COMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

NORME ȘI INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SĂNĂTATE

ȘI SECURITATE A MUNCII LA SISTEMELE ȘI ECHIPAMENTELE IT
TEHNICĂ DE CALCUL – CALCULATOARE
(PRELUCRAREA AUTOMATĂ A DATELOR)
NIPSSM COMUNICAȚII & IT

SFATURI PENTRU UTILIZATORII CALCULATOARELOR

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Conținut. Scop
Art.1. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automată a datelor, elaborate
pentru condițiile concrete de desfășurare a activității la calculator cuprind măsuri de prevenire a
accidentării și îmbolnăvirii profesionale, luând în considerare riscurile specifice la care este expus
personalul lucrător în cadrul acestor activități.
(2) Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea și desfășurarea activităților
de prelucrare automată a datelor în condiții de securitate și sănătate, de a evita și combate riscurile
de accidentare ce pot apărea în timpul activității.

1.2. Domeniu de aplicare

Art.2. Prezentele norme se aplică în unitățile și instituțiile unde activitățile de birou presupun
lucrul cu echipamente electronice pentru prelucrarea automată a datelor, inclusiv activităților
desfășurate la videoterminale (monitoare).
Art.3. Lucrătorii din cadrul instituției, ce se deplasează la punctele de lucru: Stații Automate
DESWAT, WATMAN - Posturi Hidro din cadrul Bazinului Hidrografic Olt, S.H.I. Priza Olt, S.H.
Horezu, S.G.A.-uri, Acumulări – Baraje pentru lucrări de analiză, programe, implementare sau orice
alte lucrări legate de realizarea mentenanței sistemelor și echipamentelor de calcul, vor respecta, în
afara prezentelor norme și normele de securitate a muncii sau instrucțiunile proprii specifice pentru
activitatea respectivă.

1.3. Conexiunea cu alte acte normative

Art.4. (1) Normele specifice de sănătate și securitate a muncii pentru prelucrarea automată a
datolor se aplică cumulativ cu: Legea 319 / 14.07.2006, Legea 307 / 12.07.2006 și cu Normele
specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice ( NS 111 / 2001 și NS 65 / 2004).

Comunicații și Tehnologia Informației 2

 (2) Organizarea și desfășurarea activități de prevenire și stingere a incendiilor se va realiza
potrivit normelor PSI în vigoare.
(3) Dotarea cu echipament individual de protecție se va realiza în funcție de riscurile
specifice, potrivit prevederilor Normativului cadru de acordare și utilizare a echipamentului
individual de protecție, aprobat prin Hotărârea de Guvern, HG nr. 1048 / 09.08.2006.

1.4. Încadrarea și repartizarea lucrătorilor

Art.5. (1) Lucrătorii care urmează să desfășoare activități la echipamentele de calcul, vor fi
încadrați și repartizați la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor medicale obligatorii
prevăzute de reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătății, inclusiv a examenului medical
oftalmologic, instruirea la angajare , la locul de muncă şi cunoaşterea măsurilor de prevenire şi
protecţie specifice activităţilor proprii.
(2) Examenul medical se va realiza periodic, în confomitate cu prevederile Legii nr.355 /
03.12.2007 al Ministrului Sănătății și ori de câte ori lucrătorii acuză simptome vizuale sau generale
posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.

1.5. Protecția vederii

Art.6. (1) În cazul în care la controlul medical oftalmologic se constată că nu pot fi utilizați
ochelari de corecție obișnuiți, lucrătorii vor fi dotați cu mijloace de corecție speciale, adecvate
sarcinii de muncă.

1.6. Informarea și instruirea lucrătorilor

Art.7. Conducerea unității, instituției va asigura informarea lucrătorilor asupra tuturor aspectelor
de securitate și sănătate derivate din cerințele desfășurării activităților, precum și asupra măsurilor
aplicabile la locul de muncă.
Art.8. Lucrătorii vor fi instruiți în utilizarea echipamentului de calcul înainte de începerea
activității și ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă.
Art.9. Lucrătorii vor fi instruiți special asupra necesității amenajării ergonomice a locului de muncă
și asupra pozițiilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului.
Art.10. Organizarea și desfășurarea instructajului de protecție a muncii se vor realiza în
conformitate cu prevederile Normelor de Securitate și Sănătate a muncii, SSM Legea 319 /
14.07.2006.

1.7. Organizarea activității

Art.11. Conducerea unității, instituției va planifica și organiza activitățile de prelucrare automată a
datelor astfel încât activitatea zilnică în fața ecranului să alterneze cu alte activități.
Art.12. (1) În cazul în care alternarea activităților nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare față
de cele obișnuite.
(2) Durata și periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin instrucțiuni proprii,
cu consultarea unor instituții specializate sau specialiști, în funcție de modul de organizare a
activității și de caracteristicile sarcinii de muncă (complexitate, ritm, durată, repetitivitate etc.) și
vor fi incluse în timpul de lucru.
(3) Timpul de așteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză în
activitatea lucrătorilor.

2. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Comunicații și Tehnologia Informației 3
Art.13. Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort și
libertate de mișcare și să diminueze în măsura maxim posibilă riscurile de natură vizuală, mentală și
posturală.
Art.l4. Posturile de muncă trebuie concepute și amenajate astfel încât să permită unor persoane
diferite să reallizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil și eficace, la
nivelul de performanțe cerut.
Art.l5. Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări de
cerințe și situații.
Art.16. Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncționale
ale utilizatorilor și munca lor prin asigurarea posibilităților de reglare a diferitelor elemente
componente ale acestuia.
Art.l7. Utilizatorii trebuie să aibă posibilități de modificare a poziției de lucru, în timpul activității.
Art.18. Dacă utilizatorii se deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă
elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a ușura mișcarea (de ex. o canelură sub birou cu
adâncime suficientă pentru prindere).
Art.19. Distanțele și unghiurile de vedere trebuie să fie în raport cu cerințele sarcinii de muncă și în
conformitate cu poziția de lucru standard.
Art.20. (l) Pentru a păstra o poziție de lucru confortabilă și pentru a evita reflexiile și efectul de
orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi înălțimea
ochilor deasupra planului de lucru.
(2) Înălțimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcții de privire
înclinate între 10 și 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Art.21. Înălțimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braț și antebraț de
minimum 90°.
Art.22. În poziție așezat, distanța dintre planul de lucru și, suprafața de ședere trebuie să fie
cuprinsă între 200 și 260 mm.
Art.23. Ecranul, suportul de documente și tastatura trebuie amplasate la distanțe aproximativ egale
față de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/- 150 mm.
Art.24. Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât direcția de privire să fie paralelă cu sursele de
lumină (naturală și artificială).
Art.25. Posturile de muncă la videoterminale vor fi amplasate între șirurile de corpuri de iluminat
din încăperea de lucru.
Art.26. (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distanță față de ferestre.
(2) În cazul în care videoterminalele sunt amplasate în încăperi în care se desfășoară și alte
activități, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de lucru ce nu necesită activitate la
ecran.
(3) Suprafețele vitrate nu trebuie să fie situate în fața sau în spatele utilizatorului.
Art.27. Se va evita, pe cât posibil amplasarea videoterminalelor în încăperi cu suprafețe vitrate de
mari dimensiuni. Dacă acest lucru nu este posibil, în cazul încăperilor mari, cu suprafețe vitrate
importatnte, dispuse pe mai mulți pereți, se vor lua măsuri adecvate pentru mascarea zonelor cu
luminanță ridicată (pereți mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.).
Art.28. Pentru asigurarea cerințelor de securitate și stabilitate, la locul de muncă trebuie:
a) să se reducă la minimum vibrațiile inerente sau transmise;
b) să se elimine posibilitatea basculării planului de lucru;
c) să fie posibilă reglarea înălțimii mesei fără risc de coborâre bruscă și deci de rănire;
d) să nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de calcul.
Art.29. Amenajarea posturilor de muncă într-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se asigure:
Comunicații și Tehnologia Informației 4
 a) accesul ușor și rapid al utilizatorilor la locul lor de muncă;
b) accesul ușor și rapid al personalului de întreținere la toate părțile echipamentului, la
pozițiile cablurilor și la prizele electrice, fără întreruperea activității în desfășurare sau cu o
întrerupere minimă;
c) un spațiu de lucru care să răspundă nevoilor de spațiu personal, de comunicare între
indivizi și de intimitate.
Art.30. (1) Conductorii electrici și cablurile trebuie să respecte următoarele condiții:
a) să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planu1 de lucru sau pe sol;
b) să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta 1a nevoile reale și previzibile ale
utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii;
c) să asigure accesul ușor iar întreținerea să se efectueze fără întreruperea activității;
d) cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.
(2) Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejați împotriva
deteriorărilor mecanice.

3. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

Art.31. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc și pentru
care nu au instruirea necesară.
Art.32. (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuție va fi efectuată numai de către
personalul autorizat în acest scop.
(2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri
electrice, prize, ștechere, cordoane de alimentare, stabilizatoare, instalații de climatizare, sau la
orice alte instalații auxiliare specifice.
Art.33. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, în ordine, următoarele
prevederi:
a) verificarea temperaturii și umidității din sală (birou);
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiume a unității centrale, prin acționarea butonului corespunzător de pe
panoul unității centrale;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acționarea butoanelor
corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentația tehnică a
calculatorului.
Art.34. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în succesiunea inversă
celei prevăzute la punerea sub tensiune.
Art.35. Punerea în funcțiune a unui echipament după revizii sau reparații se va face numai după ce
personalul autorizat să efectueze revizia sau reparația confirmă în scris că echipamentul respetiv
este în bună stare de funcționare.
Art.36. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecție ale echipamentelor de calcul.
Art.37. Se interzice efectuarea oricărei intervenții în timpul funcționării echipamentului de calcul.
Art.38. (1) Funcționarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se putea
interveni imediat ce se produce o defecțiune.
(2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o
defecțiune a acestuia.
(3) Remedierea defecțiunilor se va realiza numai de către personalul de întreținere autorizat.
Art.39. Dacă în timpul funcționării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi
oprit și se va anunța personalul de întreținere pentru control și remediere.

Comunicații și Tehnologia Informației 5

Art.40. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la
pământ.
Art.41. Înlocuirea siguranțelor la instalațiile electrice se va face numai de către personalul autorizat
în acest scop.
Art.42. (l) La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraâncălzirile care pot conduce
la incendii.
(2) În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingătoare cu praf și dioxid de carbon.
(3) În timpul funcționării, capacul superior al imprimantelor va fi menținut închis;
deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea
acestora de la sursa de alimentare cu energie electrică.
Art.43. (1) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părților fierbinți.
(2) Orice intervenție în timpul funcționării imprimantelor, permisă în documentația tehnică,
se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării părților corpului de către imprimantă.
Art.44. În timpul funcționării calculatorului, ușile de acces la sala calculatorului (birou) nu se vor
bloca sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidă, în caz de pericol, a personalului de deservire.
Art.45. Se interzice fumatul în încăperile cu volum mare de documente.
Art.46. (1) În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor (birouri), se va acționa cu
stingătorul cu praf și dioxid de carbon.
(2) Reluarea lucrului în zonele de acțiune a dioxidului de carbon se va face numai după
ventilarea spațiilor respective cu instalația de climatizare în funcțiune, în circuit deschis, un timp
stabilit în funcție de capacitatea ventilatoarelor și volumului încăperilor, dar nu mai puțin de o oră.
Art.47. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport, a calculatorului sau deasupra tastaturii.
Art.48. (1) În timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorați.
(2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub formă
de rețea, aplicate pe suprafața ecranului)
Art.49. (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare trebuie să
cunoască necesitatea și posibilitățile de reglare a echipamentului și mobilierului.
(2) Reglările se vor efectua în raport cu cerințele sarcinii de muncă, condițiile de mediu și
caracteristicile antropofuncționale și psihofiziologice individuale.
(3) Se vor regla în principal:
- luminanța ecranului, contrastul între caractere și fond, poziția ecranului (înălțime,
orientare, înclinare);
- înălțimea și înclinarea suportului pentru documente;
- înălțimea mesei de lucru (dacă este reglabilă);
- înălțimea suprafeței de ședere a scaunului, înclinarea și înălțimea spătarului scaunului.

4. ÎNTREȚINEREA ȘI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

Art.50. Se interzice accesul personalului de întreținere și reparații la echipamentele de calcul pe
care nu le cunosc și pentru care nu au fost instruiți.
Art.51. Orice reparație a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu prevederile din
documentația tehnică a calculatorului.
Art.52. Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control (Fișa calculatoarului
F-IT-2) periodic pentru semnalizarea deficiențelor și remedierea acestora.
Art.53. Înainte de începerea oricărei lucrări de reparare se vor verifica sculele dispozitivele de lucru
și echipamentul individual de protecție adecvat riscurilor existente.

