Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea de Vest Timi oara, Facultatea de sociologie si psihologie,

specializarea psihologie, ș
masteratul de Psihologie Clinica si Consiliere Psihologica
Portofoliu de practică
- Studiu de caz –
Coordonator: Masterand:
Asist. univ. odica Pantelie otaru aluca Maria
Timi oara, 2014 ș
!
Cuprins
!. aport de psihodiagnostic si evaluare clinica""""""""""""""""".. #
$. Anamneza ca metoda de evaluare psihologica""""""""""""""""". %
#. &i'liogra(ie""""""""""""""""""""""""""""""")
*. Ane+e - ,nstrumentele (olosite:"""""""""""""""""""""""..!-
• &ec. /epression ,nventor0 1&/,2"""""""""""""""""""..!-
• ,nterviul Clinic 3tructurat pentru Tul'ur4rile de pe A+a , a /3M-,V 13C,/ 5 ,2 5
Modulul A 16pisoade A(ective2 - 1ata at in (isierul 3C,/.rar2 ș
$
C7P8,9:T ; Colegiul Psihologilor din om<nia =i ,nternational ,nstitute (or the
Advanced 3tudies o( Ps0chotherap0 and Applied Mental :ealth
RAPORT ! PS"#O"A$%OST"C S" !&A'(AR! C'"%"CA
") "nforma*ii despre Client+
>ume client:
C:
V<rsta 1data na terii2: ș 3e+: 6tnie:
$? ani 1$@.-A.!)AA2 masculin rom<n
/ata raportului: >umele e+aminatorului:
$%.-%.$-!* otaru aluca
"") O,iecti-ul Psi.odia/nosticului 0i !-aluării+
B Psihodiagnosticul =i 6valuarea are ca scop identi(icarea st4rilor
psihologice de s4n4tate =iCsau
'oal4 =i a mecanismelor psihologice de etiopatogenez4.
""") escrierea Succintă a Componentelor Psi.olo/ice
• Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
ispozi ia afecti-ă ț 3odulul A 4episoade afecti-e5 din SC" 1 "
epresia 6ec7 epression "n-entor8 46"5
• Nivel Cognitiv
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplică
• Nivel comportamental
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplică
#
• Nivel psihofziologic
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplică
• Nivel de personalitate şi ecanisme !efensive/"daptare
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
Nu se aplică
• Nivel de relaţionare interpersonal# (inclusiv$ de cuplu$ familie$
grup etc%)
Ce s1a e-aluat2 Cu ce s1a e-aluat2
1testeCsarciniCpro'e =iCsau interviuri2
"storicul cuplului Anamneza
"storicul acti-ită ilor se9uale ț Anamneza
"&) Concluzii 4Sumarizarea informa iilor :n termeni psi.olo/ici5+ ț
Dn urma Psihodiagnosticului =i 6valu4rii (ormul4m urm4toarele concluzii
psihologice:
Pacientul C:, $? de ani, a (ost diagnosticat 1de medicul psihiatru2 cu episod
depresiv maEor trecut,
pe durata a # luni 1(e' 5 apr $-!*2 si cu (o'ie sociala a c4rei e(ecte se mani(esta
de la $! de ani p<n4
in prezent. C: sus ine ca (o'ia sociala se mani(estata doar in situa iile noi c<nd
e FnconEurat de ț ț
mul i oameni, la petreceri, c<nd tre'uie sa mearg4 Fntr-o c4l4torie sau la o nunta
in alt ora . /intre ț ș
simptomele depresiei 1m4surate cu 3C,/2 le-a mani(estat pe toate mai pu in idea ia
suicidal4. Ga ț ț
,nventarul de /epresie a lui &ec. 1&/,2 a o' inut un scor de !A puncte, !) (iind
limita superioara ț
care indica prezenta depresiei. /in aceste doua instrumente pot
concluziona prezenta trecuta a
episodului depresiv si urmele a(ective l4sate de acesta.
/in anamnez4 rezulta rela ia super protectiva a mamei, care il suna de #-* ori pe
zi. /e asemenea ț
am investigat istoricul cuplului si istoricul se+ualit4 ii, tot din anamnez4. /e
unde a rezultat cauza ț
care a determinat episodul depresiv maEor trecut, si anume, desp4r irea din ultima
rela ie de iu'ire. ț ț
*
/e atunci interesul lui C: pentru se+ a sc4zut, sus in<nd ca Hacum m4 vad cu o
(ata, (acem se+ cam ț
o data pe s4pt4m<na si at<t.I 3atis(acJia se+ual4, de asemenea, a sc4zut.
