Referat Amenajari

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI

DEZVOLTARE RURALA
SPECIALIZARE:INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM
TEMA PROIECT:
Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic
din orasul BUSTENI,judetul PRAHOVA
INDRUMATOR:
CUPRINS
Introducere…………………………………………….. . 3
Cap. I POTENTIALUL TURISTIC DIN JUDETUL PRAHOVA...................................5
1.Potential turistic natural din judetul Prahova

1.1. Relieful – suport natural al desfasurarii activitatilor turistice.......5
1.2. Potentialul climato-turistic............................................................7
1.3. Potentialul turistic al apelor...........................................................8
1.4 Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate........10
2.Potential turistic antropic.

2.1 Obiective turistice cultural-istorice si religioase............................12
2.2 Arhitectura specifica a caselor si cladirilor publice din
culoarul Prahovei................................................................................14
2.3 Festivaluri si manifestari culturale.................................................16
C.Potentialul tehnico-economic………………………………………….18
Cap.II Studiul actual de amenajare si dezvoltare turistica din judetul Prahova……...19
1.Structuri de primire turistica……………………………………………..19

2.Circulatia turistica si fluxurile turistice…………………………………..26
3.Circulatia turistica din “Complexul Cochet”,Poiana Tapului………32
Cap.III.Analiza circulatiei turistice din judetul Prahova si la nivelul “Complexului

Cochet”……………………………………………………………………………………....35
IV. Strategii de amenajare si dezvoltare turistica

in judetul Prahova………………………………………………………………………….48
Concluzii……………………………………………………………………………………..50
Bibliografie
INTRODUCERE
Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicaţii pe multiple

planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural şi natural.
Zona Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic, fiind una dintre cele mai căutate
destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor naturale şi
antropice, dar şi accesibilităţii zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce funcţionează în tot timpul
anului, ceea ce sporeşte rolul turismului în economie.
Deşi potenţialul turistic, natural şi antropic, al zonei este extrem de valoros, în foarte puţine
locuri este exploatat la maximum. În lucrare sunt analizate atât resursele turistice ale judeţului, naturale
şi antropice, baza tehnico-materială, cât şi circulaţia turistică în această perioadă.
În ceea ce priveşte baza tehnico-materială şi circulaţia turistică, analiza acestora este făcută pe
baza:
Capacităţii de cazare turistică în funcţiune;

Structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică deschise în perioada 2001-2004;
Capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică
existente în perioada 2001-2004;
Numărului turiştilor cazaţi în structurile de primire în perioada 2001-2004;
Numărului înnoptărilor (zile-turist);
Duratei medii a sejurului;
Numărului mediu de turişti;
Indicatorilor statistici: indicele dinamicii, ritmul, indicele mediu şi ritmul mediu.
Turismul a progresat cu diferenţe evidente de la o ţară la alta, de la o zonă la alta în funcţie de:
stabilitatea politică, dezvoltarea economică, stabilitatea monedei, eficienţa transporturilor şi bineînţeles
timpul liber şi puterea financiară a oamenilor. Astfel putem constata că turismul a fost şi este influenţat
de o serie de factori. Aceştia sunt:
Factori economici: veniturile, tarifele, oferta turistică;

Factori psihologici: setea de cultură, dorinţa de cunoaştere, sănătatea;
Factori demografici: creşterea longevităţii;
Factori tehnici: performanţele mijloacelor de transport;
Factori sociali: evoluţia numerică a populaţiei, structura pe vârste şi pe categorii socio-
profesionale;
Factori naturali: aşezarea geografică, poziţia faţă de principalele căi de comunicaţie,
relieful, clima;
Factori organizatorici şi politici: formalităţile de frontieră, regimul vizelor, conflicte
sociale, etnice, religioase.
În prezent, călătoria îmbracă mai multe forme, printre care:
Călătoria religioasă: cea mai frecventă formă de călătorie religioasă o constituie

pelerinajul;
Călătoria pentru sănătate: datorită dezvoltării staţiunilor balneo-climaterice şi
descoperirilor în domeniul medicinei, călătoria pentru sănătate a căpătat o extindere fără
precedent;
Călătoria de afaceri: îmbracă o mare varietate de forme de manifestare – târguri, expoziţii,
congrese ştiinţifice, simpozioane, sesiuni etc.;
Comerţul internaţional: este cel mai mare generator de turism internaţional;
Călătoria pentru cunoaşterea artei şi istoriei: este generată de rguri, expoziţii,
congrese ştiinţifice, simpozioane, sesiuni etc.;
Comerţul internaţional: este cel mai mare generator de turism internaţional;
Călătoria pentru cunoaşterea artei şi istoriei: este generată de „setea de cultură“ a
turiştilor;
Turismul social: reprezintă călătorii internaţionale facilitate de către guvern, patronii
unor firme sau organizaţii şi sindicate organizate în acest scop.
Turismul constituie un fenomen economic, social şi politic al zilelor noastre. Are un rol important atât
în viaţa omului, cât şi în economia unei ţări sau regiuni. Contribuie la petrecerea plăcută a timpului
liber şi la refacerea sănătăţii oamenilor, la cunoaşterea unor locuri şi civilizaţii noi, la crearea unui
climat de pace şi prietenie între naţiuni, dar în acelaşi timp determină şi dezvoltarea economică.
Cap. I POTENTIALUL TURISTIC DIN JUDETUL PRAHOVA
1.Potential turistic natural din judetul Prahova
1.1. Relieful – suport natural al desfasurarii activitatilor turistice
Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic al acestui teritoriu, el fiind
suportul material al desfasurarii activitatilor turistice.
Desfasurarea treptelor hipsometrice si energia de relief (adancimea fragmentarii) care impun
etajarea tuturor elementelor naturale, fragmentarea orizontala care impune varietate (si deasemenea o
perceptie mai corecta a masivitatii reliefului) si geodeclivitatea, constituie repere de prim ordin in
evaluarea peisajului. In muntii Bucegi altitudinea minima este (760m) inregistrata la confluenta raurilor
Izvorul Dorului si Prahova. In muntii Baiu si Gurguiatu altitudinea minima coincide cu cea minima a
bazinului montan al Prahovei(660m).
Altitudinea maxima in Muntii Bucegi coincide cu cea a bazinului montan al Prahovei (2507m),
iar in Muntii Baiu altitudinea maxima -1923m- este atinsa in Vf. Neamtului.
Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul remarcam: Vanturisul (1942 m), Furnica (2103 m),
Piatra Arsa (2044 m), Jepii Mari (2071 m), Jepii Mici 2173m (fig nr.1), Omu (2507m), Varful cu Dor
2030m Desfasurarea teritoriului cercetat pe o diferenta de nivel de 1847m duce la etajarea conditiilor
climatice, iar legat de aceasta la modificarea conditiilor de modelare si la etajarea invelisului de sol si
vegetatie.
Culoarul Prahovei, definit de treapta hipsometrica
de aproximativ 1000m puternic fragmentata se evidentiaza
prin aspecte morfografice variate, rezultat al eroziunii
diferentiate ce s-a manifestat in permanenta, la contactul
dintre stratele de Sinaia si Comarnic, respectiv
conglomeratele, gresiile si calcarele Bucegilor, in contextul
unei tectonici si neotectonici active (de aici si caracterul
tectono-eroziv al bazinetelor ce se individualizeaza aici).
Sectorul Busteni-Sinaia este cel mai larg sector din valea
superioara a Prahovei, identificat printr-un bazinet
depresionar intre Busteni si Sinaia (in aval de confluenta
Vaii cerbului cu Prahova), lung de 10 km si lat de 2-3 km.
Mica depresiune este rezultatul eroziunii diferentile exercitate de Prahova si numerosii afluenti
la contactul stratelor de Comarnic (mai friabile) cu stratele de Sinaia, conglomeratele de Bucegi si
calcarele de la poalele Bucegilor.
Aspectul este de vale matura asemanatoare vaii Prahovei din Subcarpati, in aval de Posada. La
poalele abruptului Bucegilor si a versantilor destul de inclinati ai Muntilor Baiu (Zamora, Cumpatu),
apar umeri de vale (1000m si 800m) asociati cu largi trene de glascisuri proluvio-coluviale (la poalelel
Baiului, lungi de 5-6km si late de 750-1000m) in care Prahova adancita in holocen a creeat trei trepte
de terase (ocupate de asezari) afectand atat aluviunile cat si roca din baza, care apare in aflorimente la
baza terselor.
Prima treapta, terasa Parcului la Sinaia (15-30m), este cea mai importanta a Prahovei, pe Zamora
atinge 15-20m. Pe conul vaii Izvorul Dorului, racordabila cu terasa Parcului este o treapta la 20-70m,
cu lungime de aproape 1 km si latime de 500m, pe care se afla cartierul Izvor. A doua treapta, a
Manastirii Sinaia, are 40-70m, respectiv 30-50m pe Zamora. A treia treapta, Castelul Peles (90-120m) -
Cazarma Sinaia (120-140m), are pe Zamora 60-70m. Muntii Bucegi, avand forma unei imense
potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-
detritice, alcatuite din fragmente rontunjite si minerale, cimentate intre ele prin silice, calcit, argila,
marna, etc. Acestea se sprijina, in vest, pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota si pe calcare jurasice,
iar in est, pe formatiunile cretacice inferioare de flis sistos-grezos. Particularitatile conglomeratelor au
facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut, in literatura de specialitate, sub denumirea de
„conglomarate de Bucegi”, constituite din fragmente mai mari sau mai mici (uneori depasind cativa
metri cubi), rotunjite, de calcare galbui, gresii, sisturi cristaline etc.
Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata in apropierea urcusului catre Hotelul
Alpin Cota 1400 m), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita
eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15m, cum sunt Babele, Sfinxul, Masa
Ciobanului s.a.Bucegii ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe
margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii
Grabova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30 km si cu inaltimi de 1700-
1900m. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea
Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta s-a constituit ca urmare a
actiunii de eroziune a raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur), prins
intre stratele de Sinaia, la est, si conglomeratele de Bucegi, la vest.
Toate aceste caracteristici ale reliefului joaca rolul principal in desfasurarea activitatilor turistice.
1.2 Potentialul climato-turistic
Clima, alaturi de relief, constituie o componenta de importanta majora a potentialului turistic

natural, favorizand organizarea si desfasurarea activitatilor turistice.
Elementele climatice (temperatura, vant, precipitatii, nebulozitate, presiune atmosferica), fiecare

in parte, sau ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianta necesara desfasurarii lui, fiind o
resursa care ofera posibilitati multiple si variate de practicare a turismului (climateric, sportiv, de
agrement).
Clima sectorului Vaii Prahovei cuprins intre localitatile Posada si Poiana Tapului este influentata
de pozitia acestuia in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba
intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase,
toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia, principala
statiune turistica din acest sector, sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare.
In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, dandu-si concursul din
plin la “constitiurea” unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile).
Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le si
transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si eroziune. Efectele acestor
procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila,
Furnica avand numeroase “fete” slefuite de vant.
Temperatura medie anuala, inregistrata la Statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din

1888, este de 6,1˚C, cu medii lunare cuprinse intre -3,9˚C in ianuarie, -3,1˚C in februarie si 15,7˚C in
iulie. Cele mai ridicate medii lunare au oscilat, in ultimii 100 de ani, intre 1,2˚C, in ianuarie 1936, si
18,8˚C in iulie 1936, iar cele mai mici intre -10,3˚C in ianuarie 1913 si 12,7˚C in august 1940. Cele
mai ridicate medii anuale au fost de 7˚C in 1923 si 1934, iar cele mai mici de 4,6˚C in 1933. Maxima
termica absoluta a atins 32˚C in zilele de 10 si 20 august 1945 si 17 august 1952. Primul inghet apare,
de regula, dupa 1 octombrie, iar ultimul, la sfarsitul lunii aprilie; durata medie fara inghet, este de
aproximativ 148 de zile. La Sinaia, numarul mediu al zilelor de iarna cu temperaturi maxime de peste
0˚C este de 46,8 (14,9 zile in ianuarie, 11,4 zile in februarie, 10,5 zile in decembrie), al zilelor cu
inghet, cu temperaturi minime mai mici de 0˚C, de 154 (29,6 zile in ianuarie, 28,1 zile in decembrie,
26,9 zile in februarie), iar al zilelor de vara cu temperaturi maxime peste 25˚C, de 18 (iulie 6,1 zile,
august 5,5 zile). In privinta nebulozitatii, factor climatic important pentru o statiune montana, se
constata ca, in timpul iernii, predomina cerul acoperit, iar in timpul verii, cerul senin si partial noros. In
general, numarul zilelor cu cer senin este, in medie, de 108,7 zile pe an; al celor cu cer noros, de 121,5
zile, iar al celor cu cer partial acoperit de 134,8 zile.
Precipitatiile medii anuale insumeaza peste 800 mm, cu mediile lunare cele mai mari in iunie
(126 mm) si iulie (106 mm) si cele mai mici, sub forma de zapada, in februarie (37 mm) si ianuarie (38
mm). In general, primaverile sunt bogate in precipitatii. Repartiția acestora pe luni este destul de
neuniforma. Cele mai mari cantitati anuale au fost de 1300 mm, in anul 1972 si de 1246 mm in anul
1941, iar cele mai mici de 434 mm in 1932. Maximele in 24 de ore au fost inregistrate in septembrie si
iunie 1941 cand, numai intr-o zi, au cazut 115,8 mm si respectiv 114,7 mm.
1.3. Potentialul turistic al apelor
Apa, privita ca resursa turistica, ca element al spatiului geografic definit printr-o mare
atractivitate, ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele sale forme de organizare:
ape subterane, izvoare, retele hidrografice, cascade; prin calitatea sa si, nu in ultimul rand, prin
continutul extrem de variat in saruri.
Principalul curs de apa care strabate sectorul vizat, de la nord la sud, este raul Prahova (fig nr.10),
ale carui izvoare se gasesc la Predeal.
Intre localitatile Busteni si Sinaia (inclusiv pe teritoriul localitatii

