Sunteți pe pagina 1din 273

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN


Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară:2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”
Domeniul major de intervenție: 2.2 Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii
Titlul proiectului: „Alege Școala”
Beneficiar: Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/181/2.2/S/151500

GHID TEMATIC PENTRU ACTIVITĂŢI DIN CADRUL PROIECTULUI „ALEGE


ŞCOALA”

ACTIVITATEA 5.1. PROGRAM DE TIP „AFTER SCHOOL”


CU CARACTER DE PREGĂTIRE SUPLIMENTARĂ PENTRU CITIRE ŞI CALCUL
MATEMATIC

GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR

LUNA MAI 2015

ÎNTÂLNIREA 1: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Servicii de orientare și consiliere pentru îmbunătățirea educației

Consilierea educațională
Creșterea numărului copiilor și a tinerilor care abandonează școala, respectiv a celor
care înregistrează comportamente delicvente, deviante sau de altă natură, cu consecințe
negative în desfășurarea firească a procesului educativ, a determinat Ministerul Educației și
Cercetării să propună în ultimii ani introducerea unei discipline opționale intitulate Consiliere
și Orientare, pentru toate nivelurile de studii preuniversitare. Disciplina „are la bază și
promovează, prin dezvolarea competențelor generale și specifice, următoarele valori și
atitudini:
respectul de sine și promovarea propriei persoane;
responsabilitate și relaționare pozitivă cu ceilalți;
stare de bine fizică și mentală;
managementul procesului de învățare și dezvoltare personală;
implicare activă în planificarea vieții și a carierei”1.

1
Adriana BĂBAN, Domnica PETROVAI, Gabriela LEMENI, „Model de programă pentru orele de consiliere și
orientare sau dirigenție”, în Adriana BĂBAN (coordonator), Consiliere educațională..., p. 245.
Noua disciplină școlară oferă astfel o dezvoltare și o transformare modernă a orei de
dirigenție și a învățământului românesc în general. Ora de consiliere și orientare este o
încercare de depășire a unei centrări strict cognitive pe elev, așa cum se întâmpla în
învățământul tradițional. Elevul este mult mai mult decât un primitor de informații,
personalitatea umană având și alte dimensiuni esențiale cum ar fi: cea afectivă, motivațională,
socială, atitudinală etc.

CARACTERISTICILE consilierii educaționale


Consilierea educațională (la fel cu cea psihologică) integrează perspectiva umanistă
dezvoltată de Carl Rogers (1961)2. Parcursul vieții umane este văzut în termeni de tendință de
autorealizare, dezvoltare și împlinire personală. De aici derivă trei caracateristici majore ale
consilierii educaționale:
Se adresează persoanelor normale (spre deosebire de terapie care se adresează
persoanelor cu deficite sau tulburări psihice);
Valorizează potențialul existent;
Abordarea este preventivă (nu clinică sau curativă, ca în cazul tulburărilor).

OBIECTIVELE consilierii
Scopul prim al consilierii este funcționarea psihosocială optimă a unei persoanei sau
a unui grup. Pentru a fi atins, acest scop presupune atingerea a trei obiective3:
Promovarea sănătății și a stării de bine (din toate punctele de vedere:
somatic, psihic, spiritual, social etc.);
Dezvoltarea personală (în sensul cunoașterii de sine, a capacității de decizie, a
relaționării interumane aromonioase, a canalizării vocaționale realiste etc.)
Prevenția (tuturor aspectelor negative și distructive care în viitor ar ar putea
afecta persoana).

Componentele STĂRII DE BINE

ACCEPTAREA DE SINE: atitudine pozitivă față de propria persoană, acceptare a


calităților și a defectelor personale, percepția pozitivă a experiențelor trecute și a
viitorului.
RELAȚII POZITIVE CU CEILALȚI: încredere în oameni, sociabilitate, nevoie de a
primi și de a da afectivitate, atitudine empatică, deschisă și caldă.

2
Carl Rogers (1902-1987), alături de Abraham Maslow (1908-1970), este unul dintre promotorii curentului
umanist în psihologie. Potrivit acestora problemele psihice nu trebuie tratate doar din perspectiva unor tulburări sau
deficiențe (așa cum făcea psihanaliza) întrucât esența naturii umane este una pozitivă. Viețuirea umană implică
mai degrabă o tendință de auto-realizare. Mai mult, fiecare om percepe lumea într-un mod unic. Potrivit lui C.
Rogers procesele de dezvoltare personală implică: 1. Autorealizarea („tendința organismului de a evolua de la
stadiul de entitate simplă către una complexă. El exprimă trecerea de la dependență la independență, de la
fixitate și rigiditate către un proces de schimbare și libertate de expresie”); 2. Consistența și congruența sinelui
(„organismul funcționează în așa fel încât să-și păstreze unitatea – înțeleasă ca absență a conflictului – între
percepțiile de sine și între percepțiile și experiența cu mediul”); 3. Distorsiunea sensului experienței („un
fenomen ce se manifestă mai des și permite accesul în conștiință a experienței dar într-o formă concordantă cu cu
imaginea de sine”); 4. Negarea existenței experienței („asigură apărarea imaginii de sine de experiențele
amenințătoare prin inhibarea manifestării conștiente a acesteia”); 5. Nevoia de apreciere pozitivă și de
acceptare necondiționată. (Detalii despre perspectiva umanistă asupra personalității umane în concepția lui Carl
Rogers găsim la Adrian OPRE, Introducere în teoriile personalității, ediția a II-a, Editua ASCR, Cluj-Napoca, 2006,
pp. 110-136).
3
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 21.
AUTONOMIE: independent, hotărât, rezistent la presiunile de grup, se evaluaează pe
sine după standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectanțele și evaluările
celorlalți.
CONTROL: sentiment de competență și control personal asupra sarcinilor, își creează
oportunități pentru valorizarea nevoilor personale, face opțiuni conforme cu valorile
proprii.
SENS ȘI SCOP ÎN VIAȚĂ: direcționat de scopuri de durată medie și lungă, experiența
pozitivă a trecutului, bucuria prezentului și relevanța viitorului, convingerea că merită
să te implici, curiozitate.
DEZVOLTARE PERSONALĂ: deschidere spre experiențe noi, sentiment de vaorizare
a potenialului propriu, capacitate de autoreflecție, percepția schimbărilor de sine
pozitivă, eficiență, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocări, respingerea rutinei
(Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 22).

Așadar, consilierea este preocupată mai degrabă de starea de bine decât de cea de boală.
În acord cu alți autori, considerăm că pilonii cei mai importanți în crearea și menținerea stării
de bine sunt familia, Biserica și școala. Însă, aceste instituții nu funcționează magic, în sensul
că nu produc efectele dorite dacă persoanele sunt parte a acestora doar într-un mod superficial.
Pe de altă parte, aceste instituții pot stârni repulsie dacă se pun în serviciul persoanelor într-un
mod unilateral și fără să țină cont de toate valențele personalității umane. Spre exemplu, școala
nu mai poate fi doar un loc canalizat exclusiv pe latura intelectuală a elevilor, într-o ignorare
aproape totală a laturii emoționale și sociale a copiilor și a tinerilor, fiindcă îi face un deserviciu
viitorului adult pe care îl rupe de viața socială și profesională reală.
Consilierea educațională poate contribui la depășirea de facto a neajunsurilor sistemului
educațional românesc completând armonios paleta ariilor disciplinare, direcționând și întărind
sensul educației în general.

PREGĂTIREA consilierului
Consilierea nu este o activitate simplă care poate fi făcută doar intuitiv. Ea presupune
cunoștințe și metode din mai multe discipline. În primul rând este vorba despre discipline
psihologice: psihologia dezvoltării, psihologia personalității, psihologia socială, psihologia
sănătății, teorii și tehnici de consiliere etc. În plus, consilierea îl obligă pe cel care desfășoară
activitatea să își formeze anumite atitudini și abilități în acord cu principiile și obiectivele
consilierii.

ATITUDINILE consilierului
Atitudinile consilierului derivă din responsabilitatea majoră pentru fiecare persoană
consiliată. De aceea consilierea nu poate fi concepută în afara unui raport de încredere, respect
și confidențialitate între consilier și elev. În plus, consilierea se bazează pe asumarea de către
consilier „a unui sistem de valori și a unor coduri stabilite de asociațiile de specialitate.
Sistemul de valori al consilierului se fundamentează pe filozofia psihologiei umaniste și a
învățământului centrat pe elev” 4.

Filozofia relației CONSILIER-ELEV

Toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice


Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii

4
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 25.
(Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere
educațională”, p. 26)

Procesul de consiliere își poate atinge scopul și obiectivele doar dacă consilierul a
deprins o serie de atitudini specifice acestei activități5:
Acceptarea necondiționată
Empatia
Congruența
Colaborarea
Gândirea pozitivă
Responsabilitatea
Respectul

ABILITĂȚILE consilierului
În actul consilierii profesorul trebuie să dețină o serie de abilități 6 esențiale pentru a
permite derularea activității în condiții optime și a obține niște rezultate mulțumitoare. Cele
mai importante dintre sunt considerate a fi:
Ascultarea activă
Observarea
Utilizarea constructivă a întrebărilor
Oferirea de feedback eficient
Furnizarea interactivă a informațiilor
Parafrazarea
Sumarizarea
Reflectarea

Ascultarea activă este abilitatea esențială în consiliere. Ea stă la baza unei comunicări
bune între profesor și elevi, fiindcă încurajează elevii să vorbească deschis.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: „Prietenia” (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la


alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Profesorul expune câteva idei despre prietenie, cât de importantă este.
 Se citeşte şi se discută un fragment dintr-un text literar, în care apare şi ideea prieteniei; de
exemplu: Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain; Aventurile lui Huckleberry Finn, de
Mark Twain; Aventurile lui Habarnam, de Nikolai Nosov etc.
 Li se cere copiilor să se caracterizeze cu un adjectiv care să înceapă cu inițiala numelului
lor
 Jocul „Ghici Prietenul” (Fiecare își conturează mâna pe o coală color, deget - calitate =
deget-defect) după ce se amestecă mânuțele într-un coș, se recunosc mânuțele ajutați de
posesorul mâinii.

2.2. Matematică distractivă

5
Conform tabelului 3.1 din Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 26.
6
Gabriela LEMENI, Mircea MICLEA (coordonatori), „Educația pentru carieră. Conținut și
metode”, pp. 22-24.
Fişe de lucru, la alegere, adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII Prietenia


I. Titlul activității
„Prietenia”

II. Scop
Formarea atitudinilor și a comportamentului responsabil într-o relație de prietenie.

III. Obiective
 Să înțeleagă sensul cuvântului „prietenie”
 Să analizeze calitățile unui prieten
 Să-și formuleze unele reprezentări despre prietenie

IV. Resurse alocate


1. Resurse umane: Grupul țintă, profesorul
2. Resurse materiale: hârtie colorată, foarfecă, carioca, hârtie A4, coș

V. Durata
60 minute

VI. Activități
 Profesorul expune câteva idei despre prietenie, cât de importantă este.
 Se citeşte şi se discută un fragment dintr-un text literar, în care apare şi ideea prieteniei; de
exemplu: Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain; Aventurile lui Huckleberry Finn, de
Mark Twain; Aventurile lui Habarnam, de Nikolai Nosov etc.
 Li se cere copiilor să se caracterizeze cun un adjectiv care să înceapă cu inițiala numelului
lor
 Jocul „Ghici Prietenul” (Fiecare își conturează mâna pe o coală color, deget - calitate =
deget-defect) după ce se amestecă mânuțele într-un coș, se recunosc mânuțele ajutați de
posesorul mâinii.
VII. Rezultate așteptate
 Elevii să se implice în joc
 Să înțeleagă importanța prieteniei și a prietenilor
 Să identifice motive care îi determină să aibă prieteni

VIII. Probleme anticipate


 Neimplicarea tuturor în activități

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


CLASA: a II-a
DISCIPLINA: Opţional:,, Matematica distractivă”
SUBIECTUL: ,, Palatul păsărilor”…şi probleme pentru minţi isteţe
TIPUL LECTIEI: formare de priceperi şi deprinderi
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: Dezvoltarea interesului şi motivaţiei pentru studiul
matematicii în contexte variate
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1) să găsească numere naturale pe baza unor raţionamente
O2) să aplice tehnicile de calcul însuşite în construcţii numerice
O3) să justifice logic alegerea unui algoritm de calcul
O4) să dezlege probleme –ghicitori matematice
O5) să rezolve sarcini cu conţinut divers în condiţii de competiţie
O6) să manifeste disponibilitatea de a învăţa de la colegi
O7) să manifeste iniţiativă în relaţii interpersonale

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:28 de cuburi din carton, colorate diferit, fişe, carioci, cercuri
din hârtie (,,Bănuţi”)
METODE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, munca în echipă

MOMENTE CONŢINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV


LE
LECŢIEI
1. Moment În timpul pauzei construiesc din 28 de cuburi un ,,castel” , pe care-l
organizatoric acoper. (Îl voi descoperi după anunţarea temei)
Împart fişele
2. Verificarea Verific cantitativ şi calitativ tema.
temei La matematica distractivă vom desfăşura activitatea sub forma unui
3.Anunţarea joc pe care l-am numit ,,Palatul păsărilor”. Să fiţi atenţi la cerinţe, la
temei şi a întrebări,, să vă ajutaţi, să colaboraţi, să lucraţi repede şi corect.Astfel
obiectivelor vă pregătiţi pentru concursul ,,Cangurul”
Jocul de astăzi se numeşte ,,Palatul păsărilor”-scriem pe tablă şi pe
4. Demonstraţia caiete titlul
şi explicarea -În ce text am întâlnit acest ,,Palat „?
jocului -Ce adunau păsările in palatul lor?
Descoperim construcţia din cuburi.
-Iată un palat construit din cuburi. Vom descoperi astăzi ,,comorile”
ascunse în el.
Jocul se va desfăşura pe trei echipe a câte 4 membri. Fiecare echipă
are un nume; fiecare vmembru al echipei are un număr.pentru fiecare
răspuns corect vei primi tot atâtea buline câţi galbeni avea la el
iepurele din lectura ,,Ciuboţelele ogarului”
Va câştiga echipa care va aduna mai multe cercuri, adică mai mulţi
,,bani” .
Se formează echipele în dreptul cartoanelor cu numele echipajelor.
După preferinţe, elevii se vor grupa în echipele:
,,RÎNDUNELELE”
,,BERZELE"
,,LEBEDELE”
,,RAŢELE SĂLBATICE”
Fiecare echipă îşi va alege un lider.
Scrie răspunsurile pe fişele primite.
Iată întrebările:
1. Din câte cuburi este construit acest palat?
2. Aranjaţi 6 din cuburile primite în ordinea culorilor curcubeului.
Elevii trebuie să observe aşezarea în 3 rânduri a câte 9 cuburi, plus
cel din vârf, descoperind numărul de 28 de cuburi.
3. Ce culoare lipseşte?
5. Antrenarea Vor aşeza cuburile în ordinea:ROGVAI,observând că lipseşte
elevilor. culoarea violet.
Realizarea Care dintre tipare se poate folosi pentru construirea unui cub?
activităţii 5. Întoarce cuburile cu faţa roşie în sus!
Ordonează crescător cele 9 numerele scrise în colţuri pe feţele roşii
ale cuburilor.
6. Dacă ai ordonat corect, descoperi un tabel. Priveşte atent şi, într-un
minut să vedem care găseşte cele mai multe cuvinte care denumesc
numere.
Pe cuburi apare tabelul:
4 4 4
7 A 8 R 9 T
P . T . U .
. .
O U D Z Z R
. . . . .
.
5 W 5 U 5 E
0 1 . 2 .
O O E
. .
P C I N C I
. . . .
5 5 U 5 X
3 V 4 . 5 .
T N E
. .
B U J X
A H . . . .
7. Întoarce cuburile cu faţa oranj în sus. Ordonează cuvintele,
pentru a putea obţine enunţuri.
. .
N .c .
u ar s
m e e
er .
el .
e

. .
a .s n
d e u
u . m
n e
ă s
c
.
.
. . .
.T .. .
E . .
R
M
E
N
I
.

8. Întoarce cuburile pe faţa galbenă. Din cifrele descoperite,


alcătuieşte cel mai mare număr de două cifre şi cel mai mic număr de
două cifre.
6. Evaluare 9. Calculează diferenţa dintre numerele aflate.
10.De pe faţa verde a cubului alege fără a calcula cea mai mare
sumă.
.14 .1 .
+ 4+ 1
.25 .2 4
. 3 +
. .
2
4
.
.14 .1 .
+ 4+ 1
.27 .2 4
6 +
. .
7. Tema 2
pentru acasă 0
.
.14 .1 .
+ 4+ 1
21. .2 4
. 2 +
. .
2
9
.

11.Pe faţa albastră , aranjaţi crescător cele 4 numere, descoperiţi


regula, şi completaţi cu încă 5 numere.
12. Întoarceţi cuburile cu faţa indigo şi veţi descoperi 9 cifre, de la 1
la 9. Aranjaţi-le în aşa fel încât suma numerelor pe orizontal , pe
vertical şi pe diagonală să fie 15.
În continuare, fiecare echipă îşi alege câte doi reprezentanţi, care vor
răspunde la câte două întrebări în cel mai scurt timp .
Întrebările, vor fi trase la sorţi:
1. Cunosc un băiat foarte mâncăcios. În fiecare dimineaţă mama
îi aduce 10 prune. Câte prune poate mânca el pe nemâncate?
2. Pe două pajişti egale ca suprafaţă pasc oi. Pe una numai albe,
pe cealaltă numai negre. Păstorul lor a observat că în fiecare
zi oile negre mănâncă mai multă iarbă. Cum este posibil?
3. Ana a mers în tabără la mare, unde a stat 14 zile, iar Maria a
mers şi ea cu părinţii şi a stat 2 săptămâni. Care fetiţă a stat mai
mult la mare?
4. Dacă azi e vineri, ce zi va fi peste 7 zile?
5. Două pisici pleacă la plimbare şi merg împreună 8 Km. Câţi
km a parcurs fiecare pisică?
6. Andrei a găsit în dulap : o cutie cu 1kg de căpşuni, o cutie cu 1
kg de făină, o cutie cu 1 kg de cuie. Care cutie a fost mai grea?
Fiecare echipă face totalul ,,banilor” câştigaţi. Se desemnează
câştigătorii. Se apreciază modul cum au colaborat, cum s-au
comportat, cum au răspuns.
Vor primi ca premiu unul din cuburi.
Construiţi un cub din carton, asemănător celor folosite la lecţie, pentru
a le folosi şi la alte jocuri la matematică.

Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte


didactice): www.didactic.ro.
ANEXE
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

1. Privește imaginea cu atenție!


a) Trasează o linie de la fiecare dintre copiii din colțul din dreapta, către locul
pe care îl ocupă în șir.
b) Scrie în casete numărul corespunzător fiecărui copil.

2. Piratul a uitat
unde și-a lăsat indiciile
către comoară. Scrie
numerele care lipsesc!
Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Descoperiţi cuvântul!

5 14 33 26 19 93 84

40 + 53 = ____  O 32 +52 = ___  N


12 + 2 = ____  A 12 + 14 = ___  P
20 - 1 = ____  I 57 – 24 = ___  M
10 – 5 = ____  C
2. Aflaţi diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr de două cifre diferite.
3. Adunând un număr cu el însuşi şi cu 4, obţinem 10. Care este numărul?
4. Ionel si Sandu au împreună 12 ani. Câţi ani vor avea împreună peste 2 ani?
5. Un caiet are 24 de file. Gigel rupe 4 pagini. Câte file mai are acum caietul?
6. Cum se pot cântări 2 kg de mere având la dispoziţie doar un cântar şi o greutate de 4
kg.?
7. Gina se culcă luni, la ora 21, şi se scoală marţi, la ora 7. Câte ore a dormit?
8. Jumătatea lui 4 este 2, iar jumătatea lui 10 este 5. Aflaţi jumătăţile următoarelor
numere: 20, 40, 60, 50, 100.
9. Aflaţi suma dintre jumătatea lui 8 şi jumătatea lui 80.
10. Suma a patru termeni este 78. Care sunt termenii: a) 2, 21, 24, 30; b) 2, 13, 30, 41;
c) 2, 12, 23, 41?
11. Mircea are 9 ani. Sora sa este cu 2 ani mai mică. În urmă cu câţi ani sora sa a avut 2
ani?
12. Alaltăieri a fost miercuri. Ce zi va fi mâine?
13. Scrieţi toate numerele formate din zeci şi unităţi care au suma cifrelor mai mică decât 5.
14. Azi este 10 martie. Ştiind că nu este un an bisect, aflaţi a câta zi din an este aceasta.
15. Jumătatea unui număr adunată cu 4 dă 19. Care este numărul?
16. Suma numerelor 11 şi 32 este cu 15 mai mică decât un număr. Care este acest număr?
17. În punguţa sa, Mirela are 3 bomboane roşii şi 5 verzi. Care este numărul minim de
bomboane pe care trebuie să le scoată din punguţă, fără să se uite, pentru a fi sigură că a
luat cel puţin o bomboană verde? (Se presupune că bomboanele au aceeaşi dimensiune.)
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

1. «Asociază fiecărui număr din casetă litera corespunzătoare exerciţiului pe care îl


lucrezi şi vei descoperi mesajul.!» Fiecare elev are de calculat valoarea unui exerciţiu, pe care o
va asocia numărului din casetă, descoperind mesajul cifrat. Fiecare grupă decodează câte un
cuvânt. Câştigă grupa ce va decoda cel mai rapid cuvântul.

► Grupa 1
9 11 3 4 14 15
M O D E S T
► Grupa 2
11 9 1 5 6 17
O M A G I U
► Grupa 3
12 4 10 15 13 17
P E N T R U
► Grupa 4
18 6 3 6 13 4 1
Z I D I R E A
► Grupa 5
2 4 7 10 1 8 16 1 16 6
C E I N A L T A T I
► Grupa 6
12 3 6 10 10 11 6
P R I N N O I

A = ( 290 – 218) : 9 + 24- 248 : 8


C = ( 500 – 220 x 2 – 40) : 10
D = ( 9 X 23 – 93 X 2 ) : 7
E = 36 : ( 920 : 4 – 221)
G = ( 625 : 5 – 99 : 3 + 25 X 8 + 2 X2 ) – 291
I = 584 – ( 78 X 7 = 32 )
Î = 56 – ( 783 : 9 – 79 )

L = ( 825 : 5 ) X ( 701 – 699 ) – 222


M = 128 – 864 : 8 – 110 : 10
N = ( 720 : 9 + 100 ) – 85 X 2
O = 204 : 2 + 505 : 5 – 64 X 3
P = ( 942 – 237) : 5 – ( 26 + 17) X 3
R = ( 347 + 98) X 2 – 877
S = ( 347 X 2 + 98 X 2) - ( 700 : 2 + 263 X 2)
T = 126 : 6 + 147 : 7 – 135 : 5
Ţ= ( 376+ 24 ) : 5 – ( 778 – 714)

U = ( 325 + 475 – 715 ) :5


Z = 10 X ( 720 – 669) – ( 123 X 4)

2. Adevǎrat sau fals? ( completaţi pe frunzǎ A sau F).

8x8 9x3 7x6

64 21 42

24 : 2
72 : 8 369 : 3

9 9 123

3. Realizaţi corespondenţa dintre piesele de domino şi operaţii:

5x 1 10
4 +: 12 8:2+1

2x2 20 : 4 9 x 4 :12

18 : 6 1x3:1 0x1+3

6:2–1
4. Observaţi, apoi completaţi:

2 3 4 5

6 12

5. Calculaţi şi completaţi:

x 50 27 85 74 95 12 49 68
5

68 55 85 50 100 45 30 70
punct
5

6. Completaţi operaţiile corespunzǎtoare cu unul din semnele: ,,x”, ,,:” :


7 _ 2 _ 2 = 7 5 _ 2 _ 10 = 1

3 _ 3 _ 3 = 27 8 _ 2 _ 4 = 4

8 _ 2 _ 2 = 2 9 _ 2 _ 6 = 3
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

LABIRINT MATEMATIC
Descoperă în TABLOUL LITERELOR următoarele cuvinte : SUMĂ , PRODUS ,
DIFERENŢĂ , REST, CÂT , MINUS , ORI , TERMEN , PLUS , ADUNARE ,
DESCĂZUT , FACTOR , SCĂZĂTOR , ÎNMULŢIRE , ÎMPĂRŢIRE , SCĂDERE

C A N H S U M A H O N S M R N
A
P R O D U S I A L S R E T P I L
I M I R R C E D I F E R E N T
A
C L T O M A L U T L V O Y I L H
A A E I D D T N E A O I C M T
I
T B R M E E A A R B P M R P A
N
M I M U S R M R E S T S U A E
M
F L E O C E L E L C R G A R L
U
E A N I A C F M Z A I C R T J L
R B P M Z E A R B Z M O T I A
T
P A H I U O C M A A S R N R D
I
L R H N T R T S M T T I R E N
R
U E H U F T O S A O S B F E G
E
S R B S M E R S E R B U M G U
M
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

Probleme în versuri:

La bunica în ogradă Trei căţei şi mama lor


Păsările stau grămadă Trec o apă, spre obor.
Patru gâşte şi-un gascan Tatăl lor, mai obosit,
Cinci raţe şi-un curcan În căruţă s-a suit.
Trei curci, trei bibilici, Unchiul, tanti şi bunica
Stau ascunse după uşi. Vin şi ei, cu trasurica.
Să le numere pe toate Verişoara Nicoleta
Bunicuţa nu mai poate. Va veni cu bicicleta
De aceea, vezi, e bine Dacă trei s-au rătăcit
Să le numeri tu, copile! Câţi la târg au mai sosit?

Problemă de perspicacitate

Un ţăran vrea să planteze un măr, un păr, un prun şi un cireş pe aceeaşi linie, în felul următor:
mărul se află la mijlocul distanţei dintre prun şi păr; distanţa dintre prun şi măr este aceeaşi cu
distanţa dintre păr şi cireş. Care este distanţa dintre prun şi cireş, dacă distanţa dintre măr şi
cireş este de 10 m?

Probleme simple şi amuzante

Un grup de copii se joacă. ALIN spune:


- Numărul meu de cod este cel mai mare număr natural de patru cifre distincte (fiecare literă a
numelui reprezintă o cifră).
Ce numar de cod are NILA? Dar ANI? Dar INA? Dar LINA? Dar LILI?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1) Un morar a venit la moară. În fiecare din cele patru colţuri ale încăperii el a văzut trei saci
de făină. Pe fiecare sac s-au aşezat trei mâţe, iar fiecare mâţă a avut pe lângă dânsa trei
motănaşi. Câte picioare au fost la moară?

2) Cât fac unu, unu şi cu altul şi cu trei legat de patru?

3) Cum se poate să fie împărţite trei mere la doi taţi şi doi fii în mod egal fără a tăia merele?

4) Rezolvaţi următorul rebus. La o rezolvare corectă pe coloana a-b veţi obţine numele
opţionalului de matematică.

1. Rezultatul scăderii
2. Figură geometrică cu trei
laturi
3. Rezultatul adunării
4. Unitate de măsură pentru
lungime
5. Rotund
6. Patrulater cu toate laturile şi
unghiurile egale
7. A şasea cifră în
sistemul zecimal
8. Disciplina la care aţi învăţat ridicarea la putere
9. Poate fi dreaptă sau curbă
10. Cel care stă în bancă
11. Are numărător şi numitor

5) Găsiţi în careul de mai jos, pe verticală sau pe orizontală, următoarele cuvinte:


MATEMATICĂ, DISTRACTIVĂ, OPŢIONAL, PROBLEME, CÂT, MANUAL, CLASA
A D R R E S C V D A T
B I C I C L E T I C I
E V L U M B O O S A C
C C A T A L P C T S A
E D S A N A T A R A I
D E A C U T I S A S O
A C U M A I O A C T P
R A M A L K N L T A K
V M A T E M A T I C A
M U Z I C A L I V A E
P R O B L E M E A E R
E U R O P G E F E C T
T U R N E U A I C T A
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

Adunați numerele care apar în fiecare figură sau în imagini.


Lăsați-vă imaginația liberă. Puteți realiza un puzzle.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. În tabelul de mai jos sunt ascunse 10 cuvinte referitoare la activități sportive. Găsește
aceste cuvinte și scrie-le în chenarul din partea dreaptă. Atenție! cuvintele pot fi scrise
de sus în jos, de jos în sus, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga și pe
diagonală.

Y T E N I S R P F H T
B Î N O T A T O S A E
G O L L T I T C S N H
U L M O P B A C R D C
R A V P A E H D C B S
V V O L E I Î N O A A
A T L E T I S M T L B

2. Completează șirul de mai jos cu încă două numere:


2, 5, 9, 19, 37, ......., ............
3. Pe o tarabă se găsesc trei coșuri cu fructe, fiecare coș având prețul afișat, conform
imaginii de mai jos. Dacă dorești să cumperi doar o banană, o portocală și un măr, cât
trebui să plătești?

Răspuns:
o banană costă............RON
o portocală costă .......... RON
un măr costă .............RON
cost total............RON

4. Caută soluția corectă pentru întrebarea de mai jos și încercuiește figura


corespunzătoare:
5. Completează jocul de Sudoku de mai jos cu numerele 1,2,3,4,5,6,7,8,9, astfel
încât să nu se repete pe linie, pe coloană sau în pătratele mai mici.
4 6 3 8 2

5 3 7 4

9 8 4 3

2 3 1 9

4 5 7 1

5 6 4 7

9 1 4 8 3

6 4 7

8 5 1 3 9 2

6. Un fermier are în ogradă vaci și găini, în total 35 de capete și 100 de picioare. Câte
găini și câte vaci are acesta?
Răspuns: ....................găini și ................vaci

7. Pune în paranteză un cuvânt cu aceeași semnificație cu cele din afara parantezei:


DORMI ( _ _ _ _ )PEȘTE
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1.
Fie un pătrat pe care se marchează mijloacele laturilor. Acestea se unesc cu unul din varfurile
laturilor opuse, ca in figura alăturată. Să se calculeze raportul suprafeţelor A şi B.

2. In figura alăturată, punctele de pe cercul cel mare îl împart pe acesta în şase arce de lungime
egală. Să se arate că raportul dintre aria suprafeţei colorate şi cea a suprafeţei albe nu depinde
de vreo mărime geometrică din figură, şi să se calculeze.

3. Se consideră o tablă cu n randuri şi n coloane. Pe aceasta se aşază un număr maxim de pioni


diferiţi, astfel încât fiecare să aibă spaţiile corespunzătoare tuturor celor 8 vecini libere (cei 8
vecini sunt: sus, jos, stanga, dreapta, pe diagonala principală sus şi jos, pe diagonala secundară
sus şi jos). În câte moduri diferite se pot muta pionii pe tablă, astfel încât spaţiile ocupate să fie
aceleaşi cu cele iniţiale?
ÎNTÂLNIREA 2: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Servicii de orientare și consiliere pentru îmbunătățirea educației

Dificultăți în îndeplinirea responsabilităților școlare


Nu de puține ori, elevii traversează perioade dificile în ceea ce privește realizarea
sarcinilor școlare. Acestea sunt determinate de către trecerea de la un nivel școlar la altul (spre
exemplu de la gimnaziu la liceu), de către problemele perosnale sau sociale ale copiilor sau de
către alți factori. Din fericire mulți dintre ei reușesc să depășească aceste momente cu ajutorul
minim al părinților sau al profesorilor. Există și situații în care este nevoie de intervenție
specială întrucât anumiți indicatori relevă eșecul școlar.

Indicatori ai eșecului şcolar7


Probleme atenționale (elevul are o istorie personală de probleme atenționale și
tulburări de comportament)
Repetări multiple ale claselor (elevul a repetat de mai multe ori o clasă sau mai
multe)
Note sau calificative mici (performanța elevului este sub nivelul mediu)
Absenteismul (elevul lipsește cinci sau mai multe zile peste numărul maxim de
absențe care pot fi motivate)
Probleme comportamentale (elevul poate manifesta o schimbare bruscă de
comportament, poate renunța la frecventarea orelor)
Lipsa de încredere (unii elevi cred că succesul este legat exclusiv de inteligența
nativă și consideră că, oricât ar munci, nimic nu se poate schimba, că propriile
lor abilități sunt insuficiente)
Scopuri limitate legate de viitor și carieră (acești elevi nu par a fi conștienți de
opțiunile de carieră pe care le au și nici de modul în care pot să atingă scopurile
legate de carieră)

Modalități prin care părinții și profesorii pot interveni în situații de eșec școlar
Își fac timp să-i asculte și să înțeleagă temerile și preocupările elevilor
Stabilesc limite pentru comportamentul inadecvat al elevilor, limite pe care le
repetă și le respectă în mod constant
Încurajează elevii să participe la activitățile școlare și la activitățile
extracurriculare
Organizează întâlniri în echipă dinc are fac parte profesori, părinți, consilieri
școlari, și care au ca scop stasbilirea modalităților de sprijinire a elevilor și a
perspectivelor de viitor ale acestora
Organizează grupuri de spuport pentru studiu, din care fac parte elevi din
aceeași școală sau comunitate
Asigură un mediu familial și școlar care să valorizeze educația
Sprijină elevii în alegerea unui profil sau a unei cariere, prin organizarea unor
vizite la facultăți sau la companii locale, obținerea unor informații despre
cursuri sau meserii și încurajarea unor joburi part-time
Subliniază importanța achiziționării unor deprinderi de studiu și de
muncă, atât acasă, cât și la școală.

7
Gabriela LEMENI, Mircea MICLEA (coordonatori), „Educația pentru carieră. Conținut și metode”, pp. 232-233.
2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Cum învăț? (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la
alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Li se prezintă copiilor şi se discută cu aceştia un text-suport asociat temei învăţăturii/
educaţiei; de exemplu, Un pedagog de şcoală nouă, de I. L. Caragiale; un fragment din
Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, o schiţă din volumul Recreaţia mare, de Mircea
Sântimbreanu etc.
 Cereţi elevilor să realizeze o listă cu tipuri de sarcini de învăţare pe care le au de
realizat la următoarele materii: limba română, matematică, geografie şi istorie,
încurajaţi elevii să specifice atât sarcinile comune acestor materii (exemplu: învăţarea
unor definiţii şi clasificări), cât şi sarcini specifice (exemplu: eseuri argumentative la
limba română, eseuri descriptive la istorie etc).
 Confecţionaţi 4 bileţele pe care treceţi materiile mai sus menţionate.
 Împărţiţi copiii în 4 grupuri şi rugaţi reprezentanţii grupurilor să extragă câte un
bileţel. Daţi ca sarcină elevilor să găsească sarcini specifice şi strategii de învăţare
pentru materia menţionată pe bileţelul extras.
 Cereţi elevilor să noteze aceste informaţii în fişa de lucru. Acordaţi 10-15 minute pentru
această etapă.
 Discutaţi cu elevii răspunsurile date, notând în tabel strategiile identificate de ei.
Completaţi lista şi cu alte metode sugerate de colegi. Explicaţi elevilor metodele
menţionate, în cazul în care nu le sunt cunoscute şi analizaţi modul în care se realizează
învăţarea la diferite materii.
 Daţi-le ca sarcină să aplice câteva dintre metodele identificate la una dintre materii şi
întrebaţi-i, în următoarea oră, în ce măsură a fost eficientă metoda aplicată.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


Cum
învăț?8
Obiectiv Identificarea metodelor de învăţare specifice pentru diferite
Durata 60 min.
tipuri de materii
Materiale de Fișa „Cum învăț?”
lucru

8
Gabriela LEMENI, Anca AXENTE (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de educație pentru carieră.
Activități pentru clasele IX-XII/SAM, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011, p. 34.
Desfășurarea 1. Li se prezintă copiilor şi se discută cu aceştia un text-suport asociat
activității temei învăţăturii/ educaţiei; de exemplu, Un pedagog de şcoală
nouă, de I. L. Caragiale; un fragment din Amintiri din copilărie, de
Ion Creangă, o schiţă din volumul Recreaţia mare, de Mircea
Sântimbreanu etc.
2. Cereţi elevilor să realizeze o listă cu tipuri de sarcini de învăţare pe
care le au de realizat la următoarele materii: limba română,
matematică, geografie şi istorie, încurajaţi elevii să specifice atât
sarcinile comune acestor materii (exemplu: învăţarea unor definiţii
şi clasificări), cât şi sarcini specifice (exemplu: eseuri
argumentative la limba română, eseuri descriptive la istorie etc).
3. Confecţionaţi 4 bileţele pe care treceţi materiile mai sus menţionate.
4. Împărţiţi clasa în 4 grupuri şi rugaţi reprezentanţii grupurilor să
extragă câte un bileţel. Daţi ca sarcină elevilor să găsească sarcini
specifice şi strategii de învăţare pentru materia menţionată pe bileţelul
extras.
5. Cereţi elevilor să noteze aceste informaţii în fişa de lucru. Acordaţi
10-15 minute pentru această etapă.
6. Discutaţi cu elevii răspunsurile date, notând în tabel strategiile
identificate de ei. Completaţi lista şi cu alte metode sugerate de
colegi. Explicaţi elevilor metodele menţionate, în cazul în care nu le
sunt cunoscute şi analizaţi modul în care se realizează învăţarea la
diferite materii.
7. Daţi-le ca sarcină să aplice câteva dintre metodele identificate la una
dintre materii şi întrebaţi-i, în următoarea oră, în ce măsură a fost
eficientă metoda aplicată.
Discuții Care sunt asemănările şi deosebirile dintre metodele utilizate pentru
diferite materii? Cum îşi pot îmbunătăţi strategiile de învăţare?
De urmărit Elevii:
Care sunt avantajele
să analizeze diferenţautilizării unorlaastfel
în învăţare dematerii;
diferite strategii?
să înţeleagă importanţa utilizării unor strategii de învăţare;
să aplice metode de învăţare noi pentru creşterea performanţei
şcolare.

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC

CLASA I
DISCIPLINA: Matematica distractiva
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Matematica si alte discipline scolare
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: Fructele si legumele merg la scoala
TIPUL ACTIVITĂŢII: însuşire de cunoştinţe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili:
Cognitive
Oc1: să numere crescator/descrescator in intervalle date;
Oc2: să gaseasca numere conform unor cerinte;
Oc3: să numere fructele/legumele date;
Oc4: să gaseasca numerele care lipsesc dintr-un sir dat;
Oc5: sa scrie valoarea de adevar a unor propozitii;
Oc6: să gaseasca fructele din drumul Albei-ca-Zapada spre casa piticilor;
Afective
O8: să participe în mod activ , manifestând interes pentru oră;
Psiho-motorii
OM9: să păstreze disciplina în timul lucrului;
OM10: să păstreze poziţia corectă a corpului în timpul activităţii;

STRATEGIA DIDACTICĂ
1.RESURSE PROCEDURALE
- conversaţia,
- explicaţia
- exerciţiul,
- munca independentă
-jocul didactic
2. RESURSE MATERIALE
-creioane colorate
-creion
-stilou
-fise de lucru
3. FORME DE ORGANIZARE
-frontal
- individual
-pe echipe
EVALUARE
-continuă
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
RESURSE TEMPORALE: 50 minute
BIBLIOGRAFIE
1. Matematica Distractiva, clasa I
2. Didactic.ro
3. Copilul.ro
4. www.scrigroup.com

I. Moment organizatoric
Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a orei de Matematica distractiva.
Pregătirea materialelor necesare. Asigurarea ordinei și a disciplinei.
Activitate independenta
II. Verificarea cunostintelor anterioare
Fiecare elev va avea de unit numerele in ordine crescatoare pentru a descoperi un
animalut. Apoi il vor colora.
Activitate frontala
III. Captarea atentiei
Exercitii de calcul orale:
1.Numarati: a) de la 31 pana la 53
b) de la 71 la 58
2. Spuneti toate numerele alcatuite din zeci si unitati care au cifra zecilor 8.
3. Gasiti toate numerele de doua cifre care au cifra zecilor egala cu cifra unitatilor.
IV. Anuntarea temei si a obiectivelor
Astazi la ora de Matematica Distractiva vom rezolva exercitii diverse in care ne vom
intalni cu fructe si legume.
V. Dirijarea invatarii:
Asezand in ordine crescatoare numerele si literele care le corespund, veti afla denumirea
unui unui fruct bogat in vitaminaC.
1. Cate nuci sunt in imagine?
2. Albinuta Zum vrea sa ajunga la prietenul ei, fluturasul Tim, care se odihneste pe cea de-
a saptea rosie. Aceasta are numarul ……….
3. Pe cararea care duce spre casa piticilor, Alba ca Zapada gaseste mai multe fructe .
Gasiţi-le si voi, desenati-le si apoi colorati-le.
4. Se da urmatorul sir de figure geometrice. Scrieti sirul de numere corespunzatoare, stiind
ca…
Activitate independenta
VI. Obtinerea performantei:
Desenati conform codului.
VII. Evaluare
Activitate independenta.
VIII. Retentia si transfer
Sfaturi pentru o alimentative sanatoasa a elevilor.

Zece sfaturi pentru o alimentatie sanatoasa a copiilor


1. Nu sariti peste micul dejun
Fie ca este vorba doar de o banana si un pahar cu lapte, micul dejun iti incarca bateriile
de dimineata si te ajuta sa-ti mentii energia aproape toata ziua.
Daca luati micul-dejun in fiecare zi, este foarte posibil sa va pastrati acest bun obicei toata
viata.
2. Alegeti gustari sanatoase
Atunci cand simti nevoia sa rontai ceva, e adevarat ca este mai comod sa mananci
biscuiti sau chips-uri. Insa aceste gustari sunt, de obicei, sarace in nutrienti si contin multe
calorii.
Mai bine incearca sa te aprovizionezi cu gustari sanatoase, cum ar fi fructele, nucile si
semintele nesarate si iaurturi simple, fara indulcitori.
3. Beti apa
Bea apa la ora mesei si pastreaza sucul si bauturile dulci doar pentru rasfatul ocazional.
Desi sucul poate contine elemente nutritive valoroase si da energie organismului, copiii ar
trebui sa bea apa in primul rand, atunci cand le este sete, nu bauturi indulcite cu zahar.
4. Cultivati propria gradina
Cultivarea legumelor si a plantelor aromatice poate fi un mod distractiv de a invata de
unde vin legumele. Legumele vor fi mult mai bune daca ai participat la plantarea si
cresterea lor, in plus sunt mai sanatoase si mai bogate in vitamine.
5. Mancati impreuna cu familia
Este tentant sa mananci in fata televizorului, sa infuleci la calculator sau sa iei o gustare
pe fuga. Manacati mese regulate. Luati masa in familie!
6. Distrati-va in bucatarie!
Copiii sunt mai dispusi sa manance daca participa la prepararea mancarii. Gatiti si
distrati-va impreuna. Ajutati-o pe mama la diverse sarcini in bucatarie. Pe masura ce
cresteti deveniti mai priceputi.
7. Nu va grabiti
Mancatul pe indelete este recomandat pentru orice varsta. Dureaza cam 20 de minute ca
mesajul transmis de stomac, cum ca este satul, sa ajunga la creier. Oricat de mult ne-ar
placea sa terminam masa mai degraba in cateva minute, decat ore, este mult mai important
ca sa invațati sa incetiniti ritmul si sa mestecati mancarea in mod corespunzator.
8. Mancati…colorat!
Toate culorile vibrante din fructe si legume provin din substantele naturale ale plantelor,
care au efecte benefice asupra corpului nostru. Fiecare culoare are un efect specific asupra
oragnismului, asa ca este bine sa ai o alimentatie cat mai colorata in fiecare zi
9. Invatati cand sa va opriti
Desi copiii se nasc cu capacitatea de se opri din mancat atunci cand sunt satui, poate fi,
de multe ori, greu sa judecam daca am mancat ce trebuie si cat trebuie.
"Asculta-ti" stomacul si pune-ti intrebari de genul : «Am burtica plina?» sau «Ma voi
simti rau daca mai mananc in plus acesti biscuiti?». Astfel, iti vei putea da singur seama
daca te-ai saturat sau daca un anumit aliment mancat excesiv, iti poate face rau.
10. Nu renunta
Cercetarile arata ca cei mai multi copii au nevoie sa incerce ceva nou de sapte pana la
zece ori inainte sa le placa. Deci, nu va fie teama sa incercati gusturi noi sau mai exotice.
Desenati conform codului:
 37- galben
 25-portocaliu
 100-rosu
 53-violet
 80-maro
ANEXE
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

PĂTRĂŢEL te invită să vă jucaţi împreună!


1. Numerele din colţurile pătratului, adunate două câte două, pe diagonală, sunt
egale cu numărul din centru. Află tu numerele care lipsesc!

2. Scrie semnul operaţiei care s-a efectuat, pentru a obţine rezultatele:

15 9 10 15 9 10

5 2 4 5 2 4

10 7 14 20 11 6
3. Adună numerele legate între ele. Completează numerele care lipsesc, ştiind că
rezultatul va fi acelaşi.
12
11

10

14 4
3
4. Completează cerculeţele goale, respectând cerinţele următoare:

A. Suma numerelor scrise pe cerculeţele din colţurile pătratului mic să fie egală cu
10.

B. În cerculeţele din colţurile pătratului mijlociu, scrie cele mai mici numere formate
din două cifre.

C. Calculează diferenţa numerelor aflate în cerculeţele din colţurile pătratului mare,


două câte două, pe diagonală.
Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Costi a mâncat 8 alune, adică jumătate din numărul total de alune pe care le avea. Câte
alune a avut la început?

2. Câte ouă poţi să mănânci pe stomacul gol?

3. Numărul minim de mere pe care le mănâncă doi taţi şi doi fii este 3. (Fiecare mănâncă
doar câte un singur măr.) Explicaţi cum este posibil acest lucru.

4. Dana şi Anda au fiecare câte 7 portocale. Dana mânăncă 3 portocale şi Anda 2. Fetele
pun toate portocalele rămase pe o fructieră. Câte portocale sunt pe fructieră?

5. La piaţă, Ionel, matematicianul clasei, a observat că un pepene şi 2 mere cântăresc tot atât
cât 8 mere. De câte mere este nevoie pentru a echilibra o balanţă care are pe un taler 2
pepeni? (Se presupune că toate merele, respective toţi pepenii au aceeaşi masă.)

6. Un ou fierbe în 3 minute. Într-un vas cu apă sunt 5 ouă. În câte minute vor fi fierte toate
ouăle?

7. Pe un taler al unei balanţe se pun 4 kg de mere de 2 lei kilogramul. Câte kilograme de


mere de 3 lei kilogramul trebuie să punem pe celălalt taler pentru a echilibra balanţa?

8. Săptămânal, Costel consumă 2 kg de mere şi 2 kg de portocale. Ştiind că un kilogram de


mere costă 2 lei şi unul de portocale 3 lei, aflaţi cât costă toate fructele. Rezolvaţi în două
moduri.

9. Dintr-un kilogram de morcovi se obţin 2 căni cu suc. Câte kilograme de morcovi sunt
necesare pentru a obţine 4 căni cu suc?

10. Sandu mănâncă un ou la 2 zile. Câte ouă va mânca în 4 zile? Dar în 6 zile?

11. Georgiana a mâncat 17 căpşuni. Gina a mâncat cu 4 căpşuni mai puţine decât Georgiana,
dar cu 2 mai multe decât Ina. Câte câpşuni a mâncat Ina?

12. În 5 minute, Cristina mănâncă o prăjitură şi Carmen două prăjituri. Câte prăjituri de
acelaşi fel vor mânca împreună cele două fete în 10 minute? Dar în 15 minute? (Se
presupune că mănâncă în acelaşi ritm.)

13. Am avut un număr de mere. Am mâncat jumătate din ele şi apoi am mai primit 12, acum
având 15 mere. Câte mere am avut la început?

14. Într-o farfurie sunt 10 fructe. Bunica le oferă celor trei nepoţi ai săi câte o pară şi câte 2
mere. Câte fructe rămân pe farfurie?

15. Vlad are un număr de mere, 10 pere şi 5 gutui, în total 19 fructe. Câte mere are?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

1. Ordoneazǎ crescǎtor înǎlţimile munţilor:


Agoncagua (Argentina) 7021m ; Despang (India) 8600m;
Everest (Nepal) 8848m ; Mont Blanc (Franţa) 4807m;
Moldoveanu (România) 2544m ; Kilimanjaro (Tanzania) 6010m.

2. Completeazǎ câţi ani au trecut pânǎ în 2008 de la inventarea obiectelor:


aspiratorul – 1859 ; maşina de spǎlat – 1907 ; frigiderul – 1915;
televizorul – 1927 ; calculatorul – 1946.

Ajutaţi broasca ţestoasă să ajungă la mare, ştiind


35 82 63 36 9 că trebuie să treacă numai peste pietrele care au
un număr ce se împarte exact la 9.

48 18 99 42 27

49 28 54 90 37

72 45 48 27 64

89 18 108 81 62
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

ADUNAREA

Un învăţător a dat de rezolvat copiilor exerciţiul de a aduna toate cifrele de la 1 până la


100; adică: 1+2+3+4+5++6+7+ş.a.m.d. pâna la 100. Abia a enunţat învăţătorul problema, că un
elev a şi terminat calculul. Cum a calculat el? Care a fost procedeul?

BILELE

Doru şi Marcel se joacă cu nişte bile. “Dă-mi una din bilele tale”, îi spune Marcel lui
Doru. “Voi avea atunci tot atâtea bile ca şi tine”. Dar Doru îi răspunde: - “Lasă-mă în pace!
Mai bine dă-mi tu una din bilele tale, şi atunci voi avea încă o dată pe atâtea bile câte ai tu!”
- Câte bile are fiecare dintre ei?

BUNICII

Răducu vrea să ştie câţi ani au bunicii lui şi de aceea într-o zi îl întreabă chiar pe bunic.
Acesta îi răspunde zâmbind: “Vei afla numai dacă eşti bun la matematică: Bunica şi cu mine
avem impreună de 2ori 2 ori 3 ori 11 ani. Bunica ta este cu 12 ani mai tânără decât mine Ştii
acum câţi ani avem fiecare?”