C: este momentan su' tratament antidepresiv 1Ciprole+2 si antian+iolitic 1Fontin2
si (ace edin e de ș ț
psihoterapie o data la doua s4pt4m<ni.
&) Recomandări 4"mplica ii ale Concluziilor pentru O,iecti-ul
Psi.odia/nosticului 0i ț
!-aluării5+
Dn urma concluziilor Psihodiagnosticului =i 6valu4rii (ormul4m
urm4toarele recomand4ri
asociate o'iectivului psihodiagnosticului =i evalu4rii, cu relevanJ4 pentru situa
ia pentru care se (ace ț
evaluarea:
3e recomanda urmarea tratamentului medicamentos recomandat de medicul psihiatru si
urmarea in
continuare a edin elor de psihoterapie pana la atingerea o'iectivului terapeutic.
ș ț
ecomand evalu4ri periodice 1o data la #-* luni pe toata durata
tratamentului medicamentos2 a
indicatorului depresiei pentru monitorizarea involutiei acesteia.
?
Anamneza ca metoda de e-aluare psi.olo/ica
3u'iectul, C:, adult in v<rst4 de $? de ani a (ost e+aminat singur, (4r4 apar
in4tori. ț
Anamneza familială
- Tatăl: ,n v<rsta de ?A de ani, cu starea s4n4t4Jii 'una. 7cupaJia: electricean.
Calitatea relaJiei
cu pacientul: pe o scara de la !1(oare sla'a2 la !- 1(oarte apropiati2, nivelul
este $. C: nu
comunica cu tatal sau decat (oarte putin.
- 3ama: ,n v<rsta de ?% de ani, cu starea s4n4t4Jii ami precara decat tata, are
dia'et zaharat
de tip ,, si au aparut si complecatiile a(erente 1la ochi, inima,
rinichi, cu tensiunea2,.
ocupaJia: invatatoare. Calitatea relaJiei cu pacientul: pe o scara de la !1(oare
sla'a2 la !-
1(oarte apropiati2, nivelul este %. elatia cu mama lui este una de tip dependenta
in care
mama il suna de #-* ori pe zi si in ciuda e(orturilor lui, nu
reusteste sa Htaie cordonul
om'ilical dintre eiI.
- ;ra*ii: Un (rate, 3:, in varsta de #! de ani, casatorit, este tata a unui
'aietael. Gucreaza ca si
director de vanzari. Calitatea relaJiei cu pacientul: pe o scara de
la !1(oare sla'a2 la !-
1(oarte apropiati2, nivelul este @. C: nu este (oarte apropiat de (ratele lui si
nici nu-si dorste
ca relatia sa (ie mai aproiata.
- Pozi*ia socială a familiei 5 atmos(era in casa de tipul usilor ichise, (iecare
isi vede de trea'a
lui.
- Afec*iuni mintale :n familie 5 >u au (ost prezente tul'ur4ri
psihice, tul'ur4ri de
personalitate, epilepsie sau alcoolism. elaJiile dintre p4rinJi sunt 'une, (ar4
certuri (recvente. >u au
(ost separ4ri, divorJ sau rec4s4toriri. ivalitatea dintre (raJi a aparut de cele
mai multe ori, (ratele cel
mare a (ost (avorizat de c4tre p4rinJi.
3ituatia material ale copil4riei pacientului a (ost modesta. Gocuiau la sat,
parintii lucrau ca
electrician si respectiv invatatoare.
atele personale
Sarcină 0i na0teri: C: a (ost un cpil droit. ,nsa nasterea lui a
(ost urmat4 de o relaJie
insu(icient4 Fntre mam4 =i copil. C: a avut * .g la nastere si a
(ost e(ectuata o nastere prin
cezariana. /upa nastere relatia dintre mama si copil a (ost
minimala, aveu contact doar in
%
momentele de alaptare. Acest lucru s-a intamplat in toata prima luna de viata a lui
C:, timp in care
mama lui a (ost internata in spital cu complicatii si stari (e'rile in urma
nasterii.