Poiana Tapului), Prahova “culege” in albia sa mai multe paraie, unele
venind dinspre Bucegi : Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepior,
Valea Urlatoarea cu cascada Urlatoarea (fig nr.11), Valea Babei, Valea
Plesului, Valea Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul
Dorului, Valea Larga. Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt
intermitente, dupa care devin permanente, cu un debit ce oscileaza in
functie de precipitatii, iar profilul lor longitudinal prezinta numeroase
rupturi de panta. Din Masivul Garbova coboara in Prahova paraiele:
Valea Fetei, Zamora, Tipal, Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Paraul Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.
In zona Sinaiei se afla o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica.
In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile
(conglomerate de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la numeroase izvoare,
mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraiele ce
se “lupta” necontenit cu stanca muntelui.
In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate in rocile marno-calcaroase, puternic fisurate,
circula sub forma unor suvoaie ascunse, facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite
la poalele Garbovei si care dau nastere mai multor torenti sau piraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea
Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan.
Debitul Prahovei ajunge, dupa colectarea paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui,
Peles, Casaria, Valea Iancului, Zgarbura si Izvorul Dorului, care se varsa in perimetrul statiunii Sinaia,
la valoarea de 5,13 m³/s in timp ce la Azuga avea valoarea de 0,59 m³/s. Este un debit relativ constant,
el marindu-se numai cand cad ploi abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna si
primavera. Iarna, datorita zapezii si inghetului de lunga durata, regimul de scurgere a paraielor
mentionate este diminuat in buna masura, la acestea adaugandu-se si o slaba alimentare din izvoare.
Vara, in schimb, alaturi de Prahova, paraiele care impanzesc teritoriul acestui sector dau zonei un plus
de frumusete, imbie la popasuri sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul lor
specific apelor de munte.
In ceea ce priveste apele minerale din Sinaia, valorificarea lor va contribui la cresterea interesului
pentru efectuarea tratamentelor profilactice. In localitate exista deja cateva izvoare de ape minerale,
insuficient valorificate pana in prezent. Unele au fost folosite si se mai folosesc in mod empiric, de
catre localnici si vilegiaturisti. In diferite lucrari sunt citate urmatoarele surse de izvoare minerale din
acesta zona: Valea Cainelui, Valea Rea, Valea Seaca, Valea Neagra. Cea mai la indemana este sursa de
la Valea Cainelui. Apa de aici este adusa pe conducta pana aproape de gradinita de copii. Apele
minerale de aici izvorasc din Muntele Gagu, avand, pe alocuri, un regim torential; in anul 1928 au
intrat in atentia Institutului de Balenologie din Bucuresti. In acelasi an, exploatarea lor a fost
concesionata unei societati aflate sub patronajul Eforiei Spitalelor Civile si Bancii Romanesti. In anul
1939, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a trecut la captarea izvorului din Valea Cainelui, a construit
ziduri de sprijin puternice si contraforturi, din piatra, in jurul gurilor de scurgere a puternicelor jeturi de
apa. Prin studii de specialitate s-a demostrat ca aceste ape sunt indicate in cura de diureza, in litiaza
renala cu albuminuri usoare. Apa minerala de la Sinaia a dat rezultate bune in cazul pacientilor
hepatici, cu litiaza sau calculoza de tip cronic.Inca inainte de 1940 s-a evidentiat, prin cercetari, ca apa
din Valea Cainelui este oligominerala, slab sulfuroasa, similara cu cea a izvoarelor Aix-les-Bains si
Evian.
1.4 Potentialul turistic bio-pedo-geografic si al ariilor protejate
Invelisul vegetal si rolul sau in dezvoltarea turismului este puternic influentat de conditiile
morfologice si climatic, de particularitatile pedologice, geologice si morfometrice.
Solurile asigura, in mod indirect, vegetatia care, este un factor major in realizarea peisajelor,
atractii turistice improtante. Pe sectorul Posada – Poiana Tapului, corespunzator versantului estic al
Bucegilor (800 – 1650 m alt.), in zona etajului mijlociu al padurilor de amestec (brad, molid, fag), se
gasesc soluri brune de paduri si soluri argilo-iluviale. Ele s-au format pe stratele de Sinaia, pe flisul
marno-grezos si pe cuvertura lor. In partea sudica a acestui sector, inclusiv in Valea Izvorului, pe
versantii Muntilor Furnica si Vanturi, precum si pe alte suprafete corespunzatoare etajelor de fagete si
amestecului de fag, brad si molid, se dezvolta solurile brune acide, formate pe rocile acide,
conglomerate si pe depozite de dezagregare. In etajele padurilor de conifere, solurile brune podzolice
sunt, pe alocuri, asociate cu soluri brune. Podzolurile humico-feriiluviale se gasesc in etajul alpin
inferior, sub jnepenisuri si tufisuri. Pe sub padurile de fag se dezvolta solurile litomorfe (humico-
calcaroase).
Componentele invelisului biogeografic – fauna, flora – joaca un rol deosebit in diversificarea
potentialului turistic natural si contribuie la sustinerea fenomenului turistic, generand anumite forme de
turism. Sub aspectul vegetatiei, acest sector al vaii Prahovei prezinta o bogata varietate, aflandu-se in
concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In
etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul (Fagus sylvatica), bradul
(Abies alba) si molidul (Picea abies), la care se mai adauga laricea (Larix decidua) (fig nr.12), paltinul
(Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus glabra), frasinul (Fraxinus excelsior), plopul tremurator
(Populus tremula), mesteacanul (Betula Werrucosa). Etajului montan-superior ii sunt caracteristice
numai molidisurile pure (Picea abies), prezente, la peste 1500 m altitudine, in Valea lui Carp, Valea
Pelesului, Valea Izvorului, etc. Etajul subalpin cuprinde laricea si molidul, sub forma de palcuri. Tot
aici mai apar jneapanul (Pinus mugor) si arinul de munte (Alnus viridis) (fig nr.12).
Versantii impaduriti din jurul localitatii Sinaia
Specii de vegetatie caracteristice Vaii Prahovei (brad, arin de munte).
Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-
un covor vegetal adaptat la vant, uscaciune si temperaturi mai scazute. In aceasta zona intalnim
pernisele de iarba rosioara (Silene acaulis) si tufisurile de ochiul gainii (Primula minima). De
asemenea, parusca (Festuca supina), paiusul rosu (Festuca rubra), etc. In etajul montan intalnim rar
alunul (Corylus avellana), liliacul salbatic (Syringa vulgaris); acestea din urma numai pe stancile
Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa.
Fauna din acest areal se impune prin varietate, din punct de vedere turistic prezentand
importanta prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Vanatul intens si practicarea
masiva a drumetiilor, mai ales in ultima suta de ani, patrunderea in munti a mijloacelor de transport
mecanizate au determinat o rarire evident a animalelor salbatice din acest areal, cu exceptia ursului,
pripasit pe aici in ultimii ani de prin alte parti. In conditiile aratate, animalele salbatice si-au cautat
refugiul in locuri mai ferite din preajma Sinaiei. Dintre ele amintim cateva de interes cinegetic: cerbul
(Cervus elaphus), ursul (Ursus arctos), caprioara (Capreolus- capreolus), capra neagra (Rupicapra-
rupricapa) (fig nr.15), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes-vulpes), rasul (Felix
lynx). Acestora li se adauga veverita (Sciurus vulgaris), iepurele
(Lepus) si diferiti soareci de padure (Mus musculus). In apele
cristaline din zona, pastravul (Salmo trutta fario) isi are un mediu
prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla (Turdus
merla), gaita (Garrulus glandarius), pupaza (Upupa epops), cotofana
(Pica pica), ciuful de padure (Asio otus), vulturul plesuv (Gyps
fluvus fluvus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), gaina salbatica
sau gainusa (Gallinula), privighetoarea (Luscinia megarhines), cucul
(Cuculus canorus), cinteza (Fringila coeleles) etc.
Rezervatii naturale, monumente ale naturii. In perimetrul acestui sector al vaii Prahovei, in Bucegi si la
poalele Garbovei se gasesc mai multe rezervatii naturale si monumente ale naturii. Dincolo de
importanta lor ca resurse naturale de biodiversitate si peisaj, ele presupun conditii stricte de
monitorizare a circulatiei turistice si de realizare a unor amenajari turistice adecvate din punct de
vedere ambiental si estetic, care sa conduca la dezvoltarea unor
forme variate de turism (odihna, recreere, ecologic, stiintific,
alpinism) cu reale beneficii asupra comunitatii locale.
“Rezervatia Babele” include atat interesante forme de relief
(Babele, Sfinxul), cat ti asociatii vegetale alpine cu argintica, iarba
rosie, micsunea de munte, etc.
Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine,
sunt ocrotite asociatiile de tundra alpine, cu o specie endemica
pentru Meridionali – Poa contracta.
In ansamblul masivului Bucegi, in special, in rezervatii, sunt
ocrotite animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte, etc.
2.Potential turistic antropic.
2.1 Obiective turistice cultural-istorice si religioase
CAZINOUL SINAIA
Monumentala cladire a Cazinoului din Sinaia este si astazi unul dintre edificiile – simbol ale
orasului. Amplasat in partea Nordica a Parcului Dimitrie Ghica, ocupand o suprafata considerabila,
intre Strada O.Goga (fosta 30 Decembrie) si Bd.Carol I (fost Carpati), prin stilul si amploarea
constructiei sale, Cazinoul a atras de la inceput atentia vizitatorilor (fig nr.20). Arhitectura sa,
spatioasele sali unde se practicau diferite jocuri de noroc (ruleta, baccara) prezinta si azi un mare
interes. Cladirea Cazinoului din Sinaia, ca si cea a Hotelului Palace, a fost construita intr-un timp
record. Terenul ocupat de Cazinou era proprietatea Eforiei Spitalelor Civile, care-l cumparase de la
mostenitorii lui Dimitrie Ghica. Pe suprafata respectiva de teren fusese construita prima vila din
localitate, de catre principele Dimitrie Ghica. Lucrarile de constructie a Cazinoului au inceput la 26
noiembrie 1911 (ca si la Palace),
desfasurandu-se intr- un ritm rapid, astfel
incat la 15 iulie 1912 ele erau deja
finalizate.
In anul 1914, Cazinoul a fost

concesionat baronului Maraseille, care se
ocupa de organizarea tuturor activitatilor
specifice din cadrul acestuia. La data de
31 ianuarie 1948 s-a decis trecerea unor
obiective, printre care si Cazinoul din
Sinaia, din proprietatea Eforiei
Spitalelor Civile in proprietatea statului.
Cladirea Cazinoului a fost folosita catva
timp, de Societatea de Cruce Rosie pentru indeplinirea unor scopuri umanitare. In anii urmatrori, dupa
importante reparatii si adaptari, Cazinoul a devenit Casa de Cultura a Sindicatelor din Sinaia,
inaugurata la 1 mai 1955. In anul 1978, localul a fost destinat unor servicii protocolare. In februarie
1990, imobilul a fost transmis Ministerului Culturii, iar dupa cateva zile, Ministerului Turismului.
Ulterior,in 1995, Cazinoul a trecut in Administratia Protocolului de Stat.
CASA MEMORIALA GEORGE ENESCU –VILA LUMINIS
Se afla situata in cartierul Cumpatu, singurul cartier al orasului Sinaia asezat pe malul drept al
raului Prahova. In destinul stralucit al lui George Enescu, orasul Sinaia si vila 'Luminis' au o
semnificatie aparte. George Enescu si-a organizat viata in asa fel incat, in perioada dintre concerte sa-si
afle ragazul de a putea compune, facandu-si un refugiu din vila de la Sinaia. Vila nu a fost construita
intamplator la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atat sentimental, cat si profesional de acest oras,
datorita sprijinului reginei Elisabeta, Castelul Peles, fiind pentru el o poarta de lansare in lumea
culturala muzicala a momentului.
Vila a fost construita intre anii 1923 - 1926, de arhitectul
Radu Dudescu fiind realizata intr-un stil autentic romanesc, si
integrata armonios in ambianta inspiratoare a muntilor Bucegi .
CASTELUL PELES
Castelul Peles din Sinaia, unul dintre cele mai impresionante castele din Romania, este un
important reper turisic din zona Valea Prahovei, atragand atentia prin arhitectura si prin pozitia lui
izolata, intr-un loc retras dar pitoresc A devenit unul dintre cele mai importante monumente ale
Europei secolului al-XIX-lea. Constructia a fost finantata din caseta particulara a lui Carol I, dar si din
lista civila. Costurile etapei 1873 – 1883, atat pentru constructie cat si pentru lucrari de decoratie s-au
ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, pana in anul 1914, la suma de 16 milioane
lei-aur.
Dificultatile tehnice, respectiv alunecarile de teren ce

necesitau ziduri puternice de sustinere, cat si prezenta multitudinii
de izvoare subterane ce trebuiau captate intr-o retea de drenuri, au
impus aducerea la Sinaia a unei autoritati in materie, arhitectul-
profesor Wilhelm von Doderer. Dupa planurile acestuia si in
conditii tehnice identice celor de la Sinaia, se construise complexul
balnear de la Mehadia, pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. Lupta
cu elementele capricioase ale naturii si supunerea acestora a durat
doi ani.
CASTELUL PELISOR
Castelul Pelisor este un castel de mici dimensiuni construit in parcul castelului Peles in stilul
Renasterii Germane. Ridicat intre 1899 si 1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de artistul
vienez Bernhardt Ludwig, Dupa dorinta lui Carol, trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de
cum un castel. Pelisorul cu arhitectura sa, cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu
cele 70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel care va fi locuit permanent vara din anul
1903 (fig nr.32). Din 1993, vizitatorii au prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si regale,
camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictura al
fostei regine Maria, precum si micuta Capela bizantina
amenajata in interiorul cladirii.
2.2 Arhitectura specifica a caselor si cladirilor publice din
culoarul Prahovei
Odata cu dezvoltarea economica a orasului Sinaia, zona de influenta a acestei localitati

(incluzand localitatile Posada si Poiana Tapului) a devenit una dintre zonele de mare interes pentru
clasa politica romaneasca, iar in oras au fost construite multe resedinte private, amplasate in zone
pitoresti si beneficiind de o arhitectura (exterioara si interioara) deosebita. Dotarile de patrimoniu
muzeistic si arhitectural al orasului Sinaia se situeaza la un nivel de exceptie.
Insa constructia de noi cladiri a luat amploare dupa vindecarea ranilor razboiului, cand viata a
inceput sa se normalizeze, si o clasa prospera a oamenilor de afaceri, fabricanti, negustori, si chiar
intelectuali de frunte, doreau “o vila la Sinaia” iar alti intreprinzatori, apreciind viitorul statiunii si-au
deschis noi hoteluri, pensiuni si magazine.
Marea majoritate a construcțiilor s-au realizat in anii de prosperitate economica 1930 – 1940. Pe
bulevard, peste drum de sediul Eforiei, s-a construit Hotelul Parc (1930) a lui Grigorescu, avand la
parter o cofetarie si un restaurant cu gradina.
Noul Cazino (1934) cu jocuri de noroc, actualul Cinematograf Perla, s-a construit ca urmare a
unei neintelegeri intre George Litman, si Jak Samuel si Penkas, proprietarii jocurilor Cazinoului mare
din parc. Acesta a functionat aproximativ doi ani, dupa care si-a schimbat profilul de activitate.
Arhitectul Jean Krakauer, a construit pe str. Octavian Goga nr. 7-9, doua vile tip blochaus, Bucegi si
Carpati (1935) cu pravalii la parter si cate 5 nivele de apartamente, pe care le-a vandut celor interesati.
In continuare, pe aceiasi strada la nr. 11, arhitectul Constantin Iotzu, a construit Hotelul – pensiune
Excelsior (1934).
Farmacistul Russe Stanescu, si-a supraetajat Hotelul Bulevard si l-a modernizat, schimbandu-i
infatisarea.
Noua Gara Regala a fost construita dupa proiectul arhitectului Duiliu Marcu (1939) cladire de
piatra in stil romanesc, purtand in acea vreme, insemnele regale ale lui CAROL al II-lea, cu o remiza in
care incapea tot trenul regal si cu o piata mare la iesire, corespunzatoare primirilor la nivel de sefi de
stat. In salonul central, incaperea este dominata de o picture murala (5.50 x 5.50m), reprezentand o
vanatoare domneasca de mistreti, cu 8 personaje calari in marime naturala, care se mai pastreaza si azi.
Castelul Peles Sinaia, este creatia arhiectilor Johannes Schultz si Karel Liman avand un profil
bine determinat. Decoratorii prestigiosi J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz si
Berhard Ludwig din Viena au facut din castelul Peles cel mai important edificiu de acest tip din
Romania si poate chiar din Europa celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea. Aceasta opera
arhitectonica pastreaza caracteristicile arhitecturii specifice stilului neorenasterii germane caracterizata
de: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea compozitiei fatadelor, asimetria
corpurilor,abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative.
Castelul Pelisor este amplasat la cateva sute de metri de castelul Peles si a fost construit intre
1899-1903 in stilul Renasterii Germane. A fost inaugurat la 24 mai 1903 , fiind construit dupa planurile
arhitectului Liman ce a colaborat permanent cu Regele Carol I. Pelisorul, dupa dorinta lui Carol,
trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Cu toate acestea, Pelisorul cu
arhitectura sa - stilul renasterii germane- cu turlele sale acoperite cu tigla smaltuita cu culori vii, cu cele
70 de camere decorate artistic, este un veritabil castel.
Corpul de garda - a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-
1909 in stilul Renasterii germane.
Economatul a fost construit initial ca o casa modesta fiind refacut ulterior in stilul de Burg
german.
Manastirii Sinaia ii este specifica arhitectura de tip brancovenesc care adauga partilor
caracteristice bisericilor romanesti - pronaos, naos si altar – a patra forma, sub forma unei camere
deschise sustinuta de coloane, pridvorul.
Prezenta diferitelor tipuri de arhitectura de pe teritoriul orasului Sinaia incanta turistii datorita
aspectului de unitate in diversitate.
2.3 Festivaluri si manifestari culturale
Festivalul “Sinaia Forever” - a devenit demult o traditie si totodata si cel mai important
eveniment al orasului Sinaia, ajungand in acelas an la cea de-a XIV-a editie.
In anul 2004 festivalul s-a desfasurat in perioada 24 – 26 septembrie sub sloganul: „Asa a
inceput” timp in care la Sinaia s-au intalnit cele mai reprezentative nume din muzica de toate genurile,
proiectie de film in aer liber, expozitie de fotografie retro, arta mestesugareasca; la eveniment
participand, pe langa sinaieni, un numar de peste 30.000 de turisti.
In anul 2005 festivalul a avut loc in perioada 30 august – 2 septembrie sub denumirea: „O Sinaie
europeana” orasul devenind astfel, timp de trei zile, ceea ce era in perioada regalitatii: un loc al
promenadei, costumelor si masinilor de epoca (fig nr.43).
„Sinaia forever” 2006 a fost cea de-a XII-a editie a festivalul care celebreaza zilele orasului
desfasurandu-se in perioada 29 septembrie – 1 octombrie. Tema editiei a fost „Galaxia tineretii”,
festivalul bucurandu-se de prezenta a peste 50.000 de turisti.
In anul 2007 festivalul a avut loc in data de 28-30 septembrie fiind la cea de a XIII-a editie. Tema
editiei s-a intitulat: „Intri in poveste!”, spectacolele oferite pubicului fiind in numar mare si foarte
diversificate:
- la Casino spectacole de teatru cu actorii Teatrului de Revista “Constantin Tanase”: Alexandru