Soluţii:
Adunarea: El a calculat astfel: observând că prima şi ultima cifră dau 101, că a doua şi
penultima de asemenea, trebuie deci să înmulţească 101 cu 50 pentru a obtine rezultatul exact:
5050.
Bilele: Doru are 7 bile, iar Marcel 5 bile.
Bunicii: Bunicul are 72 de ani şi bunica 60 de ani.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1) Calculaţi: a) {[(972 – 325 + 2 )+367 ] -25 + 89 – 3 + 1 } + 99999 = ?

2) Suma a trei numere naturale 510. Aflaţi numerele, ştiind caă primul este de trei ori mai
mare decât al doilea, iar al treilea este diferenţa dintre primele două numere.

3) Rezolvaţi urmtoarele inecuaţii:


56 + x <89
X – 45 > 31

4) Maria, Andrei, Ştefania, Lucas şi Antonia colecţionează timbre. Maria are un număr de
timbre egal cu diferenţa numerelor 153 – 57. Andrei are de două ori mai multe timbre
decât triplul numărului de timbre al Mariei. Ştefania are un număr de timbre egal cu
suma de timbre a primilor doi copii. Lucas are 50 de timbre, iar Antonia 50 timbre.
Câte timbre are fiecare copil în parte? Dar în total?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

E B X A C I T E M T I R A F L

I R Y T K H F J K M J J M A F

K T I F S A P M O C G E K W B 1.UNGHI
X L R T R X � X V D D Q F F V 2.ISOSCEL
3.RAPOARTE
O D A Q L P H R N I M G C T A 4.INMULTIRE
5.PROBLEME
H X P E A U V S A � J P H E I 6.ARITMETICA
7.BISECTOAREA
B N O G K X M N T Z H B R W S 8.MEDIANA
9.COMPAS
A Y A Q E Z A N � N C A B Q O
10.BAZA
Z D R I S M N O I Z O G F C S

A V T E C R E � J T Z J Z M C

K S E H F I N L C W U J S M E

S X � C H X B E B L O K F C L

U E K G O K S P T O E K H M Q

K G N Z X I S I Q T R I Q H P
I U I F B S E T L N C P T R I
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1. Rezolvați:
2
9 72 1
( ) −( ) =
72 9
√3 × 3 =
2 2

95.147 − 63.582 =
236
=
165

2. Aflați-l pe “x” :
7.533 − 𝑥 = √10.000

275.925 + 𝑥 = 743.879

𝑥 ÷ 7.185 = 90.200

3. Un tractorist are de arat o porțiune de pământ. Porțiunea de pământ pe care o va ara


are dimensiunile acesta:
Lungime = 17 kilometri
Lățime = 15 kilometri
Câți kilometri are de arat acest tractorist?

4. Aflați Media Aritmetică(𝑀𝑎 ) a numerelor : 72 și 67 ; 86 și 65 ; 129 și 593 și 160 ;


1638 și 7946;

5. Un biciclist face într-un minut 180 de metri. Câţi kilometri face într-o oră?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Calculați: 20% din 350; 25% din 820; 30% din 218; 40% din 728; 50% din 729; 60% din
680;
80% din 1273; 90% din 500; 120% din 405; 150% din 390.

x 28 10 18 3 x 6 75
2. Aflați x din proporțiile următoare:  ;  ;  ;  .
20 15 x 30 19 38 34 x

3. Calculați: a) 20 + 3(15 – 20:2); b) 2   32  5 4 : 5 2 ; c) 1,2 2 : 0,5  2,12 : 1,5; d) 420:6 –


832:5.

4. Efectuați: a) (1)  (12  3) : (5) ; b) 2  (20  8) : (3) ; c) (3)  (1  2 3 ) ; d)


(3)  (2)  (5 ).
2 2

5. Trei cărți și două caiete costă 550 lei, iar două cărți și patru caiete costă 340 lei. Aflați
prețul unei cărți și al unui caiet.

6. Două robinete cu același debit, pot umple o piscină în 6 ore. În cât timp pot umple aceeași
piscină șapte robinete cu același debit ?

7. a) Calculați perimetrul și aria unui triunghi dreptunghic ABC , m(<A) = 90° știind că AB
= 6 cm, AC = 8 cm, BC = 10 cm.
b) Calculați perimetrul și aria triunghiului echilateral înscris în cercul C(O, 6 cm), făcând
măsurători cu rigla. Determinați lungimea cercului C(O, 6 cm) și aria sa.

8. Determinați valoarea lui x din figurile de mai jos:


Fişa de lucru – Matematică: liceu

PARTEA I Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspuns corect.


2
 5 3 1
5p 1. Rezultatul calculului  2   :  este:
 4 4 2
1 15 1
A. B. C. 0 D.
2 32 4
5p 2. Soluţia ecuaţiei -5x+2=-4x+1 este:
1 1
A.1 B.-1 C.  D.
9 9
5p 3. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  3x  9. Valoarea produsului
f (1)  f (2)  f (3)  ...  f (10) este:
1
A. B.-1 C.-3 D. 0
3
5p 4. După o scumpire cu 12% un obiect costă 336 lei. Preţul iniţial a fost de:
A.335,88 lei B.300lei C.330lei D. 310lei
5p 5. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  2 x  6. Intersecţia reprezentării grafice a funcţiei
cu axa absciselor este punctul:
A. A(3,0) B. A(3,0) C. A(0,6) D. A(0,6)
5p 6. Fiind date funcţiile f : R  R, f ( x)  4 x  9 şi g : R  R, g ( x)  3x  5 punctul
de intersecţie al reprezentărilor grafice ale celor două funcţii este:
1 1
A. M ( ,7) B. M (7, ) C. M (2,1) D. M (1,2)
2 2
PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete.
10p 1. Determinaţi valoarea naturală a lui n pentru care
1  2 0  21  2 2  23  ...  2 2n1  215 .
3x  6
10p 2. a) Determinaţi x  Z pentru care 2 Z .
x  x2
 2 4x 3x  6  1
10p b) Aduceţi expresia E ( x)    2  2 
: la o formă mai
 x 1 x 1 2  x  x  1 x
simplă.
3. Trapezul dreptunghic ABCD are bazele AB şi CD, AB>CD, m(A)  90  ,
AC  BC , m(B)  60  , BC=12cm. Dacă printr-un punct oarecare M  (AC ) se
duc paralelele ME , E  (BC ) şi MF, F  (CD) la AB, respectiv AD, atunci:
10p a) arătaţi că ACB  CDA .
10p b) calculaţi lungimile bazelor trapezului.
BE CD
10p c) arătaţi că:  1
BC FD
LUNA IUNIE 2015

ÎNTÂLNIREA 1: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Servicii de orientare și consiliere pentru îmbunătățirea educației

FACTORI care susțin procesul de ascultare activă


Comunicarea non-verbală (tonul și intensitatea vocii, mimica, gestica) să fie
adecvată conținutului și stării afective a interlocutorului
Contact vizual cu interlocutorul, fără însă a-l fixa cu privirea
Asigurați-vă că ați înțeles corect ceea ce v-a comunicat interlocutorul, prin formule
de
genul „ceea ce vrei tu să-mi spui este că...”
Ascultați interlocutorul fără a fi preocupat de răspunsurile pe care doriți să le dați
Puteți apela la afirmații de genul „hmm”, „da”, înțeleg”
Nu vorbiți continuu, dați interlocutorului ocazia să vorbească și să pună întrebări
Ascultarea să fie autentică – consilierul să fie sincer interesat de
problema/subiectul abordat
Ascultarea să nu fie evaluativă - nu faceți judecăți de valoare în funcție de
propriile atitudini și convingeri în termeni de „bine” sau „rău”, „acceptabil” sau
„neacceptabil”,
„potrivit” sau „nepotrivit”, „interesant” sau „neinteresant”
Nu filtrați informațiile în funcție de interesele și convingerile dumneavoastră
personale
Nu utilizați etichete din dorința de a integra interlocutorul într-o categorie
Ascultarea să nu se centreze numai pe mesajul verbal – cele mai multe informații
le obținem din mesajele non-verbale pe care le transmite persoana: reacții vegetative
paloarea sau roșeața feței), tonul vocii, gestica etc.
(Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 26)

DEPRINDERI care trebuie evitate în procesul de ascultare activă


A fi neatent,a nu urmări ceea ce spune elevul
Ascultarea „de spuprafață”, superficială, când profesorul-consilier pare doar că
urmărește conversația, fără să fie însă atent la ceea ce se spune
A asculta fără a înțelege mesajul și a nu cere precizări suplimentare
A repeta în minte care va fi următoarea întrebare
A întrerupe elevul în mijlocul frazei
A asculta din conversație doar ceea ce așteaptă profesorul-consilier să audă
A se simți amenințat, jignit pentru faptul că elevii au valori diferite de cele ale
profesorului
A reacționa la subiectele care contravin opiniei proprii a profesorului
(Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 26)

Observarea ajută consilierul să înțeleagă mai acurat starea și mesajul elevului, precum
și cele două componente ale comportamentului: verbal (conținutul mesajelor) și nonverbal
(mimică, gestică, voce, modificări vegetative). Coerența sau lipsa acesteia îl pot ajuta pe
consilier oferindu-i informații suplimentare și ajutându-l să înțeleagă cu adevărat un anumit
aspect.
Utilizarea constructivă a întrebărilor este o metodă eficientă, dar invazivă, pentru
colectarea de informații. De aceea este nevoie de multă abilitate și precauție din partea
consilierului atunci când formulează întrebări. Întrebările adresate de consilier îl pot ajuta să
înțeleagă anumite aspecte legate de elev. În același timp întrebările îl pot ajuta pe elev să-și
clarifice sentimentele, convingerile, atitudinile și valorile personale.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Înțeleg ce citesc? (text-suport ştiinţific)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Se dă elevilor, pe o fişă, textul de mai jos:
„Şi delfinii sunt organizaţi în societăţi conduse de «grupuri de interese»…
Un studiu efectuat asupra delfinilor din Shark Bay, Ausralia, care a analizat timp de
cinci ani comportamentul acestora, relevă faptul că masculii din specia Tursiops truncatus
(delfinii cu bot gros) se organizează în alianţe de grup, un fel de „găşti”, pe care uneori le pot
trăda pentru altele.
Cel mai recent studiu al dr. Richard Connor, cercetător american, care efectuează studii
asupra delfinilor încă din anii 80, dovedeşte că inteligentele mamifere marine trăiesc într-o
„societate deschisă”. Ei se deplasează numai în grup şi când un grup întâlneşte altul
necunoscut, membrii decid cum să reacţioneze.
Dr. Connor susţine că delfinii sunt foarte inteligenţi, putând lua decizii colective cu
privire la grupurile necunoscute şi stabilind dacă acestea le sunt prieteni sau inamici. Astfel, ei
hotărăsc dacă trebuie să adopte o atitudine prietenoasă, în vederea formării unei alianţe sau
dimpotrivă, una agresivă, nefiind complet exclus ca unii dintre ei să treacă de partea taberei
adverse.
Delfinii din Shark Bay, din vestul Australiei, se organizează în trei tipuri diferite de
alianţe, în funcţie de complexitatea lor.
Primul tip de alianţă este cel din duo-uri sau trio-uri de masculi care colaborează pentru
capturarea şi cooptarea femelelor fertile. Aceste alianţe durează peste o lună de zile, potrivit dr.
Connor.
Al doilea tip presupune echipe formate din 2 până la 14 masculi, care fie atacă alte
grupuri pentru răpirea femelelor, fie organizează apărarea grupului.
Al treilea nivel de alianţă este acela în care sunt stabilite relaţii amiabile între mai multe
grupuri mai mici de delfini, formând adevărate armate de delfini care acţionează împreună.
Astfel de alianţe pe diverse niveluri pot fi întâlnite numai în cazul oamenilor sau al
delfinilorTursiops truncatus.” (Eduard Dascălu, Ştiinţă şi Tehnică, 28.03.2012,
http://stiintasitehnica.com/stiri/si-delfinii-sunt-organizati-in-societati-conduse-de-grupuri-de-
interese/index.html)

 Cereţi elevilor să parcurgă rapid textul pe care l-aţi pregătit. Daţi următoarea
instrucţiune: „Timp de 5 minute, treceţi in revistă capitolul X, şi Încercaţi să vă formaţi
o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se referă? Cum este structurat? Care sunt
părţile principale şi cum se relaţionează unele cu altele?).
 Cereţi elevilor să spună care sunt cunoştinţele pe care le au deja despre acest subiect şi
care sunt întrebările la care ar vrea să răspundă referitor la capitolul pe care îl vor
parcurge. Listaţi aceste întrebări pe o foaie mare/ planşă.
 Sugeraţi elevilor să citească textul, având în minte lucrurile pe care deja le ştiu şi
întrebările formulate. Daţi următoarea instrucţiune: „Citiţi întregul capitol cu atenţie.
Vă rog să fiţi atenţi la următoarele 3 lucruri: Care este ideea principală a
capitolului? Care este ideea principală a fiecărui paragraf? Sunt clare ideile
prezentate?". Permiteţi elevilor să ia notiţe atunci când doresc şi simt nevoia.
 Cereţi elevilor clarificarea ideilor şi sumarizarea lor: „Revedeţi textul. Pentru a-l putea
înţelege şi reţine mai bine, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:
Care dintre idei sunt utile şi care sunt mai puţin utile?
Argumentele aduse sunt suficiente? Dacă nu de ce nu şi care ar fi alternativele?
Mi-a răspuns capitolul la întrebările pe care le aveam?
Care sunt asemănările şi care sunt deosebirile dintre aceste argumente şi alte idei
privitoare la subiectul textului?
Care este implicaţia exemplelor date de autor?
Pot găsi exemple concrete pentru ideile argumentate în text?
Unde mai pot găsi informaţii privitoare la acest subiect?"
 Discutaţi cu elevii despre experienţa de citire pe care au avut-o: în ce măsură se
deosebeşte de modul uzual de citire, dacă au reţinut mai multe informaţii, dacă îl
consideră mai eficient etc.
 Reluaţi etapele şi rugaţi elevii să le descrie pe fişa de lucru pentru a putea face apel la ele
şi în alte ocazii; încurajaţi elevii să folosească acest mod de lectură pentru a parcurge
lecţiile pe care le au de învăţat; se poate reveni asupra acestui subiect, discutându-se
despre dificultăţile pe care elevii le întâmpină în folosirea acestei modalităţi de lectură.
Activitatea poate fi repetată de mai multe ori.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


Înțeleg ce citesc?9

Obiectiv Deprinderea unui mod eficient de citire


Durata 60 minute
Materiale de Fișa de lucru „Înțeleg ce citesc?”
lucru Un text ştiinţific

9
Gabriela LEMENI, Anca AXENTE (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de educație pentru
carieră. Activități pentru clasele IX-XII/SAM, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011, p. 31.
Desfășurarea  Cereţi elevilor să parcurgă rapid textul pe care l-aţi pregătit. Daţi următoarea
activității instrucţiune: „Timp de 5 minute, treceţi in revistă capitolul X, şi Încercaţi să vă
formaţi o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se referă? Cum este
structurat? Care sunt părţile principale şi cum se relaţionează unele cu altele?).
 Cereţi elevilor să spună care sunt cunoştinţele pe care le au deja despre acest
subiect şi care sunt întrebările la care ar vrea să răspundă referitor la capitolul pe
care îl vor parcurge. Listaţi aceste întrebări pe o foaie mare/ planşă.
 Sugeraţi elevilor să citească textul, având în minte lucrurile pe care deja le ştiu şi
întrebările formulate. Daţi următoarea instrucţiune: „Citiţi întregul capitol cu
atenţie. Vă rog să fiţi atenţi la următoarele 3 lucruri: Care este ideea
principală a capitolului? Care este ideea principală a fiecărui paragraf? Sunt
clare ideile prezentate?". Permiteţi elevilor să ia notiţe atunci când doresc şi
simt nevoia.
 Cereţi elevilor clarificarea ideilor şi sumarizarea lor: „Revedeţi textul. Pentru a-l
putea înţelege şi reţine mai bine, încercaţi să răspundeţi la următoarele
întrebări:
Care dintre idei sunt utile şi care sunt mai puţin utile?
Argumentele aduse sunt suficiente? Dacă nu de ce nu şi care ar fi
alternativele?
Mi-a răspuns capitolul la întrebările pe care le aveam?
Care sunt asemănările şi care sunt deosebirile dintre aceste argumente şi alte idei
privitoare la subiectul textului?
Care este implicaţia exemplelor date de autor?
Pot găsi exemple concrete pentru ideile argumentate în text?
Unde mai pot găsi informaţii privitoare la acest subiect?"
 Discutaţi cu elevii despre experienţa de citire pe care au avut-o: în ce măsură se
deosebeşte de modul uzual de citire, dacă au reţinut mai multe informaţii, dacă îl
consideră mai eficient etc.
 Reluaţi etapele şi rugaţi elevii să le descrie pe fişa de lucru pentru a putea face
apel la ele şi în alte ocazii; încurajaţi elevii să folosească acest mod de lectură
pentru a parcurge lecţiile pe care le au de învăţat; se poate reveni asupra acestui
Discuții subiect, discutându-se
Comparaţi modul în despre dificultăţile
care elevii pe textul,
au parcurs care elevii
urmând întâmpină în
le instrucţiunile
folosirea acestei modalităţi de lectură. Activitatea poate fi repetată de mai multe
primite în clasă şi modul în care citesc de obicei. Avantajele şi dezavantajele
ori.noului mod de a citi.
 Ce etapă consideră că este mai utilă?
De urmărit Elevii:
 să desprindă avantaje şi dezavantaje ale monitorizării învăţării;
 să parcurgă etapele monitorizării învăţării

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC
DATA:
CLASA: a III-a (clasa a optat pentru curriculum extins)
OBIECTUL: Matematica distractiva - optional
SUBIECTUL: Caleidoscop matematic
TIPUL LECTIEI: recapitulare si sistematizare
SCOPUL: Consolidarea tehnicilor de calcul pentru toate operatiile matematice invatate, prin
utilizarea lor in structuri de joc matematic.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
 O1: sa determine numere ce indeplinesc conditii date;
 O2 : sa opereze cu terminologia matematica invatata ;
 O3: sa descopere multiplii lui 9 utilizand algoritmul impartirii numerelor
naturale;
 O4: sa respecte ordinea operatiilor intr-un sir de exercitii dat;
 O5: sa utilizeze cele 4 operatii matematice in exercitiile-joc propuse;
 O6; sa reactioneze pozitiv, dorind sa lucreze si sa fie apreciati.
METODE SI PROCEDEE : exercitiul, explicatia, jocul didactic, algoritmizarea,
descoperirea, problematizarea, calculul mintal, oral si in scris, munca independenta.
MIJLOACE DE INVATAMANT: planse cu scheme ale jocurilor, fise evaluative, creta
colorata, tabla
BIBLIOGRAFIE:
“Metodica predarii matematicii la clasele I-IV” – E.D.P. Bucuresti 1988;
“Exercitii, jocuri si probleme” – Ed. “Polirom”, 1997, Mihaela Neagu, Constantin
Petrovici;
“Matematica de vacanta pentru copii si parinti” - , clasele I-IV, Teora, 1999, Ioan si
Eduard Danila;
“Proiectare si evaluare didactica in invatamantul primar” – Editura “Steaua
Procion”, 1997, Marin Manolescu, Gabriela Gorcinski, Maria Magdalena
Constantinescu.

SECVENTELE OB. CONTINUTURI STRATEGII/ METODE/ EVAL.


LECTIEI SITUATII FORME
DE DE ORG.
INVATARE
1). a). Se asigura cele necesare orei;
Pregatirea O6 b)JOC DIDACTIC:
elevilor Pe catedra sunt 4 plicuri in Invatare aprecieri
pentru interiorul carora se afla cate o prin conversa verbale
activitate intrebare. Capitanii echipelor de descoperir tia
a) organizarea lucru vor citi intrebarile si vor e
clasei; formula raspunsurile, care, prin
b) captarea juxtapunere dau titlul lectiei.
atentiei; 1. Animal de tractiune care
c) motivarea traieste pe langa casa omului;
specifica 2. Pronume personal,
pentru persoana a III-a, numarul plural,
activitate gen masculin;
3. Nota muzicala, numerotata
cu
1 sau 2, dupa locul pe care il ocupa
pe portativ;
4. Cand facem parte dintr-un
grup urmarim acelasi...
c). Ora de astazi are titlul
2. Anuntarea “Caleidoscop matematic”si vizeaza
temei si a rezolvarea unor exercitii si
obiectivelor probleme diverse prezentate sub conversa
forma de joc. Daca veti finaliza tia
O2 corect jocurile propuse, vom putea
transmite, in final, un mesaj catre
oaspetii nostri.

 Se scrie titlul lectiei pe tabla si


3.Reactualiza in caiete
rea Cu ce fel de numere am operat
cunostintelor pana acum? (naturale)
Ce formeaza toate numerele
naturale? (sir) activitate Evaluare
Cu cine seamana sirul numerelor frontala frontala
naturale ? (cu o semidreapta) De exercitiul
ce? Care este primul numar
natural? Dar ultimul? Cum se
formeaza sirul numerelor naturale?
Cum s-a organizat scrierea
numerelor naturale de mai multe
cifre?( pe ordine si clase) Cate
ordine are o clasa? Care sunt
clasele?Care sunt ordinele din
fiecare clasa? Spune ordinele unui
numar format din 6 cifre! De unde calcul
isi ia denumirea fiecare clasa?( de mintal
la ordinul cel mai mic)
 Exercitii de antrenament
mental
 Spune vecinii lui 99 900! ;
vecinii lui 100 000 ¡
 Vecinul mai mic cu 3 decat
1000 !
 Vecinul mai mic cu 7 decat 10
000 ;
 100 -1 ; 1000 – 1 ; 10 000 – 1 ;
 100 – 10 ; 1000 – 10 ; 10 000 –
10 ;
O1  100 – 100 ; 1000 – 100 ; 10 000 Determina
– 100 ; corect
O2  9 + 1 ; 9 999 + 1 111 ; 99+ 11 ; Plansa cu numerele
77 777 + 33 333 ; Mickey cerute :
c1) Se prezinta elevilor plansa cu Invatarea Mouse 788 ; 920 ;
Mickey Mouse. prin 2615 ;538
4. « Descopera anul de nastere al lui descoperir 4.
Prezentarea Mickey Mouse cu ajutorul e frontal Efectueaza
si rezolvarea urmatorului mesaj : Du-te la (la tabla) corect
continutului START si foloseste urmatoarele suma si
recapitularii indicii pentru a gasi etichetele prin diferenta
care treci »
► Prima eticheta : cel mai mic
numar Descopera
► A doua eticheta : 92 de zeci ; numarul
► A treia eticheta : 2 mii 6 sute 5 corect.
unitati si 1 zece ; R: 1924
O2 ► A patra eticheta : numar
cuprins intre 5 mii si 6 mii ;
► A cincea eticheta : plicul.
Deschide-l si citeste mesajul !
O5 Scrie numarul pe care l-ai obtinut si
ai aflat acum anul nasterii lui
Mickey Mouse. ( 1924)
c2) CONCURS : Perechea cea
mai rapida ! (pe banci) Rezolvare Activitat
Fiecare banca va avea de rezolvat de e
pe fisa o problema. ( Anexa 1). probleme independ
Castigatori vor fi cei care vor enta
descoperi cel mai rapid ce obiect va
castiga fiecare copil care participa Cooperare
la concurs. in Exercitiu
 “Patru prieteni participa la un interiorul l Sintetizeaz
concurs. La una din probe ei grupului Grup a
primesc cate un exercitiu. Gaseste competitirezolvarea
ce obiect va castiga fiecare copil, v problemei
daca rezultatul este inscris pe Pe caieteprintr-un
eticheta jucariei. exercitiu;
ANDREI: Micsoreaza pe 9020 cu Rezolva
3027; mareste rezultatul de 3 ori si corect
scoate 8 919; exercitiul
NADIA: efectueaza 128 + 17 + 35; si
mareste cu 635, micsoreaza cu 47 Rezolvare descopera
si mareste de 5 ori rezultatul. de Munca premiile
O3 CRISTINA: mareste pe 674 de 12 probleme independ obtinute
ori, micsoreaza cu 327, mareste enta pe de cei 4
apoi cu 9 425; micsoreaza cu 2 fise copii.
428;
TUDOR: mareste pe 325 de 40 de Problem
ori, micsoreaza apoi cu 2 736, atizarea
mareste acum cu 195, iar rezultatul
mareste-l de 4 ori.”
Se verifica si se desemneaza Individu Evaluare
O4 perechea/perechile castigatoare. al individual
c3). EXERCITIU – JOC (Anexa a
2) Rezolvare Aplica
“Ajuta testoasa sa ajunga la mare, de algoritmul
stiind ca trebuie sa treaca numai probleme de calcul
peste pietrele care au un numar ce al
se imparte exact la 9!” impartirii
5. Obtinerea  Verificarea rezultatelor numerelor
performantel c4) Activitate pe grupe ( cu sarcini Exercitiu naturale.
or O5 individuale) Discrimin l
« Asociaza fiecarui numar din ari Invatarea
caseta litera corespunzatoare multiple prin
exercitiului pe care il lucrezi si vei descoper
descoperi mesajul. ! » ( Anexa 3) ire
Fiecare elev are de calculat valoare
O2 unei pe care o va asocia numarului
din caseta, descoperin mesajul
cifrat. Fiecare grupa decodeaza
cate un cuvant. Castiga grupa ce va Cooperare
decoda cel mai rapid cuvantul. in Rezolva
interiorul corect
► Grupa 1 grupului exercitiile
9 11 3 4 14 15 respectand
M O D E S T ordinea
► Grupa 2 operatiilor
11 9 1 5 6 17 si
O M A G I U decodeaza
► Grupa 3 mesajul
12 4 10 15 13 17 pentru
P E N T R U invitati.
► Grupa 4
18 6 3 6 13 4 1
Z I D I R E A
► Grupa 5
2 4 7 10 1 8 16 1 16
6
C E I N A L T A T
I
► Grupa 6
12 3 6 10 10 11 6
P R I N N O
6. Incheierea I
lectiei  Aprecieri asupra lectiei.

ANEXA 3
A = ( 290 – 218) : 9 + 24- 248 : 8
C = ( 500 – 220 x 2 – 40) : 10
D = ( 9 X 23 – 93 X 2 ) : 7
E = 36 : ( 920 : 4 – 221)
G = ( 625 : 5 – 99 : 3 + 25 X 8 + 2 X2 ) – 291
I = 584 – ( 78 X 7 = 32 )
Î = 56 – ( 783 : 9 – 79 )
L = ( 825 : 5 ) X ( 701 – 699 ) – 222
M = 128 – 864 : 8 – 110 : 10
N = ( 720 : 9 + 100 ) – 85 X 2
O = 204 : 2 + 505 : 5 – 64 X 3
P = ( 942 – 237) : 5 – ( 26 + 17) X 3
R = ( 347 + 98) X 2 – 877
S = ( 347 X 2 + 98 X 2) - ( 700 : 2 + 263 X 2)
T = 126 : 6 + 147 : 7 – 135 : 5
Ţ= ( 376+ 24 ) : 5 – ( 778 – 714)
U = ( 325 + 475 – 715 ) :5
Z = 10 X ( 720 – 669) – ( 123 X 4)

ANEXA 1

Patru prieteni participa la un concurs. La una din probe ei primesc cate un exercitiu.
Gaseste ce obiect va castiga fiecare copil, daca rezultatul este inscris pe eticheta jucariei.
ANDREI: Micsoreaza pe 9020 cu 3027; mareste rezultatul de 3 ori si scoate 8 919;
NADIA: efectueaza 128 + 17 + 35; mareste cu 635, micsoreaza cu 47 si mareste de 5 ori
rezultatul.
CRISTINA: mareste pe 674 de 12 ori, micsoreaza cu 327, mareste apoi cu 9 425;
micsoreaza cu 2 428;
TUDOR: mareste pe 325 de 40 de ori, micsoreaza apoi cu 2 736, mareste acum cu 195, iar
rezultatul mareste-l de 4 ori.”
14 758 3 840

41 836

42 856

1920
8 520
ANEXA 2

35 82 63 36 9

48 18 99 42 27

49 28 54 90 37

72 45 48 27 64

89 18 108 81 62

Broasca testoasa sa ajunga la mare, stiind ca trebuie sa treaca numai peste


pietrele care au un numar ce se imparte exact la 9.
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

1. a) Dacă a=10, b=5 şi c=2, calculează:


2. b) Dacă a=12, b=8, c=3, calculează:

a
+
b
+
c
=

a
+
a+a=
b+b+c=
b+b-c=

3. Completează tabelul:
a 7 38 60 29 10 15 18 9 a 13 6 22 31 44 20 11 12
b 6 21 30 10 2 3 b 8 5 10 22 20 3 11 8
a+b 17 10 11 a+b 33 16
a-b 14 a-b
a+a a+a
b+b b+b
a+a- a+a-
b b
a- a-
b+a b+a

a 1 19 24 33 40 29 11 16
b 0 7 13 11 20 19 6 2
a+b 80
a-b 1
a+a
b+b
a+a-b
a-b+b
a 41 35 26 8 13 42 28 14
b 23 5 7 8 4 21 1 12
a+b 49 3
a-b
a+a
b+b
a+a-b
a-
b+b
Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a

1. Zilnic, Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici mănâncă fiecare câte un măr.


Câte mere au consumat în două zile?

2. Andreea are cu 3 mere mai mult decât Vasilică şi cu 5 mere mai puţin decât Gigel.
Aflaţi câte mere are fiecare băiat, ştiind că Andreea are 14 mere.

3. Păcală cumpără de la un ţăran o raţă şi o gâscă şi plăteşte 70 de lei. De la acelaşi ţăran,


Tândală cumpără 2 raţe şi o gâscă şi plăteşte 100 de lei, preţul fiecărei păsări rămânând
cel plătit de Păcală.
Cât costă o gâscă? Dar o raţă?

4. Ajutaţi-l pe Tândală să afle suma numerelor pare, respective impare, cuprinse între 20 şi
25.

5. Păcală se gândeşte la un număr pe care dacă l-ar mări cu 12 ar obţine 56.


Care este acest număr?

5. Păcală are cu 6 ani mai puţin decât Tândală care are 38 de ani.
Câţi ani are Păcală?

6. Păcală este întrebat cu cât trebuie mărit 13 pentru a se obţine numere cuprinse între 15 şi
20. Isteţ, el gândeşte rapid toate soluţiile.
Găsiţi-le şi voi! Succes!

7. Ajutaţi-l pe Tândală să afle care este cel mai mic număr natural care trebuie adunat cu 12
pentru a obţine un număr mai mare decât 25.

8. Păcală şi Tândală trebuie să umple cu apă o damigeană de 10 litri, având la dispoziţie trei
vase de capacităţi diferite.
Ce capacităţi puteau avea vasele? ( Notă! Capacitatea vaselor se măsoară în litri şi nu se
acceptă ca în vase să rămână lichid după umplerea damigenei.)

9. Pe o parte a unui drum, Păcală plantează 17 tei, iar pe cealaltă parte a drumului, Tândală
plantează cu 6 tei mai puţin.
Puneţi întrebarea potrivită, în asa fel încât problema să se rezolve:
a. printr-o singură operaţie;
b. prin două operaţii.

10. Aflaţi numărul la care s-a gândit Păcală, ştiind ca jumătatea acestui număr adunată cu 21
şi cu dublul lui 2 dă 35.

11. Păcală are cu 7 ciuperci mai mult decât Tândală.


Câte ciuperci va mai avea în plus Păcală, dacă îi oferă 3 ciuperci lui Tândală?

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

SCRIITORII
1.Rezolvaţi exerciţiile.Aranjând crescător rezultatele veţi obţine un proverb.
a)236+64:8-9x7=
b)38+( 10x6+3):7=
c)36x10-50x2=
d)98-(12:4x7)=
( 260-cu învăţătura; 77-devine; 47-Înţelepciunea; 181-odată)

2.Cunoscând că o vocală valorează 5 iar o consoană 3,care este suma literelor în


cuvântul,,MATEMATICĂ,,?

Matematicienii
1.Ioana a rezolvat prima din clasă problema dată de învăţătoare.Ea a explicat problema
şi altor 3 colegi.Aceştia la rândul lor,au explicat-o mai departe la câte alţi 3 şi fiecare
dintre aceştia la câte alţi 3.
La începutul lecţiei,toţi ştiau să rezolve problema.
Câţi elevi erau în clasă?

2.Compuneţi o problemă după următorul exerciţiu:(36+45):9=


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

CAFEAUA CU …LAPTE
Cristina are o ceaşcă plină cu cafea şi bea a şasea parte din ea. Deoarece cafeaua este prea
fierbinte, toarnă în ceaşca sa o cantitate de lapte egală cu cea de cafea băută. Din această ultimă
cantitate, a băut apoi o treime. Cafeaua combinată cu lapte i-a plăcut şi Cristina îşi toarnă din nou
lapte, dar va bea numai ½ din ceaşcă. Mai târziu îşi mai toarnă şi cafea, şi lapte, şi fiind grăbită
bea, de data aceasta, ceaşca în întregime.
Ce a băut Cristina mai mult, lapte sau cafea?

CE VÂRSTĂ AU?
Într-o familie, fiul, tatăl ,şi bunicul au împreuna 111 ani. Tatăl este cu 24 de ani mai
bătrân decât fiul, iar bunicul este cu 30 de ani mai în vârstă decât tatăl.
Câţi ani are fiecare?

IEPURII ŞI GĂINILE
La o fermă, se află la un loc iepuri de casă şi găini. Împreună au 35 de capete şi 94 de
picioare. Câţi iepuri şi câte găini sunt?

Soluţii:
Cafeaua cu .. .lapte: Cristina a băut o ceaşcă de lapte şi o ceaşcă de cafea.
Ce vârstă au?: Fiul are 11 ani, tatăl lui are 35 de ani, iar bunicul 65 de ani.
Iepurii şi găinile: La fermă sunt 12 iepuri şi 23 găini.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Completează tabelul :
A 770 560 900 755 527 904 56,50 450 2151
B 240 370 1100 858 527 372 40,50 230 3141
A-B
A+B

2. Adevarat sau Fals (A,F)


235+300 = 150+200 …...
359+110 = 410+49 …...
1200-400 = 300+700 ......
930+70 = 12.000-11.000 ......
548+0 =487-0 ......
65.000+2.000 = 70.000-3000 ......

3. + - sau x
3900 ….. 3500 = 400
95040 ….. 95040 = 0
4500 …… 100 = 450.000
9500 …… 5400 = 3100
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Efectuați calculele: a) 5 + 3( 45 – 12); b) 8 + 5( 28 : 7 + 3); c) 2 3  5 2  3 4  2 ;


d) 3 2  4 2  212 : 2 8 .

2. Rezolvați în N: a) x + 24 = 46; b) x – 32 = 19; c) 4x + 15 = 95; d) x : 21 – 3 = 20;


e) x + 5 < 12; f) x – 7 > 2; g) 3x – 6  12; h) 5x + 8  33;
i) 43 – 2( x + 1) > 5 .

3. Calculați perimetrul și aria pentru:


a) triunghiul ABC , cu AB = 8 cm, AC = 6 cm, BC = 10 cm și înălțimea AD = 4,8 cm;
b) pătratul DEMO, cu DE = 5 cm;
c) dreptunghiul MATH, cu AT = 6 cm, TH = 8 cm;
d) rombul ABCD, cu AB = 6 cm, AC = 6 cm, BD = 10,2 cm;
e) trapezul MNPQ, cu MN = 10 cm, NP = PQ = QM = 5 cm, d(Q, MN) = 4,25 cm.

4) Aflați câte flori sunt plantate în 3 zile de către 5 copii știind că au vârste diferite, iar cel mai mic
poate planta 12 flori/zi și ceilalți copii plantează cu câte 8 flori mai multe decât copiii cu vârste mai
mici decât ale lui.

5. Calculați sumele:
a) S 200 ; b) S 500 ; c) S 600 ; d) S 800 ; e) S1000; f) S  2  2 2  23  ...  2100 .
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1. Calculați: a) 3,12 + 5(43,7 – 68,9:2); b) 4  3,52  34 : 12 ; c) 8,22 : 2,1  5,32 : 3,2 .

2. Efectuați: a) (1)  (3a  5) ; b) 2x  ( x  3) ; c) (3a)  (1  2a 2 ) ; d)


(a  2 x)(1  a)  ( x  2)  (a  4)

3. Trei caiete și patru creioane costă 36 lei, iar cinci caiete și două creioane costă 53 lei.
Aflați prețul unui caiet și al unui creion.

4. Dacă trei copii impart în mod egal suma de 489 lei, câți lei primește fiecare copil?

5. O carte costă 279,50 lei și va fi ieftinită cu 20% în weekend. Ce preț va avea cartea?

6. Dacă 3 muncitori efectuează o lucrare în 8 ore, în cât timp vor efectua aceeași lucrare 5
muncitori?

7. Dacă un automobil parcurge 100 km într-o oră, în cât timp va parcurge 843 km?

8. Pentru a servi o pizza, trei copii au suma de 15 lei. Ce rest primește fiecare copil, dacă
pizza costă 12,50 lei

9. Maria dorește să-și cumpere un aparat de fotografiat cu 125 lei, un album pentru
fotografii cu 14,25 lei și un pachet de baterii pentru aparatul de fotografiat cu 12 lei.
Primește de la bunici suma de 160 lei. La magazin, prețul aparatului de fotografiat a fost
ieftinit cu 10%, iar prețul albumului
pentru fotografii s-a ieftinit cu 5%. Ce rest va avea Maria ? Poate să mai cumpere un joc
al cărui preț este de 25,70 lei?

10. La un parc de distracții pentru copii, taxele pentru biletele de intrare sunt de 10 lei
pentru adulți și de 5 lei pentru copii, iar pentru grupuri de vizitatori sunt de 10 lei pentru
adulți și de 3 lei pentru copii. Aflați ce taxă trebuie să achite un grup de excursioniști
format din 3 adulți și 30 de copii.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Determinați numerele:

2. Reprezentați pe axă numerele: 0, -8, 7, -1, 5, -2, 9 și calculați |-8 + 5|.

3. Calculați 25% din 1473 litri și 42% din 3760 cm.

4. Rezolvați ecuația 6(56 - x) = 7(2 + x) și inecuația 3(2 - x) > 5(x - 4).

5. a) Aflați trei numere direct proporționale cu 2, 3, și 7, știind că au suma egală cu 756.


b) Aflați teri numere invers proporționale cu 1/4, 1/3 și 1/7, știind că au suma egală cu
378.

6. Punctele A, B, C, D sunt coliniare, în această ordine, AB = 3 cm, AD = 10 cm, CD = 5


cm, iar M, N, P sunt mijloacele segmentelor [AB], [BC], [CD]. Aflați lungimile
segmentelor: BC, MN, MP, NP, AP, AN, BP, BD, MD.

7. Unghiurile <AOB, <BOC, <COD, <DOE, <EOA sunt formate în jurul punctului O.
Știind că m(<AOB) = m(<COD), m(<BOC) = 2m(<AOB), m(<DOE) = 3m(<AOB),
m(<EOA) = 5m(<AOB), aflați măsurile celor cinci unghiuri și măsura unghiului format
de bisectoarele unghiurilor <AOB și <DOE.

8. Aflați măsura celui de-al treilea unghi al unui triunghi știind că două dintre unghiuri au
măsurile egale cu: a) 25°, 82°; b) 41°, 68°; c) 53°, 65°; d) 45°, 73°; e) 38°, 75°.

9. Determinați măsurile unghiurilor formate de dreptele a || b, cu secanta c, știind că unul


dintre unghiurile externe are măsura de: a) 48°; b) 52°; c) 64°; d) 124°; e) 135°.

10. Determinați măsurile unghiurilor din figura de mai jos și precizați congruențele,
dreptele paralele și dreptele perpendiculare. Ce tipuri de triunghiuri se formează ?
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1. Să se calculeze a 2  b 2 , ştiind că numerele a şi b au suma egală cu 4 şi produsul egal cu 3.


2. Să se determine a 2008-a zecimală a numărului 0,(285714).
3. Se consideră numărul a  log 2 3. Să se arate că log 2 18  2a  1.
1
4. Să se calculeze log 2 3  log 2 9.
2
1
3 8
5. Să se calculeze    3 .
2 27
3
6. Să se calculeze log 2 3  log 2 .
2
1 2 9
7. Să se verifice egalitatea lg  lg  ...  lg  1.
2 3 10
8. Să se calculeze log 3 5  log 3 6  log 3 10.
9. Să se compare numerele 2 2 şi log 2 32.
10. Să arate că numărul (3 2 ) log2 8 este natural.
11. Să se calculeze log 5 25  log 3 9.
12. Să arate că log 2 4  log 3 9  36.
13. Să se calculeze log 6 3  log 6 10  log 6 5.
14. Să arate că numărul 27  12  2 3 este natural.
3

2 3 9
15. Să se calculeze log 3  log 3  ...  log 3 .
1 2 8
3
1
16. Să se calculeze    log 5 25.
2
17. Să se arate că log 2 5  log 2 12  log 2 30  1.
log 5 18  log 5 2
18. Să se verifice că  2.
log 5 3
1
19. Să se arate că log 2  3  8  0.
4

20. Să se determine valorile naturale ale lui n pentru care expresia E (n)  10  3n este bine
definită.
8! 9!
21. Să se demonstreze că numărul  este natural.
3!5! 2!7!
3
22. Să se calculeze 3 9  3 .
3
23. Să se arate că log 2 14  log 2 3  log 2 6  log 2 7.
1
24. Să se ordoneze crescător numerele a  2 şi b .
3 2
ÎNTÂLNIREA 2: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Servicii de orientare și consiliere pentru părinți

Stiluri parentale
Stilul parental este cel care instituie climatul general emoțional dintr-o familie.
Psihologia dezvoltării a identificat patru stiluri parentale principale:
1. Autoritar; 2. Dictatorial 3. Permisiv; 4. Indiferent.
Aceste patru stiluri parentale sunt întâlnite în diferite combinații, de la acceptare și
receptivitate, pe de o parte, până la cerere și control, pe de altă parte.
Stilul dictatorial
Părinții autoritari sunt foarte
rigizi și stricți. Ei fac presiuni mari asupra
copilului, dar nu sunt receptivi la nevoile
sau cerințele copilului. Părinții cu stil
dictatorial au un set rigid de reguli și de
așteptări care necesită aplicare strictă și
ascultare rigidă din partea copilului. Cel
mai frecvent, nerespectarea regulilor atrage
după sine pedeapsa. Pedeapsa este folosită
și ca un mijloc de promovare a ascultării în
viitor. De regulă, pedepsele nu sunt însoțite
de explicații decât în situația în care copilul încalcă o regulă. Întrebarea copilului privind justețea
autorității primește cel mai adesea următorul răspuns: „pentru că așa am spus eu”. Acest tip de
autoritate se întâlnește mai des în familiile de muncitori decât în familiile din clasa de mijloc.
Studiile de specialitate arată că copiii crescuți într-un stil parental dictatorial sunt mai puțin
veseli, mai capricioși și mai vulnerabili la situații de stres. În multe cazuri aceștia manifestă
ostilitate pasivă.

Stilul autoritar
Stilul autoritar este considerat a fi
stilul „doar dreptul”, fiind o combinație a unui
nivel mediu de cerințe asupra copilului cu un
nivel mediu de receptivitate din partea
părinților. Părinții autoritari se bazează pe
întăriri pozitive și pe utilizarea frecventă a
pedepsei. Ei sunt mai conștienți de
sentimentele și capacitățile unui copil și
sprijină dezvoltarea autonomiei copilului în
limite rezonabile. În comunicarea părinte-
copil domină o atmosferă de schimb reciproc,
controlul și sprijinul părinților fiind echilibrate. Cercetările au demonstrat că acest stil parental
este mult mai benefic decât stilul dictatorial, care este prea sever, sau ca stilul permisiv, care este
prea moale.
Stilul permisiv
Stilul parental permisiv se întâlnește cel mai frecvent în rândul familiilor din clasa de
mijloc decât în cadrul familiilor de muncitori simpli. În familiile cu un astfel de stil parental
libertatea și autonomia copilului sunt foarte apreciate, iar părinții au tendința de a-și justifica
cerințele apelând la raționament și explicație. Părinții sunt mai puțin exigenți în cazul încălcării
unor reguli de către copii sau când aplică anumite pedepse. Ei consideră că copiii trebuie să fie
liberi de constrângeri externe și au tendința de a fi foarte receptivi la tot ceea ce copilul dorește.
Copiii care au părinți permisivi sunt în general fericiți, dar uneori au un autocontrol și încredere
în sine scăzute întrucât le lipsește modelul de acasă.
Stilul indiferent
Vorbim despre un stil parental indiferent (neimplicat, neglijent) atunci când părinții sunt
de multe ori absenți emoțional și uneori chiar fizic. Ei au puține așteptări față de proprii copii și,
de regulă, nu comunică decât foarte puțin sau deloc cu aceștia. Nu sunt receptivi la nevoile
copilului și nu au așteptări în ceea ce privește comportamentul lor. Dacă dovedesc o minimă
implicare aceasta include nevoile copilului pentru supraviețuire, fără nici un alt fel de
angajament. Nu de puține ori, părinții indiferenți și copiii acestora sunt foarte îndepărtați unii de
alții. Copiii care comunică puțin sau deloc cu părinții lor au tendința de a fi victimele unor copii
cu comportament deviat și chiar se implică în comportamente deviante. De asemenea, au
competențe sociale și performanțe academice deficitare, dezvoltarea psiho-socială și
comportamentul fiind afectate.
***
Deși psihologii vorbesc despre aceste patru stiluri parentale, în realitate ele nu sunt
întâlnite în stare pură. De la stilul dictatorial la cel indiferent există un continuum, iar părinții se
încadrează de obicei într-un interval mai mare sau mai mic între cele două limite. Strategiile
parentale, comportamentele și expectanțele părinților joacă un jol important în dezvoltarea
copilului dacă sunt comunicate verbal și/sau non-verbal.

Schimbarea comportamentului copilului


Comportamentul unui copil poate fi influențat și chiar schimbat printr-o varietate de
metode.
Prima, și poate cea mai importantă modalitate, derivă din stilul parental al fiecărui
părinte în parte. Stilul parental inspiră valori și oferă modele pentru copii. De aceea, adoptarea
unui stil parental potrivit este o necesitate pentru fiecare părinte în parte.
Comportamentul fiecărui om, implicit al fiecărui copil, presupune consecințe.
Consecințele, la rândul lor, produc un impact semnificativ asupra altor manifestări viitoare ale
comportamentului respectiv făcându-l mai probabil (=întărindu-l) sau mai puțin probabil
(=penalizându-l). În principiu există 3 modalități fundamentale de a modifica un comportament
pornind de la consecințele lui: prin întărire (pozitivă sau negativă), prin penalizare și prin
extincție. De altfel, viața socială este scena unor permanente interacțiuni neplanificate între
comportamente și consecințele lor, iar majoritatea oamenilor nu sunt conștienți de acest lucru. În
actul educațional din familie sau de la școală, întăririle, penalizările și extincțiile pot fi
planificate cu grijă de către părinți sau profesori.
2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Semaforul conflictelor (text-suport din literatura pentru copii şi tineret,
la alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Prezentaţi copiilor un fragment dintr-un text literar care reflectă un conflict între personaje;
de exemplu, un fragment dintr-un basm (la alegere), una dintre schiţele D-l Goe...,
Vizită..., de I. L. Caragiale etc.
 Cereți elevilor să dea exemple de situații conflictuale cu care s-au confruntat şi despre care
știu mai multe (conflicte la şcoală; în familie – cu părinţii, fraţii etc.; pe stradă etc.).
 Analizați modul de manifestare și modalitatea de rezolvare.
 Solicitați elevilor să facă analogie între culorile semaforului și rezolvarea unui conflict (la
roșu te oprești și nu reacționezi impulsiv; la galben analizezi problema și încerci să găsești
cea mai bună soluție; la verde pui în aplicare cea mai bună soluție găsită.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


TITLUL ACTIVITĂȚII: Semaforul conflictelor

SCOP: Să știe cum să reacționeze în cazul conflictelor care pot apărea


în famile, școală, biserică

OBIECTIVE:
Să identifice situațiile conflictuale și strategiile utilizate pentru
rezolvarea conflictelor
Să cunoască modalitățile de rezolvare a conflictelor
Să discute despre eficiența modalităților de rezolvare a conflictelor

RESURSE ALOCATE:
RESURSE UMANE: elevi, profesor
RESURSE MATERIALE: fișe de lucru, creioane, carioci,
planșe

DURATA: 1 oră
ACTIVITĂȚI:
 Prezentaţi copiilor un fragment dintr-un text literar care reflectă un conflict între personaje;
de exemplu, un fragment dintr-un basm (la alegere), una dintre schiţele D-l Goe...,
Vizită..., de I. L. Caragiale etc.
 Cereți elevilor să dea exemple de situații conflictuale cu care s-au confruntat şi despre care
știu mai multe (conflicte la şcoală; în familie – cu părinţii, fraţii etc.; pe stradă etc.).
 Analizați modul de manifestare și modalitatea de rezolvare.
 Solicitați elevilor să facă analogie între culorile semaforului și rezolvarea unui conflict (la
roșu te oprești și nu reacționezi impulsiv; la galben analizezi problema și încerci să găsești
cea mai bună soluție; la verde pui în aplicare cea mai bună soluție găsită.