Comunicații și Tehnologia Informației 6

Art.54. Personalul de întreținere și reparații va verifica existența dispozitivelor de protecție și a
carcaselor și nu va autoriza punerea în funcțiune a echipamentului respectiv decât după montarea
dispozitivelor și carcaselor de protecție.
Art.55. Se interzice curățarea sau ungerea echipamentelor în timpul funcționării acestora.
Art.56. (1) Suprafețele ecranelor videoterminalelor se vor curăța periodic de depunerile de praf sau
amprente digitale, pentru a nu se reduce vizibilitatea.
(2) Curățarea se va face numai cu produsele prescrise de producătorul echipamentului.
Art.57. Conducătorul locului de muncă împreună cu personalul care lucrează la echipamentele
electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune
(carcase intacte și la locul lor, capace închise, izolația cablurilor nedeteriorată etc. ).
Art.58. Personalul de întreținere a echipamentelor electrice trebuie să asigure dotarea circuitelor cu
siguranțe fuzibile originale și calibrate corespunzător și reglarea aparatelor de protecție pentru a
deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
Art.59. Mijloacele și instalațiile de protecție împotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate
pe baza unui plan de verificări aprobat de coducerea unității, instituției respective.
Art.60. Se interzice intervenția la instalațiile electrice a persoanelor necalificate în meseria de
electrician și neautorizate.
Art.61. Intervențiile la instalațiile și echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor
Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

5. PREVEDERI DE PROIECTARE
Art.62. La proiectarea activităților de prelucrare automată a datelor se vor respecta prevederile
Normelor generale de protecție a muncii, Normelor specifice de securitate a muncii pentru
prelucrarea automată a datelor precum și prevederile standardelor de ergonomie și securitate a
muncii astfel încât fiecare echipament sau componentă a acestuia să fie prevăzute cu sisteme de
protecție și să îndeplinească cerințele ergonomice, pentru a nu constitui un pericol pentru sănătatea
sau securitatea lucrătorilor.

5.1. Cerințe pentru echipamentele electronice de calcul și instalațiile electrice

Art.63. Echipamentele electronice de calcul și instalațiile electrice care le alimentează cu energie
electrică trebuie astfel proiectate și realizate încât să fie asigurată protecția împotriva electrocutării
prin atingere directă și indirectă.
Art.64. Echipamentele electronice și instalațiile electrice care le alimentează cu energie electrică
trebuie să corespundă mediului în care sunt utilizate.
Art.65. Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de maximum
220 V.
Art.66. Echipamentele electronice de calcul trebuie să corespundă cel puțin gradului IP2X (Gradul
de protecție IP22 sau IP2X reprezintă minimul necesar pentru sursele electrice pentru utilizarea în
interiorul locuinței, prima cifră indică gradul de protecție asigurat, împotriva intruziunii la părțile ce
reprezintă pericol (părți sub tensiune, părți în mișcare etc.), precum și intruziunii de corpuri solide
în aparat, a doua cifră reprezintă protecția împotriva intruziunii apei).
Art.67. Echipamentele electrice de clasă I de protecție trebuie să fie alimentate cu energie electrică
printr-un cablu care, pe lângă conductoarele de lucru, trebuie să conțină și un conductor de protecție
prin care să se lege masa echipamentelor la nul de protecție, în cazul alimentării dintr-o rețea
electrică legată la pământ (rețea TN) sau la pământ, în cazul alimentării dintr-o rețea izolată față de
pământ (rețea IT).

Comunicații și Tehnologia Informației 7

Art.68. Ca protecție suplimentară împotriva electrocutării, pe circuitul de alimentare cu energie
electrică a echipamentelor electrice de clasă I de protecție trebuie să fie prevăzut un întreruptor de
curent de defect care să deconecteze echipamentul la un curent de defect de 30 mA.
Art.69. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice de calcul trebuie să
fie protejate la curenți de scurtcircuit prin siguranțe fuzibile, siguranțe automate sau întreruptoare
automate.
Art.70. Siguranțele fuzibile trebuie să fie originale și calibrate la curentul nominal indicat de
proiectant.
Art.71. Curentul de scurtcircuit la care deconectează siguranțele fuzibile și întreruptoarele automate
trebuie să aibă valoarea indicată de proiectant.
Art.72. Echipamentele electrice de clasă II de protecție sunt construite cu izolație suplimentară sau
întărită și nu necesită nici o altă măsură de protecție împotriva electrocutării prin atingere indirectă.
Art.73. (1) Echipamentele de clasă III de protecție sunt construite pentru a fi alimentate la o
tensiune foarte joasă.
(2) Sursa de tensiune foarte joasă trebuie să fie realizată astfel încât să nu poată apărea în
circuitul de tensiune foarte joasă o tensiune mai mare.
Art.74. Circuitele de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de calcul trebuie să fie
separate de cele care alimentează alte instalații și prevăzute cu posibilitatea alimentării încă cel
puțin 5 minute de la întreruperea tensiunii rețelei electrice și semnalizarea acestui defect.
Art.75. Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevăzut cu un întreruptor care să permită
operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, în caz de ncesitate.