Arsinel, Stela Popescu, Adriana Trandafir, Nae Lazarescu, Vasile Muraru si Cristina Stamate;
- la Castelul Peles expozitii si vernisaje;
- in Parcul “Dimitrie Ghica” concerte: Andra, Bandidos, Loredana, Anda Adam, Simplu, Voltaj,
Corina, Mandinga, Holograf;
 Un eveniment aparte la capitolul gastronomie este expozitia “Sinaia in bucate” ce era o traditie
inainte de 1989 care acum a fost reinviata astfel incat pe data de 21 noiembrie 2007 a avut loc cea de-a
doua editie. In cadrul acesteia actiuni, cei mai renumiti bucatari din judetul Prahova se intrec in a oferi
cele mai alese mancaruri publicului de la aperitive pana la supe, sarmalute, carnati, preparate din vanat
si chiar purcei de lapte. Nu lipsesc cozonacii, colacii, prajiturile si torturile.
In anul 2007 expozitia s-a bucurat de participarea a 17 restaurante si cofetarii de pe Valea
Superioara a Prahovei.
 Cupa de schi alpin 'Sinaia pe partie' a ajuns in anul 2008 la cea de-a treia editie fiind un
eveniment organizat de Primaria orasului Sinaia care se desfasoara in Valea Dorului. Aceasta este o
actiune de iincurajare a localnicilor la practicarea schi-ului si valorificarea totodata a vastului domeniu
schiabil pe care orasul il detine. De la an la an numarul participantilor la acest concurs a crescut. In
anul 2006 au fost 116 concurenti, in 2007 au participat 175, iar anul in anul 2008 era asteptat un numar
mai mare de participanti.
 Festivalului de muzica pop pentru copii 'Cerbul Copiilor' este o actiune initiata de Primaria
orasului Sinaia impreuna cu Asociatia 'Agentia Internationala Rainbow Music' avand parte participare
internationala.. Acesta este un concurs de interpretare si creatie care isi propune sa scoata in evidenta
munca si talentul copiilor si sa promoveze muzica romaneasca si internationala de calitate.
In editia a II-a a festivalului, desfasurata in perioada 31 mai- 2 iunie 2007, pentru a participa in
finala, concurentii care reprezinta orasele: Botosani, Balan, Bucuresti, Chisinau, Iasi, Oradea, Mioveni,
Onesti, Tecuci, Giurgiu si Urziceni, au trecut de preselectii si selectii. Anul acesta festivalul va ajunge
la cea de a III-a editie.
3.Potentialul tehnico-economic
Pe Valea Prahovei sunt situate numeroase statiuni turistice a caror principala atractie turistica o
reprezinta posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. In arealul care reprezinta subiectul analizat in
aceasta lucrare, cea mai importanta statiune turistica este Sinaia, care detine numeroase partii pentru
schi dar si un numar mare de amenajari in acest scop. De asemenea, pe timp de vara statiunea montana
este solicitata pentru atractiile naturale, conditiile climaterice, pentru odihna, tratament si nu in ultimul
rand pentru practicare drumetiilor. Poiana Tapului este de asemenea statiune turistica dar care nu detine
insa partie de schi dar totusi este vizitata de numerosi turisti si apreciata pentru peisajele montane
deosebite.
Datorita unitatilor de relief accesibile turistilor, a climatului favorabil, a numeroaselor obiective

turistice dar si potentialului turistic diversificat, acest sector al Vaii Prahovei ofera posibilitatea
practicarii unor numeroase si variate tipuri si forme de turism.
Turismul montan de recreere si agrement.

Turismul de recreere valorifica, in primul rand, insusirile estetice ale fondului turistic apartinand
cadrului natural.
Acest tip de turism antreneaza cel mai mare numar de persoane, ponderea decisiva a participantilor
recrutandu-se din randul populatiei urbane de toate varstele, in vreme ce populatia rurala participa in
procente minime.
In general, predomina turismul de scurta si medie durata, echivalent week-end-ului sau unei fractiuni
din concediul de odihna, care utilizeaza dotari specifice, (piscine, terenuri de sport, discoteci, pub-
uri,etc).
Turismul pentru sporturi de iarna
Practicarea acestei forme de turism este favorizata de dotarile caracteristice existente intre statiune
si zona montana inalta, precum si de infrastructura specifica, tehnica, formata din mijloace de transport
pe cablu si partii amenajate.
Ponderea turistilor veniti pentru practicarea acestui tip de turism este de 50-75%, iar numarul celor de
pe partii se dubleaza la sfarsitul fiecarei saptamani.
Turismul curativ
In Sinaia s-au valorificat inca din secolul trecut factori de cura de o deosebita importanta: climatul
subalpin puternic ionizat, actiunea specifica de sedare pe fondul unei presiuni atmosferice scazute, lipsa
vanturilor puternice si a variatiilor mari de temperatura, aeroionizarea puternica asigurata de versantii
padurosi.
Nu in ultimul rand, s-au valorificat apele minerale existente in zona (in special cele de pe valea
Cainelui) care erau folosite inca de la inceputul secolului al VIII-lea.
Apele minerale din Sinaia au o compozitie asemanatoare cu apele minerale Evian si pot fi folosite si in
tratarea anumitor cazuri de reumatism.
In Sinaia functioneaza, in prezent, doua baze de tratament balnear: una in cadrul Policlinicii Balneare a
Hotelui Paltinis (fostul Hotel al Bailor) iar o alta la Hotelul Mara.
Turismul cultural
Turismul cultural sau de vizitare se desfasoara mai ales cu mijloace automobilistice si are ca
motivatie existenta unor obiective turistice de provenienta antropica cu caracter original si chiar uneori
cu valoare de unicat, concentrate in arealul statiunii Sinaia: Castelul Peles, Manastirea Sinaia, in
localitatea Posada : Muzeul cinegetic Posada, etc.
Eficienta sa economica este cea mai redusa dintre toate tipurile de turism amintite.
Fenomenul se explica prin caracterul itinerant de mare mobilitate si care este reflectat de numarul mare
de persoane implicate, comparativ cu numarul relativ restrans de nopti de cazare inregistrate de catre
acestea.
Turismul polivalent
Intruneste atributele rezultate prin asocierea recrearii cu refacerea fizica si psihica de ordin
curativ, sau ale recrearii cu informarea si culturalizarea, etc.
De altfel, nici unul dintre tipurile de turism descrise anterior nu este pur.
In cadrul turismului polivalent includem si turismul profesional, practicat ocazional si intermitent de
catre o categorie de persoane antrenate in activitati economice sau sociale (oameni de stiinta, oameni
de afaceri, medici, persoane aflate la studii, sportivi) in alte locuri decat cele de resedinta. Acest tip de
turism cunoaste in Sinaia si in imprejurimile acesteia o deosebit de mare frecventa in ultimii 10 ani.
Cap.II Studiul actual de amenajare si dezvoltare turistica din judetul Prahova
1.Structuri de primire turistica.
Pe teritoriul judeţului Prahova se întretaie paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de

26olongitudine estică, într-un punct situat în apropierea oraşului Ploieşti, pe raza localităţii Blejoi.
Suprafaţa totală a judeţului Prahova este de 4.716 Km2, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din
suprafaţa ţării.
Aflat în sudul lanţului carpatic, judeţul Prahova se desfaşoară pe direcţia NNV-SSE, fiind
limitat la nord de judeţul Braşov, la est de judeţul Buzău, la vest de judeţul Dâmboviţa iar la sud de
judeţul Ilfov şi judeţul Ialomiţa. Este străbătut de paralela 45° şi meridianul de 26°.
Reşedinţa judeţului esteMunicipiul Ploieşti. Celelalte centre urbane sunt Municipiul Câmpina şi
oraşele: Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Urlaţi, Mizil,
Slănic,Plopeni şi Vălenii de Munte.
Suprafata Regiunea
Judetul Prahova
Sud-Muntenia
Suprafata totala(ha) 3.445.299 471.587
Organizarea administrativa a teritoriului, pe categorii de unitati administrative, macroregiuni, regiuni

de dezvoltare și judete:
Categ de unitati admin. Macroregiuni,regiu Unitati de Ani

ni de dezvoltare și masura
judete
Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014
Orase Prahova Numar 12 12 12 12 12
Localitati componente Prahova Numar 53 53 53 53 53
ale munic. și oraselor
Comune Prahova Numar 90 90 90 90 90
Sate Prahova Numar 405 405 405 405 405
Date demografice
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare și judete
Anii
Medii de Macroregiuni,regiuni de Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Sexe
rezidenta dezvoltare și judete
UM:numar persoane
Numar persoane
Total Total Prahova 833823 830370 826511 821879 817954

Total Total PoianaTapului (Busteni) 10223 10231 10174 10118 10055
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete și localitati
Anii
Varste și Anul Anul Anul Anul
grupe de Anul 2010
Sexe Judete Localitati 2011 2012 2013 2014
varsta
UM:numar persoane
Numar persoane
Oras Busteni
Masculin Prahova (Poiana 4871 4886 4856 4836 4791
Tapului)
Total
Oras Busteni
Feminin Prahova (Poiana 5352 5345 5318 5282 5264
Tapului)
In judetul Prahova unitatile de cazare turistica sunt concentrate pe Valea Prahovei (orasele
Sinaia siBusteni detin 58 % din totalul locurilor de cazare) și în municipiul Ploiesti.Structurile de
cazare dinzona Teleajenului și Slanic sunt mai slab reprezentate, fiind amplasate în principal în
localitatileSlanic, Cheia și Maneciu (12 % din numarul total de locuri).
In privinta sosirilor turistice evolutia acestora nu este una constanta, prezentand variatii
importante de-a lungul ultimilor ani.
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, judete și localitati
Ani

Tipuri de structuri de primire 2010 2011 2012 2013 2014
Judete Localitati
turistica
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar
Hoteluri Prahova TOTAL 57 68 74 77 74
Hosteluri Prahova TOTAL 3 4 5 7 7
Hoteluri apartament Prahova TOTAL 2 2 2 2 2
Moteluri Prahova TOTAL 12 17 15 17 16
Vile turistice Prahova TOTAL 38 36 35 38 40
Cabane turistice Prahova TOTAL 13 10 12 12 12
Bungalouri Prahova TOTAL 1 1 1 1 1
Campinguri Prahova TOTAL : : : : 1
Tabere de elevi și prescolari Prahova TOTAL 3 3 3 3 3
Pensiuni turistice Prahova TOTAL 76 85 83 99 99
Pensiuni agroturistice Prahova TOTAL 28 31 32 37 31

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, judete și localitati
Ani

Tipuri de structuri de primire 2010 2011 2012 2013 2014
Judete Localitati
turistica
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Campinguri Prahova TOTAL : : : : 28
Tabere de elevi și prescolari Prahova TOTAL 154 154 154 154 154
Cel mai mare numar de turisti, in ceea ce priveste sosirile turistice in perioada anilor 1996-2006,
s-a inregistrat in anul 1998 respectiv 202.687 turisti iar cea mai mica valoare in anul 2002 cu un numar
de 148.824 turisti (fig nr.54). Dupa anul 2002 numarul acestora a inregistrat o crestere continua astfel
ca in ultimul an pentru care am obtinut date (2006), numarul sosirilor turistice a fost de 191.269 turisti.
Aceasta crestere lenta dar constanta a numarului de turisti sositi se datoreaza in principal cresterii
numarului de locuri de cazare si a unor activitati turistice ce atrag tot mai multi turisti (ex: Festivalul
“Sinaia forever”).
Capacitatea de cazare turistica în functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe macroregiuni, regiuni de
Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni Ani

primire turistica de dezvoltare și judete
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
UM: Locuri- zile

locuri-zile locuri-zile locuri-zile locuri-zile locuri-zile
Hoteluri Prahova 2027801 2153953 2134333 2340653 2329094
Hosteluri Prahova 43630 60975 57114 113073 171217
Hoteluri apartament Prahova 21378 30660 30660 30744 30660
Moteluri Prahova 196903 205992 240261 254552 283141
Vile turistice Prahova 276925 271812 270800 263186 289281
Cabane turistice Prahova 204089 184812 127646 118008 139530
Bungalouri Prahova 2920 2920 2920 2920 2920
Tabere de elevi și Prahova 48180 54028 56210 56364 56210

prescolari
Pensiuni turistice Prahova 505027 506135 552825 584050 669929
Pensiuni Prahova 145004 135275 131424 151673 203008

agroturistice
Capacitatea de cazare turistica lunara în functiune pe tipuri de structuri de primire turistica pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare și judete
Luni
Lun Lun Lun Lun

Lun Lun
Luna Luna a a a a Luna Luna Luna
a a Luna
Tipuri ianua februa mart april iuni aug octomb noiemb decemb
mai iulie septemb
de rie rie ie ie e ust rie rie rie
Macroregi 201 201 rie 2014
struct 2014 2014 201 201 201 201 2014 2014 2014
uni, 4 4
uri de 4 4 4 4
regiuni de
primir
dezvoltare
e UM: Locuri- zile
și judete
turisti
ca
Nu Nu Nu Nu Nu Nu
Num Numa
mar mar mar mar mar mar Numar Numar Numar Numar
ar r
locu locu locu locu locu locu locuri- locuri- locuri- locuri-
locuri locuri-
ri- ri- ri- ri- ri- ri- zile zile zile zile
-zile zile
zile zile zile zile zile zile
TOT 3382 31117 343 340 349 337 350 354

Prahova 339504 350247 335730 347777
AL 23 4 976 844 222 674 653 225
2.Circulatia turistica si fluxurile turistice.
Circulatia turistica este una dintre cele trei componente esentiale ce definesc fenomenul turistic
reflectand modul si nivelul de valorificare a potentialului turistic dar si un proces demografic constand in
deplasari temporare de populatie.
In acest areal circulatia turistica prezinta valori crescute datorita pe de-o parte obiectivelor si
dotarilor turistice prezente in zona si, pe de alta parte, multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate
si care atrag mai multe tipuri de turisti.
Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1 septembrie si in
sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie. In functie de intensitatea cererii si deci a gradului de
ocupare a capacitatilor de cazare se mai disting: un sezon intermediar: luna februarie, 15mai-10 iulie, 10
septembrie-31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie, noiembrie si 1-20 decembrie.
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, categorii de confort si tipuri
de turisti, pe luni
Tipu Cate Tip Luni

ri de gorii uri
struc de de
turi confo turi
de rt sti Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
prim ianua febru marti aprili mai iunie iulie augu septe octo noie dece
ire rie arie e e 2014 2014 2014 st mbrie mbrie mbrie mbrie
turis 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014
tica
UM: Numar persoane
Num Num Num Num Num Num Num Num Numa Numa Numa Numa
ar ar ar ar ar ar ar ar r r r r
perso perso perso perso perso perso perso perso persoa perso perso perso
ane ane ane ane ane ane ane ane ne ane ane ane
Tota Total Tot 4254 4851 5176 5534 7238 8082 1026 1202 82566 7156 6110 54845
l al 99 44 45 73 73 74 610 773 0 07 15 7
Sosiri ale turistilor în structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri
de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și judete
Tipuri de Tipuri de Macroregiuni, Ani

structuri de turisti regiuni de
primire dezvoltare și judete Anul Anul Anul Anul Anul
turistica 2009 2010 2011 2012 2013
UM: Numar persoane

persoane persoane persoane persoane persoane
Hoteluri Români Prahova 193785 189158 201064 225322 216683
- Străini Prahova 38929 39821 39848 42292 43421
Hosteluri Români Prahova 1895 2526 2428 7409 9887
- Străini Prahova 59 49 30 273 325

apartament
- Străini Prahova 69 246 289 366 540
Moteluri Români Prahova 20293 16891 17614 21018 15427
- Străini Prahova 1959 1398 621 1438 892
Vile turistice Români Prahova 17634 19821 18207 17692 20456
- Străini Prahova 1098 2388 2793 1714 1916
Cabane Români Prahova 8625 6812 5864 5893 5394

turistice
Bungalouri Români Prahova 451 277 200 206 270
Tabere de Români Prahova 3372 3488 3235 3211 2554

elevi și
prescolari
- Străini Prahova : : : 99 :
Pensiuni Români Prahova 31158 27266 34488 33560 34024

turistice
- Străini Prahova 1582 1110 1745 1331 976
Pensiuni Români Prahova 7121 5423 5266 7406 10444

agroturistice
- Străini Prahova 382 258 225 443 348
Sosiri ale turistilor în structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri
de turisti, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și judete
Ani
Tipuri de structuri Macroregiuni,
Tipuri de
de primire regiuni de dezvoltare
turisti UM: Numar persoane
turistica și judete