REZULTATE AȘTEPTATE:
Crește motivarea pentru schimbare
Îmbunătățește identificarea problemelor și a soluțiilor
Crește coeziunea grupului după soluționarea conflictului
Oferă posibilitatea dezvoltării unei noi deprinderi

PROBLEME ANTICIPATE:
Tendința naturală de a explica mai întâi punctul nostru de vedere
Ineficiența ca ascultători
Teama
Prezumția că „voi pierde”

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC

Clasa: a III-a
Aria curriculară: Opţional
Disciplina: Matematică distractivă
Unitatea de învăţare: Numere naturale
Subiectul: Operaţii cu numere naturale
Tipul lecţiei: de consolidare
Scopul lecţiei: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la operaţiile de adunare, scădere,
înmulţire şi împărţire prin exerciţii şi probleme, utilizând un limbaj adecvat.
Obiective operaţionale:
O1:-să calculeze exerciţiile de adunare,scădere(0-1000), înmulţire şi împărţire (0-100), utilizând
corect ordinea operaţiilor;
O2:-să rezolve probleme de logică şi perspicacitate;
O3:-să aplice cunoştinţele de la alte discipline în realizarea sarcinilor de lucru;
O4:-să compună probleme după un exerciţiu dat;
O5:-să coopereze în realizarea unor sarcini de grup.
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, brainstorming, metoda inteligenţelor multiple,
turul galeriei, tehnica 3-2-1.
Bibliografie:
Neculai Avasâlcei, Ştefan Butnariu, Iulian Cristea-Programe şcolare pentru învăţământul primar-
discipline opţionale, Editura As’s, 2000
Adina Livia Chirilă-Matematica,exerciţii şi probleme distractive pentru clasa a III-a, Editura
Dacia, 2004
Aurel Maior, Doina Popa-Matematică distractivă,clasa a III-a, Editura Aramis, 2005

Desfăşurarea lecţiei
Mom. lecţiei O Conţinutul instructiv-educativ Metode şi Evaluare formativă
procedee
1.Moment Se pregătesc materialele
organizatoric necesare desfăşurării
lecţiei.Stabilesc liniştea şi ordinea
în clasă.
2.Verificarea Voi numi un elev care va conversaţia
cunoştinţelor preciza ce au avut de învăţat
pentru astăzi.
Împreună cu elevii vom metoda Capacitatea
reactualiza cunoştinţele anterioare ciorchinelui de a folosi
realizând un ciorchine.(anexa 1) terminologia
O Se va realiza apoi un specifică
1 antrenament mintal prin diverse
exerciţii:
-Află jumătatea lui 20;
-Află sfertul lui 36;
-Află o cincime din 45;
-Află nr de 7 ori mai mic decăt Exerciţiul
56;
-Află câtul numerelor 32 şi 8;
-La dublul nr 6 adaugă dublul Problemati
lui 12; zarea
-Suma nr 25 şi 5 împarte-o la 3;
-Înmulţeşte nr 8 şi 7,adaugă
apoi 4 şi află jumătatea numărului
O obţinut;
2 -Mă gândesc la un număr,îl
împart la 6 şi obţin 7.La ce număr
m-am gândit?Aflaţi jumătatea
numărului aflat.
,,-Ce vârstă ai Roxana?întreabă
Carmen.
-Dacă înmulţeşti cu 6 pe cel mai
mic număr de zeci şi scazi 50,vei
afla.
Voi veţi putea ghici?,,
-Bunica se îndreptă spre piaţă
cu un coş în mână.În coş erau doi
puişori,un iepuraş şi o raţă.
Câte picioare mergeau la piaţă?
-O bară metalică este tăiată în 5
bucăţi.Câte taieturi se fac?
-O fetiţă îşi duce cârdul de
gâşte la păşune.O gâscă mergea
înaintea altor două,alta între două
şi alta după două.Câte gâşte erau
în cârd?
-Pe o casă sunt patru coşuri de
fum,pe casa vecinului –trei,iar pe
casa următoare-două.Ce obţinem
în rezultat?
-Câte picioare au 2 iepuri,3
vulpi şi 3 cocoşi?Dar 3 cai,2 miei
şi 5 raţe?
-Calculaţi suma numerelor pare
până la 9.
-Micşoraţi produsul numerelor
8 şi 5 de 4 ori.
-Pe un lac cresc o sumedenie de
nuferi.Ei îşi dublează suprafaţa în
fiecare zi,iar în 20 de zile acoperă
în întregime lacul.În cât timp
acoperă nuferii jumătate din
suprafaţa lacului?
Andrei este al cincisprezecilea
dacă se numără elevii de la
începutul rândului şi tot al Capacitatea de
cincisprezecilea dacă se numără înţelegere a
de la sfârşitul rândului:Câţi elevi Metoda cerinţelor şi de a
sunt în rând? inteligenţelor lucra în grup
3.Anunţarea Astăzi, la matematică multiple sarcinile de pe fişa
lecţiei şi a distractivă, vom căuta să de lucru
obiectivelor rezolvăm cât mai multe
O exerciţii,folosind toate cele 4
3 operaţii învăţate,insă pentru a
pătrunde în lumea minunată a
cifrelor şi a operaţiilor aritmetice
trebuie să fiţi atenţi la sarcinile de
lucru deoarece ştiţi ca uneori se
ascund anumite capcane în modul
4.Dirijarea de formulare al problemelor.
învăţării şi O Pentru o abordare a subiectului
realizarea 4 din mai multe
feed-bak-ului perspective,folosesc metoda Explicaţia
inteligenţelor multiple.Împart
clasa în cinci grupuri a câte 3 şi
respectiv 4 elevi.Fiecare grupă îşi
alege liderul.Împreună citesc
cerinţa fişei de lucru şi încep să o
rezolve.
Exemplu:
Echipa I-Scriitorii(anexa 2) Exerciţiul
1.Rezolvaţi exerciţiile.Aranjând
O crescător rezultatele veţi obţine
5 un proverb.
2.Cunoscând că o vocală
valorează 5,iar o consoană 3,care
este suma literelor în cuvântul
,,MATEMATICA,,?
Echipa II-Matematicienii(anexa
3)
1.Ioana a rezolvat prima din
clasă problema dată de
învăţătoare.Ea a explicat
problema şi altor 3 colegi.Aceştia
la rândul lor,au explicat-o mai
departe la câte alţi 3 şi fiecare
dintre aceştia la câte alţi 3.
La începutul lecţiei,toţi ştiau
să rezolve problema.
Câţi elevi erau în clasă? Capacitatea de a
2.Compuneţi o problemă după participa la
următorul exerciţiu:(36+45):9= evaluarea lucrărilor
Echipa III-Pictorii(anexa 4)
1. Rezolvaţi exerciţiile.Găseşte Capacitatea de a
pentru fiecare fluture floarea aprecia modul de
potrivită;coloraţi apoi fluturele Turul galeriei înţelegere al
asemenea florii găsite. cunoştinţelor şi de a
2.Desenaţi fluturi cu aripioarele le analiza pe cele
sub formă de inimă! care mai trebuie
Echipa IV-Muzicienii(anexa 5) consolidate
1.Rezolvaţi problema rimată
apoi cântaţi un cântec potrivit
conţinutului problemei, dirijând.
2.Numiţi şase zile la rând,fără Tehnica 3-2-1
să scrieţi data sau numele lor.
Echipa V-Cercetaşii(anexa 6)
1.Calculând corect veţi
descoperi câte alune consumă
Riţa-Veveriţa şi câte mure
mănâncă Ursuleţul-
Martinel.Comparaţi rezultatele.
2.Calculaţi,,câte flori sunt în
grădină?,,
Veţi rezolva sarcinile de pe fişa
de lucru
în 20 minute.
La terminarea rezolvării
sarcinilor,se vor afişa lucrările
acestora iar elevii vor face turul
galeriei.Vor putea verifica fişele
colegilor aducând
adăugiri,completări.
Se va verifica munca fiecărei
echipe în parte,liderul va ieşi să
citească sarcina de lucru precum
şi rezolvarea.Se apreciază fiecare
realizare.
V.Încheierea Cer elevilor să scrie/spună:
activităţii -3termeni din ce au învăţat
astăzi,
-2idei despre care ar dori să
înveţe mai mult în continuare,
-1capacitate,o pricepere sau o
abilitate pe care consideră ei că
au dobândit-o la matematică
distractivă.
Tema pentru acasă
Li se distribuie elevilor câte o fişă
de lucru care va fi tema pentru
acasă.(anexa 7)

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

FOARTE BINE SUFICIENT


BINE
Calculează Calculează Calculează
exerciţiile de exerciţiile de exerciţiile de
adunare şi adunare,scădere,î adunare,scădere,î
scădere nmulţire şi nmulţire şi
precum şi împărţire,utilizăn împărţire,cu
înmulţirile şi d terminologia sprijin dat;
împărţirile,util specifică(în
izând corect funcţie de cerinţa
terminologia fişei de lucru)
specifică. Rezolvă Rezolvă
Rezolvă probleme de probleme de
probleme de logică şi logică şi
logică şi perspicacitate,con perspicacitate,cu
perspicacitate, form cerinţei sprijin dat;
corect. fişei,cu mici erori;
Aplică Aplică Aplică
cunoştinţele cunoştinţele de la cunoştinţele de la
de la alte alte discipline în alte discipline,cu
discipline în realizarea ajutor dat;
realizarea sarcinilor de
sarcinilor de lucru,cu mici Compune
lucru. ezitări; probleme după
Compune Compune exerciţiu,cu ajutor
probleme probleme după dat;
după un exerciţiu dat; Participă la
exerciţiu dat. Cooperează activitatea de
Cooperează activ la realizarea grup.
în realizarea sarcinilor.
sarcinilor de
grup.

Descriptori de performanţă pe grupe:


SCRIITORII

FOARTE BINE BINE SUFICIENT


Rezolvă Rezolvă zece Rezolvă şase
exerciţiile din cele din cele
respectând paisprezece paisprezece
ordinea operaţii,corect; operaţii,corect;
operaţiilor; Ordonează Ordonează
Ordonează crescător crescător
crescător rezultatele rezulatele
rezultatele obţinute şi obţinute;
obţinute obţine
obţinând astfel proverbul; Utilizând
proverbul corect; Utilizând cunoştinţele de
Utilizând cunoştinţele de la limba
cunoştinţele de la limba română,recunoaş
la limba română,recunoaş te vocalele şi
română,recunoaş te consoanele şi consoanele şi
te consoanele şi vocalele,face face suma
vocalele apoi suma cuvăntului acestora din
face suma cerut cu eroare cuvântul dat.
cuvântului cerut. de calcul.

MATEMATICIENII

FOARTE BINE SUFICIENT


BINE
Rezolvă Rezolvă Rezolvă o
problema logică problema doar operaţie din
propusă,cu plan selectiv; problema logică
şi rezolvare; Compune o propusă;
Compune o problemă după Compune o
problemă după exerciţiu dat. problemă după
exerciţiu dat. exerciţiu dat,doar
operaţia de
adunare.

PICTORII

FOARTE BINE SUFICIENT


BINE
Rezolvă Rezolvă patru Rezolvă două
exerciţiile, caută exerciţii din cele exerciţii din cele
rezulatul pe şase,caută şase,caută
floare apoi rezultatele pe rezultatele pe
colorează cu floare apoi floare şi
aceeaşi culoare colorează colorează cu
fluturele şi fluturii şi florile aceeaşi culoare
floarea găsită. care au acelaşi fluturele şi
Desenează rezultat cu floarea găsită;
fluturi cu aceeaşi culoare. Desenează
aripioarele sub Desenează fluturi cu
formă de inimă. fluturi cu aripioare sub
aripioarele sub formă de inimă.
formă de inimă.

CERCETAŞII
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
Calculează Calculează Calculează
corect respectănd zece din cele şase din cele
ordinea doisprezece doisprezece
operaţiilor căte operaţii; operaţii;
alune adună
veveriţa şi căte
mure manâncă Calculează Calculează
ursuleţul; câte flori sunt câte flori sunt
Calculează câte folosind corect folosind
flori sunt în operaţiile,după operaţiile
grădină,folosind terminologia cerute.
operaţiile specifică.
respective.

MUZICIENII
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
Rezolvă problema Rezolvă Rezolvă,
rimată apoi vor găsi problema selectiv
o melodie potrivită rimată apoi ,problema
conţinutului vor găsi rimată;
problemei,dirijând; melodia
Numesc şase zile potrivită,cu Numesc doar
la rând,fără să scrie mici erori; două zile la
data sau numele lor. Numesc, cu rănd fără a scrie
o singură data sau numele
greşeală, şase lor.
zile la
rând,fără a
scrie data sau
numele lor.

SCRIITORII
1.Rezolvaţi exerciţiile.Aranjând crescător rezultatele veţi obţine un proverb.
a)236+64:8-9x7=
b)38+( 10x6+3):7=
c)36x10-50x2=
d)98-(12:4x7)=
( 260-cu învăţătura; 77-devine; 47-Înţelepciunea; 181-odată)

2.Cunoscând că o vocală valorează 5 iar o consoană 3,care este suma literelor în


cuvântul,,MATEMATICĂ,,?

ANEXA 2

Matematicienii
1.Ioana a rezolvat prima din clasă problema dată de învăţătoare.Ea a explicat
problema şi altor 3 colegi.Aceştia la rândul lor,au explicat-o mai departe la
câte alţi 3 şi fiecare dintre aceştia la câte alţi 3.
La începutul lecţiei,toţi ştiau să rezolve problema.
Câţi elevi erau în clasă?

2.Compuneţi o problemă după următorul exerciţiu:(36+45):9=

ANEXA 5 Cercetaşii
1.Calculând corect veţi descoperi câte alune consumă Riţa-Veveriţa şi câte
mure mănâncă Ursuleţul-Martinel.Comparaţi rezultatele.

Riţa-Veveriţa:
250-(7x7-48:6+5x9)=

Ursuleţul Martinel:
571+81:9+(7x5-9x8)=

2.Calculaţi: câte flori sunt în gradină?


În grădina ce-o iubesc,
Flori frumoase înfloresc.
Luni ,şase am numărat,
Însă zilnic s-au dublat.
Am mers în grădină apoi
Să le număr până joi.
Îmi puteţi voi spune oare
Câte flori priveau la soare?

ANEXA 4 Pictorii
1. Rezolvaţi exerciţiile.Căutaţi rezultatul pe floare,apoi coloraţi cu aceeaşi
culoare fluturele şi floarea găsită.

13+72:8+5×4
95-8×5+13 55:5+7×3

6×6:6+6
9×4+7×7
32
68 12
85

42

87
32

2.Desenaţi fluturi cu aripioarele sub formă de inimă!

ANEXA 6
Muzicienii
1.Rezolvaţi problema rimată apoi cântaţi un cântec potrivit conţinutului problemei, dirijând.
Veselie mare
În grădină-i veselie,
Se mărită-o iasomie,
Florile perechi tot vin,
Să se distreze din plin:
Trei perechi de viorele,
Cinci perechi de albăstrele,
Opt perechi de bujorei
Şi şase de ghiocei,
Cinci perechi de gălbenele
Şi-ncă nouă de lalele.
Şi mai vin şi trei zambile
Căci tot erau în grădină.
Se gândeşte o albină:
,,Câte flori joacă-n grădină?,,

2.Numiţi şase zile la rând,fără să scrieţi data sau numele lor.


ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Coloraţi cu roşu rezultatul egal cu 1;


cu verde rezultatul egal cu 2;
cu galben rezultatul egal cu 4;
cu negru rezultatul egal cu 0;
cu albastru rezultatul egal cu 8;
cu maro rezultatul egal cu 7.
Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Suma a două numere este 29. Aflaţi cele două numere, ştiind că unul dintre ele adunat cu
el însuşi dă 20.

2. Hercule are într-o pungă bile albe şi negre. El scoate, fără să se uite, 14 bile.
Ce culoare pot avea bilele scoase? (Scrie toate posibilităţile!)

3. Pentru a face un gard de sârmă, Hercule a cumpărat 30 de metri şi apoi încă 34 de metri
de sârmă. Aflaţi câţi metri de sârmă mai trebuie să cumpere, ştiind că în total sunt
necesari 89 de metri.

4. Ce diferenţă există întotdeauna între două numere consecutive?


Dacă suma a două numere consecutive este 41, care sunt aceste numere?

5. Ce diferenţa există între două numere consecutive pare, respectiv impare?


Suma a două numere consecutive pare este 22.
Care sunt aceste numere?

6. Hercule are într-o cutie 5 bile negre mici şi 13 bile albe, din care 6 sunt mici, iar celelalte
sunt mari. Aflaţi:
a) câte bile albe mari sunt în cutie;
b) câte bile mici sunt în cutie;
c) câte bile sunt în total.

7. Aflaţi numerele a, b, c, ştiind că:


a + a = 10
a + b = 26
c–b=3

8. Pepelea şi Arvinte au cules alune. După ce au mâncat 31 de alune, Pepelea a zis:


- Ne-au rămas cu 15 alune mai multe decât cele pe care le-am mâncat!
Câte alune au cules cei doi?

9. Se dau numerele 3, 5 şi 12.


Ajutaţi-l pe Arvinte să găsească două numere naturale egale, a căror sumă să fie egală cu
suma numerelor date.

10. Completaţi problema cu datele care lipsesc şi apoi rezolvaţi-o!


Pepelea are [__] iepuri albi şi [__] iepuri negri. El vinde 11 iepuri.
Câţi iepuri i-au rămas?

11. Pepelea a scris toate numerele la 36 la 99.


De câte ori a folosit cifra 9 pentru scrierea acestor numere?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

1. Câte triunghiuri sunt în imagine?

2. Recunoaşteţi figurile geometrice folosite. Construiţi ,,imagini” folosind


figurile geometrice învǎţate:

3.Coloreazǎ florile aşezate în poziţie verticalǎ:


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

LA PARCARE
Într-o parcare erau 75 de vehicule, care aveau în total 259 de roţi.
Deoarece 75 înmulţit cu 4 nu fac 259, înseamnă că între vehicule erau şi
motociclete din care 3 aveau ataş.
Cine poate calcula câte automobile şi câte motociclete erau pe locul de parcare?

MAREA FAMILIE
Un băiat spune că el are o familie numeroasă. Din familia sa fac parte: un bunic,
doi taţi, două mame, doi bărbaţi, două femei, patru copii, trei nepoţi, două surori, două
fiice, doi fii, un frate, un socru, o soacră şi o noră.
Din câte persoane se compune această mare familie?

MELCUL
Pe un copac care are o înălţime de 15 m , un melc înainteză zilnic 7 m către vârful
copacului, dar noaptea coboară 5 m.
Când va ajunge melcul în vârful copacului?

Soluţii:
La parcare erau 53 automobile, 3 motociclete cu ataş şi 19 motociclete.
Marea familie: Familia se compune din 7 persoane: bunicul cu soţia sa, fiul lor cu soţia
lui şi cu cei tre copii ai lor – două fete şi un băiat.
Melcul: Melcul va ajunge în vârful copacului în a cincea zi, pentru că zilnic urcă 7 – 5 =
2 m şi deci în a patra zi a ajuns la 8 m. A doua zi dimineaţă urcând 7 m, a ajuns în vârful
copacului.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Calculează, apoi colorează cu albastru termenii şi cu roşu sumele:

2. Corectează greşelile lui Hipo. Scrie Apentru rezultatul corect şi F pentru cel fals.

3. Colorează mărgelele astfel încât suma numerelor să fie 30.

4. Ajută-l pe motănel să pună semnele de relaţie (<, >, =)!

5. Indică prin săgeţi morcovul fiecărui iepuraş.


6. Dan şi Andrei vor să ajungă la minge. Primul ajunge cel care are rezultatul mai mare.
Calculează şi află cine ajunge primul.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Calculaţi:
248+95= 269+(48-8)=
480+2510= 18,9-16,2=
12,2+20,8= 9,20+1,70=
15,7+14,6= 162+249=
50+20x2= 18000+11000=

2. Transformaţi în fracţie ordinală numerele: 3,75 ; 1,50 ; 2,45 ; 2,98 ; 1,74 şi 1,47.

3. Un biciclist face într-un minut 149 de metri. Câţi kilometrii face acest biciclist intr-o
oră?

4. Scrie media aritmetică a numerelor: 2,21 si 7,79 ; 2,40 si 7,60.

5. Scrie divizorii lui : 18 ; 22 ; 27 ; 36.

6. Aflaţi aria şi perimetrul unui dreptunghi care are lăţimea de 13 cm şi lungimea de 31


cm.

7. Transformaţi 10m3 în litri:


A) 10 litri
B) 100 de litri
C) 1.000 de litri
D) 10.000 de litri

8. Rezultatul calculului 7035:35=


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

A
1. Scoateţi factorul de sub radical √18
2. Scoateţi factorul de sub radical √32
3. Scoateţi factorul de sub radical √27
4. Scoateţi factorul de sub radical √20
5. Scoateţi factorul de sub radical √36
6. Scoateţi factorul de sub radical √45
7. Scoateţi factorul de sub radical √120
8. Scoateţi factorul de sub radical √180
9. Scoateţi factorul de sub radical √675
10. Scoateţi factorul de sub radical √28
B
1.Introduceţi factorul sub radical 4√7
2.Introduceţi factorul sub radical 16√3
3.Introduceţi factorul sub radical 12√3
4.Introduceţi factorul sub radical 6√5
5.Introduceţi factorul sub radical 8√7
6.Introduceţi factorul sub radical 2√17
7.Introduceţi factorul sub radical 4√15
8.Introduceţi factorul sub radical 2√30
9.Introduceţi factorul sub radical 3√5
10.Introduceţi factorul sub radical 5√2
11.Introduceţi factorul sub radical 9√5
12.Introduceţi factorul sub radical 3√7
13.Introduceţi factorul sub radical 4√3
C
1. Din expresia 3√11 = √𝐴 , aflaţi A.
1
2. Din expresia 5 √3 = √𝐴 , aflaţi A.
3. Din expresia 7√24 = √𝐴 , aflaţi A.
4. Din expresia 0,2√150 = √𝐴 , aflaţi A.
5. Din expresia −2√5 = 𝐴 , aflaţi A.
6. Din expresia 𝑎√11 = √𝑎 𝑥 ∗ 7 , aflaţi x.
7. Din expresia 𝑎6 √3 = √𝑎 𝑥 ∗ 3 , aflaţi x.
8. Din expresia 𝑎2 √2𝑎 = √2 ∗ 𝑎 𝑥 , aflaţi x.
9. Din expresia √23 = √2𝑏 ∗ 2𝑐 , aflaţi b şi c.
10. Din expresia √711 = 7𝑎 √7𝑏 , aflaţi a şi b.
11. Din expresia √24 32 53 = 2𝑎 3𝑏 5𝑐 √𝐴 , aflaţi a, b, c, şi A.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Se dau mulțimile A = {1, 3, 4, 5} și B = {0, 1, 2, 3, 5}. Reprezentați mulțimile A și B


prin diagrame și apoi calculați: A∪B, A∩B, A\B, B\A, (A\B) x (B\A).

2. Calculați: a) S25 = 1 + 2 + 3 + ... + 25; b) S80 - S72; c) S100 + S60;


d) S = 2 + 22 + 23 + ... + 240; e) S = 3 + 32 + 33 + ... + 350.

3. Rezolvați: a) 4x + 5 = 12; b) 3 + 4(x - 1) = 16; c) 2x + 5(2 - x) = 6(4 - x);


d) x - 5 < 13; e) 2x + 4 > 12; f) 4(x - 3) ≥ x - 15; g) 6x + 5 ≤ 8 + 3x.

4. Aflați x din proporțiie:

5. a) Calculați perimetrul unui triunghi echilateral cu lungimea laturii egală cu 6 cm;


b) Calculați perimetrul unui triunghi isoscel cu laturile de lungimi 8 cm, 8 cm, 6,5 cm;
c) Calculați perimetrul unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza de lungime 10 cm și cu
lungimea catetei care nu se opune unghiului cu măsura de 30° de 8,6 cm.
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  x  3. Să se determine f (4)  f (3)  ...  f (3)  f (4).


2. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  2 x  1. Să se calculeze
f (2)  f (1)  f (0)  f (1).
3. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  mx2  8x  3, unde m este un număr real nenul. Să se
determine m ştiind că valoarea maximă a funcţiei f este egală cu 5.
4. Fie funcţiile f : R  R, f ( x)  x  3 şi g : R  R, g ( x)  2 x  1. Să determine soluţia
reală a ecuaţiei 2 f ( x)  3g ( x)  5.
5. Fie funcţiile f , g : R  R, f ( x)  x 2  x  1 şi g ( x)  x  4. Să se calculeze coordonatele
punctulului de intersecţie al graficelor funcţiilor f şi g.
6. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  3  4 x . Să se determine soluţiile reale ale inecuaţiei
f ( x)  1  4 x.
7. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  2 x  1. Să se determine punctul care aparţine
graficului funcţiei f şi are abscisa egală cu ordonata.
8. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  mx2  mx  2, unde m este un număr real nenul. Să se
determine numărul real nenul m ştiind că valoarea minimă a funcţiei este egală cu 1.
9. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  2 x  1. Să determine soluţiile reale ale ecuaţiei
f 2 ( x)  2 f ( x)  3  0.
10. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  ax  b. Să se determine numerele reale a şi b ştiind
că 3 f ( x)  2  3x  5, pentru x  R.
11. Să se determine m R , ştiind că reprezentarea grafică a funcţiei f : R  R,
f ( x)  x 2  mx  m  1 este tangentă axei Ox.
12. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  x 2  11x  30. Să se calculeze f (0)  f (1)  ...  f (6).
13. Fie funcţia f : R  R, f ( x)  x 2  5x  m  6 . Să se determine valorile numărului real m
ştiind că f ( x)  0 , pentru x  R.
14. Fie funcţia f : [0;2]  R, f ( x)  4 x  3 . Să se determine mulţimea valorilor funcţiei f.
15. Să se determine m R \ {1} , ştiind că abscisa punctului de minim al graficului funcţiei
f : R  R, f ( x)  (m  1) x 2  (m  2) x  1 este egală cu 2.
16. Să se calculeze distanţa dintre punctele de intersecţie ale reprezentării grafice a funcţei
f : R  R, f ( x)   x 2  2 x  8 cu axa Ox.
17. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  x 2  6 x  5. Să se determine punctul de intersecţie
al dreptei de ecuaţie y  4 cu reprezentarea grafică a funcţiei f.
18. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  2  x . Să se calculeze f (1)  f (2)  ...  f (20) .
19. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  x  3 . Să se calculeze f (2)  f (2 2 )  ...  f (27 ) .
ÎNTÂLNIREA 3: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Carta parteneriat Școală-Comunitate-Părinți

Impactul școlii asupra elevilor/studenților și a comunității în general este unul major.


Școala se străduiește să valorizeze și să modeleze potențialul uman prin demersul educativ în
sine, dar și prin identificarea factorilor și actorilor relevanți pentru educație, prin stabilirea
rolurilor și responsabilităților acestora, prin susținerea parteneriatelor cu toți factorii sociali
interesați de îmbunătățirea educației și, nu în ultimul rând, prin promovarea unui sistem
axiologic care să stea la baza educației și chiar a societății.
Succesul în educație nu depinde numai de o suită de factori subiectivi, ci și de o paletă de
factori obiectivi. Contrar părerii potrivit căreia educația se face mai cu seamă în școli, studii din
domeniul educației, dar și experiența cotidiană, ne demonstrează că părinții, familia și
comunitatea (cu toate instituțiile sale, inclusiv Biserica) joacă un rol major în educație. În această
logică este important să îi facem pe toți actorii cu potențial în domeniul educației să înțeleagă cât
de mult contează pentru educație și cât de mare este / poate fi influența lor asupra copiilor, mai
ales când se implică activ în aspectele școlare.
Parteneriatele pentru educație pot fi încheiate atât bilateral (între școală și diferite
instituții sau organizații), cât și multilateral (școală-familie-Biserică-instituții guvernamentale și
neguvernamentale etc.). De aceea, direcția promovată de Proiectul „Alege Școala!” este aceea a
INCLUZIUNII mai multor instituții și persoane, în concordanță cu principiul: EDUCAȚIA NE
PRIVEȘTE PE TOȚI. Cele mai importante instituții cu potențial în promovarea și susținerea
educației sunt FAMILIA, ȘCOALA și COMUNITATEA.
Educația copiilor și a tinerilor este o responsabilitate comună importantă. Atunci când
factorii cu potențial educativ înțeleg acest fapt și se implică sunt obținute rezultate frumoase.
Climatul școlar pozitiv dintr-o școală este legat adesea și de un parteneriat solid între Școală-
Familie-Comunitate. Când partenerii își iau responsabilități pentru îmbunătățirea actului educativ
oferta educațională este îmbogățită.
Avantajele parteneriatelor Școală-Părinți-Comunitate
Rezultatele elevilor tind să crească
Elevii se simt mai susținuți
Atitudinea elevilor se schimbă într-un mod pozitiv
Implicarea părinților în procesul de luare a deciziilor crește probabilitatea ca deciziile luate la
nivelul școlii să fie sprijinite de părinți
Părinții, familiile, comunitatea, Biserica etc. pot oferi perspective diferite valoroase pentru
educație care să îmbogățească, să ușureze sau să grăbească procesul de luare a deciziei

Legea Educației Naționale în vigoare stipulează în art. 3 o serie de principii care stau la
baza învățământului românesc. Aceleași principii guvernează nu doar instituțiile de învățământ
în sine, ci și relația / parteneriatele acestora cu alte instituții. De aceea ele trebuie să se
regăsească explicit și implicit în orice parteneriat educativ.
Principiile care guvernează învățământul românesc10
a) principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;
b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de
referință și la bune practici naționale și internaționale;
c) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și
social-economice;
d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale
maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii
implicați direct în proces;
f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund
public de performanțele lor;
g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului
intercultural;
h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale
ale poporului român;
i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților
naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale,
lingvistice și religioase;
j) principiul asigurării egalității de șanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertății academice;
m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a
rezultatelor, prin comunicarea periodicã și adecvată a acestora;
n) principiul libertății de gândire și a independenței fațã de ideologii, dogme religioase și
doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;
p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participării și responsabilității părinților;
r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin
practicarea activităților sportive;
s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult
recunoscut;
t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;
u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al
sistemului de învățământ.

În pofida faptului că învățământul public este organizat unitar la nivelul țării, diferențele
legate de specificul familiei și al comunității din diferite zone ale țării ne obligă să gândim
particularizat parteneriatele școlare. De aceea o cartă care să cuprindă parteneriatul Școală-
Familie-Comunitate este un document cu un grad ridicat de generalitate care cuprinde mai
degrabă un set de principii și de reguli pe care se poate construi un parteneriat. Ea este un ghid

10 LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE, art. 3, în Monitorul Oficial al Românei, anul 179


(XXIII), nr. 18, luni 10 ianuarie 2011, p. 2.
pentru părinți, școli și comunități și oferă sprijin pentru încurajarea unor relații pozitive cu
partenerii școlii.

Parteneriatele școlare
Activitățile abordate în cadrul unui parteneriat includ:
 Încurajarea părinților și a comunităților să fie parteneri în procesul de învățare
 Creșterea și susținerea participării la un parteneriat cu școala
 Promovarea unei comunicări deschise în cadrul parteneriatelor școlare
 Explorarea unei varietăți de roluri și responsabilități în parteneriatele școlare
 Recunoașterea și rezolvarea unor potențiale conflicte
 Sublinierea procedurilor și liniilor directoare în cazul parteneriatelor școlare formalizate
Parteneriatele formalizate implică nominalizări, alegeri, întâlniri periodice, roluri și
responsabilități specifice. Totuși, pentru ca parteneriatele să fie eficiente este nevoie ca să dețină
anumite caracteristici.

Caracteristicile parteneriatelor eficiente


Să fie centrate pe elev
Deciziile să fie luate împreună
Obiectivele educaționale sunt prioritatea lor principală
Valorizează respectul pentru școală, familie și sprijinul comunitar
Să dezvolte și să utilizeze strategii de rezolvare a conflictelor
Să dezvolte și să urmeze un cod de etică creat cu aportul tuturor părților parteneriatului

În activitatea practică: exemplu de valorificare a parteneriatului şcoală – cabinet medical.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Sănătate înainte de toate! (text-suport de prezentare a unei reviste


pentru copii)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Li se dă copiilor, pe fişe, textul-suport:

„Ce alimente trebuie să se regăsească zilnic în farfuria unui copil? Ce ar trebui să


mănânce un copil pentru a avea energia necesară pentru activitățile sale zilnice? Ar trebui copiii
să țină dietă? Sunt câteva dintre întrebările la care medicul Nicolae Dan răspunde pe limba celor
mici.
Iar acesta este primul din seria celor 10 articole prin care redactorii Viață+Sănătate
pentru copii își propun să educe publicul foarte tânăr cu privire la adoptarea unui stil de viață
sănătos.
Din articolul „Împărăția Puiului de Om”, copiii vor învăța despre importanța igienei
personale, în timp ce articolul „Zâmbește frumos!” le va prezenta principiile unei igiene orale de
nota 10.
Revista atrage atenția asupra importanței mișcării fizice, printr-o scrisoare trimisă de
domnișoara Copilărie, iar secretele eficienței sunt dezvăluite ca fiind odihna și recreerea.
Articolul „Cuminte și cu... minte” îi provoacă pe copii cu o lecție de igienă a minții,
atrăgându-le atenția asupra folosirii excesive a computerului și televizorului și promovând
importanța lecturii în viața oricărui copil.
Sub titlul „Suferă baba la frumusețe, da’ nici chiar așa!” sunt așezate informații utile
despre influența vestimentației asupra stării de sănătate, astfel încât fiecare copil să se poată
îmbrăca… sănătos.
Revista conține și un prim curs de prim ajutor, cu informații succinte, esențiale despre
măsurile pe care ar trebui să știe să le acorde orice copil în caz de nevoie. În plus, micuții cititori
vor descoperi și un colaj interesant despre cele mai importante boli ale copilăriei și despre ceea
ce trebuie făcut în astfel de cazuri.
Într-un final, revista Viață+Sănătate pentru copii le vorbește celor mici despre
importanța de a se încrede în Dumnezeu și de a asculta de El.
Viață+Sănătate pentru copii va fi cu siguranță pe placul celor mici și, prin sfaturile ei, îi
va ajuta să păstreze ceea ce spunea poetul latin Iuvenal: o minte sănătoasă într-un corp sănătos.”
(http://www.viatasisanatate.ro/viata-sanatate-pentru-copii)

 Citirea şi discutarea – prin raportare la experienţa, dorinţele, ideile copiilor – a


principalelor subiecte abordate în articolele revistei prezentate
 Discutarea cu elevii despre ce înseamnă sănătatea, cât este de importantă și cum se poate
păstra; trupul este „templu al Duhului Sfânt” (I Corinteni 6, 19)
 Prezentarea unui filmuleț la alegerea medicului, în care acesta să scoată în evidență
comportamentele sănătoase
 Distribuirea către elevi a fișelor de lucru în care trebuie să stabilească comportamente
sănătoase și nesănătoase
 Așezarea elevilor pe grupe în care să argumenteze cum se păstrează și cum se pierde
sănătatea
 Sfatul medicului despre cum se poate păstra sănătatea

2.2. Matematică
distractivă

Fişe de lucru
adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE
DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


TITLUL ACTIVITĂȚII: Sănătate înainte de toate!

SCOP: cunoașterea de către elevi a principalelor reguli de igienă personală și colectivă


OBIECTIVE:
Să enunțe principalele reguli de igienă individuală și colectivă
Să identifice câteva acțiuni de păstrare a igienei personale
Să enumere câteva activități pe care le desfășoară zilnic pentru păstrarea sănătății
Să identifice comportamente sănătoase și nesănătoase
Să recunoască comportamentul de „a învăța” ca fiind unul dintre acele
comportamente care se încadrează într-un stil de viață sănătos

RESURSE ALOCATE:
RESURSE UMANE: elevi, profesor, medic invitat
RESURSE MATERIALE: coli de hârtie, flipchart, videoproiector, calculator, carioci

DURATA: 1 oră

ACTIVITĂȚI:
 Prezentarea şi discutarea textului-suport
 Discutarea cu elevii despre ce înseamnă sănătatea, cât este de importantă și cum se poate
păstra; trupul este „templu al Duhului Sfânt” (I Corinteni 6, 19)
 Prezentarea unui filmuleț la alegerea medicului, în care acesta să scoată în evidență
comportamentele sănătoase
 Distribuirea către elevi a fișelor de lucru în care trebuie să stabilească comportamente
sănătoase și nesănătoase
 Așezarea elevilor pe grupe în care să argumenteze cum se păstrează și cum se pierde
sănătatea
 Sfatul medicului despre cum se poate păstra sănătatea

REZULTATE AȘTEPTATE:
Participarea activă a elevilor la activități
Trezirea interesului elevilor pentru tema propusă
Realizarea unui feedback eficient
Buna colaborare a tuturor participanților în vederea realizării scopului propus
Dorința de a pune în practică regulile de igienă
PROBLEME ANTICIPATE:
Reținerea elevilor de a participa la activități în prezența persoanelor străine
Neîncadrarea în timpul propus
Prelungirea ca timp a unei activități față de alta
3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ
Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
Proiect didactic

Clasa: a IV-a
Aria curriculara: Matematica si stiinte
Disciplina: Matematica
Subiectul: Unitati de masura
Tipul lectiei: consolidare
Scopul lectiei : – Exersarea capacitatii de a rezolva diferite exercitii si probleme in care sa aplice
cunostintele legate de unitatile de masura invatate
Obiective operationale :
O1 – sa identifice unitatile de masunra (metrul, litrul, kilogramul) pentru lunigime, capacitate si
masa
O2 – sa utilizeze multipli si submultipli unitatilor de masura prin transformari
O3 – sa dea exemple de instrumente de masurat standard
O4 – sa compare diferite marimi ale unitatilor de masura
O5 – sa rezolve exercitii si probleme cu diferite unitati de masura
Metode si procedee : povestirea, explicatia, exercitiul, problematizarea, conversatia, discutia
Materiale didactice : planse, instrumente standard de masura, cani, sticle

Momentele Ob. Metode si Evaluarea


Continut instructiv-educativ
lectiei op. procedee formativa
1. Moment Pregatesc materialele necesare
organizatoric pentru desfasurarea lectiei.
Stabilesc ordinea si linistea intre
elevi.
2. Verificarea - Ce tema ati avut pentru
temei astazi ? Este cineva care
nu si-a scris tema ?
Haideti sa vedem ce
rezultate ati obtinut !
- La prima problema eu am
obtinut latimea = 8, iar
lungimea = 14. Voi ce
rezultat ati obtinut ?
(9/87)
- La a doua problema ce
rezultat ati obtinut voi ?
(12/101)
- La ultima problema eu am
obtinut 600 kg? Am
calculat bine? (9/103)
2. Captarea Inainte de a incepe lectia propriu- Povestirea
atentiei zisa, vreau sa va zic o
povestioara :
« A fost odata ca niciodata trei
personaje care de cand se stiu se
certau pentru a avea titlul de cea
mai importanta unitate de
masura.
Primul : Fara mine nu ati sti ce
inaltime aveti si nici cu ce viteza
merge trenul sau ce distanta este
intre orasul Iasi si capitala tarii. Conversatia
Al doilea : Ba eu sunt cel mai
important… fara mine nu ati sti
cat ulei sa puneti in mancare sau
ce capacitate are un butoi.
Al treilea : Ha ! ha ! ha ! Uita-te
la ei… sau ce spuneti voi… Fara
mine nu ati sti ce greutate aveti si
cata faina este necesara pentru o
prajitura.
Ba eu… Ba eu… Ba eu… si uite
asa unitatile noastre nu au ajuns
la nici o intelegere.»
- Despre ce unitati de
masura este vorba in
povestioara.
- Credeti ca este vreo
unitate de masura mai
importanta decat alta ?
4. Anunţarea Astazi vom incerca sa gasim
titlului lecţiei solutii pentru conflictul unitatilor Conversatia
şi a de masura.
obiectivelor Tot astazi va trebui:
*sa stabilijm care sunt
responsabilitatile fiecarei unitate
de masura;
*sa cantarim, sa masuram, sa
comparam, sa tramsformam;
*sa rezolvam exercitii si
probleme
5. -Ce inaltime credeti ca are
Consolidarea dulapul? Dar colegul/ colega de Discutia
cunostintelor banca?
-Stiti ca mai de mult se foloseau
unitatile de masura nonstandard:
palma, cotul, pasul, schioapa.
-Haideti sa vedem cate palme are
latimea bancii voastre.
Intreb cativa elevi cate palme are Exercitiul
banca lor.
-Vedeti ca rezultatele difera.
-Ce lungime are palma voastra?
(A mea are … cm ) Haideti sa ne
masuram palmele. Conversatia
Aceste unitati de masura erau
aproximative, de aceea a foste
nevoie de unitati de masura
exacte.
Reactualizarea cunostintelor
referitoare la unitatile de masur:
Ce unitati de masura am invatat ?
Care este unitatea de masura
pentru lungime ? capacitate?
Masa?
Ce instrumente folosim pentru
masurarea lungimii ? capacitate?
Masa?
Care sunt multiplii si submultiplii Problematizarea
metrului ? capacitate? Masa?
Voi scoate cate un elev la tabla
sa deseneze scara multiplilor si
submultiplilor pentru lungime si
masa
Cati m are 1km ? Dar 10 km ?

Pe catedra voi avea un metru, o


cana gradata si un cantar.
Cu metru vom masura lungimea
cadetrei si vom transforma cm in
m.
Voi cantari ghiozdanul a cativa
elevi sa vedem ce greutate are.
Vom transforma kg in g.

Pe catedra voi avea diverse


obiecte de masurat: sticle de
diverse marimi, pietre pentru
cantar.
Vom face diverse calcule.
Cate sticle de jumatate de litru
avem nevoie pentru 5 litri de apa?
Dar cate cani de un sfert pentru
10 litri?
Cate pietre de 1 kg avem nevoie
pentru a cantari un sac de 5 kg?
etc…

Le prezint elevilor o plansa pe


baza careia vom face diverse
transformari. „Folosind unitatile
de masura vom stabili latimi,
lungimi, inaltimi, greutati si
capacitati”

Daca la inceputul lectiei unitatile


de masura se certau, acum ca le-
am impacat este timpul sa
sarbatorim, asa ca haideti sa
vedem ce ingrediente avem
nevoie pentru a prepara o
prajitura si un cocktail.

Reteta Tarta cu fructe


Ingrediente:
 un pahar (225 ml) cu apa
minerala
 faina 450 gr.
 ulei 7 linguri
 unt 50 gr.
 zece mere
 zahar 6-8 linguri
 o ligurita cu scortisoara
 un pliculet cu zahar
vanilat
INGREDIENTE
5 fire de menta verde
500 gr de pepene rosu
175 gr de zmeura
Zahar dupa gust
MOD DE PREPARARE
Cocktail-ul se prepara in mixer;
Se curata pepenele de coaja si
seminte, se zdrobesc frunzele de
menta, se adauga zmeura;
Se amesteca continutul in mixer;
Se toarna in pahare si se sevreste
proaspat.
Facem diverse transformari.
Elevii vin si scriu la tabla.
6. Asigurarea Romania – Turcia. Problematizarea
retentiei si a Pe o plansa elevii vor trebui sa
feed-back-ului aleaga diverse mijloace de
transport pentru a calatori in
Turcia.
7. Incheierea Fac aprecieri colective si Discutia
activitatii individuale.
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Uneşte punctele în ordine crescătoare şi colorează!


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Efectuează. 2. Scrie în casetă numărul care lipseşte.

11
2
9 3 16 19 14 18

8 9+ 4
3
7 5
6

3. Vica a desenat 3 rânduri de steluţe. Fiecare rând are acelaşi număr de steluţe. Unul dintre
ele este prezentat în desenul de mai jos.
Câte steluţe a desenat fetiţa în total ?

12 18 6 6 24
4. Silviu i-a întrebat pe colegii săi care este animalul lor preferat. Apoi, a trecut răspunsurile
lor trecute în tabelul de mai jos.

Animale preferate Copii


a) Câţi copii sunt în clasă ?
2 ________________________________________
3 _

8
b) Cel mai popular animal este
6
__________________

Alte animale 4 c) Copiii care preferă câinii sunt cu _______ mai


puţini decât cei care preferă câinii.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

Concurs fulger
Se lucrează în echipe de câte 4 elevi.
Rezultatul e cel corect, dar lipsesc parantezele. Care echipă le descoperă mai repede?
1. 5+5-5+5=0
2. 5+5:5+5=1
3. 5+5 x5:5=6
4. 5x5-5:5=0

o Concurs (pe echipe)


Compuneţi şi rezolvaţi probleme după dialogurile copiilor :
- În clasa noastră sunt 27 de elevi.
- Băieţii sunt cu 13 mai puţini decât fetele!

- În clasa noastră sunt 30 de elevi.


- Numărul fetelor reprezintă jumătate din numărul băieţilor!
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

MERELE
Sebastian are un coş plin cu mere. El îşi spune: - “Dacă în coş ar fi încă o dată
atâtea mere şi încă ½ din totalul lor, plus 1 măr, ar fi exact 100 bucăţi”
Câte mere sunt de fapt în coş?

PESCARII
Pe malul unui lac stau 4 pescari. Doi dintre cei patru pescari au câte două undiţe,
iar ceilalţi doi, câte o singură undiţă.
Câţi peşti poate prinde fiecare pescar, dacă în lac înoată numai 20 de crapi?

TURMELE DE OI
Doi ciobani au fost întrebaţi cât de mari sunt turmele lor de oi. Primul răspunde: -
“dacă cedez 25 de oi, celeilalte turme, ambele turme vor avea acelaşi număr de oi, dar
dacă din cealaltă turmă vin 25 de oi, la turma mea, aceasta va fi de două ori mai mare
decât cealaltă”.
Câte oi sunt de fapt în fiecare turmă?

Soluţii:
Merele: Sebastian are în coş 33 de mere.
Pescarii: Fiecare poate pescui 20 de crapi.
Turmele de oi: O turmă are 175 de oi, iar cealaltă 125 de oi.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Scrieţi cel mai mic număr natural mai mare decât 2004.

2. Dintre numerele 1980 şi 1098 mai mare este....

3. Diferenţa dintre triplul numărului 23 şi dublul acestuia este....

4. Aflaţi x din: x+7103=9653

5. Mulţimea numerelor din cuvântul ,,media aritmetică" are un număr de ....


elemente.

6. Calculaţi:
a. {15+2x[4+3x(120x4+9x3-2-2-2)]-4]}x10
b. 13577x21345-13577x9350-13577x11995

7.Suma a trei numere naturale este 220. Dacă dublăm primul număr, pe al doilea îl
micşorăm cu 2 şi pe al treilea îl mărim cu 7, obţinem de fiecare dată acelaşi rezultat.
Aflaţi numarele.

8.Victor citeşte o carte care are 350 de pagini. Luni a citit 20 de pagini, iar în fiecare
din zilele următoare cu 10 pagini mai mult decât în ziua precedentă. Câte pagini va
avea de citit Victor duminică?

9. Aflaţi x din: [5*(5x-5)-120]*5-25=125

10. Scrieţi toate numerele de trei cifre, cu suma cifrelor 3.

11. Dacă micşorăm un număr cu 27, diferenţa o înmulţim cu 3 şi produsul îl marim cu


10, obţinem 100. Aflaţi numărul iniţial.

12. Calculaţi: 1+2+3+......+100.


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Calculaţi:
168+265= 175+210x4=
24,51+29,20= 250x4+1000=
537-259= (653-200)x3=
70,4-35,2= [(72)+16]-20=

2. Scrieţi divizorii numerelor : 120;50;100.

3. Transformaţi în fracţii ordinale următoarele numere: 1,25 ; 3,65; 9,34.

4. Notează pe o dreaptă punctele : A,B,C,D ; AB = 1 cm ; AC =5 cm ; BD =4,5cm.

5. Aflaţi media aritmetică a numerelor : 70,24 şi 29,76 ; 64 şi 10,6.

6. Un tractorist are de arat o porţiune de pământ care are 12km lungime si 5km
lăţime. Cât are de arat tractoristul?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1) Completaţi:
a) A  ABC: m( Â )=90 T  ……………..
.Pitagora

c
b
B a C
b) N  MNP: m(…)=90 T ……………….,
.Pit.
2
deci MN = ……………..…,
iar MP2 = …………………..
M P
c) D C
 ABD: m(…)=90 T 2
 BD =………….
.Pit.

 CBD: m(…)=90 T 2


 CD =………….
.Pit.

A B

d) A
 MAC: m(…)=90 T 2
 AM =…..…….
.Pit.

 MAB: m(…)=90 T 2


 AB =…………
.Pit.

B M C

2) Calculaţi lungimile laturilor necunoscute:

a) A b) F c) B d) A B
4 3 13 5 2 ? 2 3 6
B
? C G ? E A 2 C D ? C

3) Aflaţi lungimea diagonalei unui dreptunghi cu dimensiunile de 5cm şi respectiv 10cm.

4) Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu cateta de lungime 8cm.

5) Aflaţi lungimea catetei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu ipotenuza de lungime 6cm.

6) În triunghiul dreptunghic ABC, m( Â ) = 90, AD  BC, D(BC), se cunosc AB =


20cm şi AD = 12cm. Calculaţi lungimile segmentelor [BD], [CD], [BC] şi [AC].

7) În triunghiul dreptunghic ABC, m( Â ) = 90, AD  BC, D(BC), se cunosc BC =


29cm şi AC = 21cm. Calculaţi lungimile segmentelor [AB], [BD], [CD] şi [AD].
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Precizați ce fracție ordinară corespunde fiecărei reprezentări de mai jos:

2. Introduceți întregii în fracțiile de mai jos:

3. Scoateți întregii din fracțiile de mai jos:

4. Efectuați calculele de mai jos:

5. Determinați perimetrul unui triunghi știind că perimetrul triunghiului său median este
egal
cu 23,5 cm.

6. Dacă AD = 5,4 cm este mediana unui triunghi ABC, iar G este centrul de greutate al
acestui triunghi, aflați: AG, GD, AG / GD, GD / 3AG; 2GD / AG.