5.2. Cerințe pentru ecrane de vizualizare

Art.76. Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite, cu un format clar, de mărime suficientă
și cu spațiu corespunzător între caractere și între linii.
Art.77. Înălțimea minimă a caracterului trebuie să subîntindă un arc de 16′.
Art.78. Lățimea caracterelor va fi de 50 până la 100% din înălțimea lor.
Art.79. Spațiul între caractere trebuie să fie egal sau mai mare decât grosimea liniei de scriere a
caracterului (sau 1 pixel),
Art.80. Grosimea liniei de scriere a caracterelor va fi cuprinsă între 8 și 17% din înălțimea lor.
Art.81. Spațiul între linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel.
Art.82. Raportul dintre lățime și înălțime va fi cuprins între 0,7:1 și 0,9: 1.
Art.83. Spațiul între cuvinte trebuie să fie egal cu minimum lățimea unui caracter (“N” pentru
spațiere proporțională).
Art.84. (1) Pentru prezentarea caracterelor numerice alfanumerice numai cu majuscule trebuie să
fie folosită o matrice de cel puțin 5 x 7 pixeli.
(2) Pentru sarcini care necesită citirea continuă a textului sau în care este importantă
vizibilitatea fiecărui caracter în parte, se va folosi o matrice de 7 x 9 pixeli.
Art.85. (1) Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă.
(2) Pentru a evita fenomenul de scânteiere a imaginii se va asigura o frecvență de
regenerare verticală a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis și de cel puțin
75 Hz pentru ecranele cu rezoluție ridicată.
Art.86. (1) Se va asigura un contrast adecvat între caractere și fond.
(2) La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond închis), rapoartele optime de
luminanță trebuie să fie cuprinse între 3:1 și 14:1 (optim între 5:1 și 10:1),
(3) Se va prevedea posibilitatea controlului și a reglării luminanței caracterelor și/sau a
fondului de către utilizatorul echipamentului.
Comunicații și Tehnologia Informației 8
Art.87. Ecranul nu trebuie să prezinte reflexii care să provoace disconfort utilizatorului. Este de
preferat ca el să fie tratat din fabricație înpotriva reflexiilor.
Art.88. (1) Ecranul trebuie să poată fi orientat și înclinat ușor și liber pentru a putea fi adaptat
nevoilor utilizatorilor.
(2) Ecranul trebuie să fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40° (unghi măsurat
în raport cu perpendiculara la suprafața ecranului într-un plan oarecare).
(3) Se va prevedea posibilitatea poziționări ecranului astfel încât acele zone ale sale care
trebuie privite, în mod continuu să poată fi văzute sub un unghi al liniei de vedere cuprins între
orizontală și 60° sub orizontală.

5.3.Cerințe pentru tastatură

Art.89. Tastatura trebuie astfel concepută încât să permită utilizatorului localizări și acționări
corecte, rapide și confortabile ale tastelor și în final o performanță ridicată.
Art.90. Tastatura trebuie să fie separată și mobilă față de ecran pentru a permite reglarea distanței
de citire în funcție de cerințele vizuale și de utilizarea optimă a planului de lucru.
Art.91. (1) Înălțimea rândului de referință (rândul C ) nu trebuie să depășească 30 mm. Înălțimea
rândului A poate depăși rândul B care nu trebuie să depășească înălțimea rândului de referință.
(2) Înclinarea câmpului de taste nu trebuie să depășească 15° atunci când rândul de referință
are înălțimea de 30 mm. Înclinarea tastaturii trebuie să fie cuprinsă între 0 și 25° față de orizontală.
Art.92. Mărimea minimă a tastaturii este limitată de prescripțiile privind zonarea, spațierea tastelor
și mărimea capului tastei. Mărimea globală a tastaturii trebuie să depășească această mărime
minimă cât mai puțn posibil.
Art.93. (1) Principalele secțiuni ale tastaturii trebuie să fie separate vertical și orizontal prin spații
de cel puțin jumătate din înălțimea tastei.
(2) În cazul unor tastaturi de înălțime mai mare este necesară prevederea unui reazem
pentru mână.
(3) Dacă proiectarea include un reazem pentru mână, atunci în fața rândului A trebuie să se
prevadă o adâncitură de cel puțin 100 mm. Când nu este prevăzut un asemenea reazem, zona din
fața rândului A trebuie să fie cât mai aproape posibil de marginea din față a tastaturii.
Art.94. Tastatura trebuie să fie mată, pentru evitarea reflexiilor.
Art.95. Tastele trebuie să răspundă următoarelor cerințe:
a) forța necesară pentru acționarea unei taste: 0,25 până la 1,50 N;
b) cursa unei taste: între 1,5 – 6 mm;
c) mărimea unei taste pătrate: 12 – 15 mm;
d) distanța între centrele a două taste alfanumerice adiacente: 18-20 mm;
e) taste mate cu caractere întunecate pe fond luminos, lizibile din poziție de lucru normală;
f) contrastul între nivelul de luminanță a fondului și cel al caracterelor: 3: 1 pentru toate
tastele;
g) acționarea unei taste să fie însoțită de un semnal tactil sau sonor sau de ambele;
h) revenirea automată a tastei la poziția inițială după acționare.

5.4. Cerințe privind suportul pentru documente

Art.96. Suportul pentru documente trebuie să fie reglabil în înălțime și ca distanță față de utilizator.
Art.97. Mărimea suportului va fi corelată cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm mai mică
decât a acestora, pentru a facilita manipularea lor.
Art.98. Suportul va fi stabil astfel încât să nu fie afectat de mișcarea pe planul de lucru și va avea
coeficient de reflexie scăzut.
Comunicații și Tehnologia Informației 9
5.5. Cerințe pentru mobilierul de lucru
Art.99. Mobilierul de lucru trebuie conceput și realizat în funcție de caracteristicile
antropofuncționale ale utilizatorilor și de caracteristicile sarcinii de lucru, astfel încât să asigure
acestora libertatea mișcărilor, o poziție de lucru corectă, confortabilă și o performanță ridicată.

Masa (planul) de lucru

Art.100. Planul de lucru va avea o suprafață suficientă pentru o amplasare flexibilă a ecranului,
tastaturii, documentelor și echipamnentului auxiliar.
Art.101. Lățimea minimă a mesei va fi de 800 mm.
Art.102. Suprafața de lucru trebuie să fie mată pentru a evita reflexele. Sunt contraindicate culorile
deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanță.
Art.103. (1) Mesele nereglabile vor avea o înălțime de 730 + / - 10 mm.
(2) În condițiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai multe
persoane, mesele vor fi reglabile în înălțime, cu posibslități de reglare între 650 și 740 mm.
(3) Adâncimea minimă a spațiului liber disponibil pentru membrele iferioare sub planul de
lucru va fi de 700 mm.
Art.104. Materialul din care este confecționat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau
să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului.

