor electric pas cu pas cu un singur stator şi opt
pas cu trei statoare. înfăşurări de comandă.
244
Maşini electrice speciale
245
Maşini şi acţionări electrice
E
i
K C
2
Fig. 6.30. Tolă statorică
pentru o maşină Fig. 6.31. Schema de conexiuni a motorului
tetrapolară. monofazat (serie) cu colector.
Tolele statorice prezintă crestături mari în care se dispun înfăşurarea
de excitaţie (E) şi înfăşurarea polilor de comutaţie (C) precum şi crestături
mici, distribuite uniform în care se aşează înfăşurarea de compensaţie (K).
Înfăşurarea de compensaţie este necesară pentru îmbunătăţirea factorului de
putere al maşinii în timp ce rolul înfăşurării de comutaţie este acela de a
îmbunătăţii procesul de comutaţie. La puteri mici (de ordinul zecilor sau
sutelor de waţi) maşina se execută fără poli de comutaţie şi fără înfăşurarea
246
Maşini electrice speciale
i1
i1
E
a b
Fig.6.32. Scheme de conexiuni ale maşinilor cu repulsie:
a-cu o înfăşurare în stator şi perii deplasabile;
b-cu două înfăşurări în stator şi perii fixe.
247
Maşini şi acţionări electrice
248