7. Demonstrați că în figura de mai jos MNPQ este un trapez și calculați perimetrul și aria
sa:

8. Aflați de câte ori crește perimetrul și aria unui pătrat dacă latura sa se mărește de 2 și
de 3 ori.

9. Aflați de câte ori crește perimetrul și aria unui dreptunghi dacă dimensiunile sale se
dublează sau se triplează.

10. Calculați lungimea cercului C(O, R), R = 4,6 cm și aria discului D[O, R].
Reprezentați cercul și diametrul său.
Fişa de lucru – Matematică: liceu

3
1. Să se determine valorile reale pozitive ale numărului x, ştiind că lg x , şi lg x
2
sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2. Să se determine al zecelea termen al şirului 1, 7, 13, 19, ... .
3. Să se calculeze suma primilor 5 termeni ai unei progresii aritmetice (an ) n1 , ştiind că
a1  1 şi a2  3.
4. Să se demonstreze că pentru orice x  R numerele 3 x  1,3 x1 şi 5  3 x  1 sunt
termeni consecutivi într-o progresie aritmetică.
5. Să se calculeze suma 1+5+9+13+...+25.
6. Să se determine al nouălea termen al unei progresii geometrice, ştiind că raţia este
1
egală cu şi primul termen este 243.
3
1 1 1 1
7. Să se calculeze suma 1   2  3  4 .
3 3 3 3
8. Să se determine numărul real x, ştiind că 2 x  1 , 4 x şi 2 x1  3 sunt trei termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
9. Să se determine numărul real x, ştiind că x  3 , 4, x  3 sunt trei termeni consecutivi
ai unei progresii aritmetice.
10. Să se calculeze suma 1+3+5+...+21.
11. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a3  5 şi a6  11 . Să se calculeze a9 .
12. Să se calculeze suma 1  2  22  23  ..  27.
13. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a1  1 şi a5  13 . Să se calculeze
a2008.
14. Să se determine raţia unei progresii aritmetice (an ) n1 , ştiind că a10  a2  16 .
15. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a1  2 şi a2  4 . Să se calculeze
suma primilor 10 termeni ai progresiei.
16. Se consideră progresia geometică (bn ) n1 în care b1  2 şi b2  6 . Să se calculeze b5 .
17. Să se determine numărul real x, ştiind că şirul 1,2 x  1,9,13,... este progresie
aritmetică.
18. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a1  6 şi a2  5 . Să se calculeze a7 .
19. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a2  5 şi r  3 . Să se calculeze a8 .
20. Se consideră progresia geometrică (bn ) n1 în care b1  1 şi b2  3 . Să se calculeze b4 .
ÎNTÂLNIREA 4: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Egalitatea de gen, egalitatea de şansă, nediscriminarea şi respectul diversităţii

Consideraţii referitoare la determinantele diferenţelor dintre oameni


Este binecunoscut şi confirmat de cercetările din domeniul psihologiei, biologiei,
pedagogiei, sociologiei faptul că există o strânsă interdependenţă între factorii ereditari, cei de
mediu şi educaţie, în formarea şi dezvoltarea fiinţei umane. O caracteristică semnificativă şi
foarte importantă a fiinţei umane este educabilitatea, înţeleasă ca disponibilitatea specifică a
omului de a progresa pe baza receptivităţii sale faţă de influenţele educative (I. Maciuc, 2000, p.
5).
Diferenţele existente între oameni pot fi puse pe seama eredităţii sau a mediului.
Ereditatea este ”echipamentul genetic pe care-l moşteneşte urmaşul de la cei care i-au dat viaţă”
(I. Maciuc, 2000, p. 6 ). Fiecare copil vine pe lume cu o anumită zestre genetică unică, ce
determină caracterul unicităţii fiecărui ins. Sunt uşor de înţeles, astfel, numeroasele diferenţe
native existente între oameni, în privinţa posibilităţilor generale mintale, a aptitudinilor speciale,
a echilibrului emoţional, a disponibilităţilor motorii etc. O zestre genetică favorabilă poate fi
considerată un avantaj de demarare, dar acţiunea eredităţii în contextul devenirii fiinţei umane
este prelucrată şi, adeseori, corectată prin intermediul variabilelor de mediu şi educaţie. Pe de
altă parte însă, copiii cu grave carenţe senzoriale, intelectuale ori motorii, se află sub influenţa
eredităţii, în dezvoltarea lor, într-o măsură mult mai mare decât alţi copii (I. Maciuc, 2000, p. 9 ).
Cu privire la moştenirea ereditară, potrivit învăţăturii ortodoxe, se precizează că oamenii
nu trebuie să se teamă de păcatul strămoşesc, şters prin Taina Sf. Botez, sau de alte consecinţe
ale păcatelor bunicilor, părinţilor etc., eliminate, şi acestea, prin Spovedanie şi Euharistie, dacă
sunt integraţi în Biserica cea Una prin Sfintele Taine, menţionează pr. prof. dr. Vasile Gordon
(2004, p. 131-132). Iar Proorocul Iezechiel rosteşte: ”Fiul nu va purta nedreptatea tatălui şi tatăl

nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rău, răutatea sa!”
(18, 20) (Ibidem).
Mediul reprezintă totalitatea condiţiilor naturale, materiale, culturale, totalitatea
influenţelor care se exercită asupra insului şi care modelează, în timp, personalitatea. Aceste
influenţe sunt extrem de variate şi se răsfrâng asupra tuturor dimensiunilor fiinţei umane. Ne
reţin atenţia, în mod special, în contextul de faţă, componentele socio-culturale ale mediului:
modul de viaţă al unei colectivităţi, profesiile practicate, sistemul de valori promovat, libertăţile
şi interdicţiile, calitatea instituţiilor şi a oamenilor, elemente cu importanţă majoră în structutarea
personalităţii (Cf. Creţu, 2009, p. 23). Un mediu care îşi exercită un rol formativ deosebit pentru
întreaga viaţă este cel şcolar, cel bisericesc, urmat de cel profesional, cel rezidenţial şi cel al
comunităţii.
Subliniem importanţa mediului ca factor de socializare, acesta punând la dispoziţia
insului o gamă largă de modele de acţiune şi comunicare, participând la formarea acelor
capacităţi psihice care permit accesul la cultura materială şi spirituală a societăţii, generând,
totodată, valori şi criterii care contribuie la formarea dimensiunilor fundamentale ale
personalităţii.
Chiar dacă mediul este un factor fundamental al dezvoltării psihice, optima dezvoltare
psihică implică, cu necesitate, educaţia, care este factorul determinant, hotărâtor. Ea desemnează
un ansamblu de acţiuni conştiente şi fundamentate ştiinţific, prin care se încearcă o exploatare
raţională a resurselor eredităţii şi mediului. Totodată, educaţia depistează predispoziţiile
ereditare, grăbeşte evoluţia lor în sens pozitiv, conduce la autodezvoltare, la autodepăşire,
intervenind, de asemenea, şi în sensul suplimentării unor predispoziţii ereditare slabe (a se vedea,
în acest sens, modulul referitor la educaţia remedială) (Cf. I. Maciuc, 2000, p. 15). Educaţia
religioasă este o dimensiune specială a educaţiei, cuprinzând totalitatea mijloacelor divino-
umane utilizate în scopul formării caracterului moral-creştin (Pr. prof. dr. D. Călugăr, 1995 apud
V. Gordon, 2004, p. 133).
Într-un mediu favorabil, într-o ambianţă instituţional-pedagogică potrivită, cu un ajutor
adecvat nevoilor sale educaţionale, oricare dintre elevi poate reuşi, graţie unei pedagogii adaptate
diversităţii umane. Diferenţele dintre oameni sunt uşor observabile, la fel şi faptul că fiecare ins
are o manieră relativ previzibilă de a acţiona într-un anumit context, prin prisma unor
caracteristici relativ stabile, pe baza cărora poate fi recunoscut, identificat, acceptat. Totodată, şi
grupurile în general, mai mult sau mai puţin structurate, prezintă însuşiri care le delimitează de
altele, având un mod specific de a fi şi de a reacţiona la solicitările din afară.
Educaţia din perspectiva diversităţii este una a relaţiilor interpersonale, care implică
educabili diferiţi, dar egali în educaţie, având ca scop sporirea gradului de deschidere, de
toleranţă, de acceptare a celuilalt, a alterităţii. Diferenţele în raport cu celălalt se întind pe mai
multe registre: limbă, religie, sex, practici sociale de comunicare, de relaţionare, vestimentare,
alimentare, tradiţii, norme, cutume etc. (Cf. T. Cozma, C. Cucoş, S. Butnaru, 2001, p. 2)
În context instructuv-educativ, dar nu numai, se recomandă valorizarea pozitivă a
diferenţelor, mai exact, e necesar să înţelegem şi să apreciem calităţile unice ale persoanelor
aparţinând diferitelor etnii, rase sau având alte caracteristici specifice. Doar în acest fel vom reuşi
să relaţionăm şi să comunicăm în mod corespunzător, în conformitate cu tendinţele şi
reglementările legislative în vigoare în epoca în care trăim.
Se cuvine să menţionăm în acest context faptul că, în societatea contemporană, se pune
tot mai mult accentul pe educaţia pentru drepturile omului, care are printre obiectivele sale
următoarele:
 a valorifica demnitatea umană şi a dezvolta respectul pentru sine şi pentru ceilalţi;
 a dezvolta atitudini şi comportamente care poartă către respectul pentru drepturile
celorlalţi;
 a asigura egalitatea între bărbaţi şi femei şi oportunităţi egale în toate sferele de activitate;
 a promova respectul, înţelegerea şi aprecierea diferenţelor, în special faţă de minorităţi şi
comunităţi naţionale, etnice, religioase şi lingvistice (***, COMPANION. Ghid pentru
utilizarea Manualului Consiliului Europei de educaţie pentru drepturile omului cu copiii
– ”Compasito”, 2009, p. 25).
Toleranţa, deschiderea, acceptarea nu sunt înnăscute, dar pot fi construite în
personalităţile individuale prin demersuri educaţionale în cadrul cărora este recomandat ca
diferenţele să fie prezentate, după cum precizam anterior, cu prioritate şi valorificate ca surse ale
dezvoltării personale şi comunitare, nu ca surse ale prejudecăţilor, discriminării, tensiunilor ş.a.
Educaţia religioasă, prin valorile morale pe care le promovează, ar putea contribui într-o foarte
mare măsură la conştientizarea diversităţii şi la acceptarea Alterităţii, la promovarea egalităţii
între semeni. Constantin Cucoş, subliniind rolul dimensiunii morale cultivate prin intermediul
educaţiei religioase, caracteriza sugestiv o persoană lipsită de această ipostază definitorie a
spiritualităţii drept una ”incompletă, cu minte, trup, dar difuză sau diformă în privinţa
conştiinţei”. (C. Cucoş, 2008, p. 135) Credinţa, afirma autorul, reprezintă inima conştiinţei,
coloana vertebrală a modului de a gândi sau de a face. Avem nevoie de linii valorice, de repere
autentice şi stabile, de ocazii pentru edificare şi iluminare. Umanitatea din noi, continua Cucoş,
îşi dovedeşte insuficienţa atunci când nu este racordată la chemările valorice superioare ale
transcendenţei. Fără credinţă suntem incompleţi, rătăciţi. Autonomia se dobândeşte prin
cunoaşterea şi aderarea liberă la valorile ce caracterizează comunitatea din care facem parte.
Autorul evidenţia, în contextul amintit, rolul religiei de integrator cultural şi de factor de formare
a conştiinţei şi a comportamentului persoanei. Prin intermediul educaţiei religioase, educabilii au
acces la semnificaţii şi valori, la răspunsuri privind viaţa şi sensul existenţial, evitându-se astfel,
formarea unor viziuni înguste, trunchiate, parcelate asupra existenţei, putând fi eliminate
construcţiile disociate ale personalităţii, prin centrări unidirecţionale sau înrădăcinări în
fundamente echivoce, distante, contradictorii şi antinomice. (C. Cucoş, 2008, p. 136) Astfel, este
definitoriu rolul educaţiei religioase în cultivarea acceptării diversităţii şi în conturarea unor
valori care să ajute educabilii să se raporteze şi să acţioneze în mod adecvat în situaţii care
presupun conştientizarea faptului că suntem diferiţi. Prin educaţia religioasă se întăreşte dorinţa
cunoaşterii şi respectării alterităţii spirituale. În era mondializării, se cuvine să formăm persoane
care se cunosc pe sine (cu tot bagajul cultural), se valorizează pe măsură şi se relaţionează cu
înţelegere şi respect cu cei din jur. Conturarea profilului religios al insului, afirma Constantin
Cucoş, nu vine în contradicţie cu pluralismul şi diversitatea, ci le potenţează, le dă substanţă şi
consistenţă. Europa, continua autorul, are nevoie de oameni bine centraţi spiritual şi religios. Prin
delimitare şi comparare, ne prezentăm propria fiinţă, ne proiectăm diferit într-o unitate de
conştiinţă şi evoluţie. (C. Cucoş, 2008, p. 143)
Aşadar, educaţia religioasă este capabilă să modeleze societatea prin încrederea deplină
în posibila regenerare continuă a omului, sub existenţa harului divin. ”Să-L imităm pe Iisus
Hristos, El este modelul nostru: să urmăm exemplele de bunătate şi de răbdare pe care ni le-a dat
El. Datoriile ucenicilor săi sunt blândeţea şi răbdarea. Durerea pentru păcate întrece orice durere.
O inimă înfrântă nu se ocupă decât de durerea sa şi nu este bănuită de nicio patimă” ne
povăţuieşte Sfântul Ioan Gură de Aur (apud D. Opriş, 2010, p. 177).
Educaţia interculturală este şi ea un mod eficient de a aborda fenomenul rasismului, al
discriminării şi intoleranţei, prin intermediul căreaia se pot organiza activităţi care să ajute la
descoperirea relaţiilor reciproce şi la depăşirea barierelor, punându-se accentul pe două direcţii:
 Dezvoltarea capacităţii tinerilor de a recunoaşte inegalităţile, nedreptatea, rasismul,
stereotipurile şi prejudecăţile;
 Dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor care să permită acţiunea oamenilor pentru
rezolvarea acestor probleme atunci când se confruntă cu ele în societate (***, REPERE,
Manual de ducaţie pentru drepturile omului cu tineri, 2004, p. 31).

Metodologii, forme de organizare şi activităţi educative


Considerăm că orientarea formatorilor spre o reală şi manifestă deschidere faţă de
Celălalt s-ar cuveni să înceapă cu o chestionare / autochestionare a propriilor atitudini,
stereotipuri, prejudecăţi, iniţiative discriminatorii, cu scopul conştientizării şi evaluării acestora.
În acest sens, propunem aplicarea unui chestionar de conştientizare a diversităţii (vezi anexa 1),
conceput pentru a ajuta persoanele să devină conştiente de modalităţile prin care îi
discriminează, îi judecă şi îi izolează pe alţii. (C. Cucoş, 2000, p. 231-234 )
Unul din principiile vehiculate în literatura de specialitate cu privire la educaţie prin
conştientizarea diversităţii ne recomandă să lucrăm asupra sistemului de atitudini care ne
determină să tratăm diferenţa de manieră negativă. Iniţial, diferenţa ne perturbă universul
cognitiv şi afectiv, apărând tendinţa de ignorare sau de categorizare, ce duce la conturarea unei
imagini peiorative asupra celuilalt şi, implicit la respingerea psihologică a celui diferit. (Cf. T.
Cozma, C. Cucoş, S. Butnaru, 2001, p. 7)
Orice disciplină de învăţământ este o posibilă pistă pentru o abordare a educaţiei din
perspectiva diversităţii educabililor, cu respectarea următoarelor condiţii:
 Să se realizeze un echilibru, la nivel de conţinut, între local şi universal;
 Să se realizeze o unitate de viziune asupra conceperii conţinuturilor;
 Să se vizeze, prin conţinuturi, formarea unor atitudini conforme principiilor promovate de
educaţia pentru toţi;
 Să se valorizeze experienţele de viaţă şi achiziţiile extraşcolare ale educabililor;
 Să se prelungească experienţele educative în afara orelor de curs, în activităţi extra-
curriculare;
 Să se practice inter-învăţarea, învăţarea prin cooperare, în echipe de educabili eterogene,
caracterizate prin diversitate. (Cf. T. Cozma, C. Cucoş, S. Butnaru, 2001, p. 33-34)
Formele educaţiei din perspectiva conştientizării diversităţii variază de la formal la
informal. Se recomandă ca metodologia didactică să privilegieze demersurile active, creative ale
elevilor, de învăţare prin cooperare prin intermediul unor activităţi ludice, de simulare (jocul de
roluri, povestiri, recitări care valorifică asociaţia liberă de idei, dramatizarea, teatrul de păpuşi)
deoarece aceste metode permit transpunerea educabilului în ipostaze diferite şi trăirea unor stări
de spirit variate, într-un mediu protejat.
O altă categorie de metode ar putea fi reprezentată de cele care valorifică textul scris
(elaborare de texte sau analiză de texte): jurnalele de clasă, analiza modului cum sunt reflectate
în articole de presă anumite teme, lecturi individuale sau lecturi de grup etc.
Studiul de caz, ancheta, interviul, dezbaterea, exerciţii de reflecţie critică, accesarea unor surse
de documentare electronice, audio-vizuale sunt alte sugestii de metode care, prin contactul direct
cu realitatea, pot avea o valoare formativă şi informativă deosebită. (Cf. T. Cozma, C. Cucoş, S.
Butnaru, 2001, p. 35-36)
În activităţile pe care le propun cu scopul cultivării deschiderii şi toleranţei faţă de
Celălalt, cadrele didactice (formatorii) ar fi de preferat să implice educabilii în demersuri
acţionale orientate spre diminuarea discriminării, nuanţarea stereotipurilor, creşterea forţei
identităţii culturale individuale şi de grup, dezvoltarea capacităţii de adaptare a
comportamentelor etc. Aceste activităţi ar fi recomandat să permită educabililor lărgirea
propriilor percepţii şi perspective asupra lumii şi dezvoltarea capacităţilor de a aprecia şi de a fi
sensibili la existenţa asemănărilor şi deosebirilor dintre oameni.
Redăm, în continuare, câteva astfel de activităţi, grupate în jurul unor competenţe şi
abilităţi vizate de promovarea unei educaţii care promovează egalitatea în educaţie, extrase din
literatura de specialitate şi adaptate contextului de faţă (vezi anexa 3):
ea de a crea noi categorii – nuanţarea stereotipurilor prin multiplicarea interpretărilor şi
perspectivelor;
– încrederea;
– cooperare, comunicare verbală şi nonverbală;
litatea de a găsi şi utiliza eficient informaţia;

Înainte de iniţierea activităţilor propriu-zise, se recomandă evaluarea stadiului iniţial al


educabililor cu scopul diagnosticării achiziţiilor deja existente şi conturării profiului
competenţelor. Această evaluare se poate realiza prin metode specifice evaluării:
- teste docimologice, pentru evaluarea cunoştinţelor;
- scale de atitudini pentru evaluarea atitudinii educabilului faţă de ceilalţi;
- jocuri de rol, pentru evaluarea abilităţilor de a relaţiona;
- fişa observativă şi fişa auto-observativă pentru evaluarea şi euto-evaluarea
adecvării comportamentului (Cf. T. Cozma, C. Cucoş, S. Butnaru, 2001, p. 97-98).

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Autocunoaşterea – Eu în oglindă (text-suport din literatura pentru copii


şi tineret, la alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Li se oferă copiile fişe cu textul-suport – un fragment dintr-un text literar, centrat pe
modul diferit în care un personaj poate fi perceput de către celelalte personaje (de
exemplu, Micul lord, de Frances Hodgson Burnett – Cum este perceput bunicul de către
nepotul său? Dar de către celelalte personaje, adulte? Cum consideraţi că este bunicul în
realitate? De ce?) sau de către cititori (de exemplu, D-l Goe..., de I. L. Caragiale – Goe
este personaj pozitiv sau negativ? De ce? Este vinovat pentru modul în care se comportă?
De ce?).
 Se citeşte şi se discută textul-suport.
 Copiilor li se va cere să deseneze un afiș publicitar despre ei.
 „Ce lipsește sau ce este prea îndrăzneț în acest afiș?”
 „Oglinda”- se formează grupe de 3-4 copii. Fiecare primește o coală pe care desenează
chenarul unei oglinzi în care vor scrie cuvinte și convingeri, felul în care se percepe. În
spațiul din jurul oglinzii, ceilalți vor face comentarii pentru fiecare dintre colegi;
 Se vor observa diferențele dintre modul în care s-au evaluat și modul în care sunt
percepuți de ceilalți.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII

TITLUL ACTIVITĂȚII:
Autocunoaşterea - Eu în oglindă

SCOP
Reflecție asupra comportamentelor proprii și percepția propriei persoane.

OBIECTIVE

copiii vor fi ajutați să-și cunoască calitățile și limitele care îi


caracterizează;
să exploreze noi căi de comunicare în legătură cu personalitatea proprie și a celorlalți;
descoperirea de noi modalități de autoexprimare;
conturarea imaginii de sine;
formarea de atitudini și comportamente corecte.
RESURSE ALOCATE:
Resurse umane: copii, profesor
Resurse materiale: fișe de lucru, chestionare, coli albe de hârtie, markere colorate, pixuri,
creioane.

DURATA: 60 minute

ACTIVITĂȚI:
 Li se oferă copiile fişe cu textul-suport – un fragment dintr-un text literar, centrat pe
modul diferit în care un personaj poate fi perceput de către celelalte personaje (de
exemplu, Micul lord, de Frances Hodgson Burnett – Cum este perceput bunicul de către
nepotul său? Dar de către celelalte personaje, adulte? Cum consideraţi că este bunicul în
realitate? De ce?) sau de către cititori (de exemplu, D-l Goe..., de I. L. Caragiale – Goe
este personaj pozitiv sau negativ? De ce? Este vinovat pentru modul în care se comportă?
De ce?).
 Se citeşte şi se discută textul-suport.
 Copiilor li se va cere să deseneze un afiș publicitar despre ei.
 „Ce lipsește sau ce este prea îndrăzneț în acest afiș?”
 „Oglinda”- se formează grupe de 3-4 copii. Fiecare primește o coală pe care desenează
chenarul unei oglinzi în care vor scrie cuvinte și convingeri, felul în care se percepe. În
spațiul din jurul oglinzii, ceilalți vor face comentarii pentru fiecare dintre colegi;
 Se vor observa diferențele dintre modul în care s-au evaluat și modul în care sunt
percepuți de ceilalți.

REZULTATE AȘTEPTATE
Copiii înțeleg că autocunoașterea reprezintă cunoașterea calităților și defectelor proprii. Ea
se realizează prin comparație cu ceilalți și evidențiază particularitățile individuale.

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC
CLASA: a IX-a
DISCIPLINA: Matematică - Algebră;
TIPUL LECŢIEI: Recapitulare finala
TEMA: Multimi de numere si elemente de logica matematica
DURATA:50 minute
SCOPURI:Sa fixeze notiunile si sa structureze informatiile facilitand retinerea si intelegerea
acestora
Sa-si dezvolte capacitatile mentale de analiza,de comparare, de sistematizare de
exemplificare si de clasificare

Obiective operaţionale: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:


A. Cognitive:
 sa efectueze operatii cu intervale;
 sa stabileasca enunturile care sunt/nu sunt propozitii;
 sa identifice valorile de adevar ale formulelor propozitionale ,folosind tabelele
de adevar;
 sa rescrie enunturi folosind cuantificatorii si operatiile logice invatate;
 sa expliciteze caracteristicile unor multimi folosind limbajul logicii
matematice;
 sa transpuna o problema de tip situatie concreta in limbaj matematic;
 sa interpreteze rezultatele obtinute in urma rezolvarii unor probleme.
B: Psiho-motorii:
 Să manifeste interes pentru lecţie.
 Să scrie lizibil pe caiete şi la tablă.
C: Afective:
 Să participe activ la lecţie.
 Să-şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii.

STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică ,metoda
ciorchinelui,expunerea, explicatia,observatia
 Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, creta, manualul
 Forme de organizare:frontala si individuala
BIBLIOGRAFIE:
 Manual clasa a IX a M Ganga
 Culegere-M Ganga

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele Conţinut instructiv-educativ Metode Evaluare


lecţiei
Moment Se asigură condiţiile optime pentru desfăşurare a Conversaţia Observare
organizatoric lecţiei: se notează absenţii, se verifică dacă există sistematică a
2 min cretă şi burete la tablă şi dacă toţi elevii au pe atenţiei
bancă cele necesare.
Captarea Se verifică tema frontal, iar în cazul în care nu s-au Conversaţia.
atenţiei şi putut rezolva exerciţiile acasă, se rezolvă la tablă. Explicaţia.
verificarea
temei Aprecieri
3 min verbale
Profesorul informeaza elevii cu privire la scopul
urmarit in lectie si anume recapitularea notiunilor
invatate in capitolul” Multimi de numere si Observare
elemente de logica matematica”.Pentru asta sistematică a
Reactuali- fiecare elev va primi cate o fisa in care se afla un atentiei
zarea ciorchine ce trebuie completat.(ANEXA 1) Conversaţia
cunoştinţe- INTREBARI: euristică
lor 1.Care sunt multimile de numere invatate pina
anterioare acum?
10 min 2.Cate tipuri de intervale stiti?
3.Ce operatii cu interval cunoasteti? Cu cine se
aseamana aceste operatii? Analiza
4.Ce este un enunt? Dar o propozitie? răspunsurilor
5.Cum se noteaza cuantificatorul oricare?
6.Cuantificatorul ∋ se numeste...................?
7.Care sunt operatiile logice invatate de voi?
Consolidarea Pentru consolidarea cunoştintelor si asigurarea
cunostiintelor retentiei si a transferului fiecare elev va primi o
(30 minute) fisa de lucru ce cuprinde exercitii cu grade
diferite de dificultate. Conversatia Observarea
Profesorul precizeaza ca se vor lucra mai intai Explicatia sistematica a
frontal primele patru aplicatii si apoi individual Exercitiul elevilor
urmatoarele in vedera evaluarii progresului Analiza
realizat. raspunsurilor
(ANEXA 2)
Precizarea Profesorul face aprecieri asupra raspunsurilor si Conversatia .
şi explica- noteaza elevii care s-au remarcat la ora. Explicatia
rea temei
3 min

ANEXA 2

FISA DE LUCRU

1.Indicati valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii:


p :”Rezultatul calcului 2 + este +1 “

q:”Numarul + este numar rational”


r:”Un cub cu aria totala de 150 cm3 are lungimea laturii de 5 cm.”
2.Alegeti varianta corecta.O singura afirmatie este adevarata.
Fie A={x R/-3 } si B={x 5x+2 <3}.Scriind multimile A si B ca interval de
numere reale obtineti:
a)A=[-1/2 ,3/2] b)A=(-1/2 , 3/2 ) c)A=[0,1)
B=(-1,1/5) B=[-1 , 1/5 ] B=(-2,1/5]

3.Se considera propozitiile:


p:”exista x apartine lui Z astfel incat 4x2+3x-1=0,
q:”exista y apartine lui R astfel incat y+3│+│y2-9│=0
Sa se stabileasca valoarea de adevar a propozitiilor:p,q,p

4.Se considera propozitiile:


p:”exista x ∊ N astfel incat 3x+1 ≥x”
q:”oricare ar fi x ∊R astfel incat 3x2+x-4 ≠0”
r:”exista x ∊Z astfel incat 3x∙x-1=33
a)sa se scrie propozitiile cu ajutorul cuantificatorilor
b)sa se nege propozitiile de mai sus
c)sa se stabileasca valoarea urmatoarelor propozitii:v(⅂p), v(⅂q).

5.Se considera predicatul :p(x)=(x-1)2-(x+2)2=9, x∊R.Sa se determine valoarea de


adevar a propozitiilor:
a)p(2) , b )p(-2)

6.Sa se arate ca urmatoarele formule de calcul propozitional sunt tautologi:


a) £=((p√q)^⅂q)→p
b)(p ^ q)→p

7.Folosind inductia matematica sa se demonstreze ca pentru orice n∊N* avem:


1+3+5+.....+(2n-1)=n2

8.Fie predicatele :
p(x):”x este multiplu de 2 mai mic decat 12, x∊N”
qx):”x este divizor al numarului 12, x ∊Z”
r(x):”-3≤x≤4, x ∊Z”.
Notam cu A,B,C multimile de adevar ale predicatelor p(x), q(x) , r(x).
a)Sa se determine multimile A,B,C.
b)Sa se calculeze A∩B, A∩C, AUB∩C, A-B,B-C

SUCCES!
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Uneşte punctele în ordine crescătoare şi colorează!


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Pentru a împodobi bradul, Cosmin a cumpărat 3 cutii, fiecare conţinând
globuleţe.

Pentru următoarele enunţuri foloseşte unul dintre cuvintele: POSIBIL,


IMPOSIBIL, SIGUR.
Fără a se uita în cutii, Cosmin poate lua:
a) 2 globuleţe roşii din prima cutie. _______________________
b) 2 globuleţe verzi şi 2 globuleţe roşii din cea de-a doua cutie. ___________
c) 2 bile verzi şi o bilă roşie din cea de-a doua cutie. ________________
d) 3 bile roşii şi două bile verzi din cea de-a treia cutie.
______________________

2. Ce număr lipseşte? Colorează caseta cu 3. Ce număr lipseşte? Colorează cerculeţul care


răspunsul corect. indică răspunsul corect.

24 6

19
8

12
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

o Portretul matematic
Creează potretul matematic al fiecăruia dintre numerele: 229, 299, 290.
Precizează pentru fiecare număr următoarele caracteristici:
a) scrierea cu litere;
b) locul fiecărei cifre în scrierea numărului (ordinul) ;
c) numărul unităţilor care se cuprind în numărul dat ;
d) succesorul şi predecesorul numărului dat ;
e) dacă numărul este par sau impar;
f) cu cât trebuie adunat pentru a ajunge la 1000.

o Ghici, ghicitoarea mea!


1. Numărul la care m-am gândit
Cu cifre consecutive se scrie,
Are 2 la sute şi-i puţin peste mie
Să vedem, oare tu l-ai găsit?
2. Sunt în clasa miilor şi mă mândresc tare.
Deşi am 2 de zero, sunt cel mai mare!
Cine îmi spune ce număr sunt eu oare?

o Pro sau contra ?


Managerii caută soluţii pentru a spori productivitatea muncii la uzină.
Să mărim durata zilei de lucru?
Să angajăm mai mulţi muncitori?
Să utilizăm tehnologii avansate?
Să sporim calificarea muncitorilor?
Tu cu cine eşti de acord?
Argumentează.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

ZECE DECENII
Mulţi oameni visează să ajungă la vârsta de 100 de ani. Gigi, Adrian şi Radu au
atins această vârstă… dar adunând vârstele lor.
Câţi ani are deci fiecare dintre ei? Să-i auzim mai întâi ce spun ei:
Gigi: - “Vârsta mea se poate împărţi la şapte”.
Adrian: - “Anii mei se împart la 17”.
Radu: “Şi anii mei se împart la nouă”

ANIVERSAREA
Ionuţ şi tatăl lui sărbătoresc azi – coincidenţă – ziua lor de naştere. Tatăl este
exact de 11 ori mai bătrân decât fiul său. Peste 6 ani, va fi însă numai de 6 ori mai bătrân
decât fiul său, iar după 16 ani va fi numai de 3 ori, ca după 36 de ani, să fie numai de 2
ori mai bătrân. S-ar părea că tatăl devine din ce în ce mai tânăr.
Câţi ani au de fapt fiecare dintre ei?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Scrie cu cifre numerele date:


• două sute trei milioane;
• treizeci şi cinci de milioane;
• o sută patruzeci de milioane;
• patruzeci şi cinci de milioane două sute treizeci şi sapte de mii cincisute;
• opt milioane patruzeci de mii sase sute;
• douăzeci de milioane douăzeci de mii douăzeci;
• o sută de milioane cincisprezece mii cinci zeci.

2. Efectuează operaţiile următoare. Scrie rezultatul în litere, schimbând sau adaugând


numai un şingur cuvânt:
cincizeci şi nouă + un milion =
sapte mii + un milion =
trei sute patru + o mie =

3. Scrie cu cifre fiecare dintre următoarele numere de mai jos:


• sase milioane trei sute opt mii două sute;
• patru milioane două zeci şi cinci de mii opt sute doi;
• un milion trei sute opt mii;
• opt milioane patru zeci.

4. Scrie numerele formate din:


13 milioane 234 mii 530 unităti =
42 milioane 47 mii 73 unităti =
83 milioane 9 mii 19 unităti =
124 milioane 45 mii 6 unităti =
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Aflaţi ,edia aritmetica(Ma) a numerelor: 12 si 24 ; 14 , 42 si 100 ; 90 , 110 , 121 si


3.

2. Alina are 160 de lei. Ea cumpără: 4 conopide a câte 10 lei / 1, 6kg roşii a câte 5 lei
/ kg şi 20kg de cartofi care au costat 10 lei / 5kg. Căţi lei mai are Alina şi ce mai
poate cumpăra de ei?

3. Un tractorist are de arat un teren în formă de dreptungi care are : 16km lungime şi
10km lăţime. Cât are de arat tractoristul?

4. Un biciclist are de mers 30 de km, el face pe oră 600 de metri. În câte ore termină
cursa?

5. Scrieţi formulele pentru: Arie, Perimetru (pentru dreptunghi) şi Arie, Perimetru


(pentru pătrat).

6. Calculaţi:
17,642+ 15,264= 192,53-51,42=
90,356+5,642= 12,53-11,54=
54,53+53,545= 2641,6+10210,2=
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1) Calculaţi lungimile laturilor necunoscute din figurile de mai jos:

a) A b) N c) A d) A B
20 15 8 3 ? 20 20 20 ?
C ?
? B P 12 M B D C D 21 C

24
2) Aflaţi lungimea unui dreptunghi ce are lăţimea egală cu 8 5 cm şi diagonala 32 cm.

3) Calculaţi perimetrul unui romb ce are diagonalele de 24 cm şi respectiv 10 cm.

4) În triunghiul dreptunghic ABC, cu m( Â ) = 90, avem AD  BC, D(BC), AB = 15


cm şi BC = 25 cm. Calculaţi lungimile segmentelor [AC], [AD], [BD] şi [CD].

5) În triunghiul dreptunghic ABC, cu m( Â ) = 90, avem AD  BC, D(BC), AD = 9 cm


şi m( Ĉ ) = 30. Calculaţi perimetrul şi aria triunghiului.

6) În triunghiul dreptunghic ABC, cu m( Â ) = 90, avem AD  BC, D(BC), AC = 12


cm şi AD = 7,2 cm. Calculaţi lungimile segmentelor [CD], [BD], [BC] şi [AB].
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Demonstrați inegalitățile de mai jos:

2. Arătați că x2 + y2 + z2 = 1, dacă are loc egalitatea 2/x = 6/y = 9/z = 11.

3. Determinați numerele a, b, c știind că 2a/3 = 3b/5 = 5c/4 și a + b + c = 119.

4. Împărțiți numărul 132 în părți proporționale cu numerele 4; 2 și 6.

5. Aflați în cât timp pot efectua o lucrare 15 muncitori, lucrând câte 4 ore/zi, dacă aceeași
lucrare poate fi efectuată de 12 muncitori în 5 zile, lucrând câte 8 ore/zi.

6. Un tractor, mergând cu o viteză de 4,8 km/h a străbătut o distanță de 7,2 km. Ce


distanță va parcurge tractorul în același timp, dacă viteza lui se mărește cu 2,4 km/h?

7. Un tren cu viteza medie de 42 km/h parcurge distanța între două orașe în 7ore și 30
minute. Cu ce viteză trebuie să meargă pentru a parcurge aceeași distanță în 5 ore?

8. Rezolvați problema de mai jos, după datele precizate:

9. Aflați perimetrele și ariile poligoanelor regulate cu 3, 4 și 6 elemente, înscrise în cercul


C(O, R), R = 4,2 cm. Reprezentați figurile geometrice corespunzătoare poligoanelor
regulate.

10. Calculați pentru unghiuri la centru cu măsurile de 30°, 45° și 60°, ale cercului C(O,
R), R = 6 cm, lungimea arcului cuprins între laturi și aria sectorului circular
corespunzător.
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1 1
1. Să se calculeze  , ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiei ecuaţiei x 2  x  2  0.
x1 x2
2. Să se calculeze x1  x2  x1 x2 ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiei ecuaţiei x 2  2 x  2  0.
 
3. Să se determine m R , ştiind că x  R | x 2  (m  2) x  m  1  0  {1} .
4. Să se demonstreze că dacă x1 este soluţie a ecuaţiei x 2  2008x  1  0 , atunci
1
x1   2008.
x1
5. Să se demonstreze că, dacă a  R* , atunci ecuaţia ax 2  (2a  1) x  a  1  0 are două soluţii
reale distincte.
6. Să se demonstreze că pentru orice a real, ecuaţia de gradul al doilea
(1  cos a) x 2  (2 sin a) x  1  cos a  0 admite soluţii reale egale.
7. Să se determine o ecuaţie de gradul al II –lea ale cărei soluţii x1 şi x2 verifică simultan
relaţiile x1  x2  2 şi x1 x2  3.
8. Să se demonstreze că ecuaţia x 2  2 x  1  a 2  0 nu admite soluţii reale, oricare ar fi a  R* .
9. Să se determine m R , ştiind că soluţiile x1 , x2 ale ecuaţiei x 2  (2m  1) x  3m  0 verifică
realţia x1  x2  x1 x2  11.
10. Se consideră ecuaţia x 2  3x  5  0 cu soluţiile x1 şi x2 . Să se calculeze x12  x22 .
11. Se consideră ecuaţia x 2  mx  2  0 cu soluţiile x1 şi x2 . Să se determine valorile reale ale
lui m pentru care ( x1  x2 ) 2  2 x1 x2  5 .
12. Să se formeze o ecuaţie de gradul al doilea, ştiind că aceasta are soluţiile x1  2 şi x2  3 .
13. Se consideră ecuaţia x 2  x  m  0 cu soluţiile x1 şi x2 .Să se determine numărul m pentru
1 1 3
care   .
x1  1 x2  1 4
14. Să se determine valoriele reale ale numărului m pentru care x=5 este soluţie a ecuaţiei
m 2 ( x  1)  x  3m  2.
15. Să se determine m R astfel încât x 2  (m  3) x  m  3  0, pentru orice x real.
16. Să se determine valorile reale ale parametrului m ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei
x 2  (m  1) x  3  0 verifică egalitatea x1  3x2 .
17. Să se calculeze valoarea expresiei E ( x)  x 2  4 x  1 pentru x  2  5.
18. Să se determine valorile reale ale parametrului m astfel încât ecuaţia x 2  mx  9  0 sadmită
două soluţii egale.
19. Să se arate că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei x 2  x  1  0 verifică relaţia x12  x22  x1  x2  2.
1 1
20. Ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2  2008x  1  0, să se calculeze  .
x1 x2
LUNA IULIE 2015

ÎNTÂLNIREA 1: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Egalitatea de gen, egalitatea de şansă, nediscriminarea şi respectul


diversităţii

Discriminarea
Dicţionarele definesc noţiunea de
discriminare drept ”tratament incorect”,
concept aplicat mai ales în sociologie şi în
contextul teoriilor relaţiilor interetnice şi
interrasiale. Primii sociologi priveau
discriminarea ca pe o expresie a
etnocentrismului, un fenomen cultural de
dispreţuire a celui care este altfel (Cf. Oxford.
Dicţionar de sociologie, 2003, p. 179).
Aşadar, discriminarea desemnează acţiunea de
a trata pe cineva diferit, pe baza vârstei,
religiei, apartenenţei etnice, cetăţeniei,
handicapului, sexului, clasei sociale, rasei etc.
Ea este similară strategiei de găsire a ţapului
ispăşitor, când o persoană sau un grup sunt
învinovăţite pentru greşeli sau evenimente comise sau determinate de altcineva (Cf. D. Shapiro,
1995, p. 39).
Considerăm important de precizat că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi
Convenţia Naţiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare recunosc dreptul
la egalitate în faţa legii şi protecţia împotriva discriminării ca fiind drepturi universale (***,
GHID pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, 2011, p. 9).
În mod general, discriminarea reprezintă capacitatea de a percepe deosebirile, mai exact
reprezintă un comportament negativ faţă de inşi aparţinând unor grupuri despre care avem
prejudecăţi. Fenomenul numit prejudecată implică respingerea celuilalt, considerat ca membru al
unui grup faţă de care se manifestă sentimente negative. Aşadar, prejudecata este o atitudine
negativă sau o predispoziţie de a adopta un comportament negativ faţă de un grup sau faţă de
membrii acestui grup, bazată pe o generalizare eronată şi rigidă. Este o atitudine problematică, în
măsura în care aceasta impune generalizări defavorabile asupra fiecăruia dintre indivizii unui
grup anume, indiferent de diferenţele individuale existente în interiorul grupului.
Prin urmare, discriminarea derivă din prejudecăţi, dar relaţia lor complexă nu este
automată. Comportamentul nostru depinde atât de convingerile noastre, cât şi de circumstanţe
exterioare, care ne pot influenţa în adoptarea unui comportament sau al altuia. (Cf. Bourhis,
R.Y., Leyens, J.-Ph., 1997, p. 125-126) În strânsă legătură cu fenomenul discriminării se află şi
stereotipul, credinţa că un grup de oameni posedă anumite trăsături comune, fără a accepta
diferenţele individuale (D. Shapiro, 1995, p. 39), care are drept consecinţă atribuirea anumitor
trăsături insilor, pe baza apartenenţei acestora la o minoritate naţională, etnică sau socială. Şi
stereotipul influenţează percepţia insului şi împiedică orice acceptanţă deschisă, tolerantă, bazată
pe comunicare (Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 255). În societatea contemporană se pune tot
mai mult accentul pe acceptarea firească a diversităţii, a diferenţelor existente înte oameni, astfel
încât a devenit o realitate dezirabilă, care, de îndată ce prinde contur, generează, din nefericire,
numeroase probleme, din cauză că, dintr-un instinct de securitate, tindem să perpetuăm
stereotipuri. (C. Cucoş, 2000, p. 181)
În context educativ sau social, discriminarea desemnează procesele de marginalizare,
stigmatizare, dezavantajare la care sunt expuşi educabilii, la originea cărora se află motive de
ordin ideologic, naţional, rasial etc. (Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 76).
Menţionăm că legislaţia în vigoare stipulează prevederi clare care vin în sprijinul
combaterii fenomenului discriminării. Astfel, conform Articolului 29 din Convenţia cu privire la
drepturile copilului, educaţia copilului trebuie să urmărească cultivarea respectului faţă de
drepturile omului şi libertăţile fundamentale, dezvoltarea plenară a personalităţii, a vocaţiilor şi
aptitudinilor mentale şi fizice ale copilului, pregătirea copilului în asumarea responsabilităţilor
într-o societate liberă, într-un spirit de înţelegere, de pace, de toleranţă, de egalitate între sexe şi
prietenie între toate popoarele, grupurile etnice, naţionale şi religioase. (www.unicef.org)
În statele în care există minorităţi etnice, lingvistice sau religioase, copilul aparţinând
unor astfel de minorităţi nu va fi privat de dreptul la viaţa culturală proprie, de dreptul de a-şi
declara apartenenţa religioasă şi de a-şi practica propria religie. (Articolul 30 din Convenţia cu
privire la drepturile copilului, www.unicef.org)
O contribuţie semnificativă la combaterea discriminării o are educaţia religioasă, prin
caracterul deschis al acesteia, universal, dată fiind calitatea fiecărui om de fiu al lui Dumnezeu,
care doreşte ca toţi oamenii să aibă viaţă veşnică. Se exclude, aşadar, condiţionarea acesteia de
anumite repere naţionale, etnice, rasiale, de vârstă, gen sau statut social, cu nuanţe
discriminatorii, ”chemarea spre dobândirea împărăţiei cerurilor păstrându-şi în timp şi spaţiu
universalitatea” (D. Opriş, 2010, p. 95-96).

Egalitatea de gen
În cadrul organizaţiei Consiliului Europei, egalitatea de gen reprezintă o parte integrantă
a drepturilor omului şi un criteriu pentru democraţie. Articolul 14 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, încă din 1950, interzicerea discriminării bazate pe sex.
(sursa: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, http://www.echr.coe.int)
Ulterior, cercetările din domeniile psihologiei şi sociologiei s-au orientat, în anii '70,
asupra demonstrării existenţei genului, adică a demonstrării faptului că diferenţele şi diviziunile
dintre bărbaţi şi femei nu pot fi atribuite diferenţelor biologice şi că ideile culturale dominante
despre masculinitate şi feminitate nu sunt decât stereotipuri care corespund realităţii
contemporane. La adresa conceptului de gen au existat o serie de critici, ilustrate în literatura de
specialitate. Una dintre acestea stipulează faptul că acest concept se bazează pe o falsă dihotomie
între biologic şi social, pornind de la o critică mai generală care atrăgea atenţia asupra faptului că
sociologia a avut tendinţa de a privi omul social ca fiind lipsit de suflet, copilul ca pe o tabula
rasa pe care socializarea poate scrie după dorinţă, pentru a produce conştiinţa şi acţiunea socială.
O a doua critică se referă la modul în care conceptul de gen se concentrează asupra diferenţelor
dintre bărbaţi şi femei, în privinţa puterii şi a dominării. Dacă se recunoaşte faptul că există o
nevoie de a trata diferenţele biologice şi structurile de punere în relaţie cu construcţia socială
elaborată a diferenţei, utilizarea conceptului de gen are marele avantaj că încurajează studiul
masculinităţii şi feminităţii, al relaţiilor dintre sexe şi al poziţiei sociale a femeilor; el încurajează
recunoaşterea diversităţii şi schimbării istorice şi culturale în locul unei analize universalizante
(Cf. Oxford. Dicţionar de sociologie, 2003, p. 254).
În ultimii ani, în studiul relaţiilor
dintre sexe, a fost aplicat conceptul de
discriminare, respectiv sintagma drepturile
femeii, ambele utilizate pentru a sublinia că
drepturile femeii sunt drepturi ale omului, la
care femeilor sunt îndreptăţite, doar pentru că
sunt oameni. Discriminarea femeilor, potrivit
Convenţiei privind Eliminarea Tuturor
Formelor de Discriminare a Femeilor
desemnează ”orice distincţie, excludere sau
restricţie din motive de sex, care are scopul
sau efectul de a afecta sau anula
recunoaşterea, beneficierea sau exercitarea de
către femei a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în domeniul politic, economic,
social, cultural sau în orice alt domeniu” (***, REPERE, 2004, p. 385).
Rolurile tradiţionale ale femeii în societate stau, într-adevăr, la baza unui conflict între
valorile profesionale şi de sex-rol – tradiţionale şi moderne – exprimat într-o ambivalenţă a
expectanţei sociale faţă de femei. Cu toate acestea, în societatea contemporană, se remarcă
orientarea profesională a fetelor către domenii şi poziţii tradiţional masculine, tendinţă încurajată
de concurenţa şi dinamica înregistrate pe piaţa locurilor de muncă, unde se promovează
competenţa şi performanţa pe de o parte, pe de altă parte însă subzistă estimările social-
tradiţionale legate de decalajul de potenţial intelectual, creativ, motivaţional, de efort etc. dintre
femei şi bărbaţi, în favoarea celor din urmă. (Cf. C. Creţu, 1997, p. 86) În acest context,
considerăm că o atitudine corespunzătoare din partea părinţilor şi a cadrelor didactice faţă de
problematica sex-rolului influenţează în măsură considerabilă alegerea şi evoluţia profesională a
fetelor.
Pornindu-se de la premisa că fetele evită într-o mare măsură angajarea în domeniul
matematicii, în ultimii ani au fost cercetate diferenţele de abilităţi intelectuale dintre sexe,
îndeosebi în domeniul performanţei în studiul matematicii. Rezultatele cercetărilor întreprinse au
reliefat că diferenţele fete/băieţi în studiul matematicii, din punct de vedere al numărului de
candidaţi şi al notelor obţinute curent, s-au redus continuu în ultimele decenii, cu o singură, dar
importantă, excepţie: accesul proporţional egal al fetelor la segmentul de vârf la performanţei.
”Suveranitatea sexului masculin în competiţiile naţionale şi internaţionale organizate pentru
diferite nivele de vârstă este explicată prin invocarea, nu întotdeauna argumentată, a patru
categorii de factori diferenţiatori: biologici, abilităţi vizualizare spaţială, dimensiunile cantitative
şi calitative ale antrenamentului în studiul matematicii şi percepţia sau atitudinea faţă de
aptitudinile pentru matematică” (C. Creţu, 1997, p. 86-87).
Egalitatea de şansă
Dreptul la egalitate de şanse este un drept fundamental. Un document de bază al UE în
care este stipulat dreptul la egalitate de şanse este Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii
Europene (2012) în care se prevede faptul că toate persoanele sunt egale în faţa legii şi se
interzice orice formă de discriminare, în special discriminarea pe motive de sex, rasă, culoare,
origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri politice sau de altă
natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea
sexuală (Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 2012, http://anp.gov.ro).
Egalitatea de şansă este o sintagmă cu implicaţii sociale complexe care, în contextul
învăţământului ar putea viza cel puţin două aspecte:
- egalizarea şanselor de acces la instruire (intrarea în sistemul de învăţământ în orice
treaptă);
- egalizarea şanselor de reuşită în activitatea de instruire (asigurarea condiţiilor
pedagogice necesare pentru optimizarea raportului dintre intrarea în sistem şi ieşirea
din sistem, valorificabil în termeni de evaluare formativă/continuă în orice treaptă
şcolară sau preşcolară) (Cf. Cristea, S., 2000, p. 126-127).
Un element esenţial pentru garantarea progresului în atingerea obiectivului egalităţii de
şanse îl constituie promovarea bunelor practici.
În context instructiv-educativ, egalitatea de şansă este identificabilă la nivelul practicii
instruirii diferenţiate. Aceasta presupune adaptarea procesului instruirii la particularităţile
psihofizice ale fiecărui elev, pentru a asigura o dezvoltare integrală optimă şi o orientare
eficientă a aptitudinilor proprii, cu scopul integrării optime în activitatea socială. Ea valorifică
fundamentele filozofice şi tehnologice ale strategiei speciale de proiectare curriculară a activităţii
didactice/educative, susţinând resursele de educabilitate maximă ale fiecărui elev, realizabile în
condiţii de egalizare a şanselor de reuşită şcolară. (Cf. Cristea, S., 2000, p. 99-100)
Punctul de plecare al pedagogiei diferenţiate îl reprezintă analiza eterogenităţii
educabililor, sub următoarele aspecte:
- Eterogenitatea determinată socioeconomic (condiţii materiale ale familiei/elevului,
ale organizaţiei şcolare şi ale comunităţii locale respective);
- Eterogenitatea determinată sociocultural (evidentă la nivelul limbajului, al valorilor
dobândite de educabil în familie, în mediul comunităţii educative locale, în grupurile
nonformale şi informale frecventate etc.);
- Eterogenitatea determinată de calitatea psihopedagogică a familiei (poziţia adoptată
faţă de elev: activism, pasivitate, coerenţă sau incoerenţă);
- Eterogenitatea determinată de calitatea organizaţiei şcolare (resurse materiale şi
umane);
- Eterogenitatea determinată de caracteristicile psihosociale ale elevului (motivaţie şi
afectivitate diferite angajate în învăţare, vârsta diferit a educabililor dintr-o clasă,
ritmuri de învăţare diferite, modalităţi diferite de organizare a timpului acordat
învăţării, stiluri cognitive diferite, strategii de învăţare diferite);
- Eterogenitatea determinată la nivelul modalităţilor de comunicare şi exprimare ale
elevului (diferite prin ponderea limbajului intern/extern, oral/scris,
situativ/contextual, cu reacţie rapidă/lentă, cu organizare structurată/spontană, cu
implicaţii individuale/colective);
- Eterogenitatea determinată la nivelul modalităţilor de dobândire a cunoştinţelor
(tip de memorie: primară/pe termen scurt, secundară/pe termen lung, tipul de gândire
etc.) (Cf. Cristea, S., 2000, p. 101-102).