Primele faze ale dez-oltării: Pacientul simte ca a (ost desp4rJit de mama sa in
primii * ani
din viata cand a locuit la 'unica, desi se intalnea cu mama in (iecare zi cand
aceasta se intorcea de
la munca. 6l spune ca KParintii nu erau active in viata mea in copilarie. amaneam
cu (ratele mai
mare care ma 'atea si nu ma lua cu el, si cu veriosara mea mai mica. Apoi am mai
crescut si ma
Eucam a(ara.I
Starea sănătă*ii :n copilărie: (oarte 'una, doar 'olile copilariei.
<Pro,leme ner-oase= :n copilărie: timiditate, Fnro=irea (eJei.
>colarizare: v<rsta Fnceperii =i termin4rii (iec4rei =coli a (ost
normala: de la @ la !!ani
scoala primara, unde a avut rezultate medii, de la !! la !* ani scoala generala cu
rezultate mediiL de
la !* la !A ani liceul 6lectrtehnic cu rezultate (oarte 'une 1printer primii !- din
clasa2, de la !) la $#
ani (acultatea de Mecanica terminate cu rezultate (oarte 'uune, iar
apoi masteratul de inginerie
mecanica avansata de la $# la $? ani c<nd interesul pentru scoala a scazut. /in
clasa a $-a si pana in
clasa a *-a, mama i-a (ost invatatoare si imi povesteste ca il 'atea in (iecare zi
la scoala in clasa,
K>u am (ost deloc (avorizat. M-a tot 'atea pentru scala pana in clasa a @-a, motiv
pentru care am
urat scoala.I
,n perioada liceului, in clasa a !$-a, a avut o interventie chirurgicala
1varicocel stang2 motiv
pentru care i-a scazut stima de sine si increderea in ceea ce priveste relatiile cu
se+ul opus, s-a retras
din cercul de prieteni si a inceput sa se uite la seriale si sa citeasca carti de
psihologie.
A practicat sport doar in perioada (acultatii, mergea la sala, apoi a practicat
.ic. 'o+ing de la
$$ la $? ani. elaJii cu pro(esorii au (ost tot timpul 'une
Kpentru ca invatam 'ine si eram
respectuosI =i relatiile cu colegii Kau (ost 'une, mai ales in (acultate c<nd
stateam in caminI.
KPro'lemeleI din liceu au continuat si la (acultate. Frica de a comunica cu
persoanele de se+
opus s-a trans(ormat in (o'ie sociala. /e (iecare data c<nd tre'uia sa mearg4 la o
petrecere, intr-o
calatorie sau la o intalnire cu o (ata, se Fng4l'enea la (ata, i se Fntorcea
stomacul si de multe ori
vomita.
"storicul ocupa*ional:
Primul si singurul loc de munca a (ost si inca este pe postul de inginer proiectant
de la
varsta de $# ani pana la $% ani. Activitatea pe care o des(asoara consta in
proiectarea, pe calculator,
a unor utilaEe industriale din industria tutunului. 3treseul la locul
de munca nu este mare dar
motivatia este scazuta din cauza salarului mic. Motiv pentru care si-a dat demisia
si peste doua
saptamani se muta la un alt loc de munca in alt oras, mai apropae de casa
parinteasca.
3ituaJia (inanciar4 actual4 nu este nici 'una nici rea, nu ii ieste su(icienta
incat sa acopere
singur toate cheltuilile si in aceasta situatie il aEuta parintii. 3atis(acJia Fn
munc4, la actualul loc de
@
munca este de nivelul % pe scara de la !1(oare sla'a2 la !- 1(oarte ridicata2.
elaJiile cu colegii sunt
(oarte 'une, Hradem si glumim mult la lucruI, relatia cu superiorii este 'una.
Ser-iciul militar 0i participarea la răz,oi+ nu este cazul.
"storicul cuplului: C: nu este intr-o relatie in momentul de (ata, HAm o tipa cu
care ma
vad, eu nu o consider relatieI.
"storicul acti-ită*ii se9uale: Pacientul are o atitudine pozitiva (aJ4 de se+ cu
e+perienJe doar
heterose+uale. Practicile se+uale actuale nu ies din s(era normalitatii, iar
contracepJia (olosita este
prezervativul.