Scaunul de lucru
Art.105. Scaunul trebuie să fie stabil și să-i permită utilizatorului libertate de mișcare și o poziție
confortabilă.
Art.106. (l) Înălțimea scaunului trebuie să poată fi reglabilă.
(2) Mecanismele de reglare a înălțimii scaunului trebuie să poată fi acționate cu usurință și
concepute astfel încât să nu fie posibilă o modificare involuntară a înălțimii scaunului.
Art.107. Atunci când înălțimea scaunului nu poate fi reglată pentru a se adapta unor utilizatori de
talie mică, se va prevedea un reazem pentru picioare.
Art.108. (1) Scaunul trebuie prevăzut cu mecanism de basculare astfel încât să fie posibilă o
basculare de câteva grade spre înainte a suprafeței de ședere și să poată fi adoptate poziții de lucru
înclinate (caz în care bascularea scaunului trebuie să funcționeze sincronizat cu înclinarea
spătarului).
(2) Mișcările scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie să modifice înălțimea
marginii anterioare a scaunului.
Art.109. (1) Spătarul scaunului trebuie să fie reglabil atât ca înălțime cât și ca înclinare.
(2) Spătarul trebuie să sprijine zona lombară umerii și partea superioară a toracelui și
terbuie să fie convex în regiunea lombară pentru a deveni plat sau concav mai sus.
(3) Se va evita curbarea excesivă a spătarelor.
Art.110. Unghiul sau bascularea suprafeței de ședere a scaunului trebuie să funcționeze simultan cu
unghiul spătarului, determinând o basculare pozitivă atunci când spătarul este înclinat, dar nu o
basculare excesivă care să deranjeze la așezarea sau ridicarea de pe scaun.
Art.111. (1) Dacă este necesar, locul de muncă va fi prevăzut cu reazem pentru picioare.
(2) Reazemul trebuie poziționat pe sol și trebuie să prezinte stabilitate.
(3) Suprafața trebuie să fie antiderapantă și să prezinte o mărime suficientă pantru a
permite libertate de mișcare (lățime mai mare sau egală cu 450 mm și adâncime mai mare sau egală
cu 350 mm).
(4) Înclinarea suprafeței de sprijin trebuie să fie reglabilă între 0° -15°.

Comunicații și Tehnologia Informației 10

5.6. Cerințe privind interfața calculator/operator
Art.112. La proiectarea, selectarea și modificarea software-ului precum și la proiectarea sarcinilor
de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta următoarele prevederi:
a) software-ul trebuie să corespundă sarcinii de lucru;
b) software-ul trebuie să fie ușor de utilizat și adaptat nivelului de cunoștințe și experienței
operatorului; orice facilitate de verificare cantitativă sau calitativă va fi adusă la cunostiința
operatorilor;
c) sistemele trebuie să afișeze informațiile într-un format și ritm care să fie adaptate
operatorilor;
d) principiile ergonomice ale software-ului trebuie să fie aplicate, în special, la prelucrarea
datelor de către operator.

5.7. Cerințe privind mediul de muncă

5.7.1. Iluminat
Art.113. Iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcție de caracteristicile sarcinii de
muncă și cerințele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure niveluri de iluminare și un
contrast adecvat între ecran și mediu, pentru obținerea unei performanțe vizuale ridicate.
Art.114. Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevăzute în Normele generale de protecție a
muncii.
Art.115. Ferestrele vor fi prevăzute cu un sistem corespunzator de protecție reglabil, cu posibilităţi
de reglare pentru a atenua lumina naturală la postul de lucru.
Art.116. Posibilele reflexii și străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de muncă, vor fi
evitate corelând caracteristicile tehnice și amplasarea surselor de lumină cu amenajarea încăperilor
și posturilor de muncă.
Posturile de lucru trebuie să fie amenajate astfel încât sursele de lumină, cum ar fi ferestrele şi alte
deschideri, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi echipamentele şi pereţii de culori deschise,
să nu provoace străluciri orbitoare directe şi să antreneze cât mai puţin posibil reflexii pe ecran.

5.7.2.Microclimat
Art.117. În încăperile în care se desfășoară activități de prelucrare automată a datelor, se vor asigura
condițiile de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevăzute în Normele
generale de protecție a muncii.
Art.118. Atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va urmări să nu se creeze
curenți de aer supărători. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40% pentru a se evita uscarea
mucoaselor.
Art.119. Echipamentul aparținând postului de lucru nu va produce o căldură excesivă, care să
producă disconfortul lucrătorilor.

5.7.3. Zgomot
Art.120. (1) Zgomotul emis de echipamentele care aparțin postului de muncă nu trebuie să distragă
atenția și să perturbe comunicarea verbală.

Comunicații și Tehnologia Informației 11

 (2) Nivelurile de zgomot vor fi cele prevăzute în Normele generale de protecție a muncii,
pentru locuri de muncă cu nivel ridicat de concentrare a atenției.
Art.121. Imprimantele de mare viteză, care constituie surse de zgomot, vor fi așezate în încăperi
separate sau pe holuri, izolate fonic și prevăzute cu geamuri transparente unde este cazul pentru a
facilita vizualizarea procesului de imprimare.
Art.122. Instalațiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcționarea lor o creștere
semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi.

5.7.4. Radiații
Art.123. Toate radiațiile, exceptând părțile vizibile ale spectrului electromagnetic trebuie să fie
reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protecției sănătății și securității lucrătorilor, în
conformitate cu reglementările Normelor generale de protecție a muncii.

5.7.5. Substanțe periculoase

Art.124. Emisiile de ozon (03) de la imprimantele laser trebuie reduse la niveluri neglijabile din
punct de vedere al protecției sănătății și securității lucrătorilor.

6. MEDIUL DE LUCRU
Protejarea mediului prin utilizarea monitoarelor ce consumă puțină energie și a
posibilităților de reciclare

Calculatoarele afectează foarte mult mediul înconjurător deoarece utilizează foarte multă energie și
emit radiații.
De aceea se recomandă utilizarea acelor monitoare și imprimante ce consumă cât mai puțin curent.
Este bine să se încerce, pe cât posibil, reciclarea hârtiei utilizată la imprimarea diferitelor
documente și a cartușelor folosite la imprimarea hârtiei, prin reâncărcarea acestora.
Scăderea necesității utilizării documentelor imprimate datorită existenței documentelor electronice
(HDD-uri externe, CD-uri, DVD-uri, stick-uri, Blu-Ray ).
Necesitatea păstrării documentelor pe suport de hârtie a scăzut foarte mult deoarece, documentele în
format electronic prezintă o mobilitate mai mare, ele putând fi transportate foarte ușor și se pot
realiza oricâte copii ale acestora.

Aceste norme nu sunt limitative, șeful de compartiment poate aduce îmbunătățiri și

completări ulterioare.