Hoteluri TOTAL Prahova 232714 228979 240912 267614 260104
Hosteluri TOTAL Prahova 1954 2575 2458 7682 10212
Hoteluri
TOTAL Prahova 1240 2017 2254 2982 3094
apartament
Moteluri TOTAL Prahova 22252 18289 18235 22456 16319
Vile turistice TOTAL Prahova 18732 22209 21000 19406 22372
Cabane turistice TOTAL Prahova 8655 6866 5915 5946 5448
Bungalouri Total Prahova 512 330 243 308 381
Tabere de elevi și
Total Prahova 3372 3488 3235 3310 2554
prescolari
Pensiuni turistice Total Prahova 32740 28376 36233 34891 35000
Pensiuni
Total Prahova 7503 5681 5491 7849 10792
agroturistice
Sosiri ale turistilor în structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, categorii de
comfort și tipuri de turisti
Tipuri de Categorii Tipuri de turisti Ani

structuri de de confort Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
primire
turistica UM: Numar persoane
Total Total Români 4865545 4726414 5514907 6030053 6225798
- - Străini 1275590 1346343 1516699 1656436 1717355
Total (români + 6141135 6072757 7031606 7686489 7943153
străini)
Sosiri ale turistilor în structuri de primite turistica pe tipuri de structuri,pe judete și localitati
Ani
Tipuri de structuri de
Judete Localitati UM: Numar persoane
primire turistica
Tabere de elevi și
Prahova TOTAL 3372 3488 3235 3310 2554
prescolari
Numarul de innoptari in structurile turistice din acest sector al Vaii Prahovei in anul 2006 era
de 476.487 innoptari din care 90.627 reprezentau turisti straini si 385.860 fiind realizate de turistii
romani. el mai mare numar de innoptari turistice se inregistreaza in hoteluri: 326.433 innoptari, urmate
de hotelurile de tratament (84476 innoptari) si pensiunile urbane (20140 innoptari). La capatul opus se
situeaza campingurile cu doar 25 de innoptari si hostelurile cu 1783 innoptari (tabel nr.7). Aceasta
situatie foarte diferita de la un tip de unitate de cazare la alta, se datoreaza, in principal, capacitatilor
diferite de cazare precum si gradului de confort pe care fiecare dintre acestea il ofera.
Innoptari în structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul Anul
structuri de Tipuri de regiuni de Anul 2012 Anul 2013
2009 2010 2011
primire turisti dezvoltare și
UM: Numar
turistica judete
- Străini Prahova 113910 112527 132512 131419 117170
Hosteluri Români Prahova 3036 5581 6833 18467 23737
Hoteluri
Români Prahova 2401 4705 4612 6370 6491
apartament
- Străini Prahova 112 469 633 784 1204
Moteluri Români Prahova 29134 28691 29753 31949 25874
- Străini Prahova 8967 12401 2676 2914 1962
Vile turistice Români Prahova 39565 41866 36676 35568 45995
- Străini Prahova 3065 4552 4205 3301 4412
Cabane
Români Prahova 23243 16018 10566 10210 9667
turistice
- Străini Prahova 37 105 529 226 107
Bungalouri Români Prahova 963 593 421 310 380
- Străini Prahova 144 187 128 281 277
Tabere de
elevi și Români Prahova 10476 10002 8292 8676 7902
prescolari
- Străini Prahova : : : 495 :
Pensiuni
Români Prahova 70698 65906 71719 72030 73574
turistice
- Străini Prahova 5369 3730 4531 4224 2176
Pensiuni
Români Prahova 18775 12977 14261 17619 25573
agroturistice
- Străini Prahova 1149 884 659 2576 1059
Turistii romani prefera pentru innoptari hotelurile, dar nu intr-un procent atat de mare precum
turistii straini. Urmatoarele unitati de cazare preferate de turistii romani sunt hotelurile de tratament si
vilele (fig nr.55). Pensiunile urbane sunt de asemenea utilizate de turistii romani pentru innoptarile in
aceasta zona, iar in mai mica masura acestia utilizeaza si cabanele.
Printre unitatile de cazare care sunt folosite de turistii romani se mai numara si pensiunile urbane,
campingurile si taberele de elevi dar intr-o masura mai mica datorita capacitatii reduse de cazare dar si
gradului de confort mai scazut.
Innoptari în structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și judete
Ani
Tipuri de structuri de primire Tipuri de Macroregiuni, regiuni de 2009 2010 2011 2012 2013
turistica turisti dezvoltare și judete
UM: Numar
Hoteluri Total Prahova 599541 590315 642675 692418 645834
Hosteluri Total Prahova 3114 5647 6894 19606 24415
Hoteluri apartament Total Prahova 2513 5174 5245 7154 7695
Moteluri Total Prahova 38101 41092 32429 34863 27836
Vile turistice Total Prahova 42630 46418 40881 38869 50407
Cabane turistice Total Prahova 23280 16123 11095 10436 9774
Bungalouri Total Prahova 1107 780 549 591 657
Tabere de elevi și prescolari Total Prahova 10476 10002 8292 9171 7902
Pensiuni turistice Total Prahova 76067 69636 76250 76254 75750
Pensiuni agroturistice Total Prahova 19924 13861 14920 20195 26632
Cap.III.Analiza circulatiei turistice din judetul Prahova si la nivelul “Complexului
Cochet”.
La nivelul anului 2004, durata medie a sejurului a avut valoare de 2,56 zile fiind diferita in
functie de nationalitatea turistilor astfel ca in cazul turistilor romani sejurul mediu era de 2,4 zile iar in
ceea ce priveste turistii straini sejurul mediu era de 2,85 zile.
Durata medie a sejurului difera si de la un tip de unitate de cazare la alta astfel incat in cazul
hotelurilor acesta are valoarea de 2,3 zile cu o valoare de 2,9 zile pentru turistii romani cazati aici si de
2,1 zile pentru turistii straini. Turistii cazati in hotelurile de tratament au un sejur mediu de 3,53 zile, cu
diferentieri astfel: turistii romani 3,6 zile si turistii straini 2,35 zile.
In perioada analizata, durata medie a sejurului in acest sector din Valea Prahovei a avut o
evolutie oscilanta (tabel nr.8). In 2002 a crescut la 2,96 zile, fata de 2,28 zile in 2001, insa in anii
urmatori a scazut sau s-a metinut la un nivel scazut. Durata medie a sejurului este mica, aproximativ 3
zile. Acest lucru se datoreaza faptului ca, in general, pe Valea Prahovei este practicat turismul de
weekend.
A) Analiza circulatiei turistice pe judetul Prahova:
1) Indicele modificarii cererii turistice globale:
CGi
∆CG(0−i) = 𝑥 100
CG0
Hoteluri:
5897
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 100,45 %
5870
6610
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 112,090 %
5897
6674
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 100,96 %
6610
6414
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 100,96 %
6674
Indicele modificarii cererii turistice globale
114.00%
112.00%
110.00%
108.00%
106.00%
104.00%
102.00%
100.00%
98.00%
96.00%
94.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Moteluri
722
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 129,159 %
559
678
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 93,90 %
722
787
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 116,076 %
678
686
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 87,166 %
787
Moteluri
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Hosteluri
216
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 110,769 %
195
309
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 143,055 %
216
467
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 151,132 %
309
467
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 100 %
467
Hosteluri
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Hosteluri
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Hoteluri apartament
84
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 100 %
84
84
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 100 %
84
84
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 100 %
84
84
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 100 %
84
Hoteluri apartament
120%
100%
80%
60%
Hoteluri apartament
40%
20%
0%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Vile turistice
778
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 104,289 %
746
773
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 99,357 %
778
881
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 113,971 %
773
855
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 97,08 %
881
Vile turistice
120.00%
115.00%
110.00%
105.00%
Vile turistice
100.00%
95.00%
90.00%
85.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Bungalouri
8
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 100 %
8
8
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 100 %
8
8
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 100 %
8
8
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 100 %
8
Bungalouri
120%
100%
80%
60%
Bungalouri
40%
20%
0%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Cabane turistice
415
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 80,115 %
518
446
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 107,46 %
415
448
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 100,448 %
446
448
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 100,448 %
446
Cabane turistice
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
Cabane turistice
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
In primii doi ani se observa o crestere a cererii turistice in comparatie cu urmatorii doi ani in care este
vizibila o scadere pronuntata a cererii turistice ,totusi,rezulta o creste semnificativa a cererii turistice in
toate unitatile de cazare (fapt demonstrat prin calculele prezentate mai sus).
2) Indicele repartiţiei cererii turistice globale, între cererea internă şi cererea externă,pe hotel:
CI CI
x 100; x 100
CG CG
unde: CI - cererea turistică interne
CE - cererea turistică externă.
HOTELURI:
Cererea interna:
𝐶𝐼
𝑥 100
𝐶𝐺
193785
𝑥 100 = 83,279 %
714
189158
𝑥 100 = 82,609 %
228979
201064
𝑥 100 = 83,459 %
240912
225322
𝑥 100 = 84,196 %
267614
216683
𝑥 100 = 83,306 %
260104
Cererea externa:
𝐶𝐸
𝑥 100
𝐶𝐺
38929
𝑥 100 = 16,720 %
232714
39821
𝑥 100 = 17,390 %
228979
39848
𝑥 100 = 16,540 %
240912
42292
𝑥 100 = 15,803 %
267614
38929
𝑥 100 = 16,693 %
232714
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
Hoteluri-cererea interna
40.00% Hoteluri-cererea externa
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
HOSTELURI:
Cererea interna:
1895
𝑥 100 = 96,980%
1954
2526
𝑥 100 = 98,097%
2575
2428
𝑥 100 = 98,779%
2458
7409
𝑥 100 = 96,446%
7682
9887
𝑥 100 = 96,817%
10212
Cererea externa:
59
𝑥 100 = 3,019 %
1954
30
𝑥 100 = 1,220 %
2458
49
𝑥 100 = 1,902 %
2575
273
𝑥 100 = 3,553 %
7682
325
𝑥 100 = 3,182 %
10212
120.00%
100.00%
80.00%
60.00% Hosteluri-cererea interna

Hosteluri-cererea externa
40.00%
20.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
HOTELURI APARTAMENT:
Cererea interna:
1171
𝑥 100 = 94,435%
1240
1171
𝑥 100 = 58,056%
2017
1965
𝑥 100 = 87,178%
2254
2616
𝑥 100 = 87,726%
2982
2554
𝑥 100 = 82,546%
3094
Cererea externa:
69
𝑥 100 = 5,564%
1240
246
𝑥 100 = 12,196%
2017
289
𝑥 100 = 12,821%
2254
366
𝑥 100 = 12,273%
2982
540
𝑥 100 = 17.453%
3094
100.00%
90.00%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00% Hotel apart.-cererea interna

Hotel apart.-cererea externa
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
CABANE TURISTICE:
Cererea interna:
8625
𝑥 100 = 99,653%
8655
6812
𝑥 100 = 99,213%
6866
5864
𝑥 100 = 99,137%
5915
5893
𝑥 100 = 99,108%
5946
5394
𝑥 100 = 99,008%
5448
Cererea externa:
30
𝑥 100 = 0,346%
8655
54
𝑥 100 = 0,786%
6866
51
𝑥 100 = 0,862%
5915
53
𝑥 100 = 0,891%
5946
54
𝑥 100 = 0,991%
5448
120.00%
100.00%
80.00%
Cabane turistice-cererea interna

60.00%
Cabane turistice-cererea
externa
40.00%
20.00%
0.00%
2010 2011 2012 2013 2014
Cererea interna este mult mai ridicata procentual fata de cererea externa,acest lucru fiin destul
de vizibil in anii de referinta (2009-2013) si pe toate unitatile de cazare.
3) Indicele de variaţie în timp a cererii (internă şi externă) pe unitati de cazare:
CEi CI i
ICE0  i   100 : ICI 0  i   100
CE0 CI 0
unde: ICEo-i - indicele de variaţie a cererii externe
ICIo-i - indicele de variaţie a cererii interne.
Pentru cererea interna:
Hoteluri:
189158
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 97,644%
193785
201064
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 106,296 %
189158
225322
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 112,054%
201064
216683
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 96,100 %
225322
Hoteluri-cerere interna
115.00%
110.00%
105.00%
100.00%
95.00%
90.00%
85.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hosteluri:
2526
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 133,200 %
1895
2428
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 96,100 %
2526
225322
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 112,055 %
201064
9887
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 133,400%
7409
Hosteluri-cerere interna
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hoteluri apartament:
1771
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 151,245 %
1171
1965
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 110,945%
1771
2616
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 133,144%
1965
2554
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 97,645 %
2616
Hoteluri apart-cererea interna
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Hoteluri apart-cererea interna
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Moteluri:
16891
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 83,254%
20293
17614
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 104,234%
16891
21018
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 119,334%
17614
15427
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 73,376%
21018
Moteluri-cerere interna
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Vile turistice:
19821
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 112,476%
17634
18207
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 91,867%
19821
17692
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 97,176%
18207
20456
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 115,676%
17692
Vile turistice-cerere interna
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%

60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2-13-2014
Bungalouri:
277
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 61,476%
451
200
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 72,287%
277
206
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 103,766%
200
270
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 131,055%
206
Bungalouri-crere interna
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Bungalouri-crere interna
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Pensiuni turistice:
27266
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥100 = 87,554%
31158
34488
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥100 = 126,423%
27266
34024
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥100 = 97,365%
34488
34024
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥100 = 101,335%
33560
Pensiuni turistice-cerere interna
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Pensiuni turistice-cerere interna

60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Pentru cererea externa:
Hoteluri:
39821
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 102,223 %
38929
39848
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 100%
39821
42292
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 106,133%
39848
43421
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 102,669%
42292
Hoteluri-cerere externa
107.00%
106.00%
105.00%
104.00%
103.00%
102.00%
101.00% Hoteluri-cerere externa
100.00%
99.00%
98.00%
97.00%
96.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hosteluri:
49
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 83,050%
59
30
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 61,224%
49
273
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 91%
30
325
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 119,047%
273
Hosteluri-cerere externa
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Moteluri:
1398
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 71,362%
1959
621
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 44,420%
1398
1438
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 231,561%
621
892
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 62,030%
1438
Moteluri-cerere externa
250.00%
200.00%
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
246
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 356,521%
69
289
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 117,479%
246
366
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 126,643%
289
540
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 147,540%
366
Hotel apart.-cerere externa
400.00%
350.00%
300.00%
250.00%
200.00%
Hotel apart.-cerere externa
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Bungalouri:
53
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 86,885%
61
43
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 81,132%
53
102
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 237,209%
43
111
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 108,823%
102
Bungalouri-cerere externa
250.00%
200.00%
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Vile turistice:
2388
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 217,486%
1098
2793
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 116,959%
2388
1714
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 61,367%
2793
1916
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 111,785%
1714
Vile turistice-cerere externa
250.00%
200.00%
150.00%

100.00%
50.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Pensiuni turistice:
1110
𝐼𝐶𝐸2010−2011 = 𝑥100 = 70,164%
1582
1745
𝐼𝐶𝐸2011−2012 = 𝑥100 = 157,207%
1110
1331
𝐼𝐶𝐸2012−2013 = 𝑥100 = 76,275%
1745
976
𝐼𝐶𝐸2013−2014 = 𝑥100 = 73,328%
1331
Pensiuni turistice-cerere externa