Primele lucruri legate de se+ nu le-a auzit de la parinti, ci din
conversatiile cercului de
prieteni. Foloseste tehnici se+uale clasice =i se mastur'eaza, in
medie, o data pe saptamana,
Hdepinde de starea emotionala, daca sunt trist, atunci nu am che(I. 3atis(actia
vietii se+uale este de
@,? pe o scara de la ! 1(oarte sla'a2 la !- 1(oarte satis(acatoare2. Apare si
dorinJa pacientului de a
avea copii, Himi doresc o (aile, copii, gemeni, tripletiI.
Pro,leme medicale anterioare: C: a su(erit o interventie cirugicala la testicul,
varicocel
stang.
Afec*iuni psi.ice anterioare: C: este diagnosticat cu episod depresiv
maEor trecut 1in
perioada (e'. 5 apr. $-!*2 si (o'ie sociala 1cu (luctuatii de
intensitate de la $! de ani pana in
prezent2. Momentan este su' tratament medicamentos 1antidepresive si calmante2 si
psihoterapeutic.
Condi*ii de -ia*ă actuale: Pacientul locuieste singur intr-un apartament
cu $ camere in
Timisoara, insa peste doua saptamani se va muta la Arad cu locul de munca unde va
locui tot singur
intr-un apartament. 3ituaJia (inanciar4 a lui C: este medie, prime te
suport (inanciar din partea ș
p4rin ilor pentru a acoperi cheltuielile tratamentului. Acesre aspecte din
viaJa lui pot reprezenta ț
(actori de stres.
Rela*ii: cu prietenii puJine 1ma+im ? prieteni apropiati2 cu care
relatia este mai degra'a
super(iciala. Prietenii lui nu stiu de toate pro'lemele medicale, psihologice si
psihiopatologice pe
care le are si prin care trece in momentul de (ata.
;olosirea timpului li,er: ,l petrece in mare parte singur, in casa, se uita la
seriale sau citeste
despre psihologie, dezvoltare personala sau despre tamplarie.
ispozi*ia predominantă: ,n momentul de (ata se considera sta'il emotional. Mai rar
apar
momente de an+ietate, FngriEorare si tristete. ,n general predomina un platou
dspozitional 1nivelul
?2, cu usoare oscilatii, intre nivelele * si %, pe o scara de la !
1dispozitie (oarte proasta2 la !-
1dispozitie (oarte 'una2.
Caracterul este predominant rezervat Himi vad de trea'a meaI.
A
Atitudini 0i norme: C: se considera o persoana morala. Atitudinea lui (aJ4 de
s4n4tate a
scazut in ultima perioada, la (el ca =i atitudinea (aJ4 de propriul corp, H>u mai
am griEa de mine cum
aveam inainte cu sport si alimentatie sanatoasa, acum nu prea manancI
O,iceiurile legate de mancare m<ncare nu sunt echili'rate. HAlcool nu consum din
cauza
tratamentului antidepresiv decat (oarte (oarte rar, nu (umez si nu
iau medicamente, doar cele
prescrise de madicul psihiatru.I
6i,lio/rafie
!. 9roth-Marnat, 9. 1$--#2. Handbook of psychological assessment, *th 6dition. Mohn
Nile0 O
3ons, >eP 8or..
$. Colegiul Psihologilor din om<nia, ,nternational ,nstitute (or the Advanced
3tudies o(
Ps0chotherap0 and Applied Mental :ealth, 1nd2, Raport de psihodiagnostic si
evaluare
clinica. 9asit la adresa: http:CCPPP.copsi.roCinde+.phpQ
optionRcomScontentOviePRarticleOidR%A*:anunt-psihologie-clinica-raport-de-
psihodiagnostic-si-evaluare-clinica-sisau-psihoeducationalaOcatidR#%:anunturi-
in(ormariO,temidR$----$ la $% iunie, $-!*.
