Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTORULUI R11F2S300
CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA POMPEI SUPLIMENTARE DE
COMBUSTIBIL DŢN – 44DT
2. Funcţionarea globală
În cavitatea „d” (din stânga membranei) se aplică prin canalul „f” presiunea
de ieşire din pompă (presiunea din cavitatea „g”). Forţei create de presiunea
combustibilului i se opune o forţă elastică a arcului spiralat, arcul tinzând să
asigure supapei 12 o deschidere maximă. Echilibrul se atinge când presiunea
combustibilului la ieşire din pompa DŢN – 44DT are o valoare stabilită
constructiv.
Dacă presiunea combustibilului la ieşire depăşeşte valoarea stabilită
membrana învinge forţa arcului şi închide parţial sau total supapa 12. Secţiunea
de trecere prin supapă scade, iar presiunea combustibilului scade. În acest fel
supapa rămâne închisă până se restabileşte din nou echilibrul.
Dacă presiunea combustibilului la ieşire scade, fenomenele descrise mai
sus se vor petrece invers.
Presiunea combustibilului la ieşirea din pompa DŢN – 44DT este reglată în
funcţie de înălţimea de zbor. Pentru aceasta cavitatea arcului spiralat comunică cu
atmosfera printr-un orificiu din corpul arcului. În acest fel presiunea la ieşirea din
pompă scade cu înălţimea de zbor.
Rotorul pompei este dispus pe doi rulmenţi cu role. Constructiv, rotorul este
realizat prin alipirea unui cilindru cu un trunchi de con. Canalul central al părţii
cilindrice a rotorului este prevăzut cu caneluri pentru îmbinarea cu axul de
transmisie.
Pentru răcirea şi ungerea rulmentului şaibei înclinate şi a rulmentului zonei
cilindrice în rotor sunt executate 9 canale înclinate şi o cavitate centrală axial –
simetrică, iar în sertăraş un canal înclinat (în partea centrală a sertăraşului). Pentru
ungerea şi răcirea rulmentului zonei tronconice a rotorului este executat un canal
înclinat în sertăraş (în partea laterală a sertăraşului. La rulmenţi, combustibilul
ajunge prin aceste canalizaţii din canalizaţia de intrare a combustibilului în pompa
cu pistonaşe.
Partea frontală a zonei tronconice a rotorului se sprijină pe sertăraş, acesta
fiind fixat prin presare în corpul pompei. Sertăraşul are pe lângă cele două orificii
înclinate descrise anterior, două ferestre semiinelare. Cele două ferestre corespund
cu două canale din corpul pompei. O fereastră comunică cu canalul de debitare a
combustibilului în pompă, iar cealaltă fereastră cu canalul de ieşire a
combustibilului din pompă.
Pentru montarea pistonaşelor, în partea tronconică a rotorului sunt
executate 9 canale înclinate. În canale se montează arcurile care împing
pistonaşele spre şaiba înclinată. Pistonaşele sunt presate de forţa elastică a
arcurilor pe suprafaţa sferică a inelului rulmentului şaibei înclinate.
Într-un umăr al şaibei înclinate este presat celălalt inel al rulmentului. Şaiba
înclinată este prevăzută cu o ureche pentru îmbinarea cu tija pistonului şaibei
înclinate. În funcţie de poziţia pistonului, şaiba are diferite unghiuri de înclinare
faţă de axul rotorului. Gradul de înclinare a şaibei este limitat prin două şuruburi
– opritor (unul pentru debitul maxim, celălalt pentru debitul minim). Înclinarea
şaibei este măsurată faţă de un plan perpendicular pe axa rotorului.
După rulmentul zonei cilindrice a rotorului, înspre exteriorul pompei se
montează garnituri de etanşare, pentru a preveni scurgerea de combustibil.
Prin axul de transmisie cu caneluri se asigură antrenarea pompei cu
pistonaşe de la cutia agregatelor.
3. Robinetul de dozare
4. Supapa de distribuţie
7. Supapa de scurgere
8. Supapa de evacuare
9. Hidroâncetinitorul
Funcţionare
Arcul are rolul de a deplasa sertăraşul spre poziţia din dreapta până la
maxim în miezul solenoidului.