180.00%
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
Pensiuni turistice-cerere
80.00% externa
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2010-2011 2011-2012 2013-2013 2013-2014
4)Indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru fiecare unitate de cazare in
parte:
CH0
∆CHo−i = x 100
CHi
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Hoteluri
98,39% 105,211% 111,083% 97,193%
131,780% 95,456% 312,456% 132,93%

Hosteluri
162,661% 111,750% 132,299% 103,755%

Hoteluri apartament
Moteluri 82,190% 99,704% 123,147% 72,671%
Vile turistice 118,561% 94,556% 92,409% 115,283%
Cabane turistice 79,329% 86,636% 100,524% 91,6245%
Bungalouri 64,453% 73,636% 126,748% 123,701%
Pensiuni turistice 86,670% 127,688% 96,296% 100,312%
Pensiuni agroturistice 75,716% 96,655% 142,942% 137,495%

Hoteluri:
228979
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 98,39
232714
240912
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 105,211%
228979
267614
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 111,083%
240912
260104
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 97,193%
267614
Hoteluri
115.00%
110.00%
105.00%
Hoteluri
100.00%
95.00%
90.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Hosteluri:
2575
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 131,780%
1954
2458
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 95,456%
2575
7682
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 312,530%
2458
10212
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 132,934%
7682
Hosteluri
350.00%
300.00%
250.00%
200.00%
Hosteluri
150.00%
100.00%
50.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
2017
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 162,661%
1240
2254
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 111,750%
2017
2982
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 132,298%
2254
3094
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 103,755%
2982
Hoteluri apartament
180.00%
160.00%
140.00%
120.00%
100.00%
80.00% Hoteluri apartament
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Moteluri:
18289
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 82,190%
22252
18235
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 99,704%
18289
22456
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 123,147%
18235
16319
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 72,671%
22456
Moteluri
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Moteluri
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Vile turistice:
22209
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 118,561%
18732
21000
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 94,556%
22209
19406
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 92,409%
21000
22372
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 115,283%
19406
Vile turistice
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Vile turistice
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Cabane turistice:
6866
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 79,329%
8655
5915
∆CH2010−2011 = 6866 𝑥100 = 86,149%
5946
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 100,524%
5915
5448
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 91,624%
5946
Cabane turistice
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
Cabane turistice
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Bungalouri:
330
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 64,453%
512
243
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 73,636%
330
308
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 126,748%
243
381
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 123,701%
308
Bungalouri
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Bungalouri
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Pensiuni turistice:
28376
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 86,670%
32740
36233
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 127,688%
28376
34891
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 96,296%
36233
35000
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 100,312%
34891
Pensiuni turistice
140.00%
120.00%
100.00%
80.00%
Pensiuni turistice
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
5) Indicele duratei de sejur turistic
ZT
S=
T
Hoteluri:
365
S= = 0,001 zile turistice in anul 2009
193785
365
189158
365
201064
365
225322
365
216683
0.0012
0.001
0.0008
0.0006
0.0004
0.0002
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:
365
1895
365
2526
365
2428
365
7409
365
9887
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
2009 2010 2011 2012 2013
365
1171
365
1771
365
1965
365
2616
365
2554
Hoteluri apart.-cerere interna

0.35
0.3
0.25
0.2

0.15
0.1
0.05
0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:
365
20293
365
16891
365
17614
365
21018
365
15427
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:
365
17634
365
19821
365
18207
365
17692
365
20456

0.025
0.02
0.015

0.01
0.005
0
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:
365
451
365
277
365
200
365
206
365
270
Bungalouri-cerere interna
2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri:
365
38929
365
39821
365
39848
365
42292
365
43421
0.01
0.009
0.008
0.007
0.006
0.005
0.004
0.003
0.002
0.001
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:
365
59
365
49
365
30
365
273
365
325
14
12
10
6
0
2009 2010 2011 2012 2013
365
69
365
246
365
289
365
366
365
540
Hoteluri apart.-cerere externa

6
3
0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:
365
1959
365
1398
365
621
365
1438
365
892
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:
365
1098
365
2388
365
2793
365
1714
365
1916

0.35
0.3
0.25
0.2

0.15
0.1
0.05
0
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:
365
61
365
53
365
43
365
102
365
111
9
4 Bungalouri-cerere externa
0
2009 2010 2011 2012 2013
Pentru numarul total de turisti romani + straini pe unitati de cazare:
Hoteluri:
365
232714
365
228979
365
240912
365
267614
365
260104
Hoteluri r+s
0.0012
0.001
0.0008
0.0006
Hoteluri r+s
0.0004
0.0002
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:
365
1954
365
2575
365
2458
365
7682
365
10212
Hosteluri r+s
0.2
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
Hosteluri r+s
0.08
0.06
0.04
0.02
0
2009 2010 2011 2012 2013
365
1240
365
2017
365
2254
365
2982
365
3094
Hoteluri apart. r+s

0.35
0.3
0.25
0.2
Hoteluri apart. r+s

0.15
0.1
0.05
0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:
365
22252
365
18289
365
18235
365
22456
365
16319
Moteluri r+s
0.025
0.02
0.015
Moteluri r+s
0.01
0.005
0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:
365
18732
365
22209
365
21000
365
19406
365
22372
Vile turistice r+s

0.0195
0.019
0.0185
0.018
0.0175
0.017
Vile turistice r+s
0.0165
0.016
0.0155
0.015
0.0145
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:
365
512
365
330
365
243
365
308
365
381
Bungalouri r+s
1.6
1.4
1.2
0.8
Bungalouri r+s
0.6
0.4
0.2
0
2009 2010 2011 2012 2013
6) Calculul sejurului mediu pe fiecare sejur de cazare in functie de innoptare pe unitati de
cazare:
NH
S= T
Calcului sejurului mediu pe

2009 2010 2011 2012 2013
fiecare sejur de cazare
Romani 2,506 2,525 2,537 2,489 2,439
Hoteluri Straini 2,926 2,825 3,325 3,107 2,698
Rom+Str 2,576 2,578 2,667 2,587 2,489
Romani 1,602 2,209 2,814 2,492 2,400
Hosteluri Straini 1,322 1,346 2,033 4,172 2,086
Rom+Str 1,593 2,193 2,804 2,552 2,390
Romani 2,050 2,656 2,347 2,345 2,541

Hoteluri
Straini 1,623 1,906 2,190 2,142 2,229
apartament
Rom+Str 2,026 2,565 2,326 2,399 2,487
Romani 1,435 1,698 1,689 1,520 1,675
Moteluri Straini 4,577 8,870 4,309 2,026 2,199
Rom+Str 1,712 2,246 1,778 1,552 1,705
Romani 2,243 2,112 2,014 2,010 2,248
Vile turistice
Straini 2,791 1,906 1,505 1,925 2,302
Rom+Str 2,275 2,090 1,946 2,002 2,253

Hoteluri:
485631
193785
477788
189158
510163
201064
560999
225322
528664
216683
2.56
2.54
2.52
2.5
2.48
2.46 Hoteluri-cerere interna
2.44
2.42
2.4
2.38
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:
3036
1895
5581
2526
6833
2428
18467
7409
23737
9887
3
2.5
1.5
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
2401
1171
4705
S= = 2,656zile turistice in anul 2010
1771
4612
1965
6370
2616
6491
2554

3
2.5
1.5
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:
29134
20293
28691
16891
29753
17614
31949
21018
25874
15427
1.75
1.7
1.65
1.6
1.55
1.5 Moteluri-cerere interna
1.45
1.4
1.35
1.3
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:
39565
17634
41866
19821
36676
18207
35568
17692
45995
20456

2.3
2.25
2.2
2.15
2.1
2.05
2
1.95
1.9
1.85
1.8
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:
963
451
593
277
421
200
310
206
380
270
2.5
1.5
1
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hoteluri:
113910
38929
112527
39821
132512
39848
131419
42292
117170
43421
3.5
2.5
1.5
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:
78
59
66
49
61
30
1139
273
678
325
4.5
3.5
2.5
2 Hosteluri-cerere externa
1.5
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
112
69
469
246
633
289
784
366
1204
540

2.5
1.5

1
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Moteluri:
8967
1959
12401
1398
2676
621
2914
1438
1962
892
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:
3065
1098
4552
2388
4205
2793
3301
1714
4412
1916

3
2.5
1.5
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:
114
61
187
53
128
43
281
102
277
111
4
3.5
2.5
2
1.5
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Pentru total turisti romani + straini :
Hoteluri:
599541
232714
590315
228979
642675
240912
692418
267614
645834
260104
Hoteluri r+s
2.7
2.65
2.6
2.55
Hoteluri r+s
2.5
2.45
2.4
2.35
2009 2010 2011 2012 2013
Hosteluri:
3114
1954
5647
2575
6894
2458
19606
7682
24415
10212
Hosteluri r+s
3
2.5
1.5
Hosteluri r+s
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
2513
1240
5174
2017
5245
2254
7154
2982
7695
3094
Hoteluri apart.r+s
3
2.5
1.5
Hoteluri apart.r+s
0.5
0
2009 2010 2011 2012 2013
Vile turistice:
42630
18732
46418
22209
40881
21000
38869
19406
50407
22372
Vile turistice r+s

2.3
2.2
2.1
2
Vile turistice r+s
1.9
1.8
1.7
2009 2010 2011 2012 2013
Bungalouri:
1107
512
780
330
549
243
591
308
657
381
Bungalouri r+s
2.3
2.2
2.1
2
Bungalouri r+s
1.9
1.8
1.7
2009 2010 2011 2012 2013
7) Coeficientul lunar al traficului turistic in anul 2014 pe unitati de cazare:
𝐿𝑀
𝐶𝐿𝑢𝑛𝑎𝑟 =
𝑙𝑚
29616(aug)
Hoteluri: CLunar = = 1,802
16431(ian)
1125(oct)
Hosteluri: CLunar = 512(martie) = 2,197
496(aug)
Hoteluri apartament: CLunar = 179(martie) = 2,770
1501(oct)
Moteluri: CLunar = = 1,682
892(ian)
3490(aug)
Vile turistice: CLunar = 959(martie) = 3,639
1045(aug)
Cabane turistice: CLunar = 187(aprilie) = 5,588
5283(aug)
Pensiuni turistice: CLunar = 1807(aprilie) = 2,923
1145(oct)
Pensiuni agroturistice: CLunar = 532(martie) = 2,285
Coeficientul lunar 2014
6
4
2
0
Coeficientul lunar 2014

LM
8)Coeficientul concentratiei lunare in anul 2013 pe judet: Cc =
At
Hoteluri:
20717
Ianuarie : 𝐶𝑐 = 260104 = 0,089
20005
Februarie: 𝐶𝑐 = 260104 = 0,086
18296
Martie: 𝐶𝑐 = 260104 = 0,080
16274
Aprilie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,082
21227
Mai 𝐶𝑐 = 260104 = 0,081
22661
Iunie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
23241
Iulie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,089
28167
August 𝐶𝑐 = 260104 = 0,108
23932
Septembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,092
22758
Octombrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
22752
Noiembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
20074
Decembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
Hoteluri -coeficientul concentratie lunare 2013
0.15
0.1
0.05
0 Hoteluri -coeficientul concentratie

lunare 2013
Hosteluri:
20717
Ianuarie : 𝐶𝑐 = 260104 = 0,086
20005
Februarie: 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
18296
Martie: 𝐶𝑐 = 260104 = 0,085
16274
Aprilie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,096
21227
Mai 𝐶𝑐 = 260104 = 0,094
22661
Iunie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
23241
Iulie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,089
28167
August 𝐶𝑐 = 260104 = 0,090
23932
22758
Octombrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
22752
Noiembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,089
20074
Decembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,085
Hosteluri-coeficientul concentratie lunare

2013
0.1
0.095
0.09
0.085
0.08
0.075 Hosteluri-coeficientul
concentratie lunare 2013
540
Ianuarie : 𝐶𝑐 = 10212 = 0,084
613
Februarie: 𝐶𝑐 = 10212 = 0,086
733
Martie: 𝐶𝑐 = 10212 = 0,085
989
Aprilie 𝐶𝑐 = 10212 = 0,092
812
Mai 𝐶𝑐 = 10212 = 0,094
22661
Iunie 𝐶𝑐 = 10212 = 0,085
23241
Iulie 𝐶𝑐 = 10212 = 0,089
1004
August 𝐶𝑐 = 10212 = 0,091
1217
1034
Octombrie 𝐶𝑐 = 10212 = 0,087
993
Noiembrie 𝐶𝑐 = 10212 = 0,089
913
Decembrie 𝐶𝑐 = 10212 = 0,083
Hoteluri apart.coeficientul de concentratie lunare

2013
0.095
0.09
0.085
0.08
0.075 Hoteluri apart.coeficientul de
Ianuarie
concentratie lunare 2013

Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Hoteluri apart.coeficientul de…

Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Vile turistice:
20717
Ianuarie : 𝐶𝑐 = 22372 = 0,086
20005
Februarie: 𝐶𝑐 = 22372 = 0,087
18296
Martie: 𝐶𝑐 = 22372 = 0,085
16274
Aprilie 𝐶𝑐 = 22372 = 0,096
21227
Mai 𝐶𝑐 = 22372 = 0,094
22661
Iunie 𝐶𝑐 = 22372 = 0,087
23241
Iulie 𝐶𝑐 = 22372 = 0,089
28167
August 𝐶𝑐 = 22372 = 0,090
23932
22758
Octombrie 𝐶𝑐 = 22372 = 0,087
22752
Noiembrie 𝐶𝑐 = 22372 = 0,089
20074
Decembrie 𝐶𝑐 = 22372 = 0,085
Moteluri:
20717
Ianuarie : 𝐶𝑐 = 260104 = 0,089
20005
Februarie: 𝐶𝑐 = 260104 = 0,086
18296
Martie: 𝐶𝑐 = = 0,080
260104
16274
Aprilie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,082
21227
Mai 𝐶𝑐 = 260104 = 0,081
22661
Iunie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
23241
Iulie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,089
28167
August 𝐶𝑐 = 260104 = 0,090
23932
22758
Octombrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,087
22752
Noiembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,088
20074
Decembrie 𝐶𝑐 = 260104 = 0,085
9)Coeficientul trimestrial de trafic turistic pe judet in anul 2013:
TM
Ct =
tm
23241+28167+23932(iulie,aug,sept)
Hoteluri: Ct = 20005+18296+16274(febr,martie,aprilie) = 1,380
1004+1217+1034(iun,iul,aug)
Hosteluri: Ct = = 1,725
540+613+733(ian,feb,mar)
334+298+333(aug,sept,oct)
Hoteluri apartament: Ct = 210+143+154(febr,mar,april) = 1,785
1585+1410+1324(oct,nov,dec)
Moteluri: Ct = 1144+1312+1411(ian,febr,martie) = 1,682
1691+2586+2585(iun,iul,aug)
Vile turistice: Ct = 1557+1384+1897(martie,apr,mai) = 1,569
601+606+758(iun,iul,aug)
Cabane turistice: Ct = 288+297+280(febr,mar,aprilie) = 1,688
10) Ponderea capacitatii de cazare pe unitati de cazare:
𝐿𝐶
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100
𝐿𝐻
Hoteluri: Hoteluri 57,343%

31465
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 57,343%
54908 Hosteluri 5,232%
Hosteluri:
Hoteluri apart 7,649%
1654
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 5,232% Moteluri 6,250%
54908
Hoteluri apartament: Vile turistice 7,345%
420 Cabane turistice 4%
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 7,649%
54908
Bungalouri 0,072%
Moteluri:
Pensiuni turistice 15,431%
3432
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 6,250%
54908 Pensiuni agroturistice 4,360%
Vile turistice:
4033
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 7,345%
54908
Cabane turistice:
2199
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 4 %
54908
Bungalouri:
40
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 0,072%
54908
Pensiuni turistice:
8473
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 15,431%
54908
Pensiuni agroturistice:
2394
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 4,360%
54908
Pentru analizarea acestui aspect nu exista date oficiale la Directia Judeteana de Statistica
Prahova sau la alte institutii acreditate insa, turistii straini vin cu predilectie din tari ca: Regatul Unit al
Marii Britanii, Israel, Germania, Franta, Italia, Turcia, Ungaria, Cehia, Slovacia. Cum este normal, ceea
mai mare parte a turistilor sunt romani, iar cel mai mare numar de turisti romani vin din orase precum
Bucuresti si Ploiesti, in special la sfarsit de saptamana, pentru a petrece cateva zile in natura.
11) Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare pe judet:
LCi
∆LC0−i = x 100
LCO
ANI 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Hoteluri 100,459 112,090 100,968 96,104
Hosteluri 110,769 143,055 151,132 100
Vile turistice 104,289 99,357 113,971 97048
Moteluri 129,159 93,905 116,076 87,166
Hoteluri apartament 100 100 100 100
Bungalouri 100 100 100 100
Tabere de elevi si prescolari 100 100 100 100
Pensiuni turistice 117,967 97,512 118,046 101,623
Pensiuni agroturistice 105,866 112,090 144,719 82,763
Cabane turistice 80,115 107,469 100,448 83,035