7. Sfaturi pentru utilizatorii calculatoarelor

7.1. Ergonomie
În această categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu sănătos de lucru, și
anume:
 păstrarea unei distanțe optime față de monitor (recomandat 60 de cm), pentru a evita
afectarea ochilor;
 poziționarea adecvată a monitorului, mouse-ului și tastaturii;
 utilizarea unor scaune reglabile;
 distanța adecvată pentru genunchi și coapse de la birou la terminal;

Comunicații și Tehnologia Informației 12

  tastatură ergonomică cu un design ce permite o poziționare corectă a mâinilor;
 luminozitate și aerisire bună a încăperii;
 pauze de 10 minute după fiecare 50 de minute în fața calculatorului;
 antebrațele și coapsele trebuie să fie orizontale, coatele apropiate de corp astfel încât să
formeze un unghi de 90º cu antebrațul. Spatele se ține drept și tălpile sprijinite în întregime
pe podea;
 degetele se țin ușor curbate pe tastatură iar tastele se ating ușor, fără brutalitate;
 poziţionaţi mouse-ul la aceeaşi înălţime cu tastatura. Când glisaţi mouse-ul în jur, mișca-ti
brațul pe de-antregul şi nu doar încheietura mâinii;
 ecranul monitorului se va curăța eliminându-se orice pată, reflexie sau strălucire. Contrastul
și luminozitatea monitorului se vor regla convenabil. Se vor elimina sursele de zgomot;
 cablurile de alimentare să fie bine reglate și protejate;
 dotarea ferestrelor cu jaluzele pentru a evita strălucirea sau reflexia luminii;
 asigurarea existenței unei surse de lumină pentru a evita oboseala ochilor;
 Nu sta în aceeași poziție pentru perioade lungi de timp. Asiguraţi-vă că vă schimbaţi
postura dumneavoastră cât de des posibil. Faceţi pauze frecvente scurte, pauze de cel puţin
cinci zece minute la fiecare oră sau cam așa ceva;
 întreruperi frecvente ale lucrului la calculator (se recomandă privitul unei plante sau ieșirea
la aer curat).

7.2. Probleme de sănătate

Folosirea calculatorului necesită realizarea unor mișcări stereotipe (mișcări dese ale gâtului,
coatelor, etc.), ce pot duce la anumite afecțiuni ale gâtului, umerilor, coloanei vertebrale, etc. Aceste
afecțiuni se datorează mișcărilor repetate, concept ce se numește RSI (Repetitive Strain Injury –
Accidentare cauzată de mișcări repetate).
Se pot enumera câteva dintre problemele de sănătate cauzate de lucrul cu calculatorul:
 Oboseala;
 Răniri ale ochilor și slăbirea vederii;
 Probleme cu spatele;
 Dureri de umeri;
 Dureri de cap, etc.

7.3. Scrisul la tastatură ne îmbolnăvește

Poziția încordată la calculator, mai ales asupra mous-ului, gâtul îndoit în față, coloana strâmbă,
poziția incorectă a mâinilor și felul în care ținem antebrațul pe masă ne pot afecta sănătatea, la fel ca
și bacteriile care se strâng pe tastatură.

Bolile de care ne putem îmbolnăvi scriind la tastatură acestea sunt multiple, atât articulare, cât și
nervoase ori bacteriene, spre exemplu:
- Boli articulare precum: sinovite (inflamarea lichidului sinovial din articulație), tenosinovite
(inflamații ale capsulei sinoviale), epicondilite, bursite, periartrite etc.
- Sindromul de canal carpian – apar dureri în încheieturi și amorțeli ale ultimelor trei degete în
special, precum și încordarea spastică, temporară a acestora. Durerea inițială nu este obligatoriu
puternică, ea se poate resimți ca o jenă continuă și obositoare, ca o arsură sau o amorțeală ce nu lasă
pacientul să doarmă. Din păcate progresia acestei boli poate compromite o bună parte din
funcționalitatea brațului, de aceea nu trebuie neglijată. Maijoritatea oamenilor au tendința de a-și
scutura puțin brațul, de a mișca degetele, ca mai apoi să revină la realizarea activităților.
Comunicații și Tehnologia Informației 13
- Sindromul Raynaud constă în schimbarea culorii degetelor la modificările de temperatură. Spre
exemplu la frig întâi se fac galbene apoi datorită vasocnstricției subcutanate intense pot devenii
chiar vineții. Însă aceste modificări nu se produc la diferențe mari de temperatură așa cum se
întâmplă la pacienții sănătoși. Mai mult, apare și amorțeala zonelor respective datorită scăderii
aportului de oxigen.
- Boala de vibrații care se manifestă prin dureri musculare și articulare.
- Afecțiuni ale coloanei vertebrale și a muschilor paravertebrali, spre exemplu spondiloza cervicală
și durerile de spate, umeri sau gât.

Afecțiuni ale stomacului.

Cercetătorii au scos la iveală faptul că bacteriile prezente pe tastatură mai ales la persoanele care
obișnuiesc să mănânce la birou sunt mai numeroase decât cele prezente pe colacul WC-ului.

Din păcate toate aceste bacterii pot ajunge în stomac și intestine când mâncăm, astfel apar afecțiuni
digestive, gastrice și intestinale.
Aceste patologii sunt mai frecvente la tineri care nu au finalizate procesele de dezvoltare nervoasă,
musculară și articulară, precum și la femeile de peste 30 de ani. Specialiștii ne îndeamnă să nu
neglijăm simptomatologia descrisă în cazul afecțiunilor de mai sus, căci aceste boli pot evolua
suficient de mult încât să ne provoace atât suferințe în cadrul sănătății cât și în plan social prin
imposibilitatea continuării muncii.
Aceste afecțiuni nu au o evoluție rapidă, ci una lentă, progresivă, în care pacientul tinde să se
obișnuiască cu simptomele și să nu le mai ia în seamă.

7.4. Prevenția afecțiunilor datorate scrisului la calculator

Poziția corectă a coloanei, brațelor și capului.
Brațele trebuie să fie sprijinite până la coate pe masă, iar palma care stă pe mous trebuie să fie ușor
ridicată, să nu atingeți cu închietura masa și să presați pe ea, ajungând mai apoi la sindromul de
canal carpian.
Scaunul pe care stați trebuie să fie unul cu spătar înalt și care totodată să fie drept ori să respecte
curburile coloanei (deci ar trebui adaptat înălțimii), iar coloana trebuie să fie dreaptă și poziția
trunchiului relaxată. Capul nu trebuie aplecat în față.
Curățarea tastaturii și a perifericelor în general trebuie realizată cel puțin o dată pe an.
Postura greşită este motivul principal al durerilor de umăr și spate cauzate de o poziție greșită la
calculator.