Asupra sertăraşului acţionează:
- în stânga presiunea de comandă de după primul bloc de dozare al
hidroâncetinitorului;
- în degajarea sertăraşului combustibil de la supapa diferenţială de presiune
constantă spre joasă presiune;
- în dreapta forţa de destindere a arcului (sensul de acţiune este spre dreapta)
şi forţa electromagnetică a miezului.
Poziţia elementelor:
B.3. Carburatoarele
1. Pompa cu pistonaşe
2. Robinetul de forţaj
3. Întrerupătorul final
Când presiunea din faţa supapei de separare este mică, arcul va împinge
supapa în jos, blocând trecerea combustibilului de la supapa de combustibil spre
rampele de forţaj. La cuplarea forţajului, presiunea în faţa supapei de separare
creşte, ceea ce duce la deschiderea supapei de separare.
7. Supapa de combustibil
8. Regulatorul de forţaj
Corpul cilindric este un corp realizat prin sudarea unor corpuri cilindrice şi
a două ştuţuri; unul pentru intrare şi celălalt pentru ieşirea aerului cu presiunea p I2
sau p II2 .
La intrare este montat un ajutaj reglabil (reglarea se face prin translaţia
acului propriu-zis de reglare). Acul propriu-zis este un corp de rotaţie, ascuţit, care
se înşurubează în corpul cilindric. Numai zona conică a acului intră în ajutajul de
intrare, făcând posibilă reglarea ajutajului. Pentru rotire acul este prevăzut la capăt
cu cap hexaedric şi canelură pentru şurubelniţă. Fixarea acului într-o poziţie este
asigurată prin două rânduri de fixatoare cu bilă şi arcuri montate în canelurile
longitudinale ale corpului cilindric.
În corpul cilindric este montat şi ajutajul de ieşire, de o formă apropiată de
ajutajul laval. În cavitatea dintre cele două ajutaje este dispus un deflector, care
amortizează jetul de aer, prevenind formarea undei de şoc.
Pentru a preveni trecerea aerului prin filetul acului pe capătul corpului este
înşurubat un buşon de etanşare.
Aerul de după compresor se aplică printr-un ştuţ la ajutajul de intrare, trece
prin cavitatea dintre ajutaje şi apoi prin ajutajul de ieşire se evacuează în
atmosferă. Prin orificiile radiale din faţa ajutajului de ieşire se evacuează aer
printr-un ştuţ cu presiunea p I2 ( p II2 ).
Funcţionarea acului de reglare se bazează pe principiul menţinerii unui
raport constant al presiunilor aerului din ştuţul de intrare şi din camera dintre
ajutaje.
Raportul p2 / p I2 sau p2 / p II2 se numeşte coeficient de reducţie.
Coeficientul de reducţie se menţine constant independent de valoarea
presiunii de intrare dacă în ajutajul de ieşire avem curgere critică, iar în ajutajul
de intrare curgerea este supercritică.
Reglarea acului de reglare pentru un coeficient de reducţie dorit se face prin
modificarea poziţiei acului de reglare propriu-zis.
Acul de reglare p I2 are un ştuţ în plus, prin care se trimite aer cu presiunea
p I2 la supapele electromagnetice MKV – 200 nr.1 şi 2 de evacuare suplimentară.
Acele de reglare se găsesc între NR – 22 şi sufleorul centrifugal.
1.Generalităţi
9. Traductorul cu reostat DR – 3A
11. Reostatul R – 1
Este fixat în consolă de flanşa ajutajului prin şase tije. Tijele sunt fixate pe
inelul de forţă prin bucşe sferice pe acelaşi bolţ cu care se fixează şi un capăt al
verinului hidraulic.
De inelul de forţă se nituieşte un suport turnat. De acest suport se prinde
capătul verinelor cu bolţul comun cu al tijelor.
Tijele verinelor hidraulice sunt îmbinate cu suportul inelului voleţilor prin
bolţuri cu bucşe sferice.
Inelul voleţilor fixează poziţia voleţilor:
- deplasându-se în spate eliberează voleţii care se depărtează sub acţiunea
presiunii
gazelor mărindu-se secţiunea de ieşire din ajutaj;
- deplasându-se înainte voleţii sunt presaţi de inelul voleţilor şi micşorează
secţiunea de trecere.
Se compune din:
- cilindru;
- piston cu tijă;
- capul tijei verinului.
Într-un canal al corpului supapei este presată o bucşă din bronz pe a cărei
suprafaţă conică se sprijină jiclorul cu suprafaţa sa tronconică. Jiclorul este presat
de bucşă cu un arc etanşat cu un căpăcel sferic şi strâns cu o piuliţă.
În corpul supapei este presat un cilindru în care se introduce un piston
plonjor. Pistonul se sprijină pe un disc, fixat cu un arc tarat şi o piuliţă de alamă.
Supapa de sincronizare asigură sincronizarea funcţionării verinelor, adică
o viteză de deplasare egală în orice moment indiferent de forţele care acţionează
asupra tijelor. Reglarea vitezei de deplasare a verinelor se face pe baza modificării
debitului de lichid hidraulic la scurgerea din verinele hidraulice prin alegerea
jicloarelor cu debit necesar.
Supapa de sincronizare asigură o cădere de presiune constantă la jiclor,
independentă de presiunile de intrare şi ieşire din supapă.
Dacă verinul are tendinţa de a-şi mări viteza va atrage după sine creşterea
debitului de lichid din verinul hidraulic. Va creşte presiunea în faţa jiclorului şi în
cavitatea interioară a pistonului plonjor. Pistonul se va deplasa spre stânga
reducând secţiunea de ieşire, reducând debitul de amestec, ceea ce duce la
restabilirea presiunii din faţa jiclorului.
2. Neaprinderea combustibilului
Cauza 3: s-a produs dereglarea sau a avut loc reducerea turajului maxim.
Remediere: se reglează numărul maxim de turaţii al R.J.P. conform
„Reglarea turaţiei maxime a R.J.P..
Cauza 2: debitul de aer captat prin sistemul ASL este peste valoarea admisă
Remediere: se verifică sistemul ASL de pe avion şi se remediază
defecţiunea conform instrucţiunilor de exploatare a avionului.
1. Generalităţi
Pornirea motorului este ansamblul de operaţiuni prin care acesta este adus
în situaţia de a putea funcţiona independent.
Din instalaţia de pornire a unui motor fac parte:
- dispozitive de antrenare a motorului din repaus până la o turaţie la care
motorul poate să-şi asigure în bune condiţii alimentarea şi aprinderea;
- agregate de alimentare cu combustibil în timpul pornirii;
- instalaţie pentru aprinderea amestecului carburant în timpul pornirii.
În corpul supapei sunt executate patru orificii filetate pentru cuplarea părţii
electromagnetice a supapei şi a ştuţurilor cu filtre. Bucşa supapei are orificii
radiale. În bucşă culisează o tijă – sertăraş, împinsă spre stânga de un arc cu
comprimare reglabilă prin şaibe.
Carcasa are un filet pentru fixarea cu corpul electromagnetului, iar la
celălalt capăt o emisferă. Pe această emisferă se aşează bucşa. Carcasa este
împinsă în jos de către un arc.
Funcţionare
Tija este un cilindru tubular cu orificii radiale prin care combustibilul din
faţa robinetului de dozare pătrunde spre supapa de alimentare suplimentară şi
colectorul suplimentar al injectoarelor camerei de ardere. Din cauza arcului, tija
se sprijină tot timpul pe şurubul de reglare. În funcţie de poziţia tijei în corp,
orificiile tijei sunt acoperite parţial sau total, reglându-se cantitatea de combustibil
suplimentar.
Debitul suplimentar este de 0 – 280 l/h.
În corpul supapei sunt executate ferestre pentru evacuarea aerului, iar prin
carcasa de protecţie se evită pătrunderea corpurilor străine în camera de ardere.
La pornirea motorului presiunea p2 este mică, deci supapa se află în poziţie
inferioară, permiţând evacuarea aerului în atmosferă.
Crescând turajul, creşte şi p2, ceea ce duce la închiderea supapei
antipompaj.
1. Blocul de comandă BU – 5
Funcţionare
Are loc şi trecerea reţelei electrice a unor supape (cuplate sau necuplate) de
la 24V la 48V.
După 12,6 secunde funcţionează cama 4 care duce prin reducerea câmpului
magnetic la creşterea turajului starterului.
2. Pornirea în aer