)
Ane9e 4instrumente folosite5
BDI - II
Nume: _________CH__________ Statut marital: necasatorit___ Vârstă: _25 Sex: _m___
Ocupa ie: _ ț inginer proiectant__ Educa ie: ț studii
masterale__________________________
Instruc iuni: ț Următorul cestionar cuprinde 2! de grupuri de a"irma ii# Vă rugăm
să citi i cu aten ie "iecare ț ț ț
grup de a"irma ii i să ț ș alege i acea afirma ie ț ț care descrie cel mai
$ine "elul %n care &'a i sim it ț ț în ultimele
două săptămâni, inclusiv astăzi. (ncercui i numărul din dreptul a"irma
iei alese# )acă sim iti că &i se ț ț ț
potri&esc mai multe a"irma ii dintr'un grup* %ncercui i numărul cel mai mare din
grupul respecti&# +&e i gri,ă să ț ț ț
nu alege i mai mult de o singură a"irma ie din "iecare grup* inclusi& din grupul !-
. /0odi"icări ale somnului1 ț ț
i din grupul !2 . /0odi"icări ale po"tei de mâncare1# ș
1. Triste e ț
0. Nu mă simt trist3ă#
1. 0ă simt trist3ă %n cea mai mare parte a
timpului# x
2. Sunt trist3ă tot timpul#
3. Sunt atât de trist3ă sau ne"ericit3ă că nu
mai suport#
2. Pesimism
0. Nu sunt descura,at3ă %n ceea ce pri&e te ș
&iitorul meu x
1. Sunt mai descura,at3ă decât %nainte %n
ceea ce pri&e te &iitorul meu# ș
2. Nu mă a tept ca %n &iitor lucrurile să ș
meargă $ine pentru mine#
3. Viitorul meu este "ără speran ă i ț ș
lucrurile &or merge din rău %n mai rău#
3. E ecuri trecute ș
0. Nu mă simt un3o ratat3ă# x
1. +m a&ut mai multe e ecuri decât ar "i ș
ca4ul#
2. Uitându'mă %n trecutul meu &ăd
numeroase e ecuri# ș
3. Simt că am e uat total ca om# ș
4. Pierderea plăcerii
0. 5ucrurile care %mi plac %mi aduc la "el de
multă $ucurie ca altădată#
1. 5ucrurile pe care le "ac nu mă mai
mul umesc la "el de mult ca %nainte# ț
2. 5ucrurile care %mi plăceau altădată %mi
aduc acum "oarte pu ină $ucurie# ț x
3. 5ucrurile care %mi plăceau altădată nu
%mi mai aduc nici o $ucurie#
5. entimente de !in"!ă ie ț
0. Nu mă simt &ino&at3ă %n mod deose$it x
1. 0ă simt &ino&at3ă pentru multe dintre
lucrurile pe care le'am "ăcut sau ar "i
tre$uit să le "ac#
2. 0ă simt &ino&at3ă de ce&a %n cea mai
mare parte a timpului#
3. 0ă simt &ino&at3ă de ce&a tot timpul#
#. entimentul de a $i pedepsit
0. Nu simt că ceea ce mi se %ntâmplă ar "i o
pedeapsă#
1. Ceea ce mi se %ntâmplă ar putea "i o
pedeapsă# x
2. 0ă a tept să "iu pedepsit3ă# ș
3. Simt că sunt pedepsit3ă#
%. &emul umire $a ă de pr"pria pers"ană ț ț
0. 6ărerea mea %n legătură cu propria
persoană nu s'a scim$at#
1. 0i'am pierdut %ncrederea %n mine# x
2. Sunt de4amăgit3ă de mine#
3. Nu %mi mai place de mine#
'. (ut"critică
0. Nu mă critic sau %n&ino&ă esc mai mult ț
decât de o$icei# x
1. 0ă critic mai mult decât de o$icei#
2. 0ă critic pentru toate de"ectele i ș
gre elile mele# ș
3. 0ă %n&ino&ă esc pentru toate relele care ț
se %ntâmplă#
). *+nduri sau d"rin e suicidare: ț
0. Nu mă gândesc să %mi iau &ia a# ț x
1. 0ă gândesc să %mi pun capăt 4ilelor* dar
nu a "ace a a ce&a# ș ș
2. 7nten ione4 să'mi pun capăt 4ilelor# ț
3. 0i'a lua &ia a dacă a a&ea oca4ia# ș ț ș
10. Pl+ns
0. Nu plâng mai mult decât de o$icei#
1. 6lâng mai mult decât de o$icei# x