Hoteluri:
5897
∆LC2010−2011 = x 100 = 100,459%
5870
6610
∆LC2011−2012 = x 100 = 112,090%
5897
6674
∆LC2012−2013 = x 100 = 100,968%
6610
6414
∆LC2013−2014 = x 100 = 96,104%
6674
Hosteluri:
216
∆LC2010−2011 = x 100 = 110,769%
195
309
∆LC2011−2012 = x 100 = 143,055%
216
467
∆LC2012−2013 = x 100 = 151,132%
309
467
∆LC2013−2014 = x 100 = 100%
467
Vile turistice:
778
∆LC2010−2011 = x 100 = 104,289%
746
773
∆LC2011−2012 = x 100 = 99,357%
778
881
∆LC2012−2013 = x 100 = 113,971%
773
855
∆LC2013−2014 = x 100 = 97,048%
881
84
∆LC2010−2011 = x 100 = 100%
84
84
∆LC2011−2012 = x 100 = 100%
84
84
∆LC2012−2013 = x 100 = 100%
84
84
∆LC2013−2014 = x 100 = 100%
84
Pensiuni turistice:
1648
∆LC2010−2011 = x 100 = 117,967%
1397
1607
∆LC2011−2012 = x 100 = 97,512%
1648
1897
∆LC2012−2013 = x 100 = 118,046%
1607
1924
∆LC2013−2014 = x 100 = 101,623%
1897
Bungalouri:
8
∆LC2010−2011 = x 100 = 100%
8
8
∆LC2011−2012 = x 100 = 100%
8
8
∆LC2012−2013 = x 100 = 100%
8
8
∆LC2013−2014 = x 100 = 100%
8
12) Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata judetului:
Tti
∆Sti =
S
Anii 2009 2010 2011 2012 2013

Nr total turisti
6141135 6072757 7031606 7686489 7943153
rom+str
Densitatea
circulatiei 13,022 12,877 14,910 16,299 16,843
turistice
6141135 Nr turisti
∆Sti = = 13,022 in anul 2009
471587 Suprafata
6072757 Nr turisti
∆Sti = = 12,877 in anul 2010
471587 Suprafata
7031606 Nr turisti
∆Sti = = 14,910 in anul 2011
471587 Suprafata
7686489 Nr turisti
∆Sti = = 16,299 in anul 2012
471587 Suprafata
7943153 Nr turisti
∆Sti = = 16,843 in anul 2013
471587 Suprafata
13) Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia judetului:
Tti
∆ti =
P
6141135 Nr turisti
Dti = = 7,365 in anul 2009
833823 Nr locuitori
6072757 Nr turisti
Dti = = 7,313 in anul 2010
830370 Nr locuitori
7031606 Nr turisti
Dti = = 8,507 in anul 2011
826511 Nr locuitori
7686489 Nr turisti
Dti = = 9,352 in anul 2012
821879 Nr locuitori
7943153 Nr turisti
Dti = = 9,711 in anul 2013
817954 Nr locuitori
14) Functia turistica in raport cu populatia judetului:
Nt
Ft = Functia turistica 2009 2010 2011 2012 2013
P
Hoteluri 0,007 0,071 0,007 0,008 0,007
Hosteluri 0,002 0,003 0,003 0,005 0,005
Pensiuni turistice 0,052 0,050 0,045 0,047 0,038
Pensiuni agroturistice 0,003 0,002 0,003 0,004 0,004

Hoteluri:
5870
Ft = = 0,007 in anul 2009
833823
5897
Ft = = 0,071 in anul 2010
830370
6610
Ft = = 0,007 in anul 2011
826511
6674
Ft = = 0,008 in anul 2012
821879
6414
Ft = = 0,007 in anul 2013
817954
Hosteluri:
195
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
216
Ft = = 0,003 in anul 2010
830370
309
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
467
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
467
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954
84
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
84
Ft = = 0,03 in anul 2010
830370
84
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
84
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
84
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954
Pensiuni turistice:
1397
Ft = = 0,052 in anul 2009
833823
1648
Ft = = 0,050 in anul 2010
830370
1607
Ft = = 0,045 in anul 2011
826511
1897
Ft = = 0,047 in anul 2012
821879
1924
Ft = = 0,038 in anul 2013
817954
Pensiuni agroturistice:
375
Ft = = 0,003 in anul 2009
833823
397
Ft = = 0,002 in anul 2010
830370
445
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
644
Ft = = 0,004 in anul 2012
821879
533
Ft = = 0,004 in anul 2013
817954
Vile turistice:
746
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
778
Ft = = 0,03 in anul 2010
830370
774
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
881
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
855
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954
Cabane turistice:
518
Ft = = 0,002 in anul 2009
833823
415
Ft = = 0,03 in anul 2010
830370
446
Ft = = 0,003 in anul 2011
826511
448
Ft = = 0,005 in anul 2012
821879
372
Ft = = 0,005 in anul 2013
817954
TH
15) Indicele evolutiei clientelei pe judet: ∆T = TH i x 100
0
Indicele evolutiei
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
clientelei
97,193
Hoteluri 98,395 105,211 111,083
Hosteluri 131,780 95,456 312,530 132,934
Moteluri 92,190 111,750 132,298 103,755
Vile turistice 118,561 94,556 92,409 115,283
Cabane
79,329 86,149 100,524 91,624
turistice
Bungalouri 64,453 73,636 126,748 123,701

Pentru totalul turistilor(romani+straini):
Hoteluri:
228979
∆T2010−2011 = x 100 = 98,395%
232714
240912
∆T2011−2012 = x 100 = 105,211%
228979
267614
∆T2012−2013 = x 100 = 111,083%
240912
260104
∆T2013−2014 = x 100 = 97,193%
267614
Hosteluri:
2575
∆T2010−2011 = x 100 = 131,780%
1954
2458
∆T2011−2012 = x 100 = 95,456%
2575
7682
∆T2012−2013 = x 100 = 312,530%
2458
10212
∆T2013−2014 = x 100 = 132,934%
7682
Moteluri:
18289
∆T2010−2011 = x 100 = 82,190%
22252
18235
∆T2011−2012 = x 100 = 99,704%
18289
22456
∆T2012−2013 = x 100 = 123,147%
18235
16319
∆T2013−2014 = x 100 = 72,671%
22456
Vile turistice:
22209
∆T2010−2011 = x 100 = 118,561%
18732
21000
∆T2011−2012 = x 100 = 94,556%
22209
19406
∆T2012−2013 = x 100 = 92,409%
21000
22372
∆T2013−2014 = x 100 = 115,283%
19406
Cabane turistice:
6866
∆T2010−2011 = x 100 = 79,329%
8655
5915
∆T2011−2012 = x 100 = 86,149%
6866
5946
∆T2012−2013 = x 100 = 100,524%
5915
5448
∆T2013−2014 = x 100 = 91,624%
5946
NH
16)Indicele evolutiei innoptarilor turistice la nivelul judetului: ∆N = NH i x 100
0
Tipuri de turisti 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Romani 98,384 106,770 109,964 94,236

Hoteluri
Straini 98,785 117,760 99,176 94,236
Romani 183,827 122,433 270,261 128,537

Hosteluri
Straini 84,615 92,424 1,867,213 59,525
Hoteluri Romani 19,960 98,023 138,117 101,899
apartam Straini 418,75 134,968 123,854 153,571
Romani 98,479 103,701 107,380 80,985

Moteluri
Straini 138,925 21,57 108,893 67,330
Vile Romani 105,815 87,603 96,978 129,315
Turistice
Straini 148,515 92,376 78,501 133,656
Cabane Romani 68,915 65,963 96,630 94,681
turistice
Straini 283,783 503,809 42,722 47,345
Romani 61,578 70,994 73,634 122,580

Bungalouri
Straini 129,861 64,449 219,531 98,576
Pensiuni Romani 93,221 108,820 100,433 102,143
turistice Straini 69,472 121,474 93,224 51,515

TOTAL 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2012-2013
Hoteluri 98,461 108,869 107,739 93,272
Hosteluri 181,342 122,082 284,392 124,528
Hoteluri 205,889 101,372 136,396 107,562
Apartament
Moteluri 107,50 78,918 107,505 79,843
Vile turistice 108,885 88,071 95,078 129,684
Cabane 69,256 68,814 94,060 93,656
Turistice
Bungalouri 70,460 70,384 107,650 111,167
Pensiuni 91,545 109,497 100,005 99,339
turistice
Pensiuni 69,569 107,640 135,355 131,874
agroturistice
Pentru cererea interna(romani):
Hoteluri:
477788
∆N2009−2010 = x 100 = 98,384%
485631
510163
∆N2010−2011 = x 100 = 106,776%
477788
560999
∆N2011−2012 = x 100 = 109,964%
510163
528664
∆N2012−2013 = x 100 = 94,236%
560999
Hosteluri:
5581
∆N2009−2010 = x 100 = 183,827%
3036
6833
∆N2010−2011 = x 100 = 122,433%
5581
18467
∆N2011−2012 = x 100 = 270,261%
6833
23737
∆N2012−2013 = x 100 = 128,537%
18467
4705
∆N2009−2010 = x 100 = 195,960%
2401
4612
∆N2010−2011 = x 100 = 98,023%
4705
6370
∆N2011−2012 = x 100 = 138,117%
4612
6491
∆N2012−2013 = x 100 = 101,899%
6370
Moteluri:
28691
∆N2009−2010 = x 100 = 98,479%
29134
29753
∆N2010−2011 = x 100 = 103,701%
28691
31949
∆N2011−2012 = x 100 = 107,380%
29753
25874
∆N2012−2013 = x 100 = 80,985%
31949
Vile turistice:
41866
∆N2009−2010 = x 100 = 105,815%
39565
36676
∆N2010−2011 = x 100 = 87,603%
41866
35568
∆N2011−2012 = x 100 = 96,978%
36676
45995
∆N2012−2013 = x 100 = 129,315%
35568
Hoteluri:
112527
∆N2009−2010 = x 100 = 98,785%
113910
132512
∆N2010−2011 = x 100 = 117,760%
112527
131419
∆N2011−2012 = x 100 = 99,175%
132512
117170
∆N2012−2013 = x 100 = 89,157%
131419
Moteluri:
12401
∆N2009−2010 = x 100 = 138,295%
8967
2676
∆N2010−2011 = x 100 = 21,578%
12401
2914
∆N2011−2012 = x 100 = 108,893%
2676
1962
∆N2012−2013 = x 100 = 67,330%
2914
Hosteluri:
66
∆N2009−2010 = x 100 = 84,615%
78
61
∆N2010−2011 = x 100 = 92,424%
66
1139
∆N2011−2012 = x 100 = 1.867,213%
61
678
∆N2012−2013 = x 100 = 59,525%
1139
469
∆N2009−2010 = x 100 = 418,75%
112
633
∆N2010−2011 = x 100 = 134,968%
469
784
∆N2011−2012 = x 100 = 123,854%
633
1204
∆N2012−2013 = x 100 = 153,571%
784
Vile turistice:
4552
∆N2009−2010 = x 100 = 148,515%
3065
4205
∆N2010−2011 = x 100 = 92,376%
4552
3301
∆N2011−2012 = x 100 = 78,501%
4205
4412
∆N2012−2013 = x 100 = 133,656%
3301
Pentru total turisti(romani+straini):
Hoteluri:
590315
∆N2009−2010 = x 100 = 98,461%
599541
642675
∆N2010−2011 = x 100 = 108,869%
590315
692418
∆N2011−2012 = x 100 = 107,739%
642675
645834
∆N2012−2013 = x 100 = 93,272%
692418
Hosteluri:
5647
∆N2009−2010 = x 100 = 181,342%
3114
6894
∆N2010−2011 = x 100 = 122,082%
5647
19606
∆N2011−2012 = x 100 = 284,392%
6894
24415
∆N2012−2013 = x 100 = 124,528%
19606
5174
∆N2009−2010 = x 100 = 205,889%
2513
5245
∆N2010−2011 = x 100 = 101,372%
5174
7154
∆N2011−2012 = x 100 = 136,396%
5245
7695
∆N2012−2013 = x 100 = 107,562%
7154
Moteluri:
41092
∆N2009−2010 = x 100 = 107,850%
38101
32429
∆N2010−2011 = x 100 = 78,918%
41092
34863
∆N2011−2012 = x 100 = 107,505%
32429
27836
∆N2012−2013 = x 100 = 79,843%
34863
Vile turistice:
46418
∆N2009−2010 = x 100 = 108,885%
42630
40881
∆N2010−2011 = x 100 = 88,071%
46418
38869
∆N2011−2012 = x 100 = 95,078%
40881
50407
∆N2012−2013 = x 100 = 196,843%
38869
17) Gradul de ocupare la nivelul judetului:
NH x 100
G0 =
LH x Z
Gradul de ocupare a capacitatilor de cazare variaza in functie de sezonalitatea manifestata prin

tipurile de turism practicate. In aceasta zona datorita tipurilor variate de turism practicabile dar si
climatului favorabil, utilizarea unitatilor de cazare turistica se realizeaza in fiecare anotimp cu unele
diferentieri insa. Cea mai mare solicitare se inregistreaza in sezonul de vara, intre 10 iulie si 1
septembrie si in sezonul de iarna, intre 20 decembrie si 31 ianuarie; un sezon intermediar – luna
februarie, 15mai – 10 iulie, 10 septembrie – 31 octombrie si un extrasezon: lunile martie, aplilie,
noiembrie si 1 – 20 decembrie.
In ceea ce priveste media anuala a gradului de utilizare a capacitatii de primire turistica aceasta
avea o valoare de 36.3% in anul 2010 iar la nivelul anului 2011 a fost mai scazuta ( 34.2%). Aceasta
evolutie nu este cauzata de scaderea numarului de turisti ci, mai degraba, de cresterea numarului de
unitati de cazare si implicit a locurilor de cazare.
Hoteluri:
599541 x 100
G0 = = 3,727,980.66 in anul 2009
5870 x 365
590315 x 100
G0 = = 3,653,806.59 in anul 2010
5897 x 365
642675 x 100
G0 = = 3,548,810.51 in anul 2011
6610 x 365
692418 x 100
G0 = = 3,786,823.04 in anul 2012
6674 x 365
645834 x 100
G0 = = 3,675,232.46 in anul 2013
6414x 365
Hosteluri:
3114 x 100
G0 = = 568,504.61 in anul 2009
195 x 365
5647 x 100
G0 = = 954,238.425 in anul 2010
216 x 365
6894 x 100
G0 = = 814,339.80 in anul 2011
309 x 365
19606 x 100
G0 = = 1,532,374.73 in anul 2012
467 x 365
24415 x 100
G0 = = 1,908,238.75 in anul 2013
467 x 365
2513 x 100
G0 = = 1,091,958.33 in anul 2009
84 x 365
5174 x 100
G0 = = 2,248,226.19 in anul 2010
84 x 365
5245 x 100
G0 = = 2,279,077.38 in anul 2011
84 x 365
7154 x 100
G0 = = 3,108,583.33 in anul 2012
84 x 365
7695 x 100
G0 = = 3,343,660.71 in anul 2013
84 x 365
Moteluri:
38101 x 100
G0 = = 2,487,811.27 in anul 2009
559 x 365
41092 x 100
G0 = = 2,077,365.65 in anul 2010
722 x 365
32429 x 100
G0 = = 1,745,808.99 in anul 2011
678 x 365
34863 x 100
G0 = = 1,616,898.98 in anul 2012
787 x 365
27836 x 100
G0 = = 1,481,069.97 in anul 2013
686 x 365
Vile turistice:
42630 x 100
G0 = = 2,085,784.18 in anul 2009
746 x 365
46418 x 100
G0 = = 2,177,708.22 in anul 2010
778 x 365
40881 x 100
G0 = = 2,081,444.37 in anul 2011
773 x 365
38869 x 100
G0 = = 1,610,350.17 in anul 2012
881 x 365
50407 x 100
G0 = = 2,151,920.46 in anul 2013
855 x 365
B)Analiza circulatiei turistice pe hotelul “Cochet”
3.Circulatia turistica din “Complexul Cochet”,Poiana Tapului (Busteni)
Bușteni este un mic oraș de munte din nordul județului Prahova, Muntenia, în
centrul României. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au altitudinea
maximă de 2.505 m. Situat la 135 km de București, se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei,
între „Vadul Cerbului” și tunelul săpat în pintenul muntelui „Muchia Lungă”.
Altitudinea medie a orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai populare stațiuni de munte,
oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități și activități de vacanță, de la schi la excursii
montane. Are o populație de 10.463 locuitori.
Monumente istorice
În orașul Bușteni Crucea comemorativă a eroilor
români din Primul Război Mondial (1926–1928) aflată
pe vârful Caraiman, monument istoric memorial sau
funerar de interes național. În fața gării se află statuia
caporalului Constantin Mușat „Ultima grenadă” (1928),
monument de for public de interes național. Tot de interes
național sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu”(1914–
1918) și castelul Cantacuzino (1910), ansamblu alcătuit
din castelul propriu-zis și parc.
În rest, alte opt obiective din oraș sunt incluse în lista
monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente
de interes local. Șapte dintre ele sunt monumente de
arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986;
fostă școală și bibliotecă orășenească); casa Alexandru
Popescu; Căminul Preoțesc; vila „Leonida” (începutul
secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniță); vila Aura Buzescu (1920); și fabrica de
hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele de producție (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele
din 1920–1940, astăzi săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodărești
(1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea obiectiv, clasificat ca
monument memorial sau funerar, este casa esteticianului și filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-
lea) aflată în localitatea Poiana Țapului.
Complex Cochet
Complexul Cochet se află în Bușteni, la mai puțin de 3 km de Castelele Peleș și Cantacuzino și