Comunicații și Tehnologia Informației 14

 Poziția corectă a coloanei, brațelor și capului

7.5. Ergonomie funcțională în interacțiunea dintre om și calculator

Statul la calculator pentru perioade lungi de timp adesea creează rigiditatea gâtului și a umerilor și
foarte des dureri mici sau mari de spate.
Dacă folosiți frecvent calculatorul la locul dumneavoastră de muncă nu e deloc rău să luați niște
măsuri timpurii prin care să preveniți apariția unor defecte sau boli profesionale mai ales dacă e
vorba de ore lungi petrecute în fața calculatorului când trupul tinde să mențină o poziție foarte
rigidă, deloc recomandată pentru sănătatea dumneavoastră viitoare.

Foarte multă lume folosește în prezent un calculator personal, un laptop sau alte dispozitive similare
fie în scop profesional, fie acasă pentru relaxare. Întrucât asemenea dispozitive sunt utilizate pentru
intervale de timp uneori foarte mari este recomandat ca pe durata funcționării lor să se adopte
pozițiile cele mai sănătoase, dar și să se facă apel la variante ergonomice măcar pentru mouse și
tastatură dacă nu și pentru scaunul și biroul unde se lucrează de obicei la calculator.

Prin repetarea acelorași operațiuni zi după zi corpul nostru riscă să fie supus unor probleme de
sănătate diverse, fie în zona mâinilor, la nivelul degetelor sau al cotului, fie în zona genunchilor, a
spatelui, și chiar unele organe pot fi serios afectate prin utilizarea frecventă a unui calculator, iar aici
e suficient să amintim ochii, inima și creierul pentru a înțelege că este vorba despre o amenințare cât
se poate de reală pentru sănătatea noastră.

Comunicații și Tehnologia Informației 15

Există o serie de măsuri pe care le puteți lua pentru a preîntâmpina apariția unor probleme de
sănătate, unele fiind oferite de către specialiști în medicină, iar altele fiind descoperite întâmplător
de către angajați aflați în aceeași situație care au considerat că merită să împărtășească aceste
metode eficiente și altor persoane.

Medicii și alți specialiști în problemele de acest tip au identificat mai multe simptome care pot
anunța instalarea unor boli specifice persoanelor care folosesc des calculatorul, iar câteva dintre
aceste simptome includ:
- amorțeli și înțepături în diferite zone ale mâinilor și picioarelor;
- dureri severe în unele regiuni ale mâinilor;
- scăparea deseori a obiectelor din mână și dificultăți periodice la reținerea unor obiecte în mână;
- o scădere a sensibilității degetelor de la ambele mâini sau doar de la mâna care folosește mai des
dispozitivul mouse;
- impresia absenței complete a uneia dintre mâini;
- amețeala;
- dificultăți în restabilirea contactului cu realitatea imediată;
- agresivitate;
- tendința către autoizolare etc.

Pentru a preveni apariția unor asemenea simptome care pot să anunțe și instalarea unei boli ceva
mai grave este recomandat mai înainte de orice să se facă pauze scurte la interval de o ora, care să
presupună obligatoriu ridicarea de pe scaun, puțină mișcare de relaxare, odihnirea ochilor și, de ce
nu, și practicarea unor scurte exerciții de mobilitate. În mod practic, iată și alte măsuri bune care pot
fi luate atât atunci când ne aflăm în fața calculatorului cât și în rest, când dorim să prevenim efectele
negative ale utilizării îndelungate a acestui dispozitiv:

1. Nu uitați să vă ridicați o dată la fiecare oră de pe scaun și să faceți câteva mișcări de relaxare,
întinzându-vă fără grabă toți mușchii trupului, plecând de la mișcări ușoare ale gâtului, continuând
către zona spatelui și a taliei și apoi solicitând puțin și mușchii picioarelor.

2. Dimineața, înainte de a ajunge la locul de muncă și la terminarea programului de muncă mergeți

măcar o stație de tramvai pe jos, iar dacă aveți timp și înclinație faceți și câteva exerciții fizice
ușoare în fiecare zi. Măcar 10 minute de mișcare fizică intensivă oferite trupului în fiecare zi pot
face minuni pentru sănătatea noastră.

3. La muncă, pe scaun, încercați să vă mențineți trupul într-o poziție "ergonomică", cu spatele drept
și picioarele simetric plasate pe podea. Dacă scaunul folosit de obicei nu este tocmai adecvat pentru
acest lucru solicitați șefilor echipament de birou potrivit sau procurați-vă dumneavoastră un scaun
cât mai comod.
Scaunul unde ședem la calculator trebuie să aibă obligatoriu nu doar spătar, dar și brațe unde să ne
putem odihni periodic mâinile;
Masa de calculator nu trebuie să fie prea înaltă ci suficient de joasă încât să permită așezarea
brațelor în unghi drept la tastatură.

4. La masa de lucru mâinile ar trebui să fie așezate în paralel, într-o linie dreaptă, iar brațele de la
cot în sus ar trebui să fie pe aceeași linie cu corpul. Scaunul trebuie să aibă fundul ușor tapițat
pentru a nu solicita inutil mușchii fesieri, iar genunchii nu trebuie să se afle mai jos sau mai sus de
nivelul coapselor.
Comunicații și Tehnologia Informației 16
5. Monitorul calculatorului merită o atenție specială, el trebuind amplasat la o distanță de minimum
50 și maximum 100 de cm, cu luminozitatea și contrastul setate exact pentru această distanță.
Bineînțeles, este întru totul recomandat ca monitorul să se afle exact în fața dvs. și nu undeva
lateral, dar dacă acest lucru nu este posibil atunci încercați ca unghiul dintre capul dvs. și monitor să
nu fie mai mare de 30 de grade deoarece veți lucra într-o poziție deloc confortabilă care vă poate
crea mari neajunsuri de sănătate cu timpul.
Monitorul trebuie întotdeauna poziționat perpendicular cu direcția în care ședem și nu în lateral,
deasupra sau mai jos de nivelul privirii;
Distanța dintre ochii noștri și monitor ar trebui să fie de 45-60 de centimetri sau de 18-24 inch,
recomandare respectată de către companii, dar foarte rar adoptată și în mediul casnic, acolo unde
mai ales copiii stau frecvent "lipiți" de monitorul calculatorului;
Foarte important pentru sănătatea ochilor, nici o sursă de lumină nu trebuie să se reflecte din spate
în ecranul monitorului, fiind de aceea util să așezăm masa de calculator către sursa de lumină și nu
invers;
La intervale de maximum 5-7 minute este recomandat ca privirea să se desprindă de pe ecranul
monitorului și să fie plimbată peste obiecte aflate la distanțe diferite;
O mare problemă pentru multe persoane, lumina naturală nu se împacă deloc bine cu ecranul unui
monitor și de aceea se recomandă ca în camera unde este amplasat calculatorul să fie prevăzute
ferestrele și cu jaluzele sau perdele mai groase.
6. Privirea nu trebuie să fie menținută asupra monitorului pe intervale de timp mai mari de 5 minute
și, de fiecare dată când este posibil nu uitați să vă aruncați ochii peste obiecte aflate la distanță ori să
priviți periodic către fereastra din biroul dumneavoastră. Dacă vă simțiți cu ochii slăbiți atunci
salvați tot ceea ce ați făcut până la momentul respectiv și oferiți-vă o pauză de câteva minute pentru
a vă odihni.