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Șanse egale pentru toți (text-suport din literatura pentru copii şi tineret,
la alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Li se oferă copiilor fişe cu textul-suport (de exemplu, un fragment dintr-unul din
romanele Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain; Aventurile lui Huckleberry Finn,
de Mark Twain etc.); se citeşte şi se discută textul din perspectiva diferenţelor dintre
personaje (de exemplu, oameni albi şi oameni de culoare)
 Pe o masă, profesorul așează imagini cu diferite tipuri de oameni, printate de pe internet;
 Li se propune elevilor să-și imagineze că sunt administratori de firmă și sunt puși să
aleagă câte 3 imagini pentru viitorii angajați;
 Fiecare elev își va justifica alegerea făcută;
 Pe o planşă elevii vor lipi imaginile cu persoanele alese, iar pe altă planșă vor lipi
imaginile cu cei respinşi;
 Pe o coală vor nota aspectele negative pentru care nu au fost alese anumite tipare de
oameni;
 Se vor purta discuții cu elevii pentru a înțelege faptul că cei „nealeși” nu sunt diferiți. Ei
sunt la fel ca noi.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII

TITLUL ACTIVITĂȚII:
Șanse egale pentru toți
SCOP
Determinarea elevilor de a înțelege că toți oamenii sunt egali și că trebuie eliminte
discriminarea și prejudecățile

OBIECTIVE

să enumere criteriile pe baza cărora își aleg prietenii apropiați;


să prezinte trăsăturile pozitive ale unui prieten;
să numească - din punctul lor de vedere- , trăsăturile negative ale unei persoane;
să explice de ce nu îi acceptă pe toți.

RESURSE ALOCATE:
Resurse umane: grupul țintă înscris în proiect,profesorul, preotul
Resurse materiale: imagini, planșe, culori, foarfecă, lipici.

DURATA: 60 minute

ACTIVITĂȚI:
 Li se oferă copiilor fişe cu textul-suport (de exemplu, un fragment dintr-unul din
romanele Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain; Aventurile lui Huckleberry Finn,
de Mark Twain etc.); se citeşte şi se discută textul din perspectiva diferenţelor dintre
personaje (de exemplu, oameni albi şi oameni de culoare)
 Pe o masă, profesorul așează imagini cu diferite tipuri de oameni, printate de pe internet;
 Li se propune elevilor să-și imagineze că sunt administratori de firmă și sunt puși să
aleagă câte 3 imagini pentru viitorii angajați;
 Fiecare elev își va justifica alegerea făcută;
 Pe o planşă elevii vor lipi imaginile cu persoanele alese, iar pe altă planșă vor lipi
imaginile cu cei respinşi;
 Pe o coală vor nota aspectele negative pentru care nu au fost alese anumite tipare de
oameni;
 Se vor purta discuții cu elevii pentru a înțelege faptul că cei „nealeși” nu sunt diferiți. Ei
sunt la fel ca noi.

REZULTATE AȘTEPTATE
conștientizarea faptului că toți suntem egali;
includerea tuturor persoanelor în viața socială;
eliminarea prejudecăților;
încercarea de acceptare a tuturor așa cum sunt.

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC

Clasa: a-X-a
Obiectul: Matematică. Algebră.
Titlul capitolului: Metode de numărare
Titlul lecţiei: Binomul lui Newton
Scopuri-Informativ: dobândirea cunoştiinţelor generale despre dezvoltarea binomului lui
Newton, despre termenul general al dezvoltării binomului lui Newton
- Formativ: formarea deprinderilor de a dezvolta un binom, de a determina un termen al
binomului în diverse situaţii.
Conţinutul lecţiei:
1.Actualizarea noţiunii de binom.
2.Actulizarea formulei lui Newton de dezvoltare a unui binom.
3.Recapitularea formulei termenului general al dezvoltării binomului lui Newton.
4.Aplicaţii.
Obiective operaţionale:
 Identificarea situaţiilor în care se aplică formula lui Newton de dezvoltare a unui binom.
 Aplicarea adecvată a formulei termenului general al dezvoltării binomului lui Newton.
 Îmbinarea metodelor de rezolvare a diverselor probleme.
Tipul lecţiei: de fixare a cunoştiinţelor şi formare a deprinderilor
Strategii didactice: deductivă, algoritmică, dirijată sau semidirijată.
Metode de învăţământ:
1. Metode de comunicare: - expunerea
- explicaţia
- comunicarea

2. Metode de descoperire: -observaţia


-demonstraţia
3. Metode de acţiune: -exerciţiul.
Mijloace de evaluare: chestionare orală, fişe de lucru.
Organizarea elevilor : frontală.
Bibliografie:
- Marius Burtea, Georgeta Burtea, „Matematica”, Manual pentru clasa a-X-a, TC+CD, Editura
Carminis, Piteşti, 2005
- Mihai Crăciun, Tatiana Saulea, „Matematică”, Culegere de probleme pentru clasa aXa, Editura
Fair Partners, Bucureşti 2005
- Marius Burtea, Georgeta Burtea, „Matematica”, Culegere de probleme pentru clasa a X-a ,
TC+CD, Editura Carminis, Piteşti, 2005
Desfăşurarea metodică a lecţiei

1. Moment organizatoric
- consemnarea prezenţei elevilor
- verificarea aspectului general al clasei, existenţa buretelui, a cretei

2. Verificarea temei
- profesorul verifică tema pentru acasă
- elevii vor preciza dacă sunt exerciţii neefectuate, iar acestea vor fi lucrate la tablă

3. Desfăşurarea lecţiei
Profesorul anunţă tema lecţiei „Aplicaţii la formula lui Newton de dezvoltare a binomului”
şi obiectivele lecţiei.
Profesorul cere elevilor să spună formula de dezvoltare a binomului, formula termenului
general al dezvoltării, numărul termenilor dezvoltării şi să identifice coeficienţii binomiali ai
dezvoltării sau coeficienţii dezvoltării (evidenţiind diferenţa dintre ei).
Formula lui Newton de dezvoltare a binomului este:
(a+b)n=Cn0an+Cn1an-1b+…+Cnn-1abn-1+Cnnbn, dezvoltarea având n+1 termeni.
Termenul general al dezvoltării este Tk+1=Cnkan-kbk.Coeficienţii binomiali ai dezvoltării sunt Cn0,
Cn1, Cn2, …, Cnn care pot fi diferiţi de coeficienţii dezvoltării datorită constantelor ce apar în
exprimarea lui a sau b.
Sunt propuse spre rezolvare următoarele probleme:
1) Să se dezvolte: (2a-1) 5.
Rezolvare:
(2a-1)5= C50 (2a)5  C51 (2a)4 (1)1  C52 (2a)3 (1)2  C53 (2a)2 (1)3  C54 (2a)1 (1)4  C55 (1)5
=32a5-80a4+80a3-40a2+10a-1

2) Să se determine:
a) termenul al patrulea al dezvoltării (a+3b)4;
b) termenul din mijloc al dezvoltării ( x x  x3 )12 .
Rezolvare:
a) T4=T3+1=C43a(3b)3=108ab3;
b) Termenul din mijloc al dezvoltării este T7=T6+1= C126 ( x x )6 ( x3 )6 = C126 x 27 .

3) Să se determine termenul:
a) care conţine a7 în dezvoltarea ( a  24 a ) 20 ;
1 15
b) care nu conţine x în dezvoltarea (3x 2  ) .
4
x2
Rezolvare:
40k
40  k
k
a) Tk+1= C20 ( a )20k (24 a ) k = C15k a 4 2k şi deci  7 ecuaţie în k care are soluţia
4
k=12.Termenul care conţine a7 este T13.
605 k
2 15k 1 k 15k 60  5k
k
b) Tk+1= C (3x )
15 ( k
) =C 3 15 x 2
. Rezultă =0. Deci k=12. Termenul
4
x 2 2
căutat este T13.

4) Să se determine n şi x ştiind că suma coeficienţilor binomiali de rang par ai dezvoltării


( x  xlg x ) n este 16, iar termenul al treilea al dezvoltării este egal cu 1 000 000.

Rezolvare:
Suma coeficienţilor binomiali de rang par ai dezvoltării ( x  xlg x ) n este egală cu 2n-1 şi
deci 2n-1=16. Rezultă n=5.
Termenul al treilea T3= C52 x3 ( x lg x ) 2 =1 000 000. Rezultă 10 x32 lg x  1000000 .
Ecuaţia (3  2 lg x) lg x  5 este de gradul doi în lgx cu soluţiile lgx=1 şi
5
lgx=- . Soluţiile sunt
2
1
x=10 şi x= .
105
5) Să se determine numărul termenilor raţionali ai dezvoltării (3 2  2 )60 .
Rezolvare:
60k k
60k
Termenul general Tk+1= C ( 2 ) ( 2 ) = C 2 2 .Termenii raţionali au puteri cu
k 3
60
k k
60
3 2

exponent întreg.Deci 60-k este multiplu de 3  k este multiplu de 3 şi k este multiplu de 2  k


este multiplu de 6. Deci sunt 11 valori pe care le poate lua k.
Dezvoltarea are 11 termeni raţionali.

În încheiere se recapitulează noţiunile folosite şi tipurile de aplicaţii la care s-au utilizat


formula lui Newton şi formula termenului general.
Elevilor li se propun următoare probleme ca temă pentru acasă.
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Uneşte punctele în ordine crescătoare şi colorează!


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a

78-albastru deschis; 32-negru; 64-alb; 14-verde; 72-gri; 189-alb; 110-albastru; 25- portocaliu;
49-roşu; 28-roz; 31-maro.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

Cercetaşii
1. Calculând corect, veţi descoperi câte alune consumă Riţa-Veveriţa şi câte mure
mănâncă Ursuleţul-Martinel. Comparaţi rezultatele.

Riţa-Veveriţa:
250-(7x7-48:6+5x9)=

Ursuleţul Martinel:
571+81:9+(7x5-9x8)=

2. Calculaţi: câte flori sunt în gradină?


În grădina ce-o iubesc,
Flori frumoase înfloresc.
Luni ,şase am numărat,
Însă zilnic s-au dublat.
Am mers în grădină apoi
Să le număr până joi.
Îmi puteţi voi spune oare
Câte flori priveau la soare?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Scrie câte sute sunt în fiecare dintre numerele:


1 236 400, 5 003 256, 1 950 004, 4 200 304.

2. Exprimă următoarele numere în unităti :


325 mii, 805 sute, 37 sute şi 97 unităţi.

3. Se dau numerele:
1 530 623, 4 050 001, 3 599 999.
a) scrie în litere fiecare dintre numere ;
b) găseste predecesorul şi succesorul fiecăruia dintre numerele date;
c) numeste numărul de mii, sute şi zeci din fiecare dintre cele trei numere;
d) precizează valoarea cifrei 5 din fiecare număr.

4. Scrie numărul care are 400 unităti în clasa milioanelor, 2 unităti în clasa miilor şi 3 zeci
în clasa unitătilor. Scrie acum numărul sub formă de sumă de clase. Reprezintă numărul 8
003 706 sub formă de sumă de clase.

5. Câte zerouri trebuie să scrii la dreapta cifrei 4 pentru a obtine numerele: patru sute;
patruzeci de mii; patru milioane; patru sute de mii; patruzeci de milioane?

6. Fără să scrii, găseste câte cifre are numărul:


a) trei mii două sute patru;
b) sase milioane trei sute patruzeci şi opt de mii.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Veverițele Chip și Dale socotesc ce cantitate de alune au în stoc, după sosirea


primăverii:
3( 2,15 kg + 425,3 dag) – 2(83,19 hg – 15,4hg).
Aflați ce cantitate de alune au în stoc.

2. Ursulețul Pooh, odată cu sosirea primăverii, a vrut să socotească numărul de vase cu


faguri de miere din cămară, dar are nevoie de ajutor... A observat că dacă așează câte 4
faguri în vase, doi faguri rămân afară, iar dacă așează câte 5 faguri în vase, rămân 3 vase
goale. Aflați câți faguri și câte vase are.

3. Albă ca zăpada, are într-un coș mai puțin de 35 de fragi. Aflați câte fragi are știind că
dacă împarte piticilor câte 4 fragi, în coș îi rămân 6 fragi, iar dacă împarte piticilor câte 3
fragi, mai poate pregăti și o tartă din 13 fragi.

4. Cenușăreasa, trebuie să care apă, pentru consumul casnic, necesar surorilor și a mamei
vitrege, care se pregătesc pentru bal. Are de făcut trei transporturi, în care să aducă a, b, c
cantități de apă. Aflați câtă apă a cărat, știind că a = b – 2, a + b = 20 litri de apă, ac + bc
= 300 litri de apă.

5. Aflați media aritmetică a numărului de nuci de cocos culese de Mowgli în trei zile
consecutive știind că Baloo a calculat mediile aritmetice ale nucilor de cocos culese,
respectiv, în primele două zile 16 nuci de cocos, în ultimele două zile 19 nuci de cocos,
iar în prima și în a treia zi 18 nuci de cocos.

6. Doi copii doresc să afle ce prețuri au trei jucării: un fluture, un urs și un miel, deoarece
au economisit 50 lei și ar dori să vadă dacă le pot cumpăra. Pentru fluture și miel ar mai
primi rest 2,30 lei din suma de 25 lei. Pentru miel și urs ar mai primi rest 1,05 lei din
suma de 35 lei. Pentru fluture și urs ar mai primi restul de 3.75 lei din suma de 40 lei.
Ajutați-i să determine prețurile jucăriilor și dacă le pot cumpăra din banii economisiți.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1) Calculaţi lungimea diagonalei unui pătrat cu latura l.

2) Calculaţi lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de lungime:


a) 4 cm; b) 18 cm; c) 7 3 cm; d) 9 2 cm.

3) Calculaţi lungimea laturii unui pătrat cu diagonala de lungime:


a) 12 2 cm; b) 10 cm; c) 24 3 cm; d) 9 10 cm.

4) Calculaţi lungimea înălţimii unui triunghi echilateral cu latura l.

5) Calculaţi lungimea înălţimii unui triunghi echilateral cu latura de lungime:


8 3
a) 8 cm; b) 6 3 cm; c) 15 2 cm; d) cm.
3

6) Calculaţi lungimea laturii unui triunghi echilateral cu înălţimea de:


a) 14 3 cm; b) 6 cm; c) 18 2 cm; d) 15 6 m.

7) Fie rombul ABCD cu latura de 9 cm şi m( B̂ ) = 120. Calculaţi:


a) lungimea diagonalei AC; b) distanţa de la punctul B la latura AD.

8) Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu cateta de 12 cm.

9) Aflaţi lungimea catetei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu ipotenuza de 8 3 cm.

10) În trapezul isoscel ABCD, cu AB // CD, avem ACBC, AB = 24 3 cm şi m( Â ) =


60. Calculaţi lungimea diagonalei trapezului.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

Co
- 1 mpl
etaţi
2
pe
- - 3 oriz
onta
4 lă cu
den
- - 5 umir
ile
6 core
cte,
- 7 folo
sind
noţi
unile dobândite în cadrul capitolului „Funcţii”


1. Mulţimea formată din perechile x, f  x  
2. Mulţimea de definiţie
3. Poate fi dată prin asocieri directe ale elementelor, prin text sau prin formule
4. Mulţimea în care funcţia ia valori
5. Mod de a reprezenta o funcţie
6. Mod de a reprezenta o funcţie
7. Axa notată Ox .
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2  x  x.


2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei x  1  5  x.
3. Să se rezolve în R ecuaţia x  5  2.
4. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei x 2  x  2  2.
5. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 7  x  1.
6. Să se rezolve ecuaţia x  1  x  1.
7. Să se rezolve ecuaţia x2  x  2  x  2 .
8. Să se rezolve ecuaţia 5  x 2  2.
9. Să se rezolve ecuaţia x2  4  x  2  0 .
10. Să se rezolve ecuaţia x2 1  0 .
11. Să se rezolve ecuaţia 3x  4  2 x .
12. Să se rezolve ecuaţia 3
x3  x  1  x
13. Să se rezolve ecuaţia x 2  2 x  3  2 3.
14. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x  1  x 2  x  2.
15. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x  1  2  0.
16. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 1  x  2
ÎNTÂLNIREA 2: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Servicii de orientare și consiliere pentru îmbunătățirea educației

Acceptarea necondiționată se bazează pe faptul că ființa umană este valoroasă și


pozitivă prin esența sa, precum și pe faptul că are capacitatea de a face alegeri libere și
responsabile. Ea include recunoașterea demnității umane și a valorii personale a fiecărei
persoane în parte, în toate aspectele sale (cu punctele tari și slabe, cu calități și defecte, cu
atitudini pozitive și negative etc.). Acceptarea exclude condiționarea aprecierii de un anume
aspect: „Te voi aprecia dacă...”.
„Acceptarea necondiționată nu este echivalentă cu aprobarea oricărei atitudini
sau a oricărui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu simpatie și toleranță.
Acceptarea unei perosoane nu presupune nici aprobarea, nici dezaprobarea a ceea ce
spune sau simte persoana. Este acceptarea modului în care persoana simte sau crede în
mod diferit de ceilalți. Nu este indicată utilizarea evaluărilor de genul : «nu ar trebui
să simți așa», «băieții nu trebuie să plângă», «fetele nu se poartă niciodată așa». Riscul
aprobării sau dezaprobării este că elevul își percepe valoarea numai prin interpretările
și evaluările pe care pe face profesorul în situația de aprobare sau dezaprobare a
11
comportamentelor sale” .
Empatia12 este capacitatea de a te transpune în locul unei alte persoane. Emapatia nu
este nici identificare cu o persoană, nici milă sau compasiune și nici simpatie. Cel care a
introdus termenul de empatie în terapie este psihoterapeutul Carl Rogers (1902-1987), la rândul
lui preluându-l din estetică. Pentru Rogers, a fi empatic înseamnă „a percepe cadrul de
referință al altuia cu acuratețe, cu toate componentele sale emoționale și semnificațiile care-i
aparțin ca și cum ai fi cealaltă persoană, dar fără a pierde din vedere condiția de ca și cum”.
Congruența se referă la concordanța dintre comportamentul consilierului și
convingerile, emoțiile și valorile sale personale. Falsitatea și prefăcătoria va conduce inevitabil la
pierderea relației de încredere între consilier și elevi și la compromiterea activității.
Colaborarea este abilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane
în deciziile de dezvoltare personală. Relația este de respect și parteneriat, iar nu de transmitere
de informații de la „expert” la „novice”. Profesorul-consilier este un catalizator și un facilitator
al procesului de dezvoltare personală a copilului sau a adolescentului. De aceea profesorul nu
oferă răspunsuri, ci ajută tinerii să găsească soluții la propriile probleme.
Gândirea pozitivă reflectă viziunea generală a consilierului în valoarea omului, în
capacitatea sa de a se dezvolta, de a-și îmbunătăți dezvoltarea și performanțele.

11
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 27.
12
Psih. Lect. Dr. Beatrice Adriana BALGIU, „Empatie și psihoterapie”, în Revista Medicală
Română, vol. LIV, nr. 2, 2007, art. 8, pp. 90-92, online la
Asociația Medicală Română,
http://www.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2007.2/RMR_Nr-2_2007_Art-08.pdf , la 25
iunie 2014.
Responsabilitatea „se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale
consilierii, prin prevenirea utilizării cunoștințelor și metodelor de consiliere, prin evitarea
oricărei acțiuni care interferează cu starea de bine a celor consiliați”13.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Știu ce simți tu! (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la
alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Se citeşte şi se discută un fragment, la alegere, dintr-un text literar (de exemplu, Cuore,
inimă de copil, de Edmondo de Amicis, Un om năcăjit, de Mihail Sadoveanu etc.).
 Vizionarea de către elevi și profesor a unei secvențe de film (sursa: Youtube) care
prezintă o stare conflictuală între două personaje.
 Elevii descriu evenimentele surprinse în film în ordinea cronologică evidențiind stările
emoționale ale personajelor.
 Profesorul definește ce reprezintă empatia și cum ne poate ajuta în cadrul relațiilor
interumane.
 Joc de rol: Ştiu ce simți tu! (elevii se împart în două tabere de lucru și identifică
credințele, gândurile care au provocat stările emoționale ale personajelor).
 La finalul jocului se prezintă concluziile celor două grupe.
 Se redactează o scrisoare de către fiecare elev pentru personajele din film în care descriu
cum s-au simțit în timpul jocului și identifică o situație similară din viața lor.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


I. Titlul activității
Știu ce simți tu!

II. Scop
Dezvoltarea capacității de a înțelege perspectiva și sentimentele celorlalți (de a empatiza)

III. Obiective
Să identifice stările emoționale ale personajelor dintr-o secvență de film vizionată.
Să enumere cauzele care au dus la stările emoționale respective.
Să definească ce reprezintă sentimentul de empatie.
Să evidențieze importanța empatiei în cadrul relațiilor interumane.

13
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 30.
Să descrie cum s-au simțit în cadrul jocului de rol.
Să redacteze un mesaj adresat personajelor din film.
Să identifice câteva domenii în care internetul este necesar
Să specifice avantajele/dezavantajele internetului

IV. Resurse alocate


Resurse umane: Elevii, profesorul
Resurse materiale: Calculator, videoproiector, coli de hârtie A4, flipchart, ecran de proiecție,
pixuri, carioci.

V. Durata
60 minute

VI. Activități
 Se citeşte şi se discută un fragment, la alegere, dintr-un text literar (de exemplu, Cuore,
inimă de copil, de Edmondo de Amicis, Un om năcăjit, de Mihail Sadoveanu etc.)
 Vizionarea de către elevi și profesor a unei secvențe de film (sursa: Youtube) care
prezintă o stare conflictuală între două personaje.
 Elevii descriu evenimentele surprinse în film în ordinea cronologică evidențiind stările
emoționale ale personajelor.
 Profesorul definește ce reprezintă empatia și cum ne poate ajuta în cadrul relațiilor
interumane.
 Joc de rol: Ştiu ce simți tu! (elevii se împart în două tabere de lucru și identifică
credințele, gândurile care au provocat stările emoționale ale personajelor).
 La finalul jocului se prezintă concluziile celor două grupe.
 Se redactează o scrisoare de către fiecare elev pentru personajele din film în care descriu
cum s-au simțit în timpul jocului și identifică o situație similară din viața lor.

VII. Rezultate așteptate


Elevii vor înțelege ce înseamnă a empatiza șii cum ne poate ajuta în relațiile noastre cu
ceilalți.
Elevii vor dobândi capacitatea de a înțelege perspectiva și sentimentele celor din jur, astfel
încât să-i poată ajuta pe cei cu dificultăți emoționale.
VIII. Probleme anticipate
Capacitatea unor elevi de a surprinde stările emoționale ale personajelor din filmul vizionat.
Capacitatea unor elevi de a-și depăși propriile limite emoționale și de a înțelege stările
emoționale ale celorlalți.

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.

PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Disciplina: Elemente de Matematică aplicată
Unitatea de învăţare: Adunarea/ scăderea nr. naturale mai mici sau egale cu 100, cu trecere
peste ordin
Tema: Adunarea a două numere naturale formate din zeci şi unităţi
Tipul lecţiei: mixtă
Obiective operaţionale:
Cognitive: O1 - să adune două numere naturale formate din zeci şi unităţi;
O2- să folosească corect terminologia matematică;
O 3 - să rezolve probleme de adunare a două numere naturale formate din zeci şi
unităţi;
O4 - să compună probleme de adunare;
Afective: -să stabilească relaţii de colaborare în timpul lucrului în echipă;
-să manifeste spirit competitiv, constructiv în orele de matematică
Psihomotorii : - să-şi coordoneze mişcările pentru a realiza corect sarcinile de lucru.
Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, problematizarea, munca independentă, munca în
perechi
Material didactic: fişe de lucru, material pentru munca în perechi, exerciţii şi probleme
alese pentru lucrul frontal
Forme de organizare: frontală, individuală, în perechi
Material bibliografic:
Programa şcolară pentru matematică (clasele V- VIII, DMS)
Matematica distractivă pentru clasele I-IV, ARAMIS 2006
Matematica pentru şcoli ajutătoare, manual pentru clasa a V-a, 1996

n Secvenţele O Conţinutul instructiv-educativ


r lecţiei
1 Moment Asigur climatul adecvat desfăşurării lecţiei şi pregătesc
organizatoric materialele necesare.
2 Verificarea Verific cantitativ şi calitativ tema pentru acasă.
temei pentru
acasă
3 Captarea Prezintă elevilor o ghicitoare:
atenției- „16 broaşte au stat pe lac,
Toate strigau oac, oac, oac!
10 au venit îndată.
Câte broaşte au rămas
Să ne –ncânte cu-al lor glas?”
4 Anunţarea Anunţ titlul lecţiei şi-l notez la tablă.
temei şi a Prezent obiectivele le ţiei în termeni accesibili elevilor
obiectivelor
5 Dirijarea O TERMINOLOGIA MATEMATICII
învățării 2 - Cum se numesc numerele care se adună?
- Cum se numeste rezultatul adunării?
EXERCIŢII DE CALCUL MINTAL
7+2=? , 6+4=? , 3+6=? , 10+5=?
Mă gândesc la un număr.
Îl adun cu 4 şi obțin 10. La ce număr m-am gândit?
Care este numărul cu 5 mai
mare decât 10 ?
EXERCIȚII DE ADUNARE (pe caiet şi la tablă)
14 + 15=
O 65 + 12=
1 36 + 20 =
56 + 38 =
Află suma numerelor: 45 şi 12.
Află numărul cu 22 mai mare decât 50.
PROBLEME
O Dan are 17 ani, iar sora lui cu 10 ani mai mult. Câţi ani
are sora lui Dan?
3 Într-o cutie sunt 30 de bile albe şi 25 bile roşii. Câte bile
sunt în cutie?
O Compune o problemă după următorul exerciţiu:
4 20 + 35 =
6 Evaluarea Distribui elevilor o fişă de lucru și explic sarcinile de
. cunoșt. lucru. Anexa 1
Realizez evaluarea și autoevaluarea rezultatelor
Obținerea Elevii vor primi dintr-un coşuleţ floricele sau frunze, iar pe
retenției și verso se vor afla diferite exerciţii sau probleme pe care vor
a trebui să le rezolve la tablă,
transferului Anexa 2
După ce va rezolva exerciţiul/problema, elevul va prinde
floarea/frunza în copăcel.
Aprecieri şi Fac aprecieri asupra modului de participare al elevilor la
recomand. lecție. Cei mai activi primesc calificative. Anunţ tema
pt.acasă
Anexa 1

Nume...................
Fişă de lucru
1 Calculează:
23 + 61+ 20+ 37+
15 18 47 62

2.Calculează şi uneşte cu rezultatul corect:


24 + 13 = 56
35 + 21 = 37
53 + 46 = 99
85
3. Pe un raft sunt 23 de cărţi şi pe altul 25 de cărţi. Câte cărţi sunt pe cele două rafturi?
........................................................
R=.................

Anexa 2

30+15= 53+ 36 =

56 + 40 = 67 + 32 =
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

1. Uneşte numerele în ordine crescǎtoare:

2. Recitǎ şi numǎrǎ cu mine:


ZECE negri mititei NOUĂ negri mititei OPT negri mititei
au mâncat la ouă, mâncau porumb copt, au băut lapte,
unul s-a intoxicat unul s-a-necat c-un bob unul a băut prea mult
... şi-au rămas doar 9. ... şi-au rămas doar 8 .... şi-au rămas doar 7.

ŞAPTE negri mititei ŞASE negri mititei CINCI negri mititei


purtau mărgele lucioase, au cumpărat ieri opinci, s-au dus la teatru,
unul din ei le-a vândut unul s-a împiedicat unul s-a făcut artist
... şi-au rămas doar 6. ... şi-au rămas doar 5. ... şi-au rămas doar 4.

PATRU negri mititei TREI negri mititei DOI negri mititei


au sădit ardei, goleau un butoi, au tras cu tunul,
unu-a obosit din ei unul s-a cam ameţit unul a făcut explozie
... şi-au rămas doar 3. ... şi-au rămas doar 2. ... şi-au rămas doar 1.

3. Biletul câştigător!
Ionel a jucat la Bingo şi a câştigat. Ce numere erau înscrise pe biletul lui, dacă acestea
sunt numere formate din zeci şi unităţi la care cifra zecilor este cu 1 mai mare decât cifra
unităţilor?

4. Câte numere naturale scrise cu cifre consecutive sunt de la 20 până la 80?

5. De câte ori folosim cifra 7 pentru a scrie numerele naturale de la 10 la 90?

6. Scrieţi toate numerele de forma ab care au suma cifrelor 6.


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1.Continuă numărătoarea:
a) 47; 48;….;…..;…..;…..; 53
b) 65; 66; 67;…..;…..;…..;…..
c) 73; 72; ….;…..; 69;…..;…..
d) 92; 91;…..;…..;…..;…..; 86

2.Incercuieşte:
a) numai cifra unităţilor: 47; 62; 99; 50;
b) numai cifra zecilor: 69; 71; 6; 88

3. Un lift pleacă de la etajul 8, coboară la 2, apoi urcă 6 etaje şi coboară 3. La ce etaj este acum?
a) 8 b) 3 c) 7 d) 5 e) 1

4. Câte triunghiuri sunt desenate în figura alăturată?


a) 5 b) 7 c) 11 d) 9 e) 10

5. Calculaţi: 10- 9+ 8- 7+ 6- 5+ 4- 3+ 2- 1=

a) 8 b) 5 c) 3 d) 7 e) 4

6. Câte numere cu două cifre egale existî?


a) 2 b) 5 c) 6 d) 9 e) 10

7. Arborele din faţa casei îi şopteşte Mihaelei:


- Sunt trist. Ieri mai aveam încă 8 frunze, când vântul rece al toamnei mi-a smuls
jumătate dintre ele. Astăzi, jumătate din cele rămase au căzut şi ele. Desenează arborelui frunzele
care i-au rămas.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

Pictorii
1. Rezolvaţi exerciţiile. Căutaţi rezultatul pe floare,apoi coloraţi cu aceeaşi culoare fluturele şi
floarea găsită.

13+72:8+5×4
95-8×5+13 55:5+7×3

24×2+13×3

6×6:6+6
9×4+7×7

32
68 12
85

42
87
32
2. Desenaţi fluturi cu aripioarele sub formă de inimă!

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Într-un magazin de aparatură electrocasnică, toate preturile au fost majorate cu 85 375


lei. Găseste alte expreşii care să înlocuiască „au fost majorate”. Cu ce preţ vor fi vândute
aparatele care costă:
a) 5 700 839 lei? b) 128 975 lei? c) 400 567 lei? d) 12 800 475 lei?

2. Într-un magazin de jucării, toate preturile care depăsesc 150 000 lei au fost reduse cu 7
900 lei. Celelalte preţuri au rămas neschimbate. Cu ce preţ vor fi vândute jucăriile care
costau:
a) 367 750 lei? b) 89 575 lei? c) 149 990 lei? d) 150 990 lei?

3. Un cioban îşi adună cele trei turme. El numără capetele oilor şi găseste 4 678 în total.
Primele două turme numărau 589 şi respectiv 1 293 de capete. Câte oi sunt în a treia
turmă?

4. Calculează:
a) Suma celor trei numere care succed 1998;
b) Suma celor cinci numere pare care succed 13 333;
c) Suma tuturor numerelor de 3 cifre care pot fi scrise cu cifrele 4, 5, 9, 0, utilizate,
fiecare, o şingură dată.

5. Cecilia a adunat 7 896 la un alt număr. Ea a obtinut 27 000. Care este acel număr?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Completează:
7 645 g = ... kg + ... g
6 850 g = ... kg + ... dag
785 g = ... dag + ... g
8 450 g = ... kg + ... dag
7 080 g = ... kg + ... dag

2. Completează:
a) 2 785 kg = ... t ... q ... kg b) 3 562 kg = ... q ... kg
5 050 kg = ... t ... q ... kg 8 375 kg = ... t ... kg
6 305 kg = ... t ... q ... kg 6 359 kg = ... t ... kg

3. Calculează în mg masele următoare:


7 kg – 2 dag 5 dg
3 hg 7 g 2 dg – 9 g 7 cg
28 dg – 9 cg 7 mg

4. Calculează în hg masele următoare:


3 t 7 kg 7 hg + 5 q 7 kg 90 dag
2 500 g + 3 kg
7 kg 60 dag + 5 kg 7 hg

5. Efectuează:
2 t 8 q 58 kg + 6 t 45 kg = 7 t 58 kg – 2 t 9 q =
6 t 5 q – 7 q 50 kg= 3 q 13 kg – 2 q 27 kg =

6. Care este productia anuală mondială de petrol dacă:


Orientul Mijlociu produce circa 1 093 milioane tone anual;
SUA produc circa 520 milioane tone anual;
Europa produce circa 69 milioane tone anual;
Ţările din fosta URSS produc circa 658 milioane tone anual;
America de Sud produce circa 239 milioane tone anual;
Asia produce circa 140 milioane tone anual;
Africa produce circa 310 milioane tone anual?

7. în timpul primelor luni după nastere, greutatea unui copil creste cu circa 30 g pe zi.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla şi în continuare, câte kg ar cântări acesta la 18 ani? Poti
răspunde exact? De ce? Se întâmplă acest lucru în realitate? De ce?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1) Un triunghi isoscel ABC are AB = AC = 15 cm şi BC = 18 cm. Calculaţi lungimile


înălţimilor triunghiului.

2) În triunghiul ABC avem AB = 18 cm, m( Â ) = 75 şi m( B̂ ) = 60. Calculaţi:


a) perimetrul triunghiului; b) distanţa de la punctul B la dreapta AC.

3) Fie triunghiul dreptunghic ABC cu m( Â ) = 90, AB = 30 cm, BC = 50 cm şi (BE


bisectoarea unghiului B̂ al triunghiului. Calculaţi lungimea segmentului [BE] şi distanţa
de la C la BE.

4) Trapezul isoscel ABCD, cu AB // CD, are AB = 18 cm, CD = 12 cm şi AD = 9 cm.


Calculaţi:
a) lungimea înălţimii şi aria trapezului;
b) lungimea diagonalei trapezului.

5) În trapezul dreptunghic ABCD, cu AB // CD, m( Â ) = 90, avem AD = 12 cm, BC = 8


3 cm şi CD = 6 3 cm. Calculaţi: a) perimetrul şi aria trapezului;
b) lungimile diagonalelor trapezului;
c) lungimile segmentelor [MA] şi [MB], unde AD  BC = {M};
d) cât la sută reprezintă aria trapezului din aria triunghiului MAB.

6) Trapezul isoscel ABCD, AB // CD, are diagonalele perpendiculare şi AB = 20 cm, CD


= 8 cm. Calculaţi:
a) lungimea diagonalei trapezului;
b) perimetrul şi aria trapezului.

7) În paralelogramul ABCD avem m( Â ) = 60, BD  AD şi AC = 10 7 cm. Calculaţi


perimetrul şi aria paralelogramului.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

Descompuneţi în factori următoarele expresii, orientându-vă după exerciţiile rezolvate:


1)
a) 2x - 2= 2x - 2 2(x-1)
b) 3x – 6 =
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………
c) 4x – 8
=…………………………………………………………………………………………………………
……………………………….
d) 5x – 15
=…………………………………………………………………………………………………………
……………………………..
2)
a) X2 + 2 X = X (X + 2 )
b) Y2 + 3 Y =
……………………………………………………………………………………………………………
………………………
c) Z2 – 2 Z
=…………………………………………………………………………………………………………
………………………….
d) Y2 + X Y
=…………………………………………………………………………………………………………
………………………..
3)

a) X2 – 4 = (X - 2)(X + 2)

b) X2 – 1 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………..

c) Y2 – 9 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………

d) X2 – 25 =
……………………………………………………………………………………………………………
……………….

4)

a) X2 + 2x +1 = (X + 1)2

b) X2 – 2X +1 =
……………………………………………………………………………………………………………
……………

c ) y2 + 6Y + 9
=…………………………………………………………………………………………………………
……………………

e) X2 – 4 X + 4
=…………………………………………………………………………………………………………
……………….

5)

a) 3x2 + 5x + 2 = 3x2 + 3x + 2x + 2 = 3x ( x + 1) + 2( x + 1) =( x + 1) ( 3x + 2)

b) 2x2 + 7 x + 5 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………..

c) 5x2 – 7x + 2 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………

d) 4x2 -5x + 1 =
……………………………………………………………………………………………………………
…………………
Fişa de lucru – Matematică: liceu

x
1
1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3 x 2    .
 3
x 3
2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2  2  36 .
x

3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 4 x  3  2 x  2  0.


4. Să se rezolve ecuaţia 2 x3  2 x  28.
1
5. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 125 x  .
5
6. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2 x1  2 x  12 .
7. Să se rezolve în R ecuaţia 2 x  14  2 x  5.
8. Să se rezolve în R ecuaţia 4 x2  2 x 5 .
2

9. Să se rezolve ecuaţia 9 x  4  3x  3  0 .
10. Să se rezolve ecuaţia 2 x 3 x2  8.
2

11. Să se rezolve ecuaţia 2 x1  4 .


12. Să se rezolve ecuaţia 2 x x1  8.
2

13. Să se rezolve ecuaţia 31x  9.


5
14. Să se rezolve ecuaţia 2 x  2 x  .
2
x 1
15. Să se rezolve ecuaţia 3  2  3  7.
x

1 4x
16. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x  .
2 8
x
2 3
17. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x  .
3 2
18. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3  5  15.
x x

1
19. Să se rezolve ecuaţia x  4.
2
20. Să se rezolve ecuaţia (3  2 2 ) x  (1  2 ) 2 .
ÎNTÂLNIREA 3: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Dezvoltarea durabilă în vederea creșterii conștientizării asupra problemelor de


mediu și de prevenire a poluării și managementul schimbării

Ecologia și dezvoltarea durabilă


Dimensiunea ecologică privește armonizarea și compatibilizarea relației om-natură.
Principiul de bază al dezvoltării durabile este punerea semnului de egalitate între mediu și
societatea umană. Noțiunea de mediu (mediu înconjurător) este folosită des în ultima vreme cu o
diversitate impresionantă de definiții, ceea ce arată că noțiunea de mediu este văzută încă diferit
de oameni, funcție de specialitatea fiecăruia. Din perspectiva teologiei ortodoxe mediul
înconjurător, lumea în general și tot universul, este creația lui Dumnezeu. Omul este coroana
creației și a fost pus de Dumnezeu în grădina Edenului să aibă gijă de lucrarea mâinilor Sale
(Facere 2,15). În conformitate cu referatul creației omul a fost făcut de Dumnezeu după „chipul
Său” după ce totul fusese audus la existență. Sfântul Ioan Gură de Aur consideră că „pentru om
au fost făcute toate”. În general Sfinții Părinți afirmă că lucrurile lumii înconjurătoare sunt
destinate omului spre creșterea și desăvârșirea lui. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă:
„Dumnezeu i-a dat omului lumea ca dar de o fertilitate continuă și ca o bogăție de alternative
posibile de actualizat de om prin libertate și muncă. Dumnezeu așteaptă ca noi să înțelegem tot
mai bine și tot mai deplin gândurile lui puse în lucruri și cuvintele ce ni le-a adresat prin ele”.
Deci Sfinții Părinți au avut dreptate când au afirmat că planeta noastră este un „laborator” gândit
de Dumnezeu pentru om. Acest dar imens al lumii fizice, materiale, pus nouă de Dumnezeu la
dispoziție în natură nu înseamnă numai șanse ci și responsabilități, uneori chiar riscuri.
Științele chimiei și biochimiei au arătat că universul nostru este de o complexitate
excepțională. Oferind condiții de viață pentru milioane de specii prin intermediul unui sistem de
factori precum solul, atmosfera, mările și oceanele. În ultimii 50-60 de ani s-au constatat
numeroase semne care indicau faptul că acțiunile iresponsabile ale omului, industrializarea
excesivă și dezvoltarea economică haotică au intervenit profund în echilibrele naturii aducând
pagube serioase ecosistemului planetei. Datorită activităților umane din ultimii ani poluarea
mediului a atins cote alarmante. Omul modern pare să caute în permanență realizarea unui
confort existențial, care a devenit prin consumul excesiv, irațional și indecent, cel mai puternic
factor de poluare. Omul ar trebui să conștientizeze faptul că el nu a moștenit pământul de la
părinții săi, ci l-a împrumutat de la copiii săi, deci are obligația de a-l conserva nealterat și de a-l
preda mai departegerațiilor viitoare.
Omul lipist de o elementară cultură religios-morală și științifică pare a nu înțelege să
respecte mediul în care trăiește. Tocmai de aceea există voci care propun un dialog tripartit între
oamenii de știință, factorii politici și reprezentanții Bisericii cu privire la starea mediului
înconjurător și stoparea poluării de toate felurile. Armonia, echilibrul și fumusețea creației lui
Dumnezeu ar trebui să reprezinte o invitație, deodată, la contemplare și acțiune pentru salvarea
acesteia, ca un semn de recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru toate darurile creației care fac
posibilă existența omului pe planeta pământ.14

Dezvoltarea durabilă

Definirea termenului
Situația alarmantă cu privire la viitorul omenirii a început să preocupe societățile
moderne din ce în ce mai mult. Dezvoltarea durabilă a devenit în ultima vreme o problemă
majoră a societății umane.Organizația Națiunilor Unite a publicat în anul 1987 așa numitul
raport „Bruntland„15 raport intitulat „Viitorul nostru comun” care a constituit primul semnal de
alarmă pentru statele lumii cu privire la starea planetei Pământ. În raport se precizează că avem
de ales între a merge mai departe ca și până acum, ceea ce ar presupune riscul unei sfârșit tragic
al omenirii, sau de a alege calea înțeleaptăde evitare a pericolului iminent printr-o organizare
conștientă și responsabilă a viitorului omenirii, prin schimbarea stilului de viață care presupune
stoparea agresiunii asupra mediului, încetarea poluării naturii, reducerea consumului inutil de
resurse, precum și găsirea unei modalități de coexistență conștientă și pașnică cu natura.
Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care urmărește împlinirea nevoilor prezentului
fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și împlini propriile nevoi. Conceptul
dezvoltării durabile pune deci sub semnul egalității nevoile omului și echilibrele naturii, ceea ce
conduce la o nouă viziune cu privire la viața omului, a planetei și a economiei. Strategia
dezvoltării durabile necesită o corelare între sistemele economice, tehnologice și cele de tip
uman, pe de o parte, precum și cele de tip ambiental, pe de altă parte. (vezi fig. 13.2 laGodeanu,
p. 651) Dezvoltarea economică actuală, care tinde tot mai mult spre globalizare, provoacă
numeroase fenomene aducătoare de crize, care se resimt în procurarea de materii prime și resurse
energetice, de resurse alimentare și de apă, dar și în plan demografic, social și cultural. În
definitiv, consumul excesiv de resurse naturale constituie cauza crizei mediului, care afectează

14 Interviu cu prof. univ. dr. Gelu Bourceanu, în ziarul lumina de Duminică, din 29 mai 2011, „A spune adevărul
despre creația lui Dumnezeu este o responsabilitate profundă”.
15 Stoica Preda Godeanu, Ecologie Aplicată, Editura Academiei Române, București, 2013, p. 649.
negativ dezvoltarea economică. Rezultă că starea ecomoniei (locală, regională sau globală) nu
poate fi izolată de de starea mediului ambiant. Dezvoltarea durabilă (sustenabilă) devine deci
singura alternativă la criza modelului tradițional de creștere economică. Omul, mediul și
economia formează un sistem unitar la echilibrul căruia trebuie să vegheze întreaga societate
umană.
Dimensiunile dezvoltării durabile
Dezvoltarea durabilă este, astfel, un proces care nu se desfășoară de la sine, ci prin
intervenție umană responsabilă și consecventă, implicând trei dimensiuni distincte:dimensiunea
ecologică, pentru armonizarea și compatibilizarea relației om-natură;dimensiunea social-umană,
privind prezentul și viitorul umanității pe pământ;dimensiune economică națională (locală),
regională și globală.
În economie, ca și în
ecologie, un rol important îl
are legea dependenței
echilibrate a ecosistemelor și
a sistemelor sociale de
volumul resurselor, care
condiționează dezvoltarea.

Câteva propuneri pentru o dezvoltare durabilă


Gestionarea mediului se poate face doar respectând natura și legile ei; conservarea
resurselor biologice naturale pentru a asigura desfășurarea normală a proceselor naturale din aer,
apă și sol; prevenirea și combaterea tuturor formelor de poluarea a mediului;raționalitate și
responsabilitate în argicultură, acvacultură și zootehnie, funcție de capacitatea de suport a
planetei (fără forțarea acesteia); acțiuni concrete pentru refeacerea mediului; exploatarea
resurselor în mod responsabil;utilizarea științei și a noilor tehnologii pentru a ajuta natura să se
refacă; schimbarea stilului de viață și de raportare la mediu, printr-un parteneriat durabil și
responsabil cu natura; reducerea consumului la strictul necesar;educația ecologică adecvată
Durabilitatea ecologică și protecția mediului înconjurător
Cum definim mediul înconjurător?Mediul este ceea ce ne înconjoară; ansamblul de
elemente naturale ori artificiale care condiționează viața omului; natura înconjurătoare în care se
află lucrurile și ființele; ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile
organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând
elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale și spirituale, calitatea vieții și
condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului.
Protecția mediului înconjurător este o prioritate a lumii contemporane. Educația
ecologică, sau educația relativă la mediu, răspunde acestei cerințe și presupune conștientizarea și
responsabilizarea tuturor oamenilor față de mediu și problemele sale. Aceasta înseamnă
asimilarea de cunoștințe, formarea de atitudini și comportamente dezirabile, clarificarea valorilor
și un demers practic eficient. Pământul (Terra) este a treia planetă după soare. Planeta albastră
susține viața de mai bine de patru miliarde de ani. Dumnezeu este deopotrivă creatorul omului și
al universului în care trăiește, a mediului care îi asigură existența fizică și îi oferă condiții
specifice pentru dezvoltarea sa spiritual-morală, intelectuală și socială. De-a lungul evoluției sale
datorită avansării științei și tehnicii moderne omul are puterea de transforma mediul său în
diverse feluri și de o manieră fără precedent.Factorii responsabili cu protecția mediului trebuie să
răspunde unor întrebări precum: Care sunt mecanismele prin care organismele se adaptează la
mediul aflat la rândul său în schimbare? Cum influențează factorii de mediu biosfera? Care este
rolul omului în păstrarea și protejarea mediului înconjurător? Care sunt principalele probleme de
mediu care amenință planeta?
Câteva principii privind protecția mediului înconjurător
Extinderea capacității de suport a pământului, prin respectarea potențialului de refacere al
resurselor naturale;limitarea consumului de combustibili fosili și a resurselor epuizabile. Acestea
trebuie înlocuite cu alte resurse regenerabile;reducerea poluării și a volumului de
deșeruri;reciclarea resurselor mediului și a energiei;producerea de tehnologii nepoluante și
neenergofage; dezvoltare urbană, rurală și industrială să țină seama de exigențele mediului;
definirea normelor și a strategiilor pentru protecția mediului;

Elemente ale mediului înconjurător


AERUL este dispus în jurul pământului formând un strat cu o grosime de aproximativ 50
km formând atmosfera. Atmosfera are aceeași formă cu pământul și se menține în jurul
pământului prin forța gravitațională. Aerul este format dintr-un amestec de gaze: Oxigen
20,93%; Azot aprox. 78%;Argon 0,93%; Dioxid de carbon între 0,03% și 0,07% (în zonele
idustrializate).
Oxigenul determină în bună parte însușirile fizice și chimice ale aerului, devenind astfel
un adevărat scut protector, la adăpostul căruia se desfășoară viața pe pământ. Oxigenul are o
deosebită importanță biologică, contribuind la procesele fundamentale care au loc la nivelul
regnului animal și vegetal.
Azotul este gazul cel mai răspândit în atmosferă și are un rol important pentru viața
plantelor și animalelor. El participă la constituirea tuturor celulor vii, proteinelor și acizilor
nucleici.
Argonul al treilea component al aerului fără un rol ecologic deosebit.
Dioxidul de carbon este principalul purtător al carbonului în natură, provenind din:
arderea combustibililor, putrezirea plantelor, animalelor șia bacteriilor moarte. Dioxidul de
corbon este un component important care contribuie la procesul de fotosinteză, proces prin care
plantele verzi convertesc energia solară în energie chimică, stocată ca materie organică.
Ozonul se găsește în straturile superioare și acționează ca un filtru, absorbind radiațiile
solare. Subțierea stratului de ozon reduce protecția naturală a pământului și constituie un pericol
pentru planeta noastră. Deprecierea stratului de ozon are consecințe dintre cele mai grave:
slăbirea sistemului imunitar; apariția cancerului de piele; apațiția cataractelor și chiar orbirea;
arsuri ale zonelor expuse la soare; modificări ale temperaturii atmosferice.
Aerul este incolor. Culoarea atmosferei este determinată de prezența vaporilor de apă, a
prafului și a microorganismelor. Aerul se află în continuă mișcare datorită diferențelor de
temperatură între diferite zone ale pământului. Aerul cald are tendința de a se ridica, iar aerul
rece îi ia locul. Fără atmosferă viața nu a fi posibilă pe pământ.
Poluarea aerului. În urma activităților zilnice desfășurate de oameni sunt eliberate în

atmosferă uriașe cantități de praf, gaze toxice, fum, gaze de eșapament, etc. Toate acestea alături
de vaporii de apă și dioxidul de corbon contribuie la crearea și accentuarea efectului de seră.
Datorită acestui efect temperatura este în prezent mai mare cu 3˚C. Unul dintre factorii cei mai
poluanți este monoxidul de carbon (CO). Acesta este un gaz incolor, inodor și insipid, care arde
cu flacără albastră, dar nu întreține arderea. El este cel mai frecvent poluant al aerului și are un
efect toxic asupra organismului uman. Aerul poluat are efecte nocive asupra sănătății oamenilor.
Un om inhalează zilnic 1,5 m cubi de aer, bea aprox. 2,5 l apă și consumă în jur de 1,5 kg
alimente.Întrebarea este cum am putea contribui la combaterea poluării. Un posibil răspuns ar fi
ca tot mai multe țări să participe la acțiunea „European Car FreeDay”. Pentru prima dată ziua
fără transport local a avut loc în timpul săptămânii transportului verde în anul 1995. Cu timpul
inițiativa a fost preluată și de alte orașe din toată Europa. Din inițiativa Comisiei Europene
începând cu anul 2002 a fost sărbătorită „Săptămâna Mobilității Europene” cu scopul de a
promova soluțiile de transport durabil în orașele europene și de a conștientiza oamenii cu privire
la beneficiile potențiale pentru mediu, sănătate și calitatea vieții. România este și ea parte la
aceste acțiuni. Zile importante pentru protejarea și conservarea atmosferei: 23 Martie Ziua
Mondială a Meteorologiei; 15 Mai Ziua Internațională pentru Climă; 16 Septembrie Ziua
Internațională a Stratului de Ozon;
SOLUL este „strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care
constituie mediul de viață al plantelor și animalelor, suprafața pământului, pământ,teren. Solul
este foarte divers și este alcătuit din: particule anorganice, provin din alterarea rocilor; particule
organice, provin din substanțe vegetale și animale descompuse (bacterii, viermi, insecte,
rădăcini). Toate acestea participă la formarea humusului, dând fertilitate solului; apă și gaze.
Omul folosește solul pentru a-l cultiva și a produce hrana necesară. Din cauza unor neglijențe și
a lăcomiei, manifestate prin despăduriri masive și pășunatul excesiv s-a ajuns la distrugerea
solului prin eroziune. Pe glob există zone întinse unde nu există condiții pentru formarea solului:
deșerturi și ținuturile înghețate. Un kg de sol conține în general 0,78 kgsustanțe minerale; circa
0,015 kg aer și circa 0,15 kg apă. Solurile sunt și ele de mai multe feluri: podsolurile, unde cresc
pădurile de conifere și foioase; soluri de culoare brun-închisă sau neagră (la câmpie); soluri
brune-roșii (zonele mediteraneene); cernoziomurile –soluri foarte fertile.
Poluarea solului. Din păcate poluarea nu se manifestă numai în zonele populate, ci s-a
extins și în alte zone până în Antartica. În zonele foarte dezvoltate aerul, apa și solul sunt
invadate de reziduri care depășesc puterea naturală de regenerare a acestor factori. Solul este
locul unde se adună poluanții: pulberile din aer, gazele toxice dizolvate în atmosferă și care se
întorc în pământ, apele de infiltrație care conțin poluanți, râurile poluate care infestează locurile
inundate sau irigate. O mulțime de reziduuri solide sunt aruncate sau depozitate la întâmplare pe
sol.
Poluarea cu pesticide. Pesticidele sunt subsatnțe chimice utilizate pentru combaterea
dăunătorilor în agricultură. Poluarea cu îngrășăminte. Din cauza desvoltării agriculturii
îngrășămintele se folosec uneori în exces, ceea ce conduce la poluare. Ploile acide conțin acizi
tari, derivați din substanțele care poluează atmosfera. Se poate afirma că solul este locul de
întâlnire al poluanților, de aceea educația în favoarea protecției mediului este necesară și
stringentă în vederea remedierii poluării.
Zile importante de acțiune pentru conservarea și protejarea solului:17 Aprilie Ziua
Mondială a Pământului; 17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării; 18
Septembrie Ziua Mondială a Geologilor.
APA. Este elementul cel mai întâlnit pe Pământ. Privit din spațiu Pământul pare o uriașă
minge albastră, datorită cantității mari de apă care acoperă 71% din suprafața sa. Totalitatea
apelor de pe Pământ formează hidrosfera, care cuprinde concomitent atât stările de agregare ale
apei (vapori de apă, apă, gheață), cât și formele sub care se găsește (ghețari, oceane, mări, râuri,
fluvii, lacuri, ape subterane, apa din sol, apa din atmosferă). Apa se poate găsi simultan în toate
cele trei stări de agregare (lichid, solid, gazos). Această comportare se datorează diferenței foarte
mici dintre temperatura de fierbere (100 ˚C) și cea de îngheț (0˚C). Trecerea de la ostare la alta a
apei asigură circuitul apei în natură. Tot acest fenomen face să apară: norii, ceața, ploaia,
grindina, roua, bruma, zăpada, poleiul.
Apa este un element în absența
căruia viața nu poate exista. Pe glob
există cantități mari de apă, însă numai
un mic procent reprezintă apa dulce
(potabilă). Mările și oceanele conțin apă
sărată. Apa dulce nu e distribuită în mod
egal pe pământ, ceea ce face ca peste un
miliard de oameni să sufere din cauza
lipsei de apă.
Poluarea apei. Apa din natură
trebuie să fie curată, să nu conțină
substanțe toxice, dăunătoare vieții. Apa
din jurul orașelor mari, a fermelor de
animale și din jurul fabricilor este
poluată. În râurile poluate plantele dispar primele, apoi animalele, peștii etc.Uneori în urma unor
accidente se deversează în ape mari cantități de poluanți care provoacă adevărate dezastre.
Sursele de poluare pot avea caracter permanent (canalizarea unei localități); temporară
(autovehicole, nave, colonii provizorii); accidentale (avarii la instalații sau rezervoare).
Măsuri de prevenire a poluării apelor:Interzicerea depozitării deșeurilor la întâmplare;
amenajarea corectă a istemelor de canalizare; construirea de stații de epurare a apelor uzate;
înzestrarea cu sisteme de reținere și colectare a substanțelor radioactive acolo unde este cazul;
controloul periodic al deșeurilor solide, astfel încât substanțele nocive să nu se inflitreze în
pânzafreatică.
Zile importante de acțiune pentru conservarea apei: 22 Martie Ziua Mondială a Apei; 8
Iunie Ziua Mondială a Oceanelor; 31 Octombrie Ziua Mondială a Mediului Marin.

Obiective ale educației ecologice și legislația privitoare la protecția


mediului
Înțelegerea și utilizarea elementelor referitoare la protecția mediului înconjurător.
Formarea și exersarea capacităților de explorare/investigare a mediului.
Deprinderea unor atitudini responsabile față de menținerea și îmbunătățirea calității
mediului înconjurător..
Educarea conștientă față de mediul înconjurător și cunoașterea concretă a locului pe care
îl ocupă omul în lumea vie;
Educarea copiilor în spiritul responsabilității față de natură și viață, pentru păstrarea
echilibrului natural;
Să știe că planeta pe care locuim este un sistem viu;
Să conștientize că o sursă importantă pentru viață o reprezintă apa,aerul și solul care
trebuie păstrate curate deci nepoluate;
Să cunoască faptul că deșeurile sunt nocive pentru viața oamenilor, plantelor animalelor;
Reglementări europene privind protecția mediului

Politica de mediu a Uniunii Europene a început printr-un prim program pentru perioada
1973-1977 care a fost extins și actualizat la intervale de cinci ani. Primele două programe de
acțiune au stabilit liste de acțiuni necesare pentru controlul unei game largi de forme de poluare.
Câteva din acestea sunt valabile și astăzi:
a. Prevenirea este mai bună decât remedierea;
b. Evaluarea impactului asupra mediului să fie efectuată într-un stadiu cât mai timpuriu;
c. Evitarea exploatării naturii, prin provocarea de distrugeri semnificative ale echilibrului
ecologic;
d. Îmbunătățirea cunoștințelor științifice pentru a se lua măsuri adecvate;
e. Principiul „poluatorul plătește” asigură refacerea pagubelor aduse mediului,
f. Protecția mediului este o responsabilitate a tuturor, pentru aceasta este necesară educația;
g. Principiul subsidiarității presupune luarea de măsuri de protecție a mediului la nivelul cel
mai potrivit;
h. Coordonarea programelor naționale în domeniul mediului și armonizarea politicilor
naționale cu în cadrul Uniunii europene;
i. Regulamentul Parlamentului European și al consiliului nr. 761/2001/CE (19.03.2001)
privind participarea voluntară a organizațiilor la Schema comunitară de management de
mediu și audit (EMAS II); Regulamentul Consiliului și Parlamentului European nr.
196/2006/CE; Decizia Comisiei nr. 2001/681/CE; Recomandarea Comisiei nr.
2003/52/CE; Recomandarea Comisiei nr. 680/2001/CE
Reglementări românești de protecția mediului.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nr. 50/14.01.2004 privind
stabilirea procedurii de organizare și coordonare a schemelor de management de mediu și audit
(EMAS) în vederea participării voluntare a organizațiilor la aceste scheme. Modificat și
completat prin Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 444/08.05.2006,
modificat și completat prin Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor ne.
1313/04.12.2006, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltății durabile nr.
877/25.07.2008.16
Oricum am defini mediul înconjurător, el trebuie să rămână în permanență o preocupare
majoră a oamenilor, a comunităților, a statelor și a tuturor factorilor responsabili. Tratarea cu
superficialitate a acesteiprobleme poate conduce la rezultate dezastruoase pe plan local, regional
și global.Abordarea preventivă a problemelor de mediu, care urmărește eliminarea cauzelor,
implică o deosebită susținere, educațională, materială și financiară.În lucrarea de protejarea a
mediului trebuie însă implicat Dumnezeu ca stăpân al creației Sale. Numai așa se va împlini
cuvântul scripturii: ”Apoi am văzut un cer nou și pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul
dintâi pieriseră, și marea nu mai era. Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu,
cetatea sfântă, Noul Iersusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Și am auzit
glas tare care ieșea din scaunul de domnie și zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va
locui cu ei, și ei vor fi poporul lui, și Dumnezeu însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va
șterge orice lacrimă din ochiilor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt,
nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut” (Apocalipsa 21, 1-4). Pentru a înțelege care este
relația noastră corectă cu Dumnezeu și cu Universul oamenii trebuie să citească și să cunoască
Sfânta Scriptură.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Resursele naturale sunt bucuriile noastre din fiecare zi

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Se citeşte şi se discută textul-suport:
„A fost odată un băiat pe nume Ionuţ. Ionuţ era în clasa a IV-a, el avea multe teme şi ca
oricare copil mai greşea, dar spre deosebire de alţi copii, el rupea 2-3 foi pentru o greşeala de o
literă.
Intr-o zi o foaie de hârtie nemototolită sări din coşul de gunoi pe biroul băiatului şi îi
vorbi:
- M-am saturat sa-mi arunci surorile in cosul de gunoi! De ce faci asta? Nu poti sa scrii si
tu macar o tema bine?!
Ionuţ încremeni. Rămase mut. Era foarte uimit cum o foaie de hârtie poate vorbi şi, chiar
dacă ar putea vorbi, de ce i-ar vorbi tocmai lui? Ionuţ îşi reveni în fire şi cu glasul tremurat şi
blând spuse:
- Bu…bună…ziua. Mă scuzaţi.
- Hai cu mine, spuse foaia de hârtie, luându-l de mână pe Ionuţ. Te voi duce să-ţi arăt cum
se fabrică hârtia.
Dintr-o dată, Ionuţ se trezi în mijlocul pădurii. Acolo fu întâmpinat de un copac vorbitor
care se recomandă:

16 Pentru legislația românească vezi și www.legeaz.net/legislatie-mediu-protectia-dediului/


- Salut! Eu sunt Brăduţ. Te-ai gândit câţi fraţi de-ai mei sunt sacrificaţi şi câtă muncă este
necesară pentru ca tu să ai banala hârtie? Vrei să-ţi spun povestea ei? Poate reuşesc să te conving
să ai mai multă grijă de caiete şi să foloseşti cum se cuvine fiecare bucăţică de hârtie…
Aceasta este marea mea familie: pădurea. Ea se bucură de lumina soarelui, cântecul
păsărilor, hârjoneala veselă a puilor de animale, aerul curat şi înmiresmat şi pe toate le oferă, cu
multă generozitate, oamenilor.
Dar ştii tu cât suferă pădurea când unul dintre copiii ei este luat pentru a fi transformat în
hârtie?
Chiar atunci, atenţia lui Ionuţ fu atrasă de zgomote foarte puternice de maşini şi glasuri
de oameni au sfâşiat tihna locului.
Câţiva bărbaţi, îmbrăcaţi în haine verzi, au început să măsoare copacii şi să calculeze.
Apoi s-au îndreptat spre bradul falnic din vârful dealului, au pornit maşinile zurniitoare şi, într-o
clipă, n-a mai rămas pe deal decât cerul încremenit de suferinţă şi pădurea care plânge de durere.
Bradul cel falnic zăcea întins la pământ.
Lemnul trist aştepta să fie urcat în camion. Odată lemnul încărcat, camionul a pornit spre
fabrică. Acolo Ionuţ a văzut tot felul de maşinării ciudate prin care era trecută pasta, pentru ca în
cele din urmă să se obţina hârtia. Tot acolo a aflat băiatul că pentru fabricarea unei tone de hârtie
sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci.
Toate acestea l-au pus pe gânduri pe Ionuţ.
Din acea zi, băiatul deveni foarte atent cu temele, nu mai rupse foi din caiet şi folosea
cum se cuvine fiecare bucăţica de hârtie.” (http://www.naturalist.ro/animale-si-
plante/importanta-reciclarii--1/)

 Copiii vor desena individual cel mai prețios lucru (obiect, jucărie) cu excepția plantelor,
animalelor.
 În perechi, copiii își vor adresa câte 10 întrebări referitoare la materialul din care poate fi
confecționat obiectul respectiv, pentru a-l identifica.
 După identificarea jucăriei sau a obiectului preferat se va trece la corelarea dintre
materialele necesare pentru realizarea acelui obiect și a resurselor necesare din care sunt
produse.
 În grupe de câte 3-5 copii (care au folosit aceleași materiale) vor realiza o jucărie din
materialele reciclabile disponibile.
 Scrisoarea de mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru darurile naturii – realizată
individual de către fiecare copil.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII

I. Titlul activității
Resursele naturale sunt bucuriile noastre din fiecare zi

II. Scop
Valorificarea resurselor mediului de către copii

III. Obiective
Să asocieze corect resursele folosite în confecționarea anumitor materiale.
Să-și exprime recunoștința față de Dumnezeu printr-o scrisoare pentru toate darurile primite
de la natură.
Să identifice riscurile exploatării necontrolate a resurselor naturale.

IV. Resurse alocate


Resurse umane: elevi, profesor
Resurse materiale: hârtie, carioci, acuarele, pensule, creioane colorate, flipchart, coli de
hârtie pentru flipchart, diferite materiale reciclabile

V. Durata
60 de minute

VI. Activități
 Se citeşte şi se discută textul-suport.
 Copiii vor desena individual cel mai prețios lucru (obiect, jucărie) cu excepția
plantelor, animalelor.
 În perechi, copiii își vor adresa câte 10 întrebări referitoare la materialul din care
poate fi confecționat obiectul respectiv, pentru a-l identifica.
 După identificarea jucăriei sau a obiectului preferat se va trece la corelarea dintre
materialele necesare pentru realizarea acelui obiect și a resurselor necesare din care
sunt produse.
 În grupe de câte 3-5 copii (care au folosit aceleași materiale) vor realiza o jucărie din
materialele reciclabile disponibile.
 Scrisoarea de mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru darurile naturii – realizată
individual de către fiecare copil.

VII. Rezultate așteptate


O mai bună cunoaștere a mediului și a resurselor sale
O mai mare determinare pentru protecția naturii
Dezvoltarea spiritului de echipă
O mai bună cunoaștere în sânul grupului

VIII. Probleme anticipate


Preferințe în selectarea perechilor
Corelarea îngreunată (datorită diferențelor de vârstă) dintre materialele necesare în
confecționarea diferilor obiecte și resursele naturale din care sunt extrase
Idei preconcepute privitoare la viața proprie prin satisfacerea oricăror plăceri (totul mi se
cuvine)

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VI-a
Numărul lecţiei conform orarului: lecţia a III
Durata lecţiei: 45 minute
Capitolul : Numere întregi
Subiectul lecţiei: Numere întregi
Tipul lecţiei: Lecţie de sinteză integrativă

COMPETENŢE SPECIFICE:
- Scrierea , compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axă a numerelor întregi.
- Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
- Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere
întregi şi rezolvarea ecuaţiilor
- Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii simple prin prezentarea unor exemple

Resurse materiale: caietul elevului, fişe de lucru, manualul , culegerea de exerciţii, tabla

Resurse procedurale: observarea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, exerciţiul, lucrul cu


manualul

Forme de organizare a lecţiei: activitate frontală, activitate individuală

Forme de evaluare: observarea sistematică, întrebări,exerciţii orale şi în scris, aprecieri verbale,


autoevaluare
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE STRATEGII DIDACTCE


LECŢIEI Conţinut instructiv-educativ Materiale, Evaluar
mijloace, e
metode
Se asigură condiţiile optime pentru desfăşurare a lecţiei: Se
Moment se notează absenţii, se verifică dacă există cretă şi burete Conversaţia verifică
organizatoric la tablă şi dacă toţi elevii au pe bancă cele necesare. (vizual)
dacă
elevii au
rechizite
le
necesare
Captarea Motto : “ Matematica este un joc care se joacă după Conversaţia.
atenţiei şi anumite reguli simple cu semne fără înţeles pe hârtie.” Explicaţia.
verificarea David Hilbert
temei penttru Propun :
acasă - un chestionar privind autoevaluarea
comportamentului elevului faţă de tema de acasă
CHESTIONAR:
1. Care sunt etapele pe care le-aţi parcurs în vederea
rezolvării temei la matematică?
2. Prin rezolvarea temei pentru acasă aţi aprofundat.....
3. Dificultăţile pe care lea-ţi întâlnit au fost:....
4. Cred că mi-aş putea îmbunătăţi performanţa dacă:...
5. Cred că activitatea mea ar putea fi apreciată ca fiind
...
Se verifică tema frontal, iar în cazul în care nu s-au
putut rezolva exerciţiile acasă, se rezolvă la tablă.
- precizez că lecţia are drept scop sistematizare, fixare,
consolidare şi evaluare a cunoştinţelor acumulate în
unitatea de învăţare „ Numere întregi”
Verificarea Mă ajutaţi ? Am uitat ... ce am studiat în Conversaţia Întrebări
cunoştinţelo capitolul “Numere întregi”... euristică orale
r asimilate Astăzi la lecţie voi v-eţi putea :
anterior • O1 - Să aplicaţi operaţiile aritmetice cu
numere întregi;
• O2 - Să cunoaşteţi proprietăţile adunării ,
înmulţirii şi ridicării la putere;
• O3 -să rezolvaţi ecuaţii , utilizînd
proprietăţile operaţiilor aritmetice studiate şi
algoritmul de determinare a necunoscutei în
cadrul operaţiei indicate ;
• O4 –Să efectuaţi calcule cunoscînd şi aplicînd
ordinea efectuării operaţiilor ;
• O5 -. Să resolve probleme utilizînd ecuaţii
sau metodele studiate .
Propune un şir de exerciţii
1. Dictare matematică:
Scrieţi cu ajutorul numerelor întregi:
• anul 2011 după Hristos;
• o datorie de 1360 lei,
• înălţimea unui munte de 1400m;
• o reducere de preţ cu 75 lei;
• un cîştig de 1500 lei;
• anul 385 înnaintea lui Hristos;
Rezolvare • o mărire de preţ cu 36 lei;
de exerciţii: • adîncimea unei mări de 175 m;
• 3 grade Celsius sub zero;
2. Pun întrebarile:
- Ce este axa numerelor?
- Ce este modulul unui număr întreg?
Aflaţi valorile lui x pentru care
este adevărată egalitatea
• |x|= 9
• |x|= 0
• |3x - 9|= 0
• |x|= -7
• |- x|= 8
• |-x|= - 9
• |2x - 3|= 5
2. Jocul :” Floarea operaţiilor”, (lucul în grup)
Gr.1. I
• “Care este regula de adunare a numerelor întregi
de acelaşi semn?”
• “Care este regula de adunare a două numere
întregi de semne diferite?”
II. Calculaţi:
• - 8 +(-12) =
• - 15 + 15 =
• 15 + ( -25) =
III.
• proprietîţile adunării:
Gr. II.
I“Cum se scad două numere întregi?”
II. Calculaţi :
• 8 - (-12) =
• - 15 - 15 =
• 15 - ( -25) =
gr. III. I.
• “Cum se înmulţesc două numere întregi de
acelaşi semn?”
• “Cum se înmulţesc două numere întregi de
semne diferite?”
II. Proprietăţile înmulţirii:
III. Calculaţi:
• 12 · (-10)=
• - 2 · (-25)=
• -13 · 20 =
Gr.IV.
I. Împărţirea numerelor întregi:
II. Calculaţi:
• 25: 5=
• - 35 : (-7) =
• 45 : (-9)=
Gr. V.
I. “Care este regula de ridicare la putere a unui
număr întreg?”
II. Calculaţi: (-1) ² +(-1) ³=
• 10°
• ( - 15)°
• -10³
Elevii primesc câte o petală a unei flori şi îndeplinesc
sarcinile.
Câte un elev de la grupe explică rezultatele obţinute.
3. Jocul : Completaţi “cărămizele“ goale efectuînd
operaţiile corespunzătoare Anexa 1
4. Activităţi în grup.
Jocul “Găsiţi greşala”,
Anexa 2
5. Calculaţi : ( lucul cu manualul Ex. 6 pagina70)
gr.I, V a)
gr.II b)
gr.III c)
gr.IV d)
Realizarea
- inventariază principalele momente ale lecţiei cerând
feed-back-
elevilor să dea răspunsuri clare şi rapide
ului
- prezintă schiţat cerinţele lecţiei pentru a înlesni
sistematizarea cunoştinţelor la elevi.
Stabilirea - împarte fişe ce conţin tema pentru acasă
temei - notează în catalog şi în agende notele elevilor
pentru Probleme de logică:
acasă. • Cea mai mare temperatură înregistrată pe Terra a
Notarea fost de 58° C(în Libia),iar cea mai mică a fost
elevilor înregistrată în Antarctida, -88°C sub zero. Care
Concluzii este diferenţa dintre aceste două temperaturi
extreme?
• Ce credeţi ? În mulţimea numerelor întregi sunt
mai multe numere întregi pozitive sau mai multe
numere întregi negative?
Precizarea şi Anunţ tema pentru acasă. Anexa nr.3 Conversaţia
explicarea Temă: De terminat exerciţiile din fişa de lucru.
temei

Anexa nr.3
Tema de acasă: FIŞĂ DE LUCRU

Numere întregi: (de repetat)


 Mulţimea numerelor întregi: NZ, modulul unui număr întreg;
 Operaţii în Z: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere;

I.
1. Fie mulţimea A={-7; 12; +77; -77; 0}. Numiţi elementele mulţimilor: A∩N, A∩Z, A-N,
A-Z. Puneţi elementele în ordine crescătoare.
2. Numiţi:
a) cel mai mic număr întreg de trei cifre diferite
b) cel mai mare număr întreg negativ de trei cifre diferite.
3. Fie mulţimea A={17; -9; -22; +14; 0}. Calculaţi suma şi produsul elementelor lui A.
4. Câte numere negative conţine mulţimea M={xZ/ x-4}?
5. Scrieţi rezultatul:
a). -5+7; -7+5; b). (-5)∙(-7); (-5)∙4; c). (-1)5; (-1)2010.

II.
1. Calculaţi:
a) (-2+19-9)-(-13-8+12)= ; (-5)(-2)-(-3)(-5)=;
b) (-16+3∙5-10∙10):(16-17+3)=; (-4)∙{-5-[(-1)∙(-2)-(-6)+(-8)]∙[(-3)∙(-7)+(-3)∙(+5)]}=
c) -5-(-5)5:(-5)3=; (-2)2(-2)4+(-2)5(-2)=
d) 3-6+9-12+...+87-90=;
e)
2. Fie numărul a=[(-18+20)3+(-2)4]∙(-1)6. Calculaţi opusul lui a.
3.Să se determine mulţimile:

4. Aflaţi valorile întregi ale lui x pentru care au loc egalităţile:


1) 3(x-5)=-18 2) 2(x-1)=-2 3) 4) 4-3x=25
5)

ab
Anexa nr.1
a+b

-6
-3 2 4

-14 -28
14 28

a:b

a-b

-32 -4 -2 1

-25
-15 28 15
Fie numărul a = [(-18+20)3+(-2)4]∙(-1)6. Calculaţi opusul lui.

Jocul “Găsiţi greşeala”

Gr.1. − 10 x − 9 = −79 Gr .4. −5x − 10 = 7x+14


−10 x = 79 – 9 7x −5x = 14 −10
10 x = 70 2x = 4
x = 70: 10 x = 4: 2
x=7 x=2
S = {7}. S = {2}.

Gr. 2. 7x − 3 = − 59 Gr.5. 17+2x=4x+15 Gr. 3. 2x − 3= 3x +5


7x = 59 – 3 2x-4x=17-15 3x − 2x = 5 + 3
x = 56 2x=2 x=8
S = {56}. x=1 S = {8}.
S = {1}
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Uneşte punctele în ordine crescătoare şi colorează!


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
Calculează!

a)

7o+

56- 12
43
2 +2 34 …..
3- 4… ….
2 ..
1

.

b)

+ _ + _ + _ + =

23 41 20 10 34 75 44 38 ?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

Muzicienii
1. Rezolvaţi problema rimată apoi cântaţi un cântec potrivit conţinutului problemei,
dirijând.
Veselie mare
În grădină-i veselie,
Se mărită-o iasomie,
Florile perechi tot vin,
Să se distreze din plin:
Trei perechi de viorele,
Cinci perechi de albăstrele,
Opt perechi de bujorei
Şi şase de ghiocei,
Cinci perechi de gălbenele
Şi-ncă nouă de lalele.
Şi mai vin şi trei zambile
Căci tot erau în grădină.
Se gândeşte o albină:
,,Câte flori joacă-n grădină?”

2. Numiţi şase zile la rând,fără să scrieţi data sau numele lor.


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Într-o zi, două roiuri, unul de 14 560 albine şi altul de 23 570 albine, au invadat un stup
unde mai erau 9 789 albine. Câte albine sunt acum în stup? După o bătălie lungă, 18 278
de albine au fost alungate. Câte au mai rămas?

2. Într-o zi, alungate de ploaie, 34 579 furnici s-au instalat într-un alt furnicar, unde mai
erau, deja, 56 834 furnici.Câte furnici sunt acum în furnicar?

3. Într-o brutărie se vând: batoane de 120 g, franzele de 250 g, pâine intermediară de 500
g şi pâine la tavă de 400 g. Mihai iese din brutărie cu 1 kg şi 500 g de produse. Ce a
cumpărat el? Găseşte toate răspunsurile posibile.

4. Calculează:
10 912 : 32 =12 975 : 15 =104 192 : 16 =99 400 : 28 =
93 060 : 66 =7 524 : 22 =227 900 : 86 =358 920 : 18 =

5. Precizează câtul şi restul împărţirilor:


63 043 : 19; 3 752 : 28; 1 620 : 71;
71 050 : 92; 8 715 : 18; 6 630 : 85;
96 209 : 49; 1 700 : 11; 8 990 : 37

6. Se d ă m : 3 = 3 rest 2. Să se afle m. Calculează-l pe m în cazurile:


1) m : 72 = 36 rest 2;
2) m : 126 = 7 rest 2.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Un cal mănâncă 8 kg de orz pe zi. Un tăran are 4 cai şi o rezervă de 260 kg de orz.
Câte zile îşi poate hrăni tăranul caii cu orzul pe care-l are?

2. Un camion poate transporta 3 tone şi jumătate. El este încărcat deja cu 2 600 kg de


marfă. Câte cutii de 75 kg mai putem încărca în camion?

3. Un furnizor trebuie să transporte pe un santier 25 saci de ciment a 50 kg fiecare şi 15


saci de ghips a 40 kg fiecare. Ştiind că el poate transporta cel mult 2 t odată, află dacă
trebuie să facă mai multe drumuri sau nu.

4. Un tractorist are un butoi cu 2 hl 8 dal şi 5 l de motorină. într-o zi el utilizează 45 l, iar


a doua zi 3 dal din această motorină.
a) Ce cantitate de motorină a utilizat, în total, în cele 2 zile?
b) Ce cantitate de motorină a mai rămas în butoi?
c) Butoiul plin contine 6 hl şi 5 dal de motorină. Câtă motorină trebuie să mai cumpere
tractoristul pentru a umple butoiul?

5. Într-un butoi sunt 1 hl, 2 dal şi 8 l de vin. Acest vin contine şi 9 l de drojdie, care nu se
poate bea. Câte sticle de un litru se pot umple cu vinul bun de băut din butoi?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1. Calculaţi:
a. 24⋅7+12⋅2
b. 34−5⋅4
c. 25⋅25
d. 123⋅8+123⋅2
e. 65⋅65−45⋅45

2. Un muncitor are un salariu de 655 euro. In aceeaşi lună pentru ore suplimentare mai
primeşte suma de 234 de euro şi cheltuieşte 739 de euro. Ce sumă a economisit?

3. Calculaţi:
a. 12⋅(123−23−70)
b. 12+23+289+8+11+17
c. 321:3+42+:6+42: 7
d. 576:24−24
e. 6754⋅100−100⋅6754⋅10
f. 65⋅65−45⋅45

4. Suma a 3 numere naturale este 100. Dacă primul număr este 4, iar al doilea este de 9
ori mai mare, cât este al treilea număr?

5. Media aritmetică a unor numere se obţine împărţind suma numerelor la câte numere
avem. Media aritmetică se foloseşte indeosebi pentru a calcula media semestrială la
anumite discipline.
Comparaţi media aritmetică a numerelor 29 şi 37 cu media aritmetică a numerelor 13 şi
53.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Un camion cu capacitatea de 21 tone trebuie să transporte 630 tone de marfă. Câte


transporturi face? Dar dacă trebuie să transporte 4200 tone de marfă?

2. Pentru a trece cu bacul şoferii a trei autoturisme trebuie să plătească în total 57 de lei.
Câţi lei trebuie să plătească în total şoferii a zece autoturisme pentru a trece cu bacul?

3. Elena are la matematică doua note de 7 şi una de 9. Ce nota i-ar mai trebui ca să-i iasa
media 8?

4. Media aritmetică a două numere este 20. Unul dintre ele este 14. Calculaţi celălalt
număr.

5. Un automobil consumă 5 l de benzină la 100km parcurşi. Câtă benzină consumă 20 de


automobile de acelaşi fel tot pe distanţa de 100 km. Dar pe distanţa de 200 km?

6. Din 3 tone de sfeclă se obţine 396 kg de zahăr. Din câte tone de sfeclă de obţin 3960
kg de zahăr.

7. Din 30 tone de sfelcă se obţin 3960 kg de zahăr. Ce cantitate de zahăr se obţine din 45t
de sfeclă?

8. Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dacă pană la destinaţie mai circulă încă 3
ore cu aceeaşi viteză, ce distanţă a parcurs in total?
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 5 (3x  4)  2.


2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 ( x  2)  log 2 x  3.
3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 ( x  2)  log 2 ( x  5)  3.
4. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 3 ( x 2  6)  log 3 (2 x  3).
5. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 3 ( x 2  4 x  4)  2.
6. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 ( x  3)  0.
7. Să se rezolve ecuaţia log 2 (2 x  5)  log 2 ( x 2  3x  3).
8. Să se rezolve ecuaţia log 3 ( x 2  1)  1.
9. Să se rezolve ecuaţia log 2 ( x 2  4)  log 2 ( x 2  3x  2).
10. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 2 ( x 2  x  2)  2.
11. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale pozitive ecuaţia log 2 x 2  2.
12. Să se rezolve ecuaţia log 2 x  1  1.
13. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log 5 (3x  1)  1  log 5 ( x  1).
14. Să se rezolve reale ecuaţia log 2 ( x 2  x  2)  log 2 (2 x  4)  1.
15. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale eucaţia log 4 (2 x1  1)  0.
16. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 3 x  1.
17. Să se rezolve ecuaţia lg 2 x  4 lg x  3  0.
LUNA AUGUST 2015

ÎNTÂLNIREA 1: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Educaţia remedială

Cunoașterea particularităților educabilului


O condiţie esenţială, care asigură eficienţa procesului instructiv-educativ, o reprezintă
cunoaşterea particularităţilor educabililor: abilităţi, dotări aptitudinale, motivaţie, reuşite ori
eşecuri etc.

Adaptarea procesului instructiv -educativ la particularitățile educabilului


Ca oameni, cu toţii avem parte, în mod individual, de experienţe unice, percepem lumea
din puncte de vedere diferite. Unicitatea este una dintre cele mai importante calităţi ale omului:
nu există doi oameni care să fie exact la fel. Nu este mai puţin adevărat că această unicitate a
noastră poate reprezenta, de asemenea, o sursă de neînţelegeri şi conflicte. Întrucât nu percepem
lumea exact la fel, pot apărea viziuni eronate, neînţelegeri, diferenţieri în privinţa valorilor şi
nevoilor noastre. Aceste diferenţe stau la baza modului în care acţionăm, relaţionăm, gândim,
simţim şi în care reacţionăm. Într-o societate democratică, în care se promovează dreptul de a fi
tu însuţi, de a te exprima liber şi de a dispune de şanse egale de succes educaţional, toţi copiii au
dreptul la tratament diferenţiat şi la suport personalizat în învăţare, cu atât mai mult cu cât
pedagogiile moderne promovează învăţarea centrată pe elev, pe activitatea, nevoile şi aspiraţiile
acestuia.
Se recomandă, aşadar, valorizarea pozitivă a diferenţelor existente între oameni,
acceptarea necondiţionată a celuilalt, pornind de
la premisa că fiinţa umană este valoroasă şi
pozitivă prin esenţa sa şi are capacitatea de a face
alegeri libere şi responsabile. Aceasta presupune
recunoaşterea demnităţii umane şi a valorii
personale a fiecărei persoane în parte, în toate
aspectele sale (cu punctele tari şi slabe, cu calităţi
şi defecte, cu atitudini pozitive şi negative etc.).
Acceptarea exclude condiţionarea aprecierii de un
anume aspect: „Te voi aprecia dacă...”.
„Acceptarea necondiţionată nu este echivalentă cu
aprobarea oricărei atitudini sau a oricărui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu
simpatie şi toleranţă. Acceptarea unei persoane nu presupune nici aprobarea, nici dezaprobarea
a ceea ce spune sau simte persoana. Este acceptarea modului în care persoana simte sau crede
în mod diferit de ceilalţi. Nu este indicată utilizarea evaluărilor de genul: «nu ar trebui să simţi
aşa», «băieţii nu trebuie să plângă», «fetele nu se poartă niciodată aşa». Riscul aprobării sau
dezaprobării este că elevul îşi percepe valoarea numai prin interpretările şi evaluările pe care le
face profesorul în situaţia de aprobare sau dezaprobare a comportamentelor sale” (A. Băban,
2001, p. 27).
Literatura de specialitate pune la dispoziţia ”actorilor educaţiei” o gamă destul de variată
de forme de diferenţiere a instuirii, avându-i în vedere pe cei cu dezvoltare intelectuală lentă, cu
dificultăţi de adaptare şcolară (inclusiv familială sau socială), precum şi pe cei care prezintă
incapacitate de a se integra sistemului de lucru şi, mai ales, ritmului de muncă al clasei. În acest
sens, a apărut, pintre altele, şi necesitatea unui curriculum diferenţiat, interpretat ca modificare
operată în programele şcolare obişnuite la nivelul:
- conţinuturilor educaţiei;
- proceselor didactice (metode de predare şi de evaluare);
- mediului psihologic şi fizic de învăţare;
- produselor aşteptate de la copii în urma parcurgerii programului instructiv-educativ
(C. Creţu, 1997, p. 105).
De asemenea, se recomandă elaborarea şi introducerea unui proiect de diferenţiere a
experienţelor de învăţare a elevilor, în acord cu particularităţile lor, care se realizează prin
parcurgerea următoarelor etape:
1. Viziunea, interpretată ca dorinţă de schimbare, optimizare, care se poate concretiza,
ca iniţiativă, într-o şcoală, într-un colectiv, în comunitate, nu neapărat la nivel
naţional.
2. Iniţializarea: viziunea se transformă în misiune realizabilă şi capătă o formă mai
concretă prin conturarea unui plan-cadru:
2.1.Conceptualizarea (se adoptă definiţiile de lucru pentru termenii-cheie ai
programului educaţional special, se abordează probleme precum: utilitatea
programului, maniera în care acesta va fi receptat de către comunitate, justificarea
progamului în termeni de politică educaţională. Orice obiecţie sau recomandare
din partea oricărui reprezentant al şcolii sau al comunităţii în care se va
implementa programul trebuie tratată cu toată atenţia, pe căi colaborative şi
transparente).
2.2.Crearea unei comisii de expertizare şi avizare a programului, formate din
persoane avizate, care vor analiza în detaliu condiţiile concrete ale instituţiei în
care se va aplica programul.
2.3.Climatizarea (climatul pozitiv sau receptiv, încrederea în utilitatea şi succesul
programului, prin comunicare autentică între parteneri, prin cooperare
profesională, analiza parametrilor de mediu fizic, în special resursele materiale,
analiza ambianţei psihologice – atitudini, motivaţii, angajarea afectivă a actorilor
programului - şi de context organizaţional).
3. Planificarea: evaluarea nevoilor programului (date despre nevoile elevilor,
profesorilor, părinţilor, comunităţilor implicate), formularea obiectivelor programului
şi proiectarea propriu-zisă a acestuia.
4. Implementarea programului: pregătirea implementării (identificarea elevilor care
necesită o instruire diferenţiată, selecţia şi training-ul cadrelor didactice,
popularizarea programului, informarea elevilor, părinţilor şi profesorilor asupra a ceea
ce li se oferă şi se aşteaptă concret de la ei), desfăşurarea efectivă a programului zi de
zi, observarea elevilor şi a profesorilor în scopul obţinerii feed-back-ului, evaluarea
programului.
5. Instituţionalizarea sau generalizarea programului (recunoaşterea şi încorporarea
acestuia într-o practică generalizată) (Cf. C. Creţu, 1997, p. 107-108).
Literatura de specialitate dezvoltă şi sintagma individualizare a instruirii, înţeleasă drept
acţiunea profesorului angajată în direcţia proiectării şi realizării activităţii didactice/educative, în
funcţie de particularităţile bio-psiho-socio-culturale ale fiecărui educabil, în vederea dezvoltării
şi integrării sale optime la diferite niveluri de cerinţe micro- şi macrostructurale înregistrate în
procesul devenirii personalităţii umane. Acţiunea de individualizare a instruirii presupune
adaptarea continuă a practicii de predare/învăţare/evaluare la trăsăturile generale, particulare şi
individuale ale personalităţii elevului, cunoscute şi studiate în prealabil, prin:
- proiectarea fiecărei activităţi educative din perspectiva valorificării la maximum a
potenţialului activ al fiecărui educabil;
- orientarea formativă a activităţii de instruire în direcţia valorificării potenţialului
maxim, real şi virtual, al fiecărui educabil;
- stimularea dezvoltării complexe (intelectuale, morale, estetice etc.) a fiecărui educabil
în contextul tuturor formelor de instruire disponibile (formale, nonformale,
informale);
- angajarea tuturor resurselor interne ale educabilului la nivelul corelaţiei funcţional-
structurale dintre: informare-formare, formare-dezvoltare; instruire-educaţie,
participare deplină-(auto)instruire/(auto)educaţie;
- subordonarea tuturor resurselor pedagogice activităţii de (auto)formare-
(auto)dezvoltare permanentă a fiecărui educabil (S. Cristea, 2000, 180).
Se cuvine să invocăm în acest context, ca o formă de individualizare a instruirii, şi unul
dintre principiile fundamentale ale educaţiei, cel al accesibilităţii, văzut în literatura de
specialitate drept arta de a se adapta la capacitatea fiecăruia. Importanţa pentru educaţia creştină
a respectării acestui principiu a fost evidenţiată prin activitatea desfăşurată de Mântuitorul Iisus
Hristos, care a vorbit oamenilor astfel încât cuvintele Sale să poată fi înţelese de către toţi cei
care Îl ascultau: ”Mântuitorul le vorbeşte oamenilor în pilde, dar apostolilor le vorbeşte pe faţă,
ca unora care erau înaintaţi spiritual” (D. Opriş, 2010, p. 184, 94).
Unele dintre finalităţile instruirii diferenţiate, individualizate sunt asigurarea reuşitei
şcolare şi combaterea eşecului şcolar. Reuşita şcolară este ilustrată, pe de o parte, de obţinerea
unor calificative şi a unor performanţe superioare, pe de altă parte, prin reuşita în planul
integrării sociale, în cadrul grupului socio-educaţional, asimilarea unor valori şi modele de
comportament social ş.a. Dicţionarele de pedagogie definesc reuşita şcolară drept obţinerea unui
înalt randament în educaţie. Aceasta nu presupune doar obţinerea unor calificative superioare la
învăţătură, ci şi integrarea în grupul şcolar, asimilarea unor valori sociale specifice vârstei
(Dicţionar de pedagogie, 1979, p. 394).
Pentru promovarea succesului şcolar, din perspectiva educaţiei diferenţiate, sunt ilustrate
în literatura de specialite o serie de strategii care vizează:
- organizarea optimă a acivităţii în şcoală;
- elaborarea unor măsuri şi acţiuni operative pentru corectarea diverselor forme de
insucces şcolar;
- însuşirea de către elevi a unor norme şi tehnici de a învăţa cum să înveţe, dezvoltarea
simţului responsabilităţii şi a capacităţilor de organizare eficientă a studiului
individual (V.V. Popescu, 1991 apud I. Maciuc, 2000, p. 87).
Din perspectiva cadrului didactic, reuşita şcolară poate fi asigurată prin elaborarea şi
utilizarea unei metodologii diferenţiate, adaptate fiecărui educabil în parte, cu scopul egalizării,
pe cât posibil, a şanselor de succes în educaţie. Aceasta implică diverse componente psiho-
individuale, sociale, personale, interpersonale, cognitive, noncognitive etc. Aşadar, egalizarea
şanselor de reuşită şcolară presupune din partea cadrelor didactice o apreciere cât mai corectă a
nivelului de dezvoltare atins, până la un moment dat, de către fiecare educabil, a ritmului de
gândire şi acţiune, a capacităţii de învăţare, a ritmului de lucru, a motivaţiei, a caracteristicilor
temperamentale şi afective. Este necesar ca dascălul să cunoască şi să respecte individualitatea
educabililor, fapt subliniat şi de Sfântul Ioan Gură de Aur, care vede în această necesitate o
condiţie pentru obţinerea de rezultate în demersul educativ: ”Învăţătorul nu-i împovărează mai
întâi pe copii cu o mulţime de cunoştinţe pe care le dă pentru a-i ridica; nu le dă dintr-o dată
toate învăţăturile sale, ci puţin câte puţin: le repetă adesea aceleaşi lucruri pentru a le imprima
mai uşor în mintea lor: se păzeşte de a-i înfricoşa prin lecţiile prea lungi, pe care ei nu le-ar
putea reţine: ei se tem ca să nu ajungă să se descurajeze şi să adoarmă în prezenţa numărului şi a
greutăţii materiilor pe care trebuie să le asimileze” (apud D. Opriş, 2010, p. 186).
Insuccesul şcolar are la bază o serie de discordanţe între exigenţe-posibilităţi-realizări,
incluzând forme de inadaptare şcolară, fenomenul mediocrităţii, performanţe şcolare inferioare
posibilităţilor intelectuale, abandonul şcolar (Cf. I. Maciuc, 2000, p. 85). O consecinţă a
insuccesului şcolar este eşecul şcolar, definit de dicţionarele de pedagogie drept ”acele situaţii
didactice/educative care consemnează imposibilitatea momentană a elevului de realizare a
obiectivelor pedagogice propuse la diferite niveluri ale procesului de învăţământ” (S. Cristea,
2000, p. 127).
Încurajarea dreptului la diferenţă în învăţământ a determinat apariţia unor teorii centrate
pe ideea de educaţie pe măsură şi pe ideea de şanse de dezvoltare a întregului potenţial, teorii
dintre care amintim: pedagogia succesului (Cezar Bîrzea, 1982), pedagogia diferenţială,
pedagogia corectivă (Anne Bonboir), eficacitatea generală a instruirii, învăţarea eficientă în
clasă (I. Jinga, I. Negreţ. 1995, 1993), învăţarea deplină (V. Bunescu, 1995, I.T. Radu, 1978).
Din punct de vedere metodologic, strategia diferenţierii, ca strategie globală de instruire,
implică utilizarea unui ansamblu de metode aplicate complementar: conversaţia, în special cea
euristică, demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, tehnica utilizării fişelor de muncă independentă,
utilizarea fişelor individuale de progres sau a diagramelor de progres, a fişelor de evidenţă a
greşelilor tipice la nivelul unei clase sau a unui grup de elevi etc. (I. Maciuc, 2000, p. 89).
Formele concrete de realizare a diferenţierii presupun:
- activităţi individuale sau individualizarea unor secvenţe de instruire;
- activităţi în grupuri mici, de 2-5 persoane, grupuri omogenizate, cu durată de lucru
variabilă, pentru a se evita astfel stigmatizarea unor elevi sau, dimpotrivă,
supraaprecierea altora;
- programe de formare şi exerciţiu cu un conţinut individualizat;
- învăţare autoritmată, traseu individual de formare în cadrul educaţiei la distanţă (I.
Maciuc, 2000, p. 89-90).
În contextul instruirii diferenţiate, apare sintagma educaţia remedială, care presupune
strategii şi politici coerente, elaborarea şi aplicarea unui curriculum diferenţiat şi personalizat,
parcursuri proprii de învăţare şi formare, implicând efortul conjugat al tuturor celor implicaţi în
activitatea cu educabilii. Aceasta implică, de asemenea, adaptarea acţiunii instructiv-educative la
particularităţile psihofizice ale fiecărui educabil în parte, pentru a asigura o dezvoltare integrală
şi armonioasă, valorizarea maximă a potenţialului individual, pentru o integrare socio-
profesională viitoare corespunzătoare (I. Maciuc, 2000, p. 154-155).
Necesitatea educaţiei remediale a apărut din cauze variate, care ţin de mai multe aspecte
ale vieţii sociale, specifice societăţii contemporane:
- nivel socio - economic scăzut;
- acces redus la surse de informare;
- lipsa de educaţie a părinţilor care nu sunt în măsură să-i ajute şi care manifestă
expectanţe scăzute faţă de reuşita copiilor;
- lipsa părinţilor, plecaţi în alte ţări, care-şi lasă copiii în grija unor bunici sau alte
persoane, care manifestă dezinteres pentru rezultate şi performanţe şcolare;
- risc mare de eşec şcolar etc.
Finalitatea activităţilor remediale este aceea de a încuraja finalizarea învăţământului
obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar) şi de a îmbunătăţi rata succesului şcolar pentru
educabilii din grupurile dezavantajate. Organizarea programelor de remediere are un impact
semnificativ în viaţa instituţiei de învăţământ şi a comunităţii din care fac parte educabilii, prin
schimbarea atitudinii faţă de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăţi de învăţare.
În cadrul unei abordări estetice a educaţiei, Cezar Bîrzea evidenţia faptul că educaţia are
toate caracteristicile unei opere, ale unei creaţii spontane. Situaţiile educative, afirmă autorul,
sunt ele însele o creaţie perpetuă: ele nu se repetă niciodată identic şi se adaptează mereu
persoanelor participante (Cf. C. Bîrzea, 1995, p. 65).
Experienţa şcolară a relevat faptul că toţi copiii dezvoltaţi normal, care nu prezintă
afecţiuni cerebrale, pot îndeplini în mod satisfăcător cerinţele şcolare, cu condiţia organizării
corespunzătoare a procesului de învăţământ. În acest context, putem menţiona afirmaţia lui
Jérôme Bruner, potrivit căreia nu există vreun material de studiu pe care orice educabil,
indiferent de vârstă, să nu şi-l poată însuşi. Problema pedagogică nu constă în aceea că elevul
poate sau nu să înveţe un anumit material, ci cum şi în ce mod trebuie să se desfăşoare acest
proces. Prin urmare, rezultatele nesatisfăcătoare în activitatea şcolară a unor elevi indică
existenţa unor neajunsuri, a unor puncte critice în programul şcolar sau în comportamentul
elevilor, care se cer examinate, soluţionate (Cf. Ion T. Radu, 1978, p. 226). În acest sens,
educaţia remedială presupune activităţi didactice suplimentare, concretizate prin sarcini
suplimentare de învăţare pentru elevii din şcolile cu randament inegal sau din clasele cu
diferenţiere internă, sarcini care pot fi realizate pe baza unor cunoştinţe fundamentale obligatorii
(Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 10). Dintre acestea, putem menţiona, organizarea unor
activităţi facultative în completarea programului şcolar, care să se adreseze tuturor elevilor, deşi
îi vizează, cu precădere, pe cei rămaşi în urmă. De asemenea, pot fi organizate şi activităţi
suplimentare de sprijinire, de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăţilor în învăţare, numai
pentru unii elevi, la acele discipline la care rezultatele nu sunt satisfăcătoare (menţionăm
existenţa unui Ghid pentru educaţie remedială, editat în anul 2012, în cadrul unui proiect
POSDRU, care pune la dispoziţia cadrelor didactice o programă riguroasă, la diverse discipline
de învăţământ, în funcţie de dificultăţile de învăţare descoperite la elevii din grupul ţintă al
proiectului, ghid disponibil la adresa http://invatamimpreuna.isj.edu.ro/docu/ghidedrem.pdf). O
formă particulară de sprijinire a elevilor care întâmpină dificultăţi o reprezintă întrajutorarea
colegială (vezi anexa 2, activitatea 1).
În general, individualizarea instruirii se realizează prin implicarea activă a fiecărui
educabil în procesul instructiv-educativ, care se poate concretiza, printre altele, prin folosirea
metodelor interactive (se recomandă, de plildă, învăţarea centrată pe elev care favorizează
acceptarea dorinţelor şi propunerilor individuale, încurajarea iniţiativei personale, descoperirea şi
dezvoltarea unor aptitudini particulare, în funcţie de înclinaţiile şi necesităţile fiecărui educabil),
prin organizarea unor activităţi pe grupe (acestea prilejuiesc relaţionarea colegială, sprijinind
învăţarea suportivă şi evidenţiind rolul social al procesului de învăţare), prin abordarea
interdisciplinară a conţinuturilor învăţării (descoperirea unei maniere originale de a aborda
un subiect comun, prin crearea unor conexiuni între diferitele discipline de studiu).
Menţionăm că, în ansamblul modalităţilor de instruire diferenţiată, prin adaptarea
conţinuturilor activităţilor la capacităţile şi aptitudinile elevilor, un loc important îl ocupă
activităţile extraşcolare. Acestea completează procesul didactic, educaţia fiind, de altfel, un
proces continuu, realizat prin metode şi surse de dobândire a cunoştinţelor foarte diverse.
Educaţia nu este un proces limitat în timp şi spaţiu, fapt evidenţiat de-a lungul timpului şi de
cercetările care au relevat faptul că, în cadrul volumului de informaţii pe care-l acumulează
omul, îndeosebi în perioada de şcolaritate, ponderea cunoştinţelor a căror sursă o constituie
activităţile extraşcolare a crescut considerabil. Se pare, potrivit literaturii de specialitate, că
activităţile extraşcolare reprezintă, în multe sisteme de învăţământ, un mijloc general folosit
pentru diferenţierea activităţii instructiv-educative. Rolul covârşitor al activităţilor extraşcolare
în direcţia diferenţierii instruirii se întemeiază pe câteva trăsături ale acestora, evidenţiate de Ion
T. Radu, în lucrarea Învăţământul diferenţiat:
- sunt folosite pe toate treptele de învăţământ;
- constituie un mijloc eficient de completare a acţiunii instructive pe care o realizează
şcoala;
- exercită o influenţă favorizantă asupra motivaţiilor şcolare;
- oferă posibilităţi de cultivare a aptitudinilor elevilor;
- constituie modele de activitate accesibile elevilor;
- prin caracterul lor pluridisciplinar trezesc interesul elevilor;
- acestea solicită elevilor folosirea cunoştinţelor acumulate în rezolvarea unor probleme
teoretice sau în desfăşurarea unor activităţi, ceea ce le conferă un caracter practic-
aplicativ (Cf. Ion T. Radu, 1978, p. 159-162).
Activităţile nonformale pot ocupa o gamă largă de subiecte şi diferite metodologii,
folosind abordări flexibile. Experţii în educaţie vorbesc tot mai des despre importanţa depăşirii
”graniţelor” dintre educaţia formală şi cea nonformală, promovarea comunicării şi cooperării
care vor ajuta la sincronizarea activităţilor educaţionale şi a mediilor de învăţare pentru a asigura
educabililor un set coerent de oportunităţi (***, REPERE, Manual de educaţie pentru drepturile
omului cu tineri, 2004, p. 409).
Considerăm important să subliniem, în încheierea parcursului nostru teoretic ce a vizat
problematica educaţiei diferenţiate cu scop remedial, faptul că organizarea acţiunii educative nu
este posibilă fără cunoaşterea temeinică a vieţii educabilului, a particularităţilor, a originalităţii
manifestărilor acestuia. Activitatea educativă implică, pe lângă aspectele menţionate în paginile
precendente, şi capacitatea empatică a cadrului didactic. Prin mijlocirea empatiei există
posibilitatea de a-l înţelege mai bine pe celălalt, de a-i intui gândurile şi trăirile afective, de a-i
anticipa comportamentul şi chiar de a acţiona în mod corespunzător asupra acestuia. Empatia
este o nevoie specific umană de intercunoaştere, bazată pe o experienţă validată social, care
permite apropieri sau respingeri, ca reflex al posibilei intrări în psihologia celuilalt. Se
menţionează în literatura de specialitate (Cf. M. Robu, 2008) că există un schimb empatic între
cel care vorbeşte şi cel care ascultă, esenţial şi important de valorificat în procesul instructiv-
educativ. Empatia presupune două scopuri:
- comunicarea în sine, o componentă emoţională;
- acomodarea la realitatea celuilalt (cel care ascultă), o componentă predictivă, ca o
garanţie a eficienţei în practica socială.
În educaţia şcolară empatia emoţională se referă la participarea profesorului la emoţiile şi
sentimentele elevilor, la trăirile lor, alături de ei. Empatia predictivă rezidă în capacitatea
profesorului de a se transpune în psihologia elevului, de a îndeplini rolul lui, şi de a-i prevedea,
în limitele unei erori admise, comportamentul ulterior. Acei profesori care sunt apreciaţi ca fiind
buni şi foarte buni au indici superiori de empatie predictivă. Aceasta facilitează găsirea
modalităţilor de a menţine concentrată atenţia elevilor la lecţie, de a se face acceptat de către
elevi, de a echilibra relaţiile cu ei, asigurând astfel condiţii favorabile pentru procesul de predare-
învăţare.
Întregul comportament uman presupune, de altfel, o conduită empatică, una dintre
trăsăturile stabile, constante, de bază, ale personalităţii. Fără dragoste, nu putem construi niciun
fel de relaţie, fără iubire de oameni, nu putem modela oameni.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Pentru ce învăţ? (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la
alegere)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Se prezintă rolul şi importanţa învăţării, prin raportare la un fragment din Amintiri din
copilărie, de Ion Creangă.
 Edificarea şi evidenţierea motivelor pentru care copiii învaţă, folosindu-se exemple
(pentru a fi cel mai bun, pentru a-i face mândri pe părinţi).
 Rezolvarea unei fişe de lucru din care să se evidenţieze aspectele motivaţionale ale
fiecărui elev privind învăţarea.
 Alcătuirea unui clasament al motivelor de către fiecare copil.
 Organizare în grupe de câte 3-4 elevi pentru completarea clasamentelor.
 Alcătuirea unui clasament comun.
 Vizionarea unui filmuleţ motivaţional, de pe internet, la alegerea profesorului.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


I. Titlul activităţii: Pentru ce învăţ?

II. Scop
Identificarea motivelor care îi determină pe copii să înveţe şi cultivarea unei atitudini
pozitive faţă de învăţătură.

III. Obiective
Identificarea factorilor motivaţionali în procesul învăţării.
Conştientizarea rolului învăţământului în viaţa fiecăruia.
Elaborarea unei strategii de implementare a programului de prevenire a fenomenului de
părăsire a şcolii.
Dezvoltarea unor competenţe sau deprinderi

IV. Resurse alocate


Resurse umane: copii, profesor.
Resurse materiale: Hârtie, flipchart, creioane, pix, video-proiector, laptop, dicţionar,
fişă.

VI. Durată 60 minute

VII. Activităţi
 Se prezintă rolul şi importanţa învăţării, prin raportare la un fragment din Amintiri
din copilărie, de Ion Creangă.
 Edificarea şi evidenţierea motivelor pentru care copiii învaţă, folosindu-se exemple
(pentru a fi cel mai bun, pentru a-i face mândri pe părinţi).
 Rezolvarea unei fişe de lucru din care să se evidenţieze aspectele motivaţionale ale
fiecărui elev privind învăţarea.
 Alcătuirea unui clasament al motivelor de către fiecare copil.
 Organizare în grupe de câte 3-4 elevi pentru completarea clasamentelor.
 Alcătuirea unui clasament comun.
 Vizionarea unui filmuleţ motivaţional, de pe internet, la alegerea profesorului.

VIII. Rezultate aşteptate


Înţelegerea rolului şi importanţa şcolii în dezvoltarea personală.
Descoperirea propriilor valori şi dezvoltarea unei imagini de viitor.
Realizarea unei legături între elevi pe baza motivelor în cadrul lucrului pe grupe.
Înţelegerea factorilor motivaţionali.
Realizarea unui feed-back pozitiv.

IX. Probleme anticipate


Identificarea deficienţelor fiecărui copil.
Depăşirea timpului propus.
Depăşirea factorilor emoţionali.

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Matematica (Geometrie)
Unitatea de invatare: Corpuri geometrice
Titlul lectiei: Probleme cu corpuri geometrice studiate aplicate in viata cotidiana
Tipul lecţiei: Fixare şi dezvoltare de priceperi şi deprinderi

Competente specifice:
-sa realizeze corect sub forma de desen,corpurile geometrice studiate (prisma, piramida, trunchi
de piramida)
-sa enunte formulele ariilor,volumelor si elementelor specific fiecarui corp geometric in parte
-sa enunte proprietatile si elementele corpurilor geometrice studiate
-sa transpuna formulele si proprietatile studiate in problem de geometrie aplicate in viata
cotidiana.

Strategii didactice:
Metode si procedee: Conversatia,explicatia,problematizarea,exercitiul,algoritmizarea
Mijloace de invatamant: Tabla,creta,culegere Editura Paralela 45,Culegere Editura Art, Fisa de
lucru,cub confectionat
Forme de organizare : frontala, individuala
Desfăşurarea lecţiei

Secvenţele Conţinut instructiv-educativ


lecţiei Strategii Modalităţi
didactice de evaluare
1.Moment -verificarea prezenţei elevilor şi notarea
organizatoric absenţelor în catalog;
-verificarea ţinutei elevilor şi celor necesare
defaşurarii orei;
-asigurarea unei atmosfere adecvate pentru buna
desfaşurare a orei;

2.Capterea -am confectionat un cub din carton si pe fiecare Activitate Evaluarea


atenţiei fata a acestuia am atasat o serie de formule comună
specific corpurilor studiate si care ne vor ajuta in Frontala
rezolvarea problemelor propuse
-pentru aceasta un elev va veni in fata clasei va Sau
arunca cubul si va enunta formulele de pe fata Conversatia
corespunzatoare cubului.Acesta va zice un Explicatia individuala
numar ,iar elevul cu numarul respective ii va lua
locul si asa mai departe,pana se vor termina
fetele cubului.
-se vor da exemple din viata cotidiana cu
aplicabilitatea formulelor studiate
-de ex. Daca trebuie sa calculam lungimea unui
gard ce trebuie sa aflam?Dar aria?Dar cantitatea
de apa?,etc.
3.Anuntarea -azi vom rezolva o serie de problem cu Explicaţia
temei si a aplicabilitate in viata cotidiana,car vor veni in Conversatia
obiectivelor ajutorul vostru la Examenul de Evaluare Activitatea Evaluarea frontala
Nationala frontala
Scrie pe tabla titlul lectiei: : Probleme cu
corpuri geometrice studiate aplicate in viata
cotidiana.
4.Dirijarea Elevii vor primi o fisa de lucru cu probleme de Explicaţia Aprecieri verbale
invaţarii geometrie aplicate in viata cotidiana ,selectate Analiza
din Culegeri de Evaluare Nationala ,din Partea a răspunsurilor
III-a. conversatia

Se propune rezeolvarea acestora

Profesorul numeste elevii care vor iesi pe rand la


tabla pentru cate un subpunct al
problemei,explicand aplicarea formulelor si
transpunerea problemelor in viata cotidiana,fiind
ajutati de colegii din clasa sub indrumarea atenta
a profesorului.
5.Asigurarea -se discuta in linii mari rezolvarile problemelor Activitate
feed-back- facute la tabla si transpunerea lor in problem din individuală
ului viata cotidiana,elevii trebuind sa explice de ce la
un subpunct am aflat volumul,la altul aria Exerciţiul
lateral,etc.
6.Retenţia si Se vor nota elevii care au participat la lectie conversatia Aprecieri verbale
transferal
7.Tema Problemele ramase de pe fisa de lucru si problem
pentru acasa din Culegerea de Evaluare Nationala.
FISA DE LUCRU

PROBLEME DE MATEMATICA APLICATE IN VIATA COTIDIANA

1.Un bazin de înot are forma unui paralelipiped dreptunghic cu lungimea de 24 m,


lăţimea de 12 m şi înălţimea de 2,5 m.
a) Cati litri de apa sunt necesari pentru a umple complet bazinul
b) Câţi metri de faianţă sunt necesari pentru a acoperi pereţii şi baza?
c) Cât costă cantitatea totală de faianţă cumpărată dacă 1 m2 de faianţă costă
250 lei şi se acordă o reducere de 8% fiecărei persoane care cumpără mai
mult de 20 m2?
2. Se considera un rezervor în formă de piramidă patrulateră regulată, având baza
aşezată în plan orizontal, latura bazei 2 m şi înălţimea 6 m, umplut cu apă până la
jumătatea înălţimii. a) Calculaţi volumul rezervorului. b) Câţi litri de apă se găsesc
în rezervor? c) Dacă apa din rezervor este pusă într-un alt vas în formă de cub, aşezat
pe un plan orizontal, cu muchia de 2 m aflaţi la ce înălţime se ridică apa în cub.
3. . Subsolul unei case are forma unui paralelipiped dreptunghic ca ȋn figura de
mai jos cu AB = 8 m, BC = 6 m şi AA’ = 2,5 m.

a) Dacă pentru 1m2 de perete se folosesc 0,5 l de var, să se determine ce cantitate de


var
este necesară pentru vopsirea pereţilor(fără podea şi tavan), ştiind că nu există
ferestre;
b) Pentru funcţionarea unui corp de iluminat se monteză un cablu electric pe
traseul
C- D- D’- O’, unde O’ este centrul tavanului. Cȃţi metri de cablu sunt necesari?
c) Se construieste o scară de acces notată MP, astfel ȋncȃt unghiul pe care ȋl face cu
podeaua are 45 . Să se determine lungimea scării.

4. Un mester lucreaza cu o bucată de marmură în formă de piramidă patrulateră


regulată cu latura bazei AB = 8dm şi înălţimea VO = 4dm.
a) Determinaţi măsura unghiului dintre faţa VBC şi baza ABCD
b) Se taie bucata de marmură cu un plan paralel cu baza ce trece prin mijlocul
înălţimii. Calculaţi volumul bucăţii în formă de piramidă obţinută după tăiere.

FISA DE LUCRU

PROBLEME DE MATEMATICA APLICATE IN VIATA COTIDIANA


1.Gepeto ciopleste dintr-o bucata de lemn in forma de prisma patrulatera
regulata dreapta ( ABCDA’B’C’D’ ) o piramida patrulatera regulata dreapta ( O’
ABCD). Stiind ca AB = 10 cm si AA’ = 12 cm :
a) Aratati ca O’M = 13) Calculati aria totala a piramidei.
c) Calculati volumul de material pierdut in urma cioplirii.

D’’ C’

O’’

A’” B’”

D C
O
M
A B

3. . Subsolul unei case are forma unui paralelipiped dreptunghic ca ȋn figura de


mai jos cu AB = 8 m, BC = 6 m şi AA’ = 2,5 m.

a) Dacă pentru 1m2 de perete se folosesc 0,5 l de var, să se determine ce cantitate de


var este necesară pentru vopsirea pereţilor(fără podea şi tavan), ştiind că nu există
ferestre;
b) Pentru funcţionarea unui corp de iluminat se monteză un cablu electric pe
traseul
C- D- D’- O’, unde O’ este centrul tavanului. Cȃţi metri de cablu sunt necesari?
d) Se construieste o scară de acces notată MP, astfel ȋncȃt unghiul pe care ȋl
face cu podeaua are 45 . Să se determine lungimea scării.
3..Un bazin de înot are forma unui paralelipiped dreptunghic cu lungimea de 24 m,
lăţimea de 12 m şi înălţimea de 2,5 m.
a) Cati litri de apa sunt necesari pentru a umple complet bazinul
b) Câţi metri de faianţă sunt necesari pentru a acoperi pereţii şi baza?
c) Cât costă cantitatea totală de faianţă cumpărată dacă 1 m2 de faianţă costă
250 lei şi se acordă o reducere de 8% fiecărei persoane care cumpără mai
mult de 20 m2?
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Uneşte punctele în ordine crescătoare şi colorează!


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
Continuă şirul!

22 24 26 ……. …… …... …… ……. ….. ……

65-23=

a+21=5
6
32+b=75

12+21=
c+32=47
c-24=75 31-12=

45+23=

78-66=

45-21= 78+11=

16+2= 43-21= 98-65=


Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

1. Efectuează operaţiile:

2. Calculează şi completează:

3. Efectuează operaţiile de adunare şi scădere:

4. Găseşte vârsta!
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a
1. Cu lichidul din 10 sticle şi o damingeanǎ pot umple primul butoi?

20 l 3l 100 l 80 l

2. Doi viţei cântăresc cât o vacă, iar 2 vaci cântăresc cât un urs.
Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată:
- 6 viţei cântǎresc cât un urs; - un urs cântǎreşte cât 4 vaci; - 4 viţei cântǎresc cât un
urs.

3. Mama vitregă, deghizată într-o bătrână negustoreasă, i-a vândut Albei-ca-Zăpada un


pieptene cu 29 lei, un măr cu 2 lei şi o cingătoare cu 109 lei.Albă-ca-Zăpada i-a dat o
bancnotă de 500 lei.Câţi lei a primit rest?

4. Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou mister din
Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului. Găseşte şi colorează în tabelul de
mai jos metrul cu culoarea roşie,multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea
albastră.

A F M G R S S M C D I L I F R E C

M E I O J N R R E E R T L Z E A E

E N L P K E E S N C F E I R R S N

R T I R I D W D T A D S T E T D T

R R M D L D E C I M E T R U L F I

U I E S O W D T M E K F U S N G L
M E T R U L S D E T L Z L D B H I

I U R I L K A W T R O H R F V J T

O M U I I I X K R U P G R G C K R

O R L L T L Y I U L I F D D X L U

C D E F K I M F L L Z F F D X O L

H E C T O M E T R U L A E G R H I

C D U G R A M I L I L I T R U L E

E R T Z U I K I L O M E T R U L R

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Pentru a fabrica o tonă de hârtie de calitate, trebuie:


- 2 385 kg de lemn sau de hârtie veche ;
- 440 000 litri de apă ;
- circa 7 500 KW.
Ce cantităti, din fiecare, vor fi necesare pentru a tipări 600 000 de manuale de circa 500 g?

2. În vacantă, Tudor a împrumutat de la bibliotecă cele două volume ale unui roman de Jules
Verne. Primul volum are 256 pagini, iar al doilea 224 pagini. Dacă Tudor citeşte în medie
câte 25 pagini pe zi, câte pagini va mai avea de citit după 15 zile?

3. Un pomicultor a recoltat de la 3 meri următoarele cantităti de mere: 435 kg, 610 kg, 283
kg. Merele se pun în lăzi, iar în fiecare ladă încap câte 26 kg de mere. Câte lăzi vor putea fi
umplute cu mere dacă:
a) cei trei pomi sunt de acelaşi soi;
b) cei trei pomi sunt de varietăti diferite;
c) numai doi dintre cei trei pomi sunt de acelaşi soi.
Ţinând cont de faptul că pomicultorul nu va amesteca merele de sortimente diferite, câte
kilograme de mere vor rămâne în fiecare situatie?

4. Un tren pentru navetişti se compune din 8 vagoane. El poate transporta 1 424 călători
aşezaţi şi 2 640 de călători în total. Calculează:
a) numărul de locuri dintr-un vagon;
b) numărul de călători care încap, în medie, într-un vagon.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. În timpul mişiunii Apollo XVI, în 1972, doi cosmonauti au rămas pe Lună 3 zile 2 ore 59
de minute şi 30 de secunde. Calculează în secunde durata sederii lor pe Lună.

2. Câstigătorul unei curse cicliste a parcurs traseul în 49 min şi 53 s. Pe jos, Costel a parcurs
traseul într-un interval triplu de timp. Exprimă în ore, minute şi secunde timpul de parcurgere
a traseului de către Costel.

3. Andrei, Tudor, Alexandru şi Ticu fac o cursă ciclistă. Andrei a parcurs traseul în 2 h 45
min şi 33 s. Tudor a mers cu 37 min 49 s mai mult decât Andrei. Alexandru a parcurs traseul
în 50 min 15 s mai putin decât Andrei şi Ticu a mers triplul timpului lui Alexandru.
Calculează durata traseului pentru Tudor, Alexandru şi Ticu.

4. La sfârşitul săptămânii, elevii unei scoli din Suceava au făcut o excurşie la Iaşi. Ei şi-au
organizat timpul după graficul următor :ştiind că plecarea a avut loc la 7 h 30 min, drumul
dus a durat 2 h şi 25 min, masa a durat 1 h 45 min, iar drumul întors, 2 h 50 min, calculează:
durata întregii excursii;
durata vizitelor;
durata drumului dus-întors;
ora de sosire la întoarcere, la Suceava.

5. Paul observă că ceasul său avansează cu 45 de secunde în 8 ore. Andrei îi spune că, la
sfârşitul zilei ceasul va avea un avans de 2 minute. Are dreptate Andrei ?

6. Un carusel face 24 de rotatii în 5 minute.


a) în cât timp face 38 de rotatii ?
b) Câte rotatii face în 4 minute şi 10 secunde?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1. Calculaţi:
a. 2+[(25⋅3)+4]
b. 2⋅(60⋅15): 2
c. (60⋅15)−(800:25)
d. [124−(47+33)]
e. (81+12)⋅(5⋅2)
f. 27−[(10+7)−15:3]+28

2. Ce număr reprezintă jumatate din sfertul lui 12 ?

3. Calculaţi in două moduri:


a. 9⋅(15+ 45)
b. 14⋅(102+ 37)
c. 16⋅(151+ 206)
d. (27+ 72)⋅15
e. (52−21)⋅18

4. Calculaţi:
a. 12+5⋅8+14⋅17−725: 5+12⋅12
b. 24001−240⋅250+645⋅16
c. (17+23):10+2+4⋅[12−3⋅(123 :3−4)−12]+75

5. Un litru de benzină costă in medie aproximativ 6 lei. Cat costă 15 litri de benzină? Dar 75
de litri?

6. Un BMW consumă in medie 14 litri de benzină la 100 km, iar o DACIA LODGY consumă
in medie 5 litri la 100km. Cat a consumat fiecare maşină după ce au parcurs 700km? Dar
1200km?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Rezolvaţi următoarele ecuaţii:


a. x+126=176
b. 3⋅x=642
c. 2762+x=3000
d. 3x−30=60
e. 12⋅( x+3)=144
f. 7x+3(2x−1)=10x+9
g. 2( x−3)−13=x−21

2. Aflaţi un număr, ştiind că:


a. Dacă adunăm 12 la triplul său obţinem 31;
b. Dacă scădem 45 din dublul său obţinem 5;
c. Dacă adunăm o treime din el cu două cincimi din el obţinem 11;
d. Dacă din 167 scădem triplul său obţinem 14.

3. Diferenţa dintre vârsta mamei şi vârsta fiicei este de 25 de ani, iar suma vârstelor lor este
de 55 de ani. Ce vârstă are fiecare?

4. Suma a doua numere este 35, iar diferenţa lor este 5. Aflaţi produsul lor.

5. Mihai are de două ori vârsta lui Alin şi Alin are de trei ori vârsta lui Paul. Dacă Paul are
vârsta de 4 ani, atunci Mihai are .....ani.
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1. Să se calculeze suma soluţiile întregi ale inecuaţiei x 2  5x  5  1.


2. Să se determine soluţiile întregi ale inecuaţiei ( x  1) 2  x  7  0.
2x  3
3. Să se determine soluţiile reale ale inecuaţiei 2  1.
x  x 1
4. Să se determine mulţimea valorilor reale pentru care  4  3x  2  4 .
5. Să se determine elementele mulţimii A  x  N || 2 x  1 | 1 .
6. Să se arate că ( x  1)( x  2)  x  3, x  R .
7. Să se rezolve inecuaţia (2 x  1) 2  9.
8. Să se determine soluţiile reale ale inecuaţiei x 2  9  0 .
9. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia (2 x  1)( x  1)   x  11.
10. Să se determine soluţiile reale ale inecuaţiei x 2  5x  6  0.
11. Să se determine valorile reale ale lui x pentru care x( x  1)  x  15.
12. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care  4  3x  2  4.
13. Să se determine m R astfel încât x 2  (m  3) x  m  3  0, pentru orice x real.
14. Să se rezolve inecuaţia ( x 2  1)( x  1)  0.
ÎNTÂLNIREA 2: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Dezvoltarea durabilă în vederea creșterii conștientizării asupra


problemelor de mediu și de prevenire a poluării și managementul schimbării

Obiectivele dezvoltării durabile și protecției mediului


Gestionarea mai bună a resurselor. Oamenii trebuie să treacă a un nou stil de
viață, care presupune a ști de ce dispunem, cât să folosim și cum să ne administrăm
resursele (favorizarea regenerării naturale a

resurselor încât mediul să rămână în permanent echilibru).


Utilizarea rațională a ceea ce avem. Trebuie să înțelegem să luăm din natură
doar cât avem nevoie, să înceteze exploatarea exagerată a resurselor, să fie stopată
risipa inutilă de bunuri și energie. Reducerea producerii și consumului inutil și
irațional, caracteristice societății bazate pe consum. Evitarea aruncării surplusului
doar din motive economice. Schimbarea mentalității, anume să producem cât e
nevoie, iar ceea ce prisosește să fie dat celor ce nu au.
Abordarea realistă a unor probleme globale. La Rio de Janeiro s-a semnat
convenția privind schimbările climatice globale, consecință a primelor semnale că la
nivel planetar au apărut modificări de mediu care pot avea urmări negative asupra
vieții de pe planeta noastră. Dintre aceste schimbări enumerăm: încălzirea planetei,
topirea ghețarilor, spargerea stratului de ozon, criza apei potabile, intensificarea
catastrofelor naturale (inundații, furtuni puternice, cutremure devastatoare etc.
Regândirea tehnologiilor. Prin cercetare se pot realiza lucruri mai bune cu un
consum mic de energie, nepoluante și un consum mic de materiale. Scopul este
economisirea resurselor; dezvoltare și producerea unor resurse energetice
neconvenționale, alternative; reducerea, recuperarea și reciclarea subproduselor și a
deșeurilor, reducerea la minimum a poluării mediului; locuințe mai bune, transporturi
eficiente.
Refacerea tuturor factorilor de mediu. Acest lucru presupune revenirea la
normal a calității tuturor factorilor de mediu: apă, aer, sol, sisteme ecologice naturale,
conservarea biodiversității. Prin activitățile umane iraționale echilibrele naturale au
fost afectate. Prin urmare capacitatea mediului de a se reface a scăzut considerabil.
De aceea e nevoie de intervenția activă a omului pentru a evita degajarea în aer a
unor gaze toxice care pot afecta dezvoltarea vegetației și sănătatea oamenilor; gaze
de eșapament cu oxizi de plumb, dioxid de carbon și metan care provoacă efectul de
seră. Trebuie interzisă deversarea în apele de suprafață și subterane a apelor reziduale
neepurate, a apelor toxice sau radioactive. Solurile sunt și ele afctate de om prin
aruncarea de deșeuri, prin administrarea de îngrășăminte și insecticide în exces. Se
constată că omul afectează toate sistemele ecologice naturale (păduri, pășuni, zone
alpine, etc.) printr-o exploarare nerațională. De aceea, protejarea și păstrarea
biodiversității este un factor extrem de important pentru refacerea tuturor factorilor
de mediu.

Principii de susținere a dezvoltării durabile și de acțiune pentru protecția


mediului
Schimbarea mentalității oamenilor cu privire la mediul înconjurător. Asfel, e
nevoie de pregătirea unor formatori de opinie în scopul educării maselor largi de
oameni (de la copii la persoane de vârsta a treia) în sensul respectării naturii, a
schimbării stilului de viață. Natura este partener al omului și nu obiect de exploatare
irațională;
Cunoașterea și respectarea echilibrelor naturii. Cercetarea științifică trebuie
intensificată pentru a cunoaște mai bine potențialul productiv, la cunoașterea
limitelor de exploatare a resurselor naturale și la stabilirea biodiversității optime;
Conștientizarea importanței ecologiei pentru viitorul planetei. Acest lucru
presupune armonizarea și corelarea dezvoltării economice cu structurile ecologice
dintr-o anumită zonă geografică. Corelarea aceasta constituie strategia de bază în
definirea conceptului de ecodezvoltare. Acest concept se impune tot mai mult în
ultima vreme în politicile de protecția mediului înconjurător, precum și în
configurația structurilor economice. Ecodezvoltarea, definită ca dezvoltare
economică în context ecologic, presupune o mai bună cunoaștere a legilor naturii de
care depind echilibrele naturale, dar și corelarea acestora cu structurile sociale din
fiecare zonă geografică.
Reducerea efectelor generate de poluare. Realitățile actuale, schimbările și
catastrofele naturale ne indică faptul că refacerea mediului a devenit o prioritate
absolută. Reducerea poluării trebuie să fie o preocupare permanentă atât la nivelul
administrație locale și centrale, cât și la nivelul strategiilor economice actuale.
Reducerea fenomenelor de poluare va grăbi procesele de refacere a echilibrelor
naturale fără costuri suplimentare;
Refacerea și reconstrucția mediului. Plecând de la metoda prevenției conform
principiului că „e mai bine să previi decât să refaci”. Specialiștii în ecologie au arătat
că există o serie de metode pentru a ajutanatura să se refacă singură. Aceste sisteme
de refacere a echilibrelor naturale sunt definite ca restaurare sau refacere ecologică;
Protejarea și promovarea drepturilor fundamentale ale omului prin plasarea
acestuia în centrul politicii fiecărui stat, combaterea discriminărilor de orice fel,
reducerea sărăciei, eliminarea excluziunii sociale;
Solidaritate între generații;generațiile actuale nu trebuie să compromită
capacitatea generațiilor viitoare de a-și asigura nevoile de bază.
Implicarea cetățenilor în procesul decizional și de elaborare a actelor
normative cu privire la dezvoltarea durabilă și cu privire la mediu;
Coerența politicilor europene cu cele regionale cu privire la dezvoltarea
durabilă și la mediu.

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Mediul înconjurător în continuă schimbare. Cum putem


împiedica poluarea mediului?

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:

 Se dă copiilor următorul text-suport:

„Pământul este planeta care oferă condiții prielnice de viață: apa, aerul, solul.
Chiar dacă pe planeta noastră sunt diferite tipuri de climă, se poate vorbi de un
echilibru în natură, de existența unor animale și plante adaptate la condițiile de
mediu.
De-a lungul timpului omul s-a adaptat la condițiile oferite de mediul
înconjurător. Constatând că uneori condițiile din natură se schimbă, omul și-a
construit adăposturi care îl apără de capriciile vremii, de temperaturile scăzute, de
ploile reci și torențiale sau de arșița soarelui. Pentru a străbate distanțe mari a
inventat mijloace de transport ingenioase pentru a se deplasa rapid pe uscat, ape și
prin aer.
Totodată omul și-a diversificat alimentația, și-a încălzit locuința, a decoperit
medicamente pentru tratarea bolilor.
Toate aceste activități pot avea și influențe negative asupra mediului. Deseori
aflăm pe diferite căi de influențele negative ale omului asupra mediului înconjurător:
tăierea pădurilor, vânarea animalelor sălbatice, eliberarea în atmosferă a gazelor
toxice rezultate din activitățile industriale, poluarea cu deșeuri menajere a apelor și
pădurilor.
Pentru a evita pe viitor unele dezastre naturale prin distrugerea mediului
înconjurător este nevoie să cunoaștem și să respectăm regulile de protecție a mediului
înconjurător, astfel încât transformările care se petrec periodic să fie în folosul tuturor
viețuitoarelor. Pentru aceasta trebuie să alegem și să susținem totdeauna acțiunile
pozitive și benefice mediului înconjurător.”

 Cerinţe:
1. Cititi cu atenție textul de mai sus.
a) Precizați în scris modificările ce survin în urma poluării mediului; activitățile
omului pot modifica mediul înconjurător; în mediul înconjurător se petrec
modificări ale temperaturii aerului; prin poluare se pot modifica sau distruge
calitatea aerului și apei, fertilitatea solului, vegetația, viețuitoarele.
b) Enumerați patru acțiuni pozitive ale omului care pot modifica mediul
înconjurător.
c) Enumerați patru acțiuni negative ale omului care pun în pericol mediul;
2. Activități pe echipă;
a) Prietenii naturii (ecologiștii); se poate face o scurtă ieşire în curte. Observați
și notați ceea ce se întâmplă în acel ecosistem. Acționați, dacă este cazul, prin
strângerea obiectelor aruncate (stlicle goale, doze, materiale plastice etc.) –
ecologizare.
b) Plantați, împreună cu părinţii, câțiva pomi în curtea Bisericii/ şcolii etc.

2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


Mediul înconjurător în continuă schimbare. Cum putem împiedica poluarea mediului?
Metoda: prezentare, discuții, activitate în grup.
Forma de organizare: activitate în grup
Activități: Prezentarea situației actuale privind stadiul poluării mediului înconjurător

Pământul este planeta care oferă condiții prielnice de viață: apa, aerul, solul. Chiar dacă pe
planeta noastră sunt diferite tipuri de climă, se poate vorbi de un echilibru în natură, de
existența unor animale și plante adaptate la condițiile de mediu.
De-a lungul timpului omul s-a adaptat la condițiile oferite de mediul înconjurător. Constatând
că uneori condițiile din natură se schimbă, omul și-a construit adăposturi care îl apără de
capriciile vremii, de temperaturile scăzute, de ploile reci și torențiale sau de arșița soarelui.
Pentru a străbate distanțe mari a inventat mijloace de transport ingenioase pentru a se deplasa
rapid pe uscat, ape și prin aer.
Totodată omul și-a diversificat alimentația, și-a încălzit locuința, a decoperit medicamente
pentru tratarea bolilor.
Toate aceste activități pot avea și influențe negative asupra mediului. Deseori aflăm pe
diferite căi de influențele negative ale omului asupra mediului înconjurător: tăierea pădurilor,
vânarea animalelor sălbatice, eliberarea în atmosferă a gazelor toxice rezultate din activitățile
industriale, poluarea cu deșeuri menajere a apelor și pădurilor.
Pentru a evita pe viitor unele dezastre naturale prin distrugerea mediului înconjurător este
nevoie să cunoaștem și să respectăm regulile de protecție a mediului înconjurător, astfel încât
transformările care se petrec periodic să fie în folosul tuturor viețuitoarelor. Pentru aceasta
trebuie să alegem și să susținem totdeauna acțiunile pozitive și benefice mediului înconjurător
3. Cititi cu atenție textul de mai sus.
a) Precizați în scris modificările ce survin în urma poluării mediului; activitățile
omului pot modifica mediul înconjurător; în mediul înconjurător se petrec
modificări ale temperaturii aerului; prin poluare se pot modifica sau distruge
calitatea aerului și apei, fertilitatea solului, vegetația, viețuitoarele.
b) Enumerați patru acțiuni pozitive ale omului care pot modifica mediul înconjurător.
c) Enumerați patru acțiuni negative ale omului care pun în pericol mediul;
4. Activități pe echipă;
d) Prietenii naturii (ecologiștii); se poate face o scurtă ieşire în curte. Observați și
notați ceea ce se întâmplă în acel ecosistem. Acționați, dacă este cazul, prin
strângerea obiectelor aruncate (stlicle goale, doze, materiale plastice etc.) –
ecologizare.
e) Plantați câțiva pomi pe margine unui râu/lac, etc.
Resurse: saci de plastic, mănuși unică folosință, hârleț, pomi, apă.
Evaluare: ecologizarea zonei; plantarea pomilor

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ


DISTRACTIVĂ
Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte
didactice): www.didactic.ro.
PROIECT DIDACTIC
Activitate extrașcolară: CONCURS
PUZZLE MATEMATIC

Subcompetențe:
 Consolidarea și evaluarea cunoștințelor la matematică.
 Operarea cu termenii specifici limbajului matematic.
Obiective operaționale:
O1 – Să conștientizeze rolul matematicii în viața cotidiană;
O2 - Să dezvolte gîndirea critică și creatoare prin rezolvarea diferitor probleme distractive;
O3 – Să aplice cunoștințele acumulate în diverse situații problemă.
Strategii didactice:
 Metode și procedee: Salutul, joc intelectual, discuții, interogarea orală, observația,
creativitatea, problemtizarea, experimentul, acrostihul, experimentul.
 Forme de organizare: Frontal, independent, în perechi, în grup.
 Mijloace didactice: Calculatorul, proiectorul, prezentare Power Point, Foi A4, A2,
carioci, creioane colorate, harta contur a lumii, bol transparent.
Metode de evaluare: observarea, manifestarea publică, aprecierea verbală, diplome de
participare.

A învăța înseamnă să cunoști de la o zi la alta cît mai multe despre lucrurile, ființele,
fenomenele lumii care ne înconjoară. Fiecare din noi a început a cunoaște lumea de cînd s-a
născut, de cînd a început să facă primii pași... Dorința de a cunoaște, de a ști, de a învăța, o
posedă fiecare din voi, asta ați simțit-o din prima zi de școală. Toate cunoștințele le-ați
descoperit la școală. Aici ați putut răspunde la întrebarea: „de ce învăț?”, pentru că aici este
locul unde se aprinde lumina minții.
Astăzi ne-am adunat aici, la școală, pentru a fi martorii active ai unei frumoase
competiții distractive între 2 echipe. Suntem prezenți la concursul “PUZZLE
MATEMATIC”, unde elevii claselor a VIII-A și a VIII-B, vor încerca să-și demonstreze
cunoștințele matematice și ingeniozitatea.
Vă spun bun găsit stimați profesori și dragi elevi.
Pînă a începe concursul
Vă prezint întîi de toate
Juriul – Făcătorul de dreptate!
(se prezintă juriul)
Probele concursului:
1. Puzzle
2. Înviorarea
3. Agerimea minții
4. Contra cronometru
5. Rebus matematic
6. Cel mai ingenios
7. O poveste matematică
8. Simțul artistic
9. Acrostih matematic
Și acum într-un ceas bun să începem activitatea cu SUCCES!
Pentru a vă da seama cît de importantă este matemtica în viața cotidiană, doresc să vă
surprind cu nişte curiozităţi despre lumea în care trăim.
Unele dintre statisticele de mai jos vi se vor părea amuzante în timp ce altele sunt cît
se poate de serioase. Absolut toate sunt menite, însă, să ne arate cît de puţine lucruri
cunoaştem despre lumea care ne înconjoară.
1. Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp de o oră, numărul bacteriilor din urechea
voastră va creşte de cel puţin 700 de ori.
2. O persoană are în medie 1460 de vise pe an.
3. Aproximativ 6000 de fulgere lovesc Pămîntul în fiecare minut.
4. Un singur avion Boeing 767 este format din nu mai puţin de 3100000 de piese
diferite.
5. Un sfert dintre oasele unui organizm uman se află în picioare.
6. Un om uită, în medie, circa 80% din tot ceea ce a învăţat într-o zi.
7. Durata zborului unui fulg de zăpadă de la nori pînă pe suprafaţa pămîntului este de
cel puţin o oră.
8. Ştiţi cîte emailuri se trimit zilnic în toată lumea? Peste 35 de miliarde...
9. Marea piramidă a lui Keops conţine suficientă piatră încît să poată fi construit un zid înalt
de 50 centimetri care să înconjoare planeta la Ecuator.

Proba 1: PUZZLE
Fiecare echipă are de rezolvat un puzzle. Vor primi în plic un set de piese, decupate
dintr-o foaie de hîrtie pe care este scris un citat despre matematică, din care vor trebui să
recompună citatul.
Timp de lucru 2 minute. Maxim 10 puncte.
1. Matematica este nici mai mult, nici mai puțin, decît partea exactă a gîndirii
noastre.
2. Matematica este un joc după anumite reguli simple cu semne fără înțeles pe hîrtie.

Proba 2: ÎNVIOAREA
Ghicitori pentru concurenți. Se invită un elev din sală care va extrage cîte un bilețel
din bol, pe bilețel fiind scisă o ghicitoare, răspunde echipa care prima știe răspunsul.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
1. Cine-mi spune dintr-o dată
Cîte colțuri are-o roată?
(zero)
2. Roaba care-o împingi într-una
Cîte roți ea are?
(una)
3. Cartea ce-o păstrezi ca nouă
Cîte scoarțe are?
(două)
4. Tricicleta lui Andrei
Cîte roți învîrte?
(trei)
5. De-l primești din întîmplare
Este o rușine mare
Chiar de nu poți sta pe el
Zici că e un scăunel
(patru)
6. În mănușă sau ciorap
Cîte degete încap?
(cinci)
7. Cîte, oare mici picioare
Harnica albină are?
(șase)
8. Cîte stele lucitoare
Strălucesc în Carul Mare?
(Șapte)
Sunt legate împreună 14 baloane umflate, fiecare balon conține o întrebare surpriză.
Fiecare echipă sparge cîte un balon și răspunde la întrebare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
1. Cîte fructe poate mînca un copil pe nemîncate? ( unu)
2. Cum se poate să scoți 10 din 10 și să rămînă tot 10? ( manușile de pe mîini)
3. Doina are 7 ani. Cristina - 5ani. Cu cît va fi mai mare Doina decît Cristina peste 10 ani?
(2 ani)
4. Cristian are 2 frați și 2 surori. Cîți frați are Ina, sora lui? (3 frați)
5. Care an durează o singură zi? (Anul Nou)
6. Denis are 12 ani. Cîte zile de naștere are? ( una)
O fetiță mergea spre casă cu un coșuleț în care se aflau 2 boboci de gîscă 2 boboci de rață.
Cîte picioare mergeau spre casă? (2)
7. O orchestră formată din 8 muzicanți cîntă o melodie în 4 minute. În cîte minute vor cînta
aceeași melodie o orchestră din 6 muzicanți? ( 4 minute)
8. Ana e mai mare decît sora mea cu 7 ani. Cîți ani avea Ana cînd s-a născut sora mea? (7
ani)
9. O casă are 4 camere. Dintr-o cameră s-au făcut 2 camere. Cîte camere are casa? ( 5
camere)
10. Într-o încăpere ard 7 lumînări. Trei s-au stins. Cîte lumînări au rămas ? ( 7)
11. Ce fel de multime este mulțimea maeștrilor de șah, care au vîrsta de 3 ani.( mulțime
vidă).
12. Doi tați și doi feciori au cumpărat 3 portocale. Cum le-au împărțit, astfel încît fiecare a
mîncat cite una. (inițial a fost bunicul, tata și feciorul)
13. Un gospodar are 8 găini: 3 albe, 4 porumbace și una neagră, cite găini pot afirma că între
celelalte găini este o găină de aceeași culoare. (nici una – găinile nu vorbesc).

Proba 4: CONTRA CRONOMETRU


Fiecare e cchipă primește o foaie A4 și o literă P sau R. Lucrînd în echipă elevii vor
scrie cît mai multe noțiuni întîlnite în matematică, care încep cu aceeași literă.
Timp de lucru 2 minute. Pentru fiecare noțiune 1 punct.
Proba 5: REBUS MATEMATIC
Fiecare echipă extrage o fișă cu un rebus alcătuit din noțiuni matematice. Răspunzînd
la întrebări trebuie să descopere pe orizontală o noțiune din matematică.
Timp de lucru 5 minute. Pentru fiecare noțiune 1 punct.

Rebusul 1:
1 O C N G R U E N T E
2 I B S E C T O A R E
3 D A I G O N A L Ă
4 I D A M E T R U
5 C E R C
6 P Ă T R A T
7 P A R A L E L O G R A M
8 E C H I L A T E R A L
9 O R T O C E N T R U

1. Două segmente cu aceeași lungime.


2. Semidreapta situată în interiorul unui unghi cu originea în vîrful unghiului și
care împarte unghiul în două unghiuri congruente.
3. Segmentul ce unește două vîrfuri opuse într-un patrulater.
4. Coarde ce trece prin centrul cercului.
5. Figura geometrică formată din mulțimea punctelor egal depărtate de un punct
fix.
6. Rombul cu un unghi drept.
7. Patrulaterul cu laturile opuse paralele două cîte două.
8. Triunghi cu toate laturile congruente.
9. Punctul de intersecție a înățimilor.

Rebusul 2:
1 U N G H I
2 D R E P T
3 R A P O R T O R
4 M E D I A N Ă
5 I S O S C E L
6 O B T U Z
7 T R I U N G H I
8 A L U N G I T
9 T R A P E Z

1. Figura geometrică formată din două semidrepte cu aceeași origine.


2. Unghi cu măsura de 90 grade.
3. Instrument geometric de măsurat unghiuri.
4. Segmentul determinat de un vîrf al triunghiului și de mijlocul laturii opuse.
5. Triunghi cu două laturi congruente.
6. Unghiul cu măsura mai mare de 90 și mai mică de 180 grade.
7. Figura geometrică determinată de trei puncte necoliniare.
8. Unghiul cu măsura de 180 grade.
9. Patrulater cu două laturi paralele și două neparalele.

Proba 6: CEL MAI INGENIOS (Cîntecul: „Математик”)


Concursul de ingeniozitate și creativitate aici, fiecare echipă primește o întrebare, la
care va trebui să dea răspuns matematic:
1. Ce înălțime are culmea fericirii?
2. Cît timp durează un car de ani?
Timp de lucru 5 minute. Punctaj maxim 10 puncte.

Proba 7: O POVESTE MATEMATICĂ (Cîntecul: “Matematica imposibilă” Taxi)


Cunoaștem cu toții că poveștile sunt parte din viața noastră. Astăzi o să vedem ce
asociere vor face concurenții între matematică și lumea poveștilor. Deci să dăm startul
concursului “O POVESTE MATEMATICĂ”.
Timp de lucru 10 minute. Punctaj maxim 10 puncte.

Proba 8: SIMȚUL ARTISTIC (un cântec)


Folosind harta geografică contur a lumii și cifrele, figurile geometrice și noțiuni
matematice vor realiza un poster cu tema: „În atlasul meu a apărut o țară nouă - țara
MATEMATICA”.
Timp de lucru 10 minute. Punctaj maxim 10 puncte.

Proba 9: ACROSTIH MATEMATIC


Pentru a da o apreciere concursului se propune echipelor să alcătuiască un acrostih
matematic la cuvîntul: „MATEMATICA”.
Timp de lucru 5 minute. Pentru fiecare noțiune 1 punct.

Indiferent de punctajul acumulat, ambele echipe s-au descurcat foarte bine, sper că v-a
plăcut.
Și acum la încheere
Vă rugăm să nu uitați
Sfatu-mi și povața
Matematica - nvățați
Că v-o cere viața.
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I

Uneşte punctele în ordine crescătoare şi colorează!


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Construiţi (cu cifrele scrise pe peşte) exerciţii în lanţ şi rezolvaţi-le:

2. Ghicitoare matematicǎ:
Cireşele s-au copt, perechi-perechi,
Am două şi-încă două la urechi,
Dar una dintre ele, cea mai mare,
I-o dau acuma dragei surioare ...
Câte cireşe mi-au rămas? Ştii oare?

3.Calculează sumele şi diferenţele. Colorează cu aceeaşi culoare suprafeţele pe care sunt


scrise operaţii ce dau acelaşi rezultat.

98 – 46 = 14 + 15 =

38 – 22 =
40 + 60 =

5. Completaţi pǎtrǎţelele goale cu numerele 2,4,6 şi 8 astfel încât adunate sǎ dea 20 pe


toate direcţiile:
8
8
2
2 4
6. Doi copii se întrec la aruncarea la ţintǎ. Calculeazǎ clasamentul realizat de fiecare.

50 50

100
100

75 75

Victor Marian

Clasament Nume Total puncte


Locul I
Locul II
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

1. Dacă se măreşte de 7 ori jumătatea unui număr se obţine 63. Care este acel număr?

2. Găsiţi toate numerele pare scrise cu trei cifre consecutive.

3. Care este numărul cu 4 mai mic decât produsul numerelor 6 si 9 ?


a) 51 b) 52 c) 50 d) 49

4. Dacă din suma tuturor punctelor de pe feţele unui zar se ia cel mai mare număr par de o
cifră, se obţine…
a) 10 b) 13 c) 12 d) 11

5. Adrian a primit o sumă de bani cuprinsă între 90 şi 95 de lei. Cât a primit, ştiind că după ce
a cheltuit 50 de lei i-au mai rămas 43 de lei ?
a) 91 b) 92 c) 93 d) 94

6. Scrieţi toate numerele de trei cifre care se termină cu ”13”.

7. Ştiind că Δ= 9, Ő= 8, Ə= 6, Ø= 48, iar Ю= 197, rezolvaţi exerciţiul:


Ю- (Ø: Ő+ Əx Δ) =

8. Calculează a+b+c ştiind că: a este 28, b este jumătatea lui a, iar c de două ori mai mare
decât b.
a) 70 b) 56 c) 14 d) 28

9. Mama are 28 de ani. Fiul are de 4 ori mai puţini ani. Cu câţi ani are mama mai mult decât
fiul?

10. Albinuta Maia nu găseşte numerele care se împart la 3 şi la 8. Ajut-o, colorând florile
corespunzătoare.

11. Ajută-l pe Andrei să pună la locul potrivit numerele 2 , 6 şi 8:

( - ) X = 36
X + = 20

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

1. Un tatǎ lasǎ un teren celor patru bǎieţi, de forma din figurǎ. Bǎieţii vor sǎ-l
împartǎ în mod egal, dar sǎ aibǎ fiecare parte forma terenului întreg. Cum se poate
împǎrţi?

2. Un lanţ de fântânǎ s-a rupt în cinci bucǎţi de câte patru inele. Cum trebuie
procedat pentru a avea cât mai puţine lipituri?

3. Mingea cǎlǎtoare
Un elev formuleazǎ o întrebare care sǎ conţinǎ noţiuni de geometrie şi aruncǎ mingea
spre un coleg. Acesta prinde mingea şi rǎspunde la întrebare, apoi formuleazǎ altǎ
întrebare şi aruncǎ mingea mai departe. Mingea va ,,cǎlǎtori” prin clasǎ.
- linie frantǎ închisǎ;
- poligon cu trei laturi;
- poligon cu patru laturi;
- patrulater cu toate laturile egale;
- patrulater cu laturile egale şi paralele douǎ câte douǎ.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

1. Completează:
a) 295 cm = 2 m 9 ... 5 ... b) 347 cm = ... m ... dm ... cm
648 cm = 6 ... 4 ... 8 ... 806 cm = ... m ... cm
705 cm = 7 ... 0 ... 5 ... 450 cm = ... m ... dm
c) 568 cm = ... m ... cm d) 540 cm = ... ...
275 cm = ... dm ... cm 485 cm = ... ... ...
306 cm = ... m ... cm 708 cm = ... ...

2. Completează egalităţile următoare:


a) 1 m + 5 dm = ... cm b) 23 m + 37 dm + 15 m = ... mm
2 m + 4 cm = ... cm 14 dm + 3 m + 180 cm = ... dm
1 dm + 5 cm = ... mm 7 m + 210 dm + 3 200 cm = ... m
1 m – 1 dm = ... dm 15 cm + 200 mm + 13 m = ... cm
7 dm + 8 dm = ... cm 7 cm + 21 dm + 87 mm = ... mm

3. Exprimă lungimile următoare numai în metri:


a) 2 km 9 hm 6 m = ... b) 5 km 4 dam 7 m = ...
6 km 3 dam = ... 2 km 5 m = ...
3 hm 8 m = ... 4 dam 9 m = ...
7 km 2 hm = ... 6 km 2 hm 8 m = ...

4. Calculează în mm lungimile următoare :


2 km 3 dam 5 dm + 7 km 9 dam 7 dm
5 dm 3 cm + 3 m 7 cm
5 hm 2 m 3 cm + 5 hm 10 m 7 dm

5. Un parchetar are sase baghete de lemn cu următoarele lungimi: 210 cm; 450 cm; 430 cm; 2
300 mm; 1 m şi 80 cm; 1 m şi 900 mm. Pe care trebuie să le aleagă pentru a face o baghetă de
8 m şi jumătate?

6. Un tâmplar dispune de mai multe scânduri care au, fiecare, câte 3 m lungime. El vrea să
facă şase bucăţi de lemn cu următoarele dimensiuni: 1 m şi jumătate; 88 cm; 1 m şi 4 dm; 750
mm; 7 dm; 73 cm. Ce trebuie să facă pentru a utiliza cât mai putine scânduri?

7. După unele măsurători, s-a constatat că Europa se îndepărteazã de America cu aproximativ


2 cm pe an. Care va fi distanţa cu care se vor îndepărta într-un milion de ani? Calculează în m
şi apoi în km.

8. Atunci când merge, Nicu face paşi cu lungimea între 60 cm şi 70 cm. Pentru a merge de-a
lungul curţii, el face 60 de paşi. Care ar fi lungimea curtii în m, dacă el ar face:
– numai paşi de 60 cm?
– numai paşi de 70 cm?
În realitate, curtea măsoară 40 m. Lungimea pasului lui Nicu este mai apropiată de 60 cm sau
de 70 cm?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

Exerciţii: Transformă:
3 kg = ____hg= ____dag Calculează:
6 t = ____q= ____kg
14 g = ____dg= ____cg 500kg+4q=?q
2 dg = ____cg= ____mg 5g+3dg=?cg
4000 kg = ____q= ____t 2t+50hg=?kg
700 dag = ____hg= ___kg 3t+5q=?kg
8000 mg = ____cg= ____dg
900 g = ____dag= ____hg

Alege răspunsul corect: Pentru prepararea unei prăjituri, într-o


cofetărie s-au folosit 42 kg de făină şi cu 9 kg
-un strugure poate avea: mai puţin zahîr.
A. 35 dg
B. 200 g Câte kilograme de făină şi zahăr s-au folosit, în
C. 250 cg total, în acea cofetărie?
- rezultatul cântăririi unei felicitări poate fi:
A. 40 g
B. 40 kg
C. 40 mg
-un camion poate avea:
A. 3 hg
B.30 g
C. 3 t
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1. Mihai este mai în vârstă decât Geanina cu 6 ani. Impreună au vârsta de 24 ani. Câţi ani are
fiecare?

2. Care este cifra în care se termină produsul 11・12・13? Dar produsul 13・14・15・16?

3. George stă pe facebook în medie 15 ore în 5 zile, iar Alin stă 42 ore în 2 săptămâni. Care
dintre cei doi stî mai mult pe facebook?

4. Două camioane au de transportat marfă din China până în România. Distanţa parcursă este
de 6300 km. Primul camion poate duce la un transport 40 de tone. Al doilea camion poate
duce la un transport de 2 ori mai puţin decât primul.
a. Dacă au de transportat fiecare 400 de tone de marfă, câte transporturi trebuie să facă primul
camion? Dar al doilea camion?
b. Dacă primul camion circulă cu viteza medie de 70 km/h ar parcurge toată distanţa în 3
zile?
c. Dacă al doilea camion cu viteza medie de 140 km/h ar parcurge toată distanţa în 2 zile?

5. Printr-un robinet curg în 7 minute 252 l de apă. Câtă apă curge, prin acelaşi robinet, în 28
de minute?

6. Intr-o clasă sunt 18 bănci. O bancă este liberă, într-o bancă stă un singur elev, iar în
celelalte stau câte doi elevi. Câţi elevi sunt în acea clasă?

7. Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dacă până la destinaţie mai circulă încă 3 ore
cu aceeaşi viteză, ce distanţă a parcurs în total?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Mă gândesc la un număr. Il micşorez cu 1 585, apoi îl maresc cu 2 296 şi obţin 5 611. La


ce număr m-am gândit?

2. Ionel, Mihai şi Răzvan fac intr-o zi trafic de 500 Mb pe telefonul mobil. Ştiind că Mihai
face de două ori mai mult trafic decat Ionel iar Răzvan cu 100 Mb mai mult decat Ionel, aflaţi
cat trafic a realizat fiecare.

3. La o florarie s-au adus 75 fire de trandafiri , de 25 de ori mai multe fire de garoafe, iar
crizanteme cât trandafiri şi garoafe la un loc. Câte fire de flori s-au adus în total?

4. Cinci copii au adunat împreună 465 kg de mere. Primul copil a adunat 65 kg, al doilea de 2
ori mai multe, iar următorii cantităţi reprezentate de numere consecutive pare. Câte kg de
mere a adunat fiecare din ultimii 3 copii ?

5. Peste 20 de ani vârsta unei persoane va fi de două ori mai mare decât vârsta pe care a avut-
o acum 5 ani. Ce vârstă are aceea persoană?
Fişa de lucru – Matematică: liceu

I. Calculați:
2x  5 x4 x2  4 x2  9 x 3  125
1. lim ; 2. lim ; 3. lim ; 4. lim ; 5. lim .
x 1 3 x  12 x 1 x 1 x 2 x2 x 3 2 x  6 x 5 x 5

x3 3x  3  x  7 x 2  2x x 2  3x  2
6. lim ; 7. lim ; 8. lim ; 9. lim ;
x 3 x  27
3 x 2 4x  8 x 2 x 2  4x  4 x 1 ( x  1)( x  2)
x2

x 2  2x | x  1 |2 3
x 2  23 x  1 x2  x  2
10. lim ; 11. lim ; 12. lim ; 13. lim ;
x 0 | x| x 1 x 1 x 1 ( x  1) 2 x 1 x 1

x 2  2x  6  x 2  2x  6 sin 2 5 x 1  cos x
14. lim ; 15. lim ; 16. lim ;
x 3 x 2  4x  3 x0 4x 2 x 0 2x 2

tgx  1 3tgx  3 sin x  cos x 1  cos x


17. lim ; 18. lim ; 19. lim ; 20. lim 2 ;
x sin x  cos x
2 2
x
 3x   x cos 2 x x  0 x cos x
4 3 4

sin( x 2  x  2) ln(1  5 x) ln(1  2 x  x 2 ) e x 1  1


21. lim ; 22. lim ; 23. lim ; 24. lim ;
x 2 sin( x 2 3 x  2)

x 0 2 x 0 x 1
x 0
5 x x x 1

x3  2x  6  3x 3  4 x  1 x 2  2x  3 2 x 2  3x
25. lim ; 26. lim ; 27. lim ; 28. lim ;
x   5 x 3  x x  6 x 3  x  4 x  5x  3 x  5x  1

ln(1  e 2 x ) 1  x
29. lim ; 30. lim 2  ln(cos x) ; 31. lim ( x  )  tgx ; 32. lim (1  x)  tg ;
x  x x 0 x x 3 x 1 2
3

 1x 
 
1
2  x 1 
1
33. lim (cos x  ) sec 2 x ; 34. lim x 2
  e  e  ; 35. lim x 4  x 3  1  x 2 sin .
    x
2  
x x
x
4

 x  2, x  2
II. Studiați continuitatea funcțiilor f : E  R : 1) f(x) = 4 x  5 , în x = 0; 2) f(x) =  ,
2  x, x  2
în x = 2;
 x 2  36  1  2x
 ,x  6  ,x  0
3) f(x) =  x  6 , în x = 6; 4) f ( x)   3x 2  1
12, x  6 4 x 2  1, x  0.
 
ÎNTÂLNIREA 3: PROFESOR – COPII

1. SECŢIUNEA TEORETICĂ

Educaţia remedială

Cunoașterea particularităților educabilului


O condiţie esenţială, care asigură eficienţa procesului instructiv-educativ, o reprezintă
cunoaşterea particularităţilor educabililor: abilităţi, dotări aptitudinale, reuşite ori eşecuri
etc., avându-se în vedere următoarele repere:
- componenta bioenergetică a personalităţii (dezvoltare fizică, intensitatea
trăirilor şi a participării, capacitatea de a persista într-o acţiune,
introversiunea/extraversiunea ş.a.);
- latura de orientare a personalităţii (motivaţii, trebuinţe, interese, aspiraţii
personale);
- latura intelectual-cognitivă, procesarea informaţiei, monitorizarea ei
(caracteristici ale senzaţiilor, percepţiilor, reprezentărilor, ale limbajului, ale
memoriei, gândirea şi imaginaţia);
- trăirile şi procesele afective (emoţii, sentimente, convingeri etc.);
- componenta instrumental-stilistică a personalităţii (inteligenţă, potenţial creator,
aptitudini generale şi specifice, sistemul deprinderilor, stilul cognitiv, perceptiv
etc.);
- latura reglatorie (voinţa, atenţia);
- latura relaţional-valorică a personalităţii (imaginea de sine, conştiinţa de sine,
atitudini stabile, particularizatoare, roluri sociale, câmpul de relaţii etc.) (Cf. I.
Maciuc, 2000, p. 29).
În literatura de specialitate, diferenţele individuale constatate în mod constant la

nivelul însuşirii cunoştinţelor au fost atribuite intelectului sau aptitudinilor, reunite, conform
unei terminologii mai recente, sub titulatura diferenţe cognitive. Acestora li se adugă factorii
conativi, asociaţi şi ei cu rezultatele şcolare, generatori de diferenţe la nivelul atitudinilor,
motivaţiilor, respectiv interesului manifestat faţă de şcoală. Este vorba, aşadar, în cadrul
acestor factori, de o serie de trăsături de personalitate ale educabililor (anxietate,
hiperactivitate de exemplu), care par să joace un rol important în diferenţierile individuale
întâlnite în şcoală. (Cf. M. Reuchlin, 1991, p. 19, 75, 80)
Aceste particularităţi influenţează apariţia dificultăţilor de învăţare, manifestate mai
ales în domeniul randamentului şcolar. Cel mai adesea, dificultăţile de învăţare sunt legate de
insuccese repetate şi au influenţe nedorite în dezvoltarea personalităţii educabililor (lipsa de
încredere, pierderea motivaţiei pentru învăţare, teama de şcoală, agresivitatea, tăcerea,
izolarea etc.). Astfel de comportamente atrag după sine stigmatizarea de către colegi,
profesori, părinţi şi pot fi remediate prin terapii educaţionale şi comportamentale. Cercetările
au relevat faptul că dificultăţile de învăţare sunt cauzate şi de strategii de învăţare greşit
formate sau dobândite, de factori biologici, de procesele de predare, de condiţiile externe de
socializare etc. (Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 73).
În cunoaşterea educabilului este recomandat să ne raportăm la un subiect unic şi
concret. Sunt de evitat confuziile premature, fenomenul "etichetării", generalizările pripite în
omiterea unor opinii. Diagnosticul pedagogic stabileşte atât potenţialul valoros al dezvoltării
subiectului, cât şi structurile deficitare, iar printr-o investigaţie transversală globală,
completată de una longitudinală, putem stabili activităţile ce trebuie întreprinse, în funcţie de
evoluţia probabilă a subiectului, deci din perspectiva "zonei proxime" a dezvoltării (Vîgotski)
(Cf. I. Maciuc, 2000, p. 33).
Diferenţele individuale relativ stabile se manifestă şi în stilurile de învăţare: în toate
domeniile există mai multe strategii individuale de însuşire a cunoştinţelor. În consecinţă, o
singură metodă pedagogică nu poate fi eficientă pentru toţii educabilii, în aceeaşi măsură,
generând efecte diferite la copii care sunt diferiţi şi se manifestă ca atare. Aşadar, considerăm
că o atitudine pedagogică dezirabilă ar fi aceea care fixează obiective şi propune mai multe căi
de atingere a acestora. (Cf. M. Reuchlin, 1991, p. 11)
Se remarcă numeroase corelaţii, observate în mod regulat, între imaginea de sine şi
performanţele şcolare. Această imagine de sine, raportată la statutul de educabil, depinde, în
parte, de rezultatele şcolare obţinute, în general, de către copil şi care, se pare că influenţează
aşteptările sale ulterioare, potenţialele rezultate şi efortul la care elevul este dispus pentru a le
obţine.
Factorii genetici şi cei de mediu pot genera diferenţe individuale între educabili, cu
consecinţe asupra rezultatelor şcolare. Vorbim de o influenţă indirectă pe care aceşti factori o
pot avea asupra performanţelor şcolare ale educabililor, în urma acţiunii pe care o exercită
asupra caracteristicilor cognitive şi conative individuale ale acestora. Putem adăuga anumite
caracteristici culturale şi materiale ale căminului familial, caracteristici ale clasei sau şcolii
frecventate ş.a. (Cf. M. Reuchlin, 1991, p. 223-225).

2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII

2.1. TEMA: Ce mi-ar plăcea să fac? (text-suport: Pilda Talanţilor)

Activităţi ce pot fi desfăşurate cu copiii:


 Prezentarea unui film (la alegere, de pe internet) cu activităţi din diverse domenii
 Discuţii referitoare la abilităţile necesare desfăşurării activităţilor vizionate
 Precizarea activităţilor preferate pe flipchart
 Completarea căsuţelor din fişa de lucru Ce mi-ar plăcea să fac cu activităţi
preferate
 Confruntarea opţiunilor de fişă cu cele ale colegului şi stabilirea de asemănări şi
deosebiri
 Prezentarea Pildei Talanţilor şi discutarea/ interpretarea ei.
2.2. Matematică distractivă

Fişe de lucru adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.

3. EXEMPLE DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR

3.1. PROIECTUL ACTIVITĂŢII


I. Titlul activităţii: Ce mi-ar plăcea să fac?

II. Scop: Identificarea preferinţelor şi abilităţilor elevilor

III. Obiective
Să denumească activităţile preferate
Să numească abilităţile care-i ajută în realizarea activităţilor dorite
Să identifice abilităţile care ar putea să le dezvolte pentru a creşte performanţa în
activităţile lor
Să exemplifice activităţi la care întâmpină greutăţi
Să stabilească o bună colaborare cu colegul de bancă, asemănările şi deosebirile dintre
preferinţele lor

IV. Resurse alocate


Resurse umane: copii, profesor
Resurse materiale: coli de hârtie, flipchart, marker, videoproiector, planşe, laptop,
fişe de lucru

X. Durată 60 de min.

XI. Activităţi
 Prezentarea unui film (la alegere, de pe internet) cu activităţi din diverse domenii
 Discuţii referitoare la abilităţile necesare desfăşurării activităţilor vizionate
 Precizarea activităţilor preferate pe flipchart
 Completarea căsuţelor din fişa de lucru Ce mi-ar plăcea să fac cu activităţi
preferate
 Confruntarea opţiunilor de fişă cu cele ale colegului şi stabilirea de asemănări şi
deosebiri
 Prezentarea Pildei Talanţilor şi interpretarea ei.
XII. Rezultate aşteptate
Participarea activă şi afectivă a elevilor la activitate
Trezirea interesului elevilor pentru tema propusă
Realizarea unui feed – back eficient.
Înbunătăţirea relaţiilor inter-colegiale şi a respectului de sine.

XIII. Probleme anticipate


Inhibarea elevilor de a participa activ la activitate în prezenţa unor persoane străine.
Neîncadrarea în timpul stabilit iniţial.
Prelungirea, ca timp, a unei activităţi faţă de alta.

3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ


Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
PROIECT DE LECŢIE

Clasa: I
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe
Disciplina: Matematică
Subiectul: „Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100, fără trecere peste
ordin”
Tipul lecţiei: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor
Obiective operaţionale:
OO1 – să exerseze procedee de calcul oral şi scris ale operaţiilor de adunare şi scădere în
concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin;
OO2 – să stabilească termenul necunoscut în adunări şi scăderi date în concentrul 0 – 100;
OO3 – să compare două numere naturale pe baza criteriilor de comparaţie învăţate;
OO4 – să analizeze conţinutul unei probleme date;
OO5 – să compună după un exerciţiu dat o problemă cu o singură operaţie;
OPM6 – să aşeze corect în pagină exerciţiile şi problemele date;
OPM7 – să respecte regulile de igienă ale micului şcolar în timpul scrierii (poziţia corpului, a
mâinii, a capului, înclinaţia caietului;
OA1 – Stimularea interesului pentru rezolvarea de exerciţii şi probleme, folosind ca metodă
activ-participativă jocul;
OA2 – Formarea şi dezvoltarea spiritului de competiţie respectând regulile date.

Bibliografie:
 Curriculum Naţional – Programa şcolară pentru clasa I, 2004;
 Pacearcă, Ştefan, Mogoş Mariana, Matematică, manual pentru clasa I, Editura Aramis,
Bucureşti, 2006;
 Molan, Vasile, prof. coordonator, Fişe de lucru, matematică, clasa I, Editura Tiparg,
Slatina, 2006;
 Tiotioi, Ion, coordonator, Matematică. Exerciţii şi probleme, clasa I, Editura
Callasprint, Mangalia, 2005;
 Singer, Mihaela, Taina numerelor. Teste pentru clasa I;
 Maior, Aurel, Matematică distractivă, clasa I, Editura Aramis, Bucureşti, 1999.

Strategii didactice:
 Metode, tehnici şi procedee: expunerea, explicaţia, exerciţiul, conversaţia, observarea,
munca independentă, problematizarea, jocul didactic, gândirea critică;
 Mijloace de învăţământ: personajul Tic-Pitic, scrisoarea, tabela de marcaj, caietul de
matematică, fişe de muncă independentă, fişe de lucru pe echipe.

Momentele Conţinut informaţional


O Metode, tehnici şi procedee
lecţiei Emiterea sarcinilor şi a informaţiilor

1.Pregătirea Asigurarea condiţiilor optime desfăşurării orei de expunere


pentru matematică;
activitatea de Poştaşul Tic – Pitic aduce o scrisoare:
învăţare „Eu sunt Tic – Pitic, poştaşul,
Ce cutreier tot oraşul.
Vin cu tolba în spinare
Să aduc o veste mare: vă aduc o scrisoare de la
colegii voştri de la clasa vecină!”
2.Anunţarea Se dă citire scrisorii (anexa nr.1). expunere
temei

3.Enunţarea Scrisoarea cuprinde şi enunţarea obiectivelor. explicarea


obiectivelor Se scrie titlul pe tablă şi în caiete: „Adunarea şi
scăderea (0 – 100)”
4.Sistematiza Se formează cinci echipe şi fiecare echipă îşi alege explicarea
rea şi un nume care va fi trecut în tabela de marcaj după conversaţia
consolidarea ce a fost trasă la sorţi culoarea echipei.
cunoştinţelor Sarcina nr.1(oral): rezolvarea oral a câtorva O expunerea
probleme vesele (anexa nr.2); O muncă independentă
Sarcina nr. 2(pe fişe): jocul „Rezolvă şi dă mai 1
departe” (anexa nr. 3);
-se notează punctajele obţinute pe tabela de marcaj; O jocul didactic
Voi verifica tema (cantitativ); O
-se verifică oral rezultatele obţinute; 3
-se notează punctajele obţinute pe tabela de marcaj; O
Sarcina nr.3(oral): Exerciţii orale (anexa nr. 4); P exerciţiul
Sarcina nr. 4(pe fişe):jocul „Ajută prinţul!” (anexa M
nr. 5); 6
-se verifică oral rezultatele obţinute; gândirea critică
-se notează punctajele obţinute pe tabela de marcaj; O problematizarea
Sarcina nr. 5(la tablă): Din suma numerelor 43 şi P
36 scade numărul 17. M
Sarcina nr. 6(la tablă): Compară rezultatele: 7
O
21+46 76 – 53 89 – 64 O
55+12 4

O
O
Sarcina nr. 7 (la tablă): Pe o etajeră sunt 25 căni. 2
Cad 13 căni. Câte căni au rămas? (anexa nr. 6) O
Sarcina nr. 8 (pe fişe): joc „Puzzle” (anexa nr. 7) O
-se verifică oral rezultatele obţinute; 5
-se notează punctajele obţinute pe tabela de marcaj

Se face numărătoarea punctelor acumulate de conversaţia


5. Evaluarea fiecare echipă.
formativă Se anunţă echipa câştigătoare şi se înmânează
diplomele.
Se fac aprecieri verbale asupra modului de lucru şi
asupra comportamentului
Elevii vor primi calificative în funcţie de felul în
care au participat la oră.
6. Tema Exerciţiile 1 şi 3 pag. 84 din manual explicaţia
pentru
acasă

ANEXA NR.1

SCRISOARE

Dragii noştri colegi,

Suntem tare bucuroşi să vă provocăm la un concurs de matematică.


Ne-am gândit că v-ar plăcea să vă luaţi la întrecere cu noi.
De aceea, v-am trimis un set de jocuri, exerciţii şi probleme pe care să le rezolvaţi
acum, în clasă. Fiecare echipă din clasa voastră va reprezenta o culoare. V-am trimis şi o
tabelă de marcaj. Va trebui să vă alegeţi un nume pentru fiecare echipă. Echipele câştigătoare
vor primi diplome.
Fiţi foarte atenţi pentru că va trebui să efectuaţi operaţii de adunare şi scădere în
concentrul 0 – 100, să comparaţi rezultate, să aflaţi termeni necunoscuţi, să analizaţi şi
rezolvaţi probleme cu o singură operaţie, chiar să compuneţi o problemă cu o singură operaţie.
Acum ne luăm rămas bun şi vă urăm mult succes!
Colectivul clasei I

ANEXA NR.2

PROBLEME VESELE
1. Am pe masă-n farfurie 2.I-am dat surioarei mele
Două mere şi-o gutuie Numai patru bombonele
Tu acum dacă ştii Dacă două a mâncat
Câte fructe sunt? Să spui! Câte au rămas de fapt?
(2 +1=3) (4-2=2)
3.Trei raţe pe mal stăteau 4.Am în mână şapte prune
Două pe lac înotau Două le mănânc că-s bune
Împreună de le-am pune Cine poate să îmi spună
Câte raţe-ar fi? Ia spune! Câte prune am în mână?
(3+2=5) (7-2=5)

ANEXA NR. 4
CALCUL ORAL
M-am gândit la un număr mai mic decât 20….
Măreşte cu…..
Micşorează cu…..
Află suma numerelor 13 şi 30.
Află diferenţa numerelor 40 şi 20.

ANEXA NR. 3

JOC: „REZOLVĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!”

Grupa a – REZOLVĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!

4+ 3 = – 2= + 10= – 4= + 20=

Grupa b – REZOLVĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!


4+ 3 = – 2= + 10= – 4= + 20=

Grupa c – REZOLVĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!


4+ 3 = – 2= + 10= – 4= + 20=

Grupa d – REZOLVĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!


4+ 3 = – 2= + 10= – 4= + 20=

Grupa e – REZOLVĂ ŞI DĂ MAI DEPARTE!


4+ 3 = – 2= + 10= – 4= + 20=

ANEXA NR. 5

JOC:AJUTĂ PRINŢUL!

Calculăm, apoi ordonăm crescător numerele găsite.


ANEXA NR. 6

Pe o etajeră sunt 25 căni. Cad 13 căni.


Câte căni au rămas?

ANEXA NR. 7
JOC „PUZZLE

UNEŞTE PIESELE DE PUZZLE ŞI COMPUNE O PROBLEMĂ DUPĂ


EXERCIŢIUL GĂSIT.
Grupa a – 40+30=
Grupa b – 70 – 20=
Grupa c – a+12=46
Grupa d – Scrie suma nr. 37 şi 52.
Grupa e – Micşorăm nr. 67 cu nr. 32.
ANEXE

Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa pregătitoare, clasa I


Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a

1. Calculează diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr scris cu două cifre în
cazurile când cifrele sunt:
a) distincte; b) identice; c) pare distincte; d) pare identice; d) impare distincte.

2. Suma a două cifre este 70, iar 3 este cifra zecilor primului număr şi a unităţilor
celui de-al doilea număr.
Care sunt numerele?
Verifică!

3. Diferenţa a două numere este 29. Dacă la aceasta adăugăm 37 obţinem primul
număr.
Care sunt cele două numere?

4. Să se afle toate numerele care îndeplinesc, în acelaşi timp, condiţiile:


-sunt cuprinse între 35 şi 68;
-au cifra zecilor pară;
-au cifra unităţilor impară;
-au suma cifrelor mai mare decât 9.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a

Matematică în versuri
1. Câre flori are Tomiţă?
Treizeci şi şase de flori
Se împart la şase surori.
Florina, bună fetiţă,
Îi dă fratelui Tomiţă
Jumătate din cât are,
Cu toate că ea-i mai mare.
Tomiţă îi mulţumeşte
Şi apoi le socoteşte,
Dar nu ştie înmulţirea
Nu ştie nici împărţirea.
În a treia voi sunteţi, ajutaţi-l, că puteţi!

2. Cât a citit joi?


Ana-i mică, dar citeşte
Tot mereu, fiindcă doreşte
Lucruri multe casă ştie
Despre lumea noastră vie.
Marţi, opt pagini a citit
Şi deloc n-a obosit.
Miercuri,de cinci ori mai mult
A citit într.un timp scurt.
Şi joi a citit sub pin de patru ori mai puţin
Decât miercuri,fiindcă ea
Mai are şi-a învăţa.
O întreabă un răţoi:
,,Ana, cât ai citit joi?”

3. Care-i vârsta lui Andrei?


Azi, Marin, Ionel, Andrei
S-au dus după flori de tei.
Nouă ani are Marin
Şi culege flori din plin.
Mai micuţ de vreo trei ori
E Ionel,ce rupe flori
De pe crengile lăsate,
Că-n tei să urce nu poate.
Cel mai mare dintre ei
E curajosul Andrei.
De cinci ori este mai mare
Ca Ionel şi-i harnic tare.
Care-I vârsta lui Andrei
Ce stă cocoţat în tei?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a

1. Dacă înmulţim un număr necunoscut a cu 3, obţinem acelaşi rezultat ca şi cum l-am


aduna cu 368.
Să se afle valoarea lui a.
a a a
SOLUTIA: ‫׀───׀───׀───׀‬
a
‫׀───׀───׀───׀‬
368
368:2=184
a=184.

2. Înlocuiţi literele cu cifre în adunările date. Găsiţi unde, este posibil, mai multe
variante.
MIMI+ SOLUTIA:M=3 HAI+ SOLUTIA: A=8
GILI I=2 ANA H=1
FETE L=5 LA I=2
G=6 HORA L=4

NR+ SOLUTIA: N=5 R=2


CU C=7 U=6
SOT S=8 O=0 T=4
PAR P=9 A=3

3. La fiecare 8 cireşe pe care le culege Nică, una o mănâncă, una o scapă în iarbă, iar
restul le pune în coş. După ce coboară din cireş, adună cireşele scăpate din cireş, adună
cirşele scăpate în iarbă şi le numără, în total 40.
Câte cireşe ar fi avut in coş dacă nu mânca şi nu scăpa în iarbă nicio cireaşă?
SOLUTIA: 40×8=320
R:320

4. Patru copii s-au aşezat în ordinea înălţimilor: Dan este între Iancu şi Matei, Matei
este mai scund decât Dan, dar mai înalt decât Nicu.
Cine este cel mai înalt?
A) Dan B) Matei C) Nicu D) Iancu
E)Iancu şi Dan au aceeaşi înalţime
R: D

5. Pisica mea are 7 ani şi cei doi pisoi ai ei au 2 ani şi respectiv 3 ani.
Peste câţi ani vârsta pisicii va fi egala cu suma vârstelor celor 2 pisoi?
SOLUTIA: peste 2 ani

6. O lumânare se consumă în 15 minute.


În câte minute se vor consuma 5 lumânari aprinse simultan?
SOLUTIA: 15 minute

7. Marius gaseşte 4 cutii. Prima conţine 1 kg de plumb, cea de-a doua 1000 g de fulgi,
cea de-a treia 1 kg de căpşuni şi cea de-a patra 1 kg de ceai.
Care este cutia cea mai grea?
R: sunt egale

8. Care sunt cifrele care lipsesc?


*9+ 7a+ 1*30 3 6*3×
9* a7 1* 410 5
1×1 99 = =3 346*
3
=

***4**×7=6743*56

9. Care este suma cifrelor ce trebuie puse în locul semnelor de întrebare pentru ca
suma numerelor de pe linii, de pe coloane şi de pe diagonale să fie aceeaşi?

8 1 ?
3 ? 7
4 9 ?

SOLUŢIA: 5+6+2=13
R:13

10. În pătratul magic, suma numerelor din fiecare coloană, rând sau diagonală este
aceeaşi. În pătratul magic de mai jos, suma numerelor A, B, C este...
a) 30 b) 41 c) 14 d) 25 e) 32

16 3 A
C 10
B 4
A=11 C=5 B=9
A+B+C=25
R: 25
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a

I. La o rezolvare corectă a rebusului, pe coloana A-B veţi obţine un calificativ al muncii


voastre!

A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B

1. O pereche de numere cu virgulă sau linie între ele;


2. Rezultatul operaţiei de înmulţire;
3. Tip de medie învăţat în clasa a V-a;
4. Metodă de rezolvare a problemelor cu ajutorul segmentelor;
5. O egalitate cu o necunoscută;
6. Primul număr natural;
7. Se rezolvă prin diferite metode;
8. Partea din dreapta virgulei a unei fracţii zecimale;
9. Adunarea repetată;
10. p%.

II. Intr-o baltă sunt 20 peşti mari şi mici. Când vine cocostârcul, de după fiecare
peşte mare se ascund 3 peştişori mici. Caţi peşti sunt de fiecare fel? (Justificati!)
III. Împărţire:
"Ia să-mi spui cât mai degrabă, tu, elevul Papă-Lapte,
De împarţi pe 12-n două, cât îţi dă, ia spune iute?"
"De obicei numai şase, dară uneori şi sapte!!!"
"Cum?...Adică da...Se poate...
Dacă-mi demonstrezi tu iute,
Eu te iert de nota proastă."
Cu o cretă ş-un burete plus, elevul Papă-Lapte
Opera şi-a demonstrat-o.
Zise-atuncea profesoara: "Bravo ţie, măi băiete!"
Şi elevul Papă-Lapte mândru e de nu se poate.
Incercati sa aflati cum a reusit Papa-Lapte sa ajunga la un astfel de rezultat.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a

1. Transformaţi: 3. Calculaţi:
1000 mL =? L 400 hL +300 hL = ? kL
100 mL = ? dL 500 L +200 L = ? hL
10 daL = ? L 1000 mL + 700 dL = ? L
200 hL = ? L 430 L + 2 hL = ? daL
40 L = ? cL
2. Comparaţi: Ştiţi cum a reuşit coţofana să bea mustul din
l 200 cL.... 9 L ulcică?
5 kL…… 30 hL ...... 8 kL
13000 mL....13 L
130 L.....13 hL
230 L.......23 daL
200 cL.......20 L
4. Calculați volumul unui cub cu latura de 1000 5. Calculați volumul unui paralelipiped cu
cm. lungimea de 10 cm, lățimea de 5 cm și înălțimea
de 4 cm.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a

1. Pe patul de moarte, un arab lasă moştenire celor trei fii ai săi 17 cămile. Primul va primi
jumătate, al doilea o treime, iar cel de-al treilea a noua parte. Cum se va efectua partajul?
Împărţirea pare dificilă ţinând cont că rapoartele 917, 317, 217 reprezintă trei numere
fracţionare.
La sfatul unui înţelept, cei trei moştenitori împrumută o cămilă şi împart astfel cele 18 cămile:
• primul ia 9218= cămile,
• al doilea 6318= cămile,
• iar al treilea 2918= cămile,
în total 9 + 6 + 2 = 17 cămile, iar ultima cămilă, a 18-a, o restituie proprietarului.
Toţi cei trei moştenitori sunt satisfăcuţi că au primit ceva mai mult decât le-a atribuit prin
testament părintele.
Puteţi explica de ce s-a ajuns la acest rezultat paradoxal ?

2. Un arab lasă moştenire celor trei fii ai săi 19 cămile. Conform testamentului ei trebuiau să
primească:
fiul cel mare o doime din moştenire, fiul mijlociu o pătrime din ea, iar fiul cel mic a cincea
parte.
Cum au împărţit moştenirea ?

3. Împărţiţi 29 de monede de aceeaşi valoare, la patru personae, astfel încât ele să primească
respectiv:
1/2, 1/5, 1/6, 1/10.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a

1. Calculaţi:
a. 1,2+ 5,6
b. 7,8+ 9,21
c. 123,2+ 0,02
d. 3−2,9
e. 5,67+ 4,33−5
f. 4+ 4,5+ 5,5

2. Preţul unui computer este de 402,4 euro. Cât vor costa 5 astfel de computere ?

3. 250 de foi dintr-o carte au grosimea de 15mm. Care este grosimea unei foi?

4. Calculaţi:
a. 2,2 : 2
b. 6,3: 0,3
c. 3 :2 2
d. 2 :3
e. 1,44 :1,2 169 :1,3−1,2
f. 6,25:0,25 0,3 :3
g. 123 3,81
h. 1,2⋅10
i. 2,3⋅1,4
j. 0,53
k. 12,5⋅75,8
l. 7,3⋅1,12−0,23
m. 5,7 :7,5
n. 12,45: 0,05

5. Un iepuraş fuge 475,5 m intr-un minut. Ce distanţă parcurge iepuraşul in 7 minute?

6. Biletele de film măsoară 7,5 cm. Ce lungime măsoară o rolă de 100 de bilete?

7. Preţul unui computer este de 402,4 euro. Cat vor costa 5 astfel de computere.

8. Preţul unui Iphone 5 64 GB este de 545 euro. Dacă preţul la abonament este cu 20% mai
ieftin. Calculaţi preţul telefonului la abonament.

9. 5 prieteni cumpără 5 bilete de avion cu destinaţia Paris. Pentru aceste bilete ei plătesc în
total suma de 1750,25 lei. Ce sumă de bani ar plăti dacă unul din prieteni ar lipsi?

10. Trece un card de gaşte sălbatice.


- Bună ziua, 100 de gâşte, spune o gâscă din curte.
- Nu suntem 100, răspunde conducătoarea cârdului. Dacă ar mai fi încă odată câte suntem şi
încă jumătate din câte suntem şi încă un sfert din câte suntem şi cu tine împreună, am fi o
sută. Câte erau?
Fişa de lucru – Matematică: liceu

1. Indicaţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii:


p :”Rezultatul calcului 2 + este +1 “

q:”Numărul + este număr raţional”


r:”Un cub cu aria totală de 150 cm3 are lungimea laturii de 5 cm.”

2. Alegeţi varianta corectă. O singură afirmaţie este adevărată.

Fie A={x R/-3 } si B={x 5x+2 <3}. Scriind mulţimile A şi B ca interval


de numere reale obţineţi:
a) A=[-1/2 ,3/2] b) A=(-1/2 , 3/2 ) c) A=[0,1)
B=(-1,1/5) B=[-1 , 1/5 ] B=(-2,1/5]

3. Se consideră propoziţiile:

p:”există x aparţine lui Z astfel încât 4x2+3x-1=0,


q:”există y aparţine lui R astfel încât y+3│+│y2-9│=0
Să se stabilească valoarea de adevăr a propoziţiilor: p,q,p

4. Se consideră propoziţiile:

p:”exista x ∊ N astfel incat 3x+1 ≥x”


q:”oricare ar fi x ∊R astfel incat 3x2+x-4 ≠0”
r:”exista x ∊Z astfel incat 3x∙x-1=33
a) să se scrie propoziţiile cu ajutorul cuantificatorilor
b) să se nege propoziţiile de mai sus
c) să se stabilească valoarea urmăatoarelor propozitii: v(⅂p), v(⅂q).

5. Se consideră predicatul :p(x)=(x-1)2-(x+2)2=9, x∊R. Să se determine valoarea de


adevăr a propoziţiilor:
a) p(2), b) p(-2)

6. Să se arate că următoarele formule de calcul propoziţional sunt tautologii:


a) £=((p√q)^⅂q)→p
b) (p ^ q)→p

7. Folosind inducţia matematică, să se demonstreze că pentru orice n∊N* avem:


1+3+5+.....+(2n-1)=n2

8. Fie predicatele :
p(x):”x este multiplu de 2 mai mic decat 12, x∊N”
qx):”x este divizor al numărului 12, x ∊Z”
r(x):”-3≤x≤4, x ∊Z”.
Notăm cu A,B,C mulţimile de adevîr ale predicatelor p(x), q(x), r(x).
a) Să se determine mulţimile A,B,C.
b)Să se calculeze A∩B, A∩C, AUB∩C, A-B,B-C.
BIBLIOGRAFIE

Servicii de orientare și consiliere pentru îmbunătățirea educației


Psihologie:
Adrian OPRE, Introducere în teoriile personalității, ediția a II-a, Editua ASCR, Cluj-Napoca,
2006.
Adriana BĂBAN (coordonator), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenție și consiliere, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011.
Beatrice Adriana BALGIU, „Empatie și psihoterapie”, în Revista Medicală Română, vol.
LIV, nr. 2, 2007, art. 8, pp. 90-92, online la Asociația Medicală Română,
http://www.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2007.2/RMR_Nr-2_2007_Art-
08.pdf , la 25 iunie 2014.
Daciana Angelica LUPU, Activitățile de consiliere. Reușita și stima de sine în viața
preadolescenților, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2013.
Dorin OPRIȘ, Dimensiuni creștine ale pedagogiei moderne, Editura Sf. Mina, Iași, 2010.
Dorin OPRIȘ, Ipostaze ale utilizării textului biblic în educația religioasă. Teorie, aplicații,
cercetare, Editura Sf. Mina, Iași, 2010.
Gabriela LEMENI, Anca AXENTE (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de educație
penru carieră. Activități pentru clasele IX-XII/SAM, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011.
Gabriela LEMENI, Loredana MIHALCA, Codruța MIH (coordonatori), Consiliere și
Orientare. Ghid de educație penru carieră. Activități pentru clasele I-IV, Editura ASCR,
Cluj-Napoca, 2010.
Gabriela LEMENI, Mihaela PORUMB (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de
educație penru carieră. Activități pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca,
2011.
Gabriela LEMENI, Mircea MICLEA (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de
educație penru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2010.
Simona GLĂVEANU, Consiliere și Orientare, suport de curs,
http://www.ueb.ro/dppd/Lector_univ.dr.Simona_Glaveanu_Consiliere_si_orientare_DFP
.pdf , la 01.06.2014.
Viorel MIH, Psihologie Educațională, vol I și II, Editura ASCR, 2010.

Teologie
† DANIEL, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Lumina Botezului și bucuria familiei.
Lucrarea Bisericii în societate în anul 2011, Editura Basilica, București, 2012.
† DANIEL, patriarhul României, „Cooperarea dintre Familie, Școală și Biserică în actul
educațional”, în Biserica Ortodoxă Română, http://patriarhia.ro/cooperarea-dintre-
familie-%C5%9Ecoala-si-biserica-in-actul-educational-5292.html , la 10 iulie 2014.
† NICOLAE, mitropolitul Banatului, Pr. Prof. Dr. Grigorie MARCU, „Sărăcia și lupta
împotriva ei în perspectiva Evangheliei”, în Mitropolia Ardealului, XI (1966), nr. 1-3, pp.
1-22.
Augustin PĂUNOIU, „Educația și credința creștină”, în Lumina de duminică, 09 octombrie
2011, http://ziarullumina.ro/interviu/educatia-si-credinta-crestina , la 09 iulie 2014.
Gheorghe VLĂDUȚESCU, „Cunoaște-te pe tine însuți. Sf. Vasile cel Mare”, în Emilian
POPESCU, Adrian MARINESCU (coord.), Sf. Vasile cel Mare. Închinare la 1630 de ani,
Editura Basilica, București, 2009, pp. 449-459.
Ierom. Prof. Nicolae MLADIN, „Problema muncii în creștinism”, în Studii Teologice, I,
(1949), nr. 1-2, pp. 35-54.
Mitropolia Chișinău și a întregii Moldove, Ministerul Educației al Republicii Moldova, Școala
și Biserica. Parteneriat pentru educație, Chișinău, 2013;
PATRIARHIA ROMÂNĂ, Apostolat educațional. Ora de religie – cunoaștere și devenire
spirituală, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2010.
Pr. Dionisie STAMATOIU, „«Rugăciune și muncă» după Sf. Ap. Pavel”, în Mitropolia
Olteniei, XXXII (1981), nr. 4-6, pp. 237-244.
Pr. Dr. Ioan MIRCEA, Dicționar al Noului Testament, EIBMBOR, București, 1995.
Pr. Ioan G. COMAN, „Sf. Vasile cel Mare despre folosul culturii elene pentru educația
creștină”, în Emilian POPESCU, Adrian MARINESCU (coord.), Sf. Vasile cel Mare.
Închinare la 1630 de ani, Editura Basilica, București, 2009, pp. 417-449.
Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, „Învățătura creștină despre muncă”, în Studii Teologice,
revista Institutelor Teologice din Patriarhia Română, seria a II-a, anul V, ianuarie-
februarie 1953, pp.24-38.
Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, „Munca și proprietatea în Testamentul Nou” în Revista
Teologică, XVI (1926), nr. 8-10, pp. 315-321.
Pr. Vasile DOGARU, Pr. Neculai DORNEANU, Concordanța biblică tematică, Editura
Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000.
Prof. Radu ILAȘ, „Școala și educația creștină”, în Rost, nr. 34, decembrie 2005.

Servicii de orientare și consiliere pentru părinți


Psihologie
A. C FLETCHER; J. K. WALLS; E. C COOK; K. J. MADISON; T. H. BRIDGES,
(December 2008). „Parenting Style as a Moderator of Associations Between Maternal
Disciplinary Strategies and Child Well-Being". Journal of Family Issues 29, DECEMBER,
2008, (12): 1724–1744;
Ashish JOHRI, "6 Steps for Parents So Your Child is Successful", www.humanenrich.com,
Retrieved March 2, 2014.
D. BAUMRIND, „Child care practices anteceding three patterns of preschool behavior”.
Genetic Psychology Monographs,1967, 75, pp. 43-88;
D. BAUMRIND, „Current patterns of parental authority" Developmental Psychology, 1971,
4 (1, Pt. 2), pp. 1-103;
D. BAUMRIND, „Parental disciplinary patterns and social competence in children". Youth
and Society, 1978, 9, pp. 238–276;
D. FINKELHOR; R. ORMROD; H. TURNER; M. HOLT,„Pathways to Poly-Victimization",
Child Maltreatment, november, 2009, 14 (4): 316–329.
J.W. SANTROCK, „A topical approach to life-span development, third”, 2007 Ed. New York:
McGraw-Hill.
Lola BROWN; Shrinidhi IYENGAR, „Parenting Styles: The Impact on Student
Achievement". Marriage & Family Review 43, 2008, (1-2): 14–38;
M. MCKAY, „Parenting practices in emerging adulthood: Development of a new measure”,
2006, Thesis, Brigham Young University. Retrieved 2009-06-14;
Martin DAVIES, The Blackwell encyclopedia of social work. Wiley-Blackwell.
Simona GLĂVEANU, Consiliere și Orientare, suport de curs,
http://www.ueb.ro/dppd/Lector_univ.dr.Simona_Glaveanu_Consiliere_si_orientare_DFP
.pdf , la 01.06.2014.
Sorin SĂNDULACHE, Consiliere și psihoterapie pastorală, Editura cAsa Cărții, Oradea,
2009.
TEXAS COMPREHENSIVE CENTER, „Parent and Comunity Involvement in a
College/Career-Ready Culture”, în www.txcc.sedl.org , la 24.08.2014.
Martin J. BLANCK, Reuben JACOBSON, Atelia MELAVILLE, Achieving Results Through
Community School Partnerships. How District and Community Leaders Are Building
Effective, Sustainable Relationships, Center for American Progress, January, 2012,
www.americanprogress.org , la 21.08.2014.
SPRINGFIELD PUBLIC SCHOOLS, Comprehensive School Counseling Program Guide,
august 2009.
Warlene D GARY, Robert WITHERSPOON, The Power of Family School Community
Partnerships, National Education Association, 2011.

Teologie
***, Cum să educăm ortodox copilul. 300 de sfaturi înțelepte pentru părinți de la sfinți și
mari duhovnici, Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2012.
***, Cum să întemeiem o familie ortodoxă. 250 de sfaturi înțelepte pentru soți și soție de la
sfinți și mari duhovnici, Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2011.
***, Viața de familie, Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2009.
Dmitry SEMENIK, Cum să îmbunătățim relațiile cu părinții, Editura Sophia, Editura Cartea
Românească, București, 2012.
SF. IOAN GURĂ DE AUR, Despre preoţie, trad. Pr. Prof. D. Fecioru, Bucureşti, 1987.
Tatiana L. ȘIȘOVA, Probleme și dificultăți în educarea copiilor. Îndrumar pentru părinți,
Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2012

Egalitatea de gen, egalitatea de şansă, nediscriminarea şi respectul diversităţii

Bourhis, Richard Y., Leyens, Jack-Philippe (coord.), Stereotipuri, discriminare şi relaţii


intergrupuri, Iaşi, Editura Polirom, 1997.
Cozma, T. (coord.), Educaţie interculturală. Ghid pentru formatori, Iaşi, Editura Erota, 2001.
Creţu, Carmen, Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom, 1997.
Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Chişinău-Bucureşti, 2000.
Cucoş, Constantin, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Iaşi, Editura Polirom,
2000.
Cucoş, Constantin, Educaţia. Iubire, edificare, desăvârşire, Iaşi, Editura Polirom, 2008.
Pr. Prof. dr. Gordon, Vasile, Introducere în Catehetica Ortodoxă, Bucureşti, Editura Sophia,
2004.
Maciuc, Irina, Elemente de psihopedagogie diferenţială. În sprijinul formării formatorilor,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2000.
Opriş, Dorin, Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne, Ediţia a II-a, Iaşi, Editura Sf.
Mina, 2010.
Shapiro, D., Un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor. Conflictele şi
comunicarea, Bucureşti, ARC, 1998.
Shaub, Horst, Zenke, Karl G., Dicţionar de pedagogie, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
***, COMPANION. Ghid pentru utilizarea Manualului Consiliului Europei de educaţie
pentru drepturile omului cu copiii – ”Compasito”, Bucureşti, 2009.
***, GHID pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, B ucureşti,
2011.
***, Oxford. Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2003.
***, REPERE, Manual de educaţie pentru drepturile omului cu tineri, Timişoara, Institutul
Intercultural, 2004.
Sitografie:
www.unicef.org
http://www.echr.coe.int
http://anp.gov.ro
Educaţia remedială

Băban, Adriana, Consiliere şi orientare. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi


consiliere, Cluj-Napoca, Editura Psinet, 2001.
Bîrzea, Cezar, Arta şi ştiinţa educaţiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 1995.
Creţu, Carmen, Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom, 1997.
Cristea, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Grupul Editorial Litera, Chişinău-Bucureşti, 2000.
Maciuc, Irina, Elemente de psihopedagogie diferenţială. În sprijinul formării formatorilor,
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2000.
Opriş, Dorin, Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne, Ediţia a II-a, Iaşi, Editura Sf. Mina,
2010.
Radu, Ion T., Învăţământul diferenţiat. Concepţii şi strategii, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1978.
Robu, Maria, Empatia în educaţie: necesităţi pedagogice moderne, Bucureşti, Didactica
Publishing House, 2008.
Reuchlin, Maurice, Les différences individuelles à l’école, Paris, PUF, 1991.
Shapiro, D., Un ghid prin labirintul artei de a face faţă conflictelor. Conflictele şi comunicarea,
Bucureşti, ARC, 1998.
Shaub, Horst, Zenke, Karl G., Dicţionar de pedagogie, Iaşi, Editura Polirom, 2001.
***, Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979.
***, REPERE, Manual de educaţie pentru drepturile omului cu tineri, Timişoara, Institutul
Intercultural, 2004.

Dezvoltarea durabilă în vederea creșterii conștientