Sunteți pe pagina 1din 16

Curente literare

(În ordine alfabetică)


CURENT LITERAR

Concept cu implicaţii istorice şi stilistice, devenit categorie


istorico-literară, având rolul de a clarifica raportul dintre artă şi
realitate şi care se referă la un grup mai numeros de scriitori
solidar uniţi şi însufleţiţi de aceleaşi principii estetice şi ideologice şi
de similitudini stilistice dintr-o anumită perioadă din evoluţia
literaturilor naţionale sau a literaturii universale.
AVANGARDISMUL AVANGARDISMUL (1)

Reprezentanţi: Caracteristici:

Tudor Arghezi Ilarie Voronca - confirmarea libertății absolute a spiritului;


Alexandru Macedonski Geo Bogza - culmea existenței e o lume a culorilor;
Nicolae Davidescu Gellu Naum - arta - expresie profundă a sufletului uman, și nu o
Eugen Ionescu Tristan Tzara reproducere a naturii;
- explozia sentimentului, starea dionysiacă;
Aurel Baranga Marcel Iancu
- năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului;

AVANGARDISMUL (1A) AVANGARDISMUL (2)

Caracteristici: Caracteristici:
- negarea ideii de literatură și a oricăror constrângeri formale;
- revolta împotriva condiției umane; - proclamarea subiectivitătii absolute a artistului;
- strigătul fără ecou în totul cosmic; - dinamismul;
- afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea; - libertatea absolută de creatie, care permite orice abatere atât
- imagini puternice, violente, prin care se exprimă neliniștea de la estetica tradițională cât si de la normele gramaticale și
existențială; de punctuație;
- personajele sunt figuri generice, simboluri (în teatru); - tehnica dicteului automat;
- orientarea spre parabolă. - supremația visului în creația artistică;
CLASICISMUL
( SEC. XVII,
FRANŢA)
CLASICISMUL (1)
Caracteristici:
Reprezentanţi: - admiraţia pentru antici;
Moliere Constantin Stamati - respectarea celor trei reguli:
Jean de La Fontaine Alecu Russo a) de timp (acţiunea are loc în 24 ore)
Nicolas Boileau Mihail Kogălniceanu b) de loc (totul se desfăşoară într-un cadru)
Jean Racine Constantin Negruzzi c) de acţiune (epizoadele operei sunt strâns legate între
Jean de La Bruyere Vasile Alecsandri ele);
Pierre Corneille Titu Maiorescu - raţionalism;
Anton Krâlov Mihai Eminescu - caracter moralizator;
Antioh Cantemir Ion Creangă - teme, eroi, conflicte, subiect – luate din viaţa claselor
Miron Costin Vladimir Streinu dominante;
Dimitrie Cantemir Eugen Lovinescu - în lupta dintre sentiment şi datorie învinge totdeauna datoria.
Gheorghe Asachi George Călinescu

CLASICISMUL (1A)
CLASICISMUL
Caracteristici:
- specii şi genuri literare pure;
- antropocentrismul; Specii:
- anistorism; tragedia comedia
- armonie şi echilibru; satira epigrama
- arta desăvârşită şi utilă; epopeea portretul moral
- claritatea stilului; fabula dialogul
- căutarea naturalului şi a verosimilului; epistola aforismul
- fineţea analizei morale şi psihologice.
PERSONAJUL CLASIC

Trăsături:
- naiv;
- obiectiv;
- echilibrat;
- plastic;
- imitativ;
- vârsta incertă, canonică..
ERMETISMUL ERMETISMUL

Reprezentanţi: Caracteristici:
- tendințe de încifrare a sensului poeziei;
Ion Barbu - presupune o pregătire prealabilă a cititorului;
George Meniuc - solicită intelectul în procesul descifrării textului;
- ignoră afectivitatea.
ILUMINISMUL ÎN CULTURA ŞI
ILUMINISMUL LITERATURA UNIVERSALĂ (1)
Reprezentanţi:
Caracteristici:
Jonathan Swift Samuil Micu - promovează gândirea raţională, cercetarea ştiinţifică
Voltaire Gheorghe Șincai experimentală, descrierea obiectivă a faptelor în ştiinţă, în
Denis Diderot Petru Maior literatură, în istorie;
Jean-Jacques Rousseau Ion Budăi-Deleanu - are un caracter laic, separând problemele culturii şi ale
Montesquieu Dumitru Golescu ştiinţei de cele ale religiei, şi mai ales anticlerical, combatând
Leasing Gheorghe Asachi fanatismul şi misticismul;
Carlo Goldoni
Pierre Beaumarchais

ILUMINISMUL ÎN CULTURA ŞI ILUMINISMUL ÎN CULTURA ŞI


LITERATURA UNIVERSALĂ (1A) LITERATURA ROMÂNĂ

- militează pentru emaniciparea poporului prin cultură; - afirmă drepturile naţionale ale românilor, invocând şi
- încurajează tratarea problemelor sociale în literatură, arătând argumentând ideea latinităţii şi a continuităţii poporului şi a
simpatie pentru elementele active, productive ale societăţii, limbii române;
nedreptăţite de ordinea stabilită; - lupta împotriva misticismului, superstiţiilor şi a abuzurilor
- generează o literatură cu caracter moralist, educativ, didactic. clericale;
- sprijină dezvoltarea unei literaturi cu caracter moral,
educativ;
- militează pentru ridicarea poporului pentru cultură, pentru
răspândirea şcolilor naţionale.
ŞCOALA ARDELEANĂ

Caracteristici:
- egalitatea în drepturi;
- ideile etnogenezei:
a) originea romană a poporului român
b) latinitatea limbii
c) continuitatea românilor în Dacia;
- alfabet latin;
- puritatea latină a limbii;
- romanitatea pură a poporului;
- principiul etimologic.
MODERNISMUL MODERNISMUL (1)
(SF. SEC. XIX –ÎNC. SEC.
XX)
Trăsături:
- negarea valorilor poetice;
Reprezentanți:
- refuzul capodoperei și al ideii de frumos, de perfecțiune;
- ruptura de trecut;
Franz Kafka Hortensia Papadat Bengescu
- revolta și libertatea de exprimare;
Marcel Proust Mircea Eliade
- originalitatea și tendința de a șoca;
James Joyce Mihail Sebastian
- starea de conflict între luciditatea conștiinței și spaimele
Lucian Blaga Anton Holban
necunoscutului;
Tudor Arghezi George Călinescu
- luciditatea, efortul prin care gândirea își cucerește
Ion Barbu Eugen Lovinescu
adevărurile.
Camil Petrescu Tudor Vianu
Vladimir Streinu

MODERNISMUL (1A)

Trăsături:

- problematica conștiinței nelinistite;


- predilecția pentru stări limită: coșmar, halucinație, ridicol,
grotesc;
- exacerbare a sensibilității, a facultăților perceptive, vederea
monstruoasă;
- drama tristeții metafizice, a omului problematic înstrăinat de
tainele genezice ale universului;
- aspirația spre regăsirea echilibrului originar.
NATURALISMUL NATURALISMUL
(SF. SEC.
XIX) Trăsături:
- metode ştiinţifice de investigare a personalităţii;
Reprezentanţi: - omul ca produs al mediului social şi al eridităţii;
- aspecte sumbre ale realităţii – mizeria fizică şi morală;
Emile Zola Ernest Hemingway - eriditate maladivă, instincte, obsesii;
Guy de Maupassant William Faulkner - observaţia riguroasă şi exactă a reacţiilor şi senzaţiilor;
Alphonse Daudet Jerome D. Salinger - tehnica detaliului semnificativ;
John Dos Passos John Steinbeck - personajul reprezintă, de regulă, un caz patologic;
Erskine Caldwell Ion L. Caragiale - analiza psihologică;
Jack London Barbu Șt. Delavrancea - stil neutru şi impersonal;
O’Neill Liviu Rebreanu - îmbogăţirea limbajului.
Theodore Dreiser

NATURALISMUL

Caracteristici (variantă):
- reproducerea realităţii cu o obiectivitate perfectă şi sub toate
- aspectele sale, chiar şi cele mai vulgare;
- condiţia umană supusă determinismului social şi biologic;
- aplicarea metodei experimentaliste din ştiinţă;
- însemnătatea acordată amănuntului;
- aspecte sumbre, crude ale vieţii;
- stil impersonal;
- utilizarea tuturor domeniilor limbajului.
POSTMODERNISMUL
POSTMODERNISMUL
Reprezentanţi:
Caracterictici: ( I )
Umberto Eco POPORANISMUL POPORANISMUL
Mircea. Cărtărescu Bogdan Ghiu - Indeterminarea; - Fragmentareaa;
Mircea Nedelciu Cristian Popescu - Decanonizarea;
Caracteristici: - Lipsa-de-sine.Lipsa-de-adâncime;
Ioan Groşan
Reprezentanţi: Simona Popescu - Neprezentabilul; - Carnavalizarea;
Florin Iaru Bogdan Lefter etc. - Nereprezentabilul;
- simpatie faţă de - Imanenţa;
ţărănime;
Alexandru Garabet
Muşina Ibrăileanu - Ironia (perspectivismul); - Construcţionism;
- ostilitate faţă de idilism;
Gheorghe Crăciun
Jean Bart - Hibridizarea; - Performanţa. Participarea.
- atitudine realist-critică;
Calistrat Hogaş - idealul luminării poporului.
Octavian Goga
George Topârceanu
Mihail Sadoveanu
POSTMODERNISMUL POSTMODERNISMUL

Caracterictici: ( II ) Caracterictici: ( II a )
- Narativizare;
- Ironie şi autoironie;
- Biografism (coborârea poetului în sfera existenţei
- Spirit ludic;
personale, a eului empiric);
- Demontarea articulaţiilor poemului în faţă lectorului,
- Apropierea de existenţa cotidiană, nespectaculoasă,
dezvăluirea tehnicilor folosite;
prozaică;
- Amestecul de stiluri (solemn, colocvial, stilul reclamei etc.),
- Desolemnizarea discursului poetic;
de specii, de genuri;
- Refuzul metaforei ca semn al poeticităţii;
- Intertextualitate;
- Metatextualitate