Mănăstirea Caraiman. Oaspeții pot pescui păstrăvi la proprietate, care sunt pregătiți apoi de bucătarul-
șef. Se oferă Wi-Fi gratuit.
Excursii profesioniste în munți cu jeep-uri, mașini și ghid pot fi aranjate la Complexul Cochet.
Casa în copac de la Cochet oferă o experiența unică pentru mese sau întâlniri.
De asemenea, proprietatea are restaurant, bar și zone private de luat masa, cu șemineu sau în foișoarele
din grădină. Se oferă specialități din pește, mâncăruri românești și facilități de grătar.
De asemenea, proprietatea oferă piscină interioară, saună și masaje. PlayStation 3, Nintendo

Wii, Xbox și rummy sunt disponibile gratuit.
Fiecare cameră are balcon și cutie de valori. Băile sunt dotate cu duș și uscător de păr. Unele
camere includ cadă cu hidromasaj.Pârtia de schi din Sinaia este la 5 minute de mers cu mașina, iar
Cascada Urlătoarea se află mai aproape.
Complex Cochet
Complex Cochet va intampina intr-un
ambient placut si modern unde puteti petrece
un sejur linistit in Busteni – Poiana Tapului,
pe Valea Prahovei, pe traseul catre Cascada
Urlatoarea.
Restaurant Mezazin
Tocmai renovat, cu atentie la detalii, va
invita sa va petreceti cele mai frumoase clipe
din viata dumneavoastra. Fie ca este vorba de nunta, zi onomastica sau petrecere corporate.
Gradina de vara
O vacanta perfecta este o vacanta linistita! Acesta este motto-ul de care tinem cont. Florile, linistea, apa
curgatoare, toate vin in ajutorul relaxarii.
Monumente istorice din apropierea Complexului Cochet:
Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din

Bucegi, Grupul Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în
zonă se află rezervațiile naturale Parcul Național Bucegi, Poiana
Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-Babele.
Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există
obiective turistice în zona stațiunii:
 Casa scriitorului Cezar Petrescu - construită

în 1918 (arhitectură tradițională); în prezent aici este amenajat
Muzeul Memorial Cezar Petrescu.
 Castelul Cantacuzino (Bușteni) - construit in anul 1910 de
către Gheorghe Cantacuzino.
 Biserica Domnească - construită în anul 1889, ctitorie a
regelui Carol I și a reginei Elisabeta, se remarcă prin arhitectura
deosebită, dotările interioare (icoanele din interior sunt originale
fiind pictate Gheorghe Tattarescu) și vechimea sa.
 Mânăstirea Caraiman - o mânăstire de călugări ce poartă hramul „Înălțarea Sfintei Cruci” și care
este amplasată într-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman.
 Monumentul „Ultima Grenadă” - a fost ridicat în anul 1928 și este dedicat eroului caporal Vasile .
 Mușat.
Date statistice cu privire la Complexul Cochet:
Suprafata Complex Cochet
Suprafata(totala) 1420 m2
Ani
Tipuri de turisti
UM: Numar innoptari
Numar Numar innoptari
innoptari
Români 5670 6455 6577 6054 6550
Străini 1245 1435 1340 2200 1644
Total (români +
6915 7890 7917 8254 8194
străini)
Ani
Tipuri de turisti
UM: Numar turisti
Sosiri Numar turisti
turisti Români 4330 3455 3670 3980 4225
Străini 1240 1155 1125 1450 1566
Total (români +
5570 4610 4795 5430 5791
străini)
Luni
Luna Luna Luna Luna

Sosiri Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
ianuar marti aprili augu
turisti februari mai iunie iulie septembri octombr noiembr decembr
ie e e st
e 2014 2014 2014 2014 e 2014 ie 2014 ie 2014 ie 2014
2014 2014 2014 2014
TOTA
624 533 499 456 455 482 376 399 385 424 548 610
L
1) Indicele modificarii cererii turistice globale pe hotel:
∆CG (0-i)=(CGi /CG0)*100
4610
∆CG2010−2011 = 𝑥 100 = 82,764 %
5570
4795
∆CG2011−2012 = 𝑥 100 = 104,013 %
4610
5430
∆CG2012−2013 = 𝑥 100 = 113,242 %
4795
5791
∆CG2013−2014 = 𝑥 100 = 106,648 %
5430
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Indicele modificarii
cererii globale 82,764 104,013 113,242 106,648
2) Indicele repartiţiei cererii turistice globale, între cererea internă şi cererea externă pe
hotel:
CI CE CI CE
100
; 100  1
CG CG CG CG
unde: CI - cererea turistică interne
CE - cererea turistică externă.
2010 2011 2012 2013 2014

Total 99,99 99,77 99,99 99,99 99,99
Cerere
turistica 77,73 74,72 76,53 73,29 72,95
interna
Cerere
turistica 22,26 25,05 23,46 26,70 27,04
externa
Cererea interna
𝐶𝐼
𝑥 100
𝐶𝐺
4330
𝑥 100 = 77,73 % 2010
5570
3455
𝑥 100 = 74,72 % 2011
4610
3670
𝑥 100 = 76,53 % 2012
4795
3980
𝑥 100 = 73,29 % 2013
5430
4225
𝑥 100 = 72,95 % 2014
5791
Cererea externa:
𝐶𝐸
𝑥 100
𝐶𝐺
1240
𝑥 100 = 22,26 %
5570
1155
𝑥 100 = 25,05 %
4610
1125
𝑥 100 = 23,46 %
4795
1450
𝑥 100 = 26,70 %
5430
1566
𝑥 100 = 27,04 %
5791
3) Indicele de variaţie în timp a cererii (internă şi externă) pe hotel:
CE CI
ICE

0i  i
100
: ICI
0i  i
100
CE
0 CI
0
unde: ICEo-i - indicele de variaţie a cererii externe
ICIo-i - indicele de variaţie a cererii interne.
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
indice de variatie pt
79,79 106,22 108,44 106,15
cererea interna
indice de variatie pt
93,14 97,40 128,88 108
cerere externa
3455
𝐼𝐶𝐼2010−2011 = 𝑥 100 = 79,79 %
4330
3670
𝐼𝐶𝐼2011−2012 = 𝑥 100 = 106,22 %
4550
3980
𝐼𝐶𝐼2012−2013 = 𝑥 100 = 104,44 %
3670
4225
𝐼𝐶𝐼2013−2014 = 𝑥 100 = 106,22 %
3980
1155/
𝐼𝐶𝐸2010−2011 𝑥 100 = 𝑥 100 = 93,14 %
1240
1125
𝐼𝐶𝐸2011−2012 𝑥 100 = 𝑥 100 = 97,40 %
1155
1450
𝐼𝐶𝐸2012−2013 𝑥 100 = 𝑥 100 = 128,88 %
1125
1566
𝐼𝐶𝐸2013−2014 𝑥 100 = 𝑥 100 = 108 %
1450
4)Indicele de variatie in timp al cererii turistice pe hotel:
∆ CHo-i =(Chi/Cho)*100
4610
∆CH2009−2010 = 𝑥100 = 82,764%
5570
4795
∆CH2010−2011 = 𝑥100 = 104,013%
4610
5430
∆CH2011−2012 = 𝑥100 = 113,242%
4795
5791
∆CH2012−2013 = 𝑥100 = 106,648%
5430
5) Indicele duratei de sejur turistic pe hotel:
ZT
S=
T
Indicele duratei de
2010 2011 2012 2013 2014
sejur turistic
Zile turistice
Romani 0,084 0,056 0,055 0,060 0,055
Straini 0,293 0,254 0,272 0,165 0,222
Romani+Straini 0,052 0,046 0,076 0,067 0,063

365
4330
365
3455
365
3670
365
3980
365
4225
365
1240
365
1155
365
1125
365
1450
365
1566
Pentru total turisti romani+straini:
365
5570
365
4610
365
4795
365
5430
365
5791
6) Calculul sejurului mediu pe fiecare sejur de cazare pe hotel:
NH
S= T
Pentru cererea interna(romani):
5670
4330
6455
3455
6577
3670
6054
3980
6550
4225
Pentru cererea externa(straini):
1245
1240
1435
1155
1340
1125
2200
1450
1644
1566
Pentru numarul total de turisti:
6915
5570
7890
4610
7917
4795
8254
5430
8194
5791
7) Coeficientul lunar al traficului turistic in anul 2014 pe hotel:
𝐿𝑀
𝐶𝐿𝑢𝑛𝑎𝑟 =
𝑙𝑚
624(ian)
CLunar = = 1,659
376(iulie)
8)Coeficientul concentratiei lunare in anul 2014 pe
LM Luna Cc
hotel: Cc =
At
Ianuarie 0,107
624
Ianuarie : 𝐶𝑐 = 5791 = 0,107
Februarie 0,092
533
Februarie: 𝐶𝑐 = 5791 = 0,092
Martie 0,086
499
Martie: 𝐶𝑐 = 5791 = 0,086
Aprilie 0,088
456
Aprilie 𝐶𝑐 = 5791 = 0,088
Mai 0,087
455
Mai 𝐶𝑐 = 5791 = 0,087
Iunie 0.083
482
Iunie 𝐶𝑐 = 5791 = 0,083
Iulie 0,094
376
Iulie 𝐶𝑐 = 5791 = 0,094
August 0,088
399
August 𝐶𝑐 = 5791 = 0,088
Septembrie 0,096
385
Octombrie 0,093
424
Octombrie 𝐶𝑐 = 5791 = 0,093
Noiembrie 0,094
548
Noiembrie 𝐶𝑐 = 5791 = 0,094
Decembrie 0,105
610
Decembrie 𝐶𝑐 = 5791 = 0,105
9)Coeficientul trimestrial de trafic turistic pe hotel in anul 2013:
TM
Ct =
tm
610 + 624 + 533(dec, ian, febr)
Ct = = 1,405
376 + 399 + 385(iulie, aug, sept)
10) Ponderea capacitatii de cazare la hotel în total capacitate de cazare la hoteluri în Poiana
Ţapului:
𝐿𝐶
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100
𝐿𝐻
40
𝐼𝑐𝑐 = 𝑥100 = 0,681%
5870
11) Densitatea circulatiei turistice in raport cu suprafata localitatii:
Tti
∆Sti = (nr turişti/km2)
S
Ani 2009 2010 2011 2012 2013
Densitatea 0,740 0,612 0,637 0,721 0,769
5570 Nr turisti
∆Sti = = 0,740 in anul 2009
7527 Suprafata
4610 Nr turisti
∆Sti = = 0,612 in anul 2010
7527 Suprafata
4795 Nr turisti
∆Sti = = 0,637 in anul 2011
7527 Suprafata
5430 Nr turisti
∆Sti = = 0,721 in anul 2012
7527 Suprafata
5791 Nr turisti
∆Sti = = 0,769 in anul 2013
7527 Suprafata
12) Densitatea circulatiei turistice in raport cu populatia localitatii:
Tti
∆ti = (nr. Turişti/nr. locuitori/)
P
5570 Nr turisti
Dti = = 0,544 in anul 2009
10223 Nr locuitori
4610 Nr turisti
Dti = = 0,450 in anul 2010
10231 Nr locuitori
4795 Nr turisti
Dti = = 0,471 in anul 2011
10174 Nr locuitori
5430 Nr turisti
Dti = = 0,536 in anul 2012
10118 Nr locuitori
5791 Nr turisti
Dti = = 0,5759 in anul 2013
10055 Nr locuitori
NH
13)Indicele evolutiei innoptarilor turistice la nivelul hotelului: ∆N = NH i x 10
0
6455
∆N2009−2010 = x 100 = 113,844%
5670
6577
∆N2010−2011 = x 100 = 101,890%
6455
6054
∆N2011−2012 = x 100 = 92,048%
6577
6550
∆N2012−2013 = x 100 = 108,192%
6054
1435
∆N2009−2010 = x 100 = 115,261%
1245
1340
∆N2010−2011 = x 100 = 93,3797%
1435
2200
∆N2011−2012 = x 100 = 164,179%
1340
1644
∆N2012−2013 = x 100 = 74,727%
2200
Pentru total turisti(romani+straini):
7890
∆N2009−2010 = x 100 = 114,099%
6915
7917
∆N2010−2011 = x 100 = 100,342%
7890
8254
∆N2011−2012 = x 100 = 104,256%
7917
8194
∆N2012−2013 = x 100 = 99,273%
8254
TH
14) Indicele evolutiei clientelei pe hotel: ∆T = TH i x 100
0
4610
∆T2010−2011 = x 100 = 82,764%
5570
4795
∆T2011−2012 = x 100 = 104,013%
4610
5430
∆T2012−2013 = x 100 = 113,242%
4795
5791
∆T2013−2014 = x 100 = 106,648%
5430
15) Gradul de ocupare la nivelul hotelului:
NH x 100
G0 =
LH x Z
6915 x 100
G0 = = 12,619,875 in anul 2009
20 x 365
7890 x 100
G0 = = 14,399,250 in anul 2010
20 x 365
7917 x 100
G0 = = 14,448,525 in anul 2011
20 x 365
8254 x 100
G0 = = 15,063,550 in anul 2012
20 x 365
8194 x 100
G0 = = 14,954,050 in anul 2013
20 x 365
16) Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare pe hotel:
LCi
∆LC0−i = x 100
LCO
6455
∆LC2010−2011 = x 100 = 113,459%
5670
6577
∆LC2011−2012 = x 100 = 101,090%
6455
6054
∆LC2012−2013 = x 100 = 92,968%
6577
6550
∆LC2013−2014 = x 100 = 108,104%
6054
17) Functia turistica in raport cu populatia localitatii:
5570
Ft = = 0,5448 in anul 2009
10223
4610
Ft = = 0,450 in anul 2010
10231
4795
Ft = = 0,471 in anul 2011
10174
5430
Ft = = 0,536 in anul 2012
10118
5791
Ft = = 0,575 in anul 2013
10055
IV. Strategii de amenajare si dezvoltare turistica in judetul Prahova
Culoarul Prahovei este o zona cu un bogat potential turistic, valorificat in proportii rezonabile dar
care mai suporta imbunatatiri.
Pentru dezvoltarea turismului in zona, este necesara in primul rand, imbunatatirea infrastructurii
turistice. De asemenea, ar putea fi valorificat mai bine potentialul natural in special in localitatile
Posada si Poiana Tapului.
Dezvoltarea infrastructurii prin imbunatatirea si modernizarea transportului feroviar si a cailor de
comunicatii rutiere care asigura legatura acestui areal cu tara si cu exteriorul, aceasta pentru a asigura
turistilor siguranta, confort cat mai ridicat si conditii de deplasare agreabile.
Trebuie urmarita dezvoltarea bazei tehnico-materiala existente care trebuie adaptata la
standardele cererii, mai ales in localitatile din imprejurimile Sinaiei, atat prin cresterea capacitatii de
cazare cat si prin imbunatatirea conditiilor oferite de acestea. De asemenea, trebuie urmarita
diversificarea serviciilor oferite turistilor.
Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale se poate realiza prin:
- extinderea si modernizarea cailor de acces ;
- marirea capacitatii de cazare in apropierea obiectivelor turistice prin orientarea investitiilor
pentru construirea hotelurilor familiale cu dotari medii sau a unor gospodarii taranesti pentru cazarea
turistilor (impulsionarea turismului rural in localitatile de acest tip);
- Programe pentru dezvoltarea si modernizarea bazei turistice:
- Organizarea serviciilor „Salvamont“ care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor
montane si de salvare a persoanelor accidentate;
- Refacerea partiei de bob si sanie din Sinaia;
- Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric;
- Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic;
- Sustinerea initiativei private in crearea si dezvoltarea de unitati turistice cu servicii la standarde
internationale;
- Amenajarea zonelor cu potential cinegetic, etnografic, cultural si ambiental;
- Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si strainatate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere;
- Infrastructura de comunicatii, de promovare si informare turistica in timp real pe Internet si TV
cu privire la partiile de schi din Valea Prahovei;
Constructia Centrului Multifunctional de Agrement in zona Tavernei Sarbului este de asemenea
un proiect ce ar aduce imbunatatiri activitatilor din domeniul turismului. In zona Centrului ar urma sa
se construiasca vile, restaurante, hoteluri, adica un fel de cartier turistic. Astefl, ideea ca Sinaia sa
devina statiunea celor 4 anotimpuri, din punct de vedere turistic nemaiexistand un sezon mort pe Valea
superioara a Prahovei ar putea fi pusa in practica.
In ceea ce priveste resursele naturale ale zonei, acestea ar putea fi mai bine exploatate in scopuri
turistice, spre exemplu resursele hidro-minerale aflate pe Valea Rea, Valea Cainelui, Valea Gagului sau
pe Calea Moroieni din punctul Valea Seaca unde apele bicarbonatate, sulfuroase, oligominerale ar
contribui la dezvoltarea turismului curativ care in momentul de fata este slab dezvoltat avand in vedere
varietatea si multitudinea resurselor existente in acest areal. Tot pe baza potentialului natural (fauna,
hidrografia) se pot dezvolta turismul cinegetic si pescuitul, activitati care in prezent sunt desfasurate
doar la nivel individual.
Dupa anul 1990, eforturile pentru promovarea turismului pe Valea Prahovei au fost destul de
reduse, cele mai multe promovand Sinaia, fara a aminti de atractiile din localitatile vecine: Posada,
Poiana Tapului.
Valea Prahovei dispune de un potential turistic valoros, de o oferta turistica atractiva pentru
turistii dornici sa practice aproape orice forma de turism. In ultimii ani, Consiliul Judetean Prahova
alaturi de Consiliile Locale si cativa investitori au facut eforturi pentru reconsiderarea locului
turismului.
Promovarea turismului in zona se poate realiza prin diferite modalitati precum:

- publicarea in reviste de specialitate (turism, arhitectura, istorie, etc.) a articolelor menite sa
atraga potentiali turisti.
- publicarea unei brosuri cu programul anual al activitatilor culturale si artistice organizate in
regiune.
- publicarea ghidurilor, pliantelor si a vederilor cu informatii referitoare la oferta regiunii.
- promovarea unei politici de preturi si tarife atractive: elasticitate mai mare in functie de sezon,
categoria de clienti, pachetul de servicii oferite, nivelul oferit de concurenta, care sa atraga turisti si in
extrasezoanele inregistrate in prezent.
- organizarea unor simpozioane, intruniri, contractari, in special in extrasezon.
- intensificarea legaturilor cu comisiile judetene pentru turism de masa, cu centrele universitare,
asociatiile de turism.
- promovarea ofertei turistice pe piata externa prin participarea la targuri internationale de
turism.
Valea Prahovei superioare tinde sa devina, in totalitatea sa, o microregiune turistica prin tendinta
de unire a nucleelor initiale de habitat, apartinand vechilor statiuni, printre care si Sinaia, ca urmare a
construirii de case de vacanta in ultimii ani.
Recunoscand valoarea turistica a Vaii Prahovei, G.Valsan scria despre aceasta ca reprezinta cazul
cel mai impresionant de evolutie a civilizatiei dintr-o vale situata in unitatile montane ale Romaniei. De
la nivelul anilor 1950, cand aceasta se prezenta ca o vagauna salbatica, locuita numai de cativa calugari
si tranzitata de calatorii ce mergeau dinspre Muntenia spre Brasov si Transilvania, Valea Prahovei
devine astazi una din cele mai luxoase statiuni de civilizatie din Europa.
CONCLUZII
In urma realizarii lucrarii „Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic

din orasul BUSTENI, judetul PRAHOVA” am constatat ca turismul din Valea Prahovei este un sector
al economiei in curs de dezvoltare.
Aceasta zona dispune de un numar impresionant de resurse turistice, naturale si antropice, care
din pacate nu sunt valorificate la potentialul lor real. De asemenea, se poate observa ca exista o intreaga
serie de proiecte concepute pentru imbunatatirea imaginii zonei dar si pentru atragerea unui numar cat
mai mare de turisti.
Punctele forte ale potentialului turistic din Valea Prahovei sunt reprezentate de resursele turistice
naturale, precum si de cele antropice.
 Resursele turistice naturale constau in:
 Relieful variat care determina prezenta numeroaselor obiective turistice naturale:
domenii schiabile, trasee pentru drumetii si alpinism, chei si vai, cascade;
 Climatul temperat-continental cu influente montane este favorabil dezvoltarii turismului
montan, balnear, datorita conditiilor optime practicarii sporturilor de iarna, drumetiilor,
curelor balneo-climaterice;
 Existenta a numeroase rezervatii naturale, precum si a unui parc natural (Bucegi),
stimuleaza turismul;
 Hidrografia: numeroasele si variatele ape curgatoare sunt folosite pentru agrement si
balneo-turism;
 Existenta unei vegetatii variate si a unei faune bogate si diverse are ca efect dezvoltarea
turismului profesional si stiintific datorita valorii lor. Pe langa speciile obisnuite exista
si specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetica, recreativ-
cinegetica si stiintifica.
Alte puncte forte ale turismului din aceast sector al Vaii Prahovei sunt reprezentate de
reamenajarea Hotelului Cota 1400 si a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau turistilor
posibilitatea de a se afla in mijlocul naturii beneficiind in acelasi timp si de un confort sporit (apa
calda, caldura, televizor in camera, piscina, sala de fitness, sauna etc.).
 Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:
 Echipamentele turistice;
 Unitati de cazare existente in toate zonele turistice. Reamenajarea unitatilor de cazare
din ultimii ani a generat o crestere a numarului de turisti.
 Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat
dezvoltarea turismului si, totodata, a permis accesul in anumite zone.
 Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turistilor sa-si petreaca
timpul liber intr-un mod cat mai placut. Agrementul constituie astazi motivatia
oamenilor de a calatori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra.
 Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic are efecte economice
pozitive atat pentru organizatorii de calatorii, pentru dezvoltarea turismului, pentru
veniturile populatiei locale, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu
care turismul intra in contact.
Resursele turistice antropice sunt reprezentative in regiune, existand numeroase obiective de
acest gen care se gasesc intr-o stare destul de buna.
Un impact major asupra activitatilor turistice il va avea construirea autostrazii Bucuresti –
Brasov care va afecta nu numai aspectul general al regiunii, ci si durabilitatea si rezistenta fizica a
constructiilor importante din punct de vedere turistic din regiune.
Baza tehnico-materiala a intrat intr-un proces de renovare si modernizare in perioada 2001-2004, fiind
construite noi structuri de primire turistica dar si renovate unele din cele existente din anii anteriori.
Unitatile de agrement si instalatiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt in curs de
reamenajare, totodata existand si proiecte pentru realizarea unora noi.
In ceea ce priveste numarul de turisti sositi in unitatile de cazare in raport cu capacitatea de
primire, putem spune ca exista o neconcordanta, numarul turistilor fiind mai mic decat oferta de cazare.
Prin investitiile facute si proiectele derulate, autoritatile incearca sa combata acest fenomen, mizand pe
atragerea turistilor intr-un numar foarte mare in viitorul apropiat. Numarul innoptarilor in structurile de
primire din Valea Prahovei este relativ redus, fapt ce determina si scaderea duratei sejurului. Din acest
motiv, se are in vedere ieftinirea ofertelor turistice si totodata prelungirea duratei sejururilor.
Dimensiunile cailor de comunicatie reprezinta un element favorabil datorita multitudinii
legaturilor ce se realizeaza in prezent prin intermediul acestora intre localitatile din culoar si importante
orase din Romania si chiar din Europa.
In ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaza dezvoltarea agroturismului si turismului
montan si cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistica, dar si pentru dezvoltarea
economica in special a localitatilor din imprejurimile localitatii Sinaia.
Strategiile de dezvoltare alte turismului din Valea Prahovei se refera numai la anumite forme de
turism. In cadrul acestora nu intalnim programe pentru sporturi extreme, cum ar fi: alpinismul,
catararea sportiva, orientarea turistica. De aceea, tinerii prefera sa aleaga alte destinatii, ceea ce duce si
la scaderea incasarilor.
 Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turistilor sa-si petreaca
timpul liber intr-un mod cat mai placut. Agrementul constituie astazi motivatia oamenilor
de a calatori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa si distra.
 Existenta turistilor romani, cat si a celor straini. Consumul turistic are efecte economice
pozitive atat pentru organizatorii de calatorii, pentru dezvoltarea turismului, pentru
veniturile populatiei locale, cat si pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care
turismul intra in contact.
Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale se poate realiza prin:

- extinderea si modernizarea cailor de acces ;
- marirea capacitatii de cazare in apropierea obiectivelor turistice prin orientarea investitiilor
pentru construirea hotelurilor familiale cu dotari medii sau a unor gospodarii taranesti pentru cazarea
turistilor (impulsionarea turismului rural in localitatile de acest tip);
- Programe pentru dezvoltarea si modernizarea bazei turistice:
- Organizarea serviciilor „Salvamont“ care vor coordona actiunile de prevenire a accidentelor
montane si de salvare a persoanelor accidentate;
- Refacerea partiei de bob si sanie din Sinaia;
- Realizarea unor trasee turistice cu caracter cultural-istoric;
- Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic;
- Sustinerea initiativei private in crearea si dezvoltarea de unitati turistice cu servicii la standarde
internationale;
- Amenajarea zonelor cu potential cinegetic, etnografic, cultural si ambiental;
- Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si strainatate;
- Modernizarea infrastructurii rutiere;
- Infrastructura de comunicatii, de promovare si informare turistica in timp real pe Internet si TV
cu privire la partiile de schi din Valea Prahovei;
- Infiintarea unitatilor agroturistice finantate din fondul SAPARD;
Strategiile de dezvoltare alte turismului din Valea Prahovei se refera numai la anumite forme de
turism. In cadrul acestora nu intalnim programe pentru sporturi extreme, cum ar fi: alpinismul,
catararea sportiva, orientarea turistica. De aceea, tinerii prefera sa aleaga alte destinatii, ceea ce duce si
la scaderea incasarilor.
Ca o concluzie generala, se poate spune ca turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat in
perioada 2001-2006, au fost relansate anumite zone si s-au demarat programe pentru o dezvoltare
durabila a zonei. In viitor, printr-o mai buna punere in valoare a resurselor turistice din regiune ca o
consecinta a unui management corespunzator, turismul poate constitui, in conditiile unei evolutii
economice pozitive, una din variantele viabile pentru dezvoltarea regiunii.
BIBLIOGRAFIE
1.Niculesu, G., (1984), Valea Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti
2. Stancioiu, M., Breaza, M., (1989), Noul cantec al Prahovei, Editura Sport-Turism, Bucuresti.
3.Velcea, I., Velcea, V., (1965), Valea Prahovei, Editura Stiintifica, Bucuresti.
4. www.infotravelromania.ro
5 .www.romaniantourism.ro
6. www.insse.ro
7. http://www.ghidulprimariilor.ro/
8. http://ro.wikipedia.org/

Referat Amenajari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Amenajari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT,INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI

SPECIALIZARE:INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic

din orasul BUSTENI,judetul PRAHOVA

1.Potential turistic natural din judetul Prahova

2.Potential turistic antropic.

Cap.II Studiul actual de amenajare si dezvoltare turistica din judetul Prahova……...19

1.Structuri de primire turistica……………………………………………..19

Cap.III.Analiza circulatiei turistice din judetul Prahova si la nivelul “Complexului

IV. Strategii de amenajare si dezvoltare turistica

Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicaţii pe multiple

Capacităţii de cazare turistică în funcţiune;

Factori economici: veniturile, tarifele, oferta turistică;

În prezent, călătoria îmbracă mai multe forme, printre care:

Călătoria religioasă: cea mai frecventă formă de călătorie religioasă o constituie

1.Potential turistic natural din judetul Prahova

1.1. Relieful – suport natural al desfasurarii activitatilor turistice

1.2 Potentialul climato-turistic

Clima, alaturi de relief, constituie o componenta de importanta majora a potentialului turistic

Elementele climatice (temperatura, vant, precipitatii, nebulozitate, presiune atmosferica), fiecare

Temperatura medie anuala, inregistrata la Statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia, din

1.3. Potentialul turistic al apelor

Intre localitatile Busteni si Sinaia (inclusiv pe teritoriul localitatii

Versantii impaduriti din jurul localitatii Sinaia

Specii de vegetatie caracteristice Vaii Prahovei (brad, arin de munte).

2.1 Obiective turistice cultural-istorice si religioase

In anul 1914, Cazinoul a fost

CASA MEMORIALA GEORGE ENESCU –VILA LUMINIS

Dificultatile tehnice, respectiv alunecarile de teren ce

Odata cu dezvoltarea economica a orasului Sinaia, zona de influenta a acestei localitati

2.3 Festivaluri si manifestari culturale

- la Casino spectacole de teatru cu actorii Teatrului de Revista “Constantin Tanase”: Alexandru

- la Castelul Peles expozitii si vernisaje;

Datorita unitatilor de relief accesibile turistilor, a climatului favorabil, a numeroaselor obiective

Turismul montan de recreere si agrement.

Turismul pentru sporturi de iarna

1.Structuri de primire turistica.

Pe teritoriul judeţului Prahova se întretaie paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de

Organizarea administrativa a teritoriului, pe categorii de unitati administrative, macroregiuni, regiuni

Categ de unitati admin. Macroregiuni,regiu Unitati de Ani

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe sexe, medii, macroregiuni, regiuni de

Total Total Prahova 833823 830370 826511 821879 817954

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete și localitati

Anul Anul Anul Anul Anul

Numar Numar Numar Numar Numar

Hoteluri Prahova TOTAL 57 68 74 77 74

Hosteluri Prahova TOTAL 3 4 5 7 7

Hoteluri apartament Prahova TOTAL 2 2 2 2 2

Moteluri Prahova TOTAL 12 17 15 17 16

Vile turistice Prahova TOTAL 38 36 35 38 40

Cabane turistice Prahova TOTAL 13 10 12 12 12

Bungalouri Prahova TOTAL 1 1 1 1 1

Campinguri Prahova TOTAL : : : : 1

Tabere de elevi și prescolari Prahova TOTAL 3 3 3 3 3

Pensiuni turistice Prahova TOTAL 76 85 83 99 99

Pensiuni agroturistice Prahova TOTAL 28 31 32 37 31

Anul Anul Anul Anul Anul

Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri

Hoteluri Prahova TOTAL 5870 5897 6610 6674 6414

Hosteluri Prahova TOTAL 195 216 309 467 467

Hoteluri apartament Prahova TOTAL 84 84 84 84 84

Moteluri Prahova TOTAL 559 722 678 787 686