7. Tastatura și mouse-ul trebuie așezate în cea mai confortabilă poziție, iar pointer-ul mouse-ului
trebuie mereu așezat în poziție neutră pentru a nu vă distrage inutil atenția de la text sau proiectul pe
care il aveți de făcut.
Tastatura ar trebui folosită mai des decât mouse-ul deoarece permite odihnirea mai adecvată a
mâinilor și nu solicită impropriu musculatura corpului așa cum este situația atunci când folosim des
dispozitivul mouse;
Tastatura nu ar trebui niciodată să aibă obiecte străine pe dedesubt, fire, diferite suporturi sau orice
altceva; piciorușele sale de susținere ar trebui frecvent folosite, iar podul palmelor nu este bine să se
odihnească decât atunci când nu folosim tastatura și nu simultan cu tipărirea de texte;
Mânile, atunci când folosim tastatura, trebuie să fie perfect paralele și drepte, nu ridicate mai sus de
nivelul cotului și nici coborâte mai jos;
Tastatura trebuie să se afle aproape de corp și nu la distanță;
Mouse-ul trebuie poziționat pe aceeași linie cu tastatura și nu mai sus, oblic sau mai jos;
Forma unui mouse ergonomic permite prinderea sa într-un mod confortabil și încurajează mișcarea
cursorului din cot și nu din încheietura mâinii;

8. Acolo unde este posibil și șefii sunt deschiși către astfel de recomandări nu uitați ca scaunele cu
rezemătoare pentru brațe sunt pe departe mai recomandate persoanelor care lucrează la calculator
decât cele prevăzute doar cu un spătar. Dacă șefii vor fi de acord încercați să colaborați cu acestia
pentru a se achiziționa un set nou de astfel de scaune numai după ce scaunele se probează o
perioadă și se descoperă avantajele utilizării lor.

Comunicații și Tehnologia Informației 17

9. Telefonul trebuie și acesta plasat în imediata vecinătate, atunci când este des folosit, iar dacă este
posibil ar fi bine să îl folosiți mai des pe Speaker decât să ridicați receptorul tocmai pentru a crește
gradul de confort la locul de muncă.

10. Nu uitați, toate dispozitivele electronice sunt și surse de radiații nocive pentru sănătatea omului
deci refuzați să lucrați pe acele dispozitive care nu sunt prevăzute cu protecție împotriva acestor
radiații. În unele cazuri puteți sesiza și singuri că ceva este în neregulă cu calculatorul
dumneavoastră și trebuie să contactați de urgență administratorul de rețea pentru a se remedia
problema tehnică ivită din cauze diverse.

Așa cum se știe prea bine nenumărați angajați lucrează în prezent ore în șir în fața unui calculator,
dar foarte puține companii mai respectă normele de protecție a muncii deși, culmea, inițial mai toți
angajatorii fac mare caz de aceste norme și încearcă să își obișnuiască angajații să le respecte
întocmai. Se pare că obișnuința este într-adevăr o a doua natură pentru noi și din această cauză
ajungem să uităm de cele mai elementare măsuri de sănătate și să acceptăm să lucrăm în cele mai
improprii condiții doar pentru că persoana care a folosit calculatorul înaintea noastră a mutat
monitorul după bunul său plac sau pentru că un coleg "cu inițiativă" ne-a luat iarăși scaunul preferat
ca să mai stea la taclale cu vecina de birou. Nu trebuie să facem prea des asemenea compromisuri
cu noi înșine pentru că ele vor afecta direct randamentul nostru profesional și chiar starea noastră de
sănătate odată cu trecerea vremii.

Pentru cei care preferă să facă și exerciții de mobilitate, e bine de amintit că acestea pot fi practicate
în voia cea bună, dar necesită și o scurtă încălzire a musculaturii pentru a se evita accidentele.
Puțina rupere a ritmului prin ridicarea mai deasă din fața calculatorului sunt un minimum de efort
care să poate preveni bine probleme de sănătate de acest tip și nu trebuie neglijat acest lucru.
Nici calculatoarele laptop nu sunt cu mult mai ergonomice decât cele tip desktop, ba mai rău, de
când au intrat puternic și prin casele românilor mai nimeni nu se mai așează cu acestea la o masă, pe
un scaun ci aproape toată lumea le folosește tolănită pe canapea, lucru deloc benefic pentru
sănătatea omului.
Acesta este și motivul pentru care calculatorul se crede că a ajuns să joace un rol negativ inclusiv
pentru menținerea greutății corporale și alimentația sănătoasă, dar acest lucru poate fi totuși ușor de
evitat dacă se urmează sfaturile medicilor și ale altor specialiști și se renunță definitiv la obiceiuri
greșite precum cel amintit anterior. Calculatorul nu este un rău în sine, dar poate fi folosit cu o
finalitate negativă inclusiv pentru propria noastră sănătate așa că să fim ceva mai atenți și să nu
permitem ca aceasta să se mai întâmple pe viitor.

Aceste norme nu sunt limitative, șeful de compartiment poate aduce

îmbunătățiri și completări ulterioare.

Șef Serviciu Comunicații & IT Șef Compartiment SSM

Comunicații și Tehnologia Informației 18