2. 6lâng pentru orice lucru mărunt#
3. (mi &ine să plâng* dar nu mai pot plânge#
_-__u,t"tal pa-ina 1 c"ntinuare pe !ers"

!-
11. (-ita ie ț
0. Nu sunt mai agitat3ă sau %ncordat3ă
decât de o$icei#
1. Sunt mai agitat3ă sau %ncordat3ă decât
de o$icei# x
2. Sunt atât de agitat3ă sau %ncordat3ă*
%ncât nu pot sta lini tit3ă# ș
3. Sunt atât de agitat3ă sau %ncordat3ă*
%ncât tre$uie să mă mi c sau să "ac ș
ce&a tot timpul#
12. Pierderea interesului
0. Nu mi'am pierdut interesul "a ă de ț
oameni sau acti&ită i# ț
1. 0i'a scă4ut interesul "a ă de oameni ț
sau acti&ită i# ț
2. 0i'am pierdut mare parte din interesul
"a ă de oameni sau acti&ită i# ț ț x
3. +proape nimic nu %mi mai tre4e te ș
interesul#
13. Indeci.ie
0. 7au deci4iile la "el de u or ca altădată# ș
1. 0i'e mai greu să iau deci4ii decât de
o$icei# x
2. 0i'e mult mai greu să iau deci4ii decât
de o$icei#
3. 0i'e greu să iau orice deci4ie#
14. /ipsa !al"rii pers"nale
0. Nu cred că sunt o persoană lipsită de
&aloare# x
1. Nu mă consider la "el de &aloros3oasă i ș
util3ă ca de o$icei#
2. Cred că sunt mai pu in &aloros3oasă ț
decât al i oameni# ț
3. Cred că sunt complet lipsit3ă de &aloare#
15. /ipsa ener-iei
0. +m la "el de multă energie ca altădată#
1. +m mai pu ină energie decât de o$icei# ț
x
2. Nu prea am energie să "ac mare lucru#
3. Nu mai am energie pentru nimic#
1#. 0"di$icări ale s"mnului
0. )orm la "el ca altădată#
1.a. )orm ce&a mai mult decât de o$icei#
1.,. )orm ce&a mai pu in decât de o$icei# ț
2.a. )orm mult mai mult decât de o$icei# x
2.,. )orm mai pu in decât de o$icei# ț
3.a. )orm cea mai mare parte a 4ilei#
3.,. 0ă tre4esc cu !'2 ore mai repede
decât ar "i ca4ul i nu mai pot readormi# ș
1%. Irita,ilitate
0. Nu sunt mai irita$il3ă decât de o$icei# x
1. Sunt mai irita$il3ă decât de o$icei#
2. Sunt mult mai irita$il3ă decât de o$icei#
3. Sun irita$ilă tot timpul#
1'. 0"di$icări ale p"$tei de m+ncare
0. Nu am o$ser&at nici o scim$are %n
po"ta mea de mâncare#
1.a. +m mai pu ină po"tă de mâncare decât ț
de o$icei#
1.,. +m mai multă po"tă de mâncare decât
de o$icei#
2.a. +m mult mai pu ină po"tă de mâncare ț
decât de o$icei# x
2.,. +m mult mai multă po"tă de mâncare
decât de o$icei#
3.a. Nu am deloc po"tă de mâncare#
3.,. 8ân,esc după mâncare tot timpul#
1). Di$icultă i de c"ncentrare ț
0. 0ă concentre4 la "el de $ine ca altădată#
1. Nu mă pot concentra la "el de $ine ca de
o$icei# x
2. 0i'e greu să mă concentre4 la orice timp
mai %ndelungat#
3. Nu mă pot concentra la nimic#
20. 1,"seală i $ati-a,ilitate ș
0. Nu mă simt mai o$osit3ă decât de o$icei#
1. O$osesc mai repede decât de o$icei# x
2. Sunt prea o$osit3ă pentru a "ace multe
dintre lucrurile pe care le "ăceam %nainte#
3. Sunt prea o$osit3ă pentru a "ace
ma,oritatea lucrurilor pe care le "ăceam
%nainte#
21. Pierderea interesului pentru sex
0. Nu am sesi4at &reo modi"icare recentă
%n interesul meu pentru sex#
1. Sexul mă interesea4ă mai pu in decât de ț
o$icei# x
2. Sexul mă interesea4ă mult mai pu in ț
acum#
3. Sexul nu mă mai interesea4ă deloc#
212222u,t"tal pa-ina 2
2#222u,t"tal pa-ina 1
221'22314 T1T(/
!!