REALISMUL REALISMUL
(SEC. XIX, EUROPA)

Reprezentanţi: Caracteristici:
- obiectivism;
William Thackeray Ion Creangă - observaţie pătrunzătoare;
Honoré de Balzac Ioan Slavici - omul – produs al mediului;
Charles Dickens Ion L. Caragiale - tipizare;
George B. Shaw Mihail Sadoveanu - complexitatea eroilor;
Stendhal Liviu Rebreanu - personaje în evoluţie;
Mark Twain George Călinescu - criticism;
Gustave Flaubert Ion Druţă - stil sobru, impersonal;
ROMANTISMUL ROMANTISMUL

Caracteristici: Procedee:
- spirit subiectiv; - anistorism; - contrastul;
- evadarea în vis, dragoste, trecut; - contemplarea naturii; - antiteza;
- lirism; - preţuirea folclorului; - transfigurarea;
- pitoresc; - cultivarea fantasticului; - evaziunea;
- sensibilitate, afectivitate; - libertate în creaţie; - hiperbolizarea.
- personaje din toate mediile sociale; - complexitate;
- eroi, împrejurări excepţionale; - cultivarea unicatului.

ROMANTISMUL PERSONAJUL ROMANTIC

Specii: poemul pastelul Trăsături:


elegia drama - sentimental; - subiectiv;
meditaţia idila - conflictual; - dedublat;
jurnalul de călătorie memoriile - dezechilibrat (în sensul interiorizării); - muzical;
scrisoarea - imaginativ; - creştin;
Venite din clasicism: epopea - antiraţional; - dinamic.
basmul in versuri
alegoria filozofică
LITERATURA DE LA 1848 LITERATURA DE LA 1848

Caracteristici: Marile teme:


- Idealul eliberării şi unităţii naţionale; Poezia:
- ideea naţională;
- Preţuirea frumuseţilor patriei şi ale folclorului; - critica societăţii contemporane;
- afirmarea omului şi a personalitaţii sale.
- Satirizarea viciilor şi evocarea relaţiilor sociale.
Proza:
- descrierea de călătorii;
- proza istorică;
- fiziologia.
SEMĂNĂTORISM SEMĂNĂTORISM

Reprezentenţi: Caracteristici:
- passeism;
George Coşbuc Duiliu Zamfirescu - idilism;
Alexandru Vlăhuţă Octavian Goga - sentimntul dezrădăcinării;
Ştefan O. Iosif Emil Gârleanu - interes pentru folclor, sat, natură;
- compasiune pentru sătean;
- predilecţie pentru scene tari, de violenţă.
SIMBOLISMUL SIMBOLISMUL
Caracteristici:
Reprezentanţi: - respingerea prozaismului;
Paul Verlaine Ion Minulescu - cultivarea simbolului;
Arthur Rimbaud Dimitrie Anghel - folosirea sugestiei;
Jules Laforgue George Bacovia - înclinaţia spre stările sufleteşti nedefinite;
T. Carvier Ştefan A. Doinaş - muzicalitate interiorizată;
Stephane Mallarme Ovid Densuşeanu - preferinţe pentru anumite teme, motive;
Charles Baudelaire Tudor Arghezi - deschiderea faţă de inovaţiile formale (vers liber);
Ştefan Petică Grigore Vieru - neologisme cantabile, cifre;
Alexandru Macedonski - nume proprii exotice;
- folosirea refrenului, a laitmotivelor.

SIMBOLISMUL

TEME, MOTIVE:

- condiţia poetului şi a poeziei; - natura, peisajul interiorizat;


- oraşul, târgul provincial; - ploaia;
- singurătatea, izolarea; - descompunerea materiei;
- evadarea; - toamna,
- nevroza; - primăvara;
- marea plecare; - iarna.
- instrumente muzicale;
UMANISMUL UMANISMUL

(SEC. XIV-XVI, EUROPA,


ITALIA) Caracteristici:
- încrederea în libertate, demnitatea şi perfecţiunea fiinţei
umane;
Reprezentanţi: - încredere în raţiune;
- omul universal (multilateral);
Francesco Petrarca Grigore Ureche - armonia dintre om şi natură;
William Shakespeare Miron Costin - admiraţia faţa de antichitate;
François Rabelais Ion Neculce - înflorirea artei;
Pierre de Ronsard Dimitrie Cantemir - dreptul la cultură;
Giovanni Boccaccio Constantin Cantacuzino - toleranţă religioasă;
Nicolae Milescu - Spătaru - lupta pentru drepturi.

UMANISMUL ROMÂNESC

Caracteristici:
- caracterul educativ al istoriei;
- caracter patriotic:
a) Romanitatea poporului român
b) Latinitatea limbii
c) Continuitatea românilor în Dacia;
- caracter militant (lupta penru independenţa naţională);
- caracter filozofic (maditaţii, concluzii asupra istoriei,
omului);
- caracter popular (descoperirea folclorului);
- caracter ştiinţific (de la cronici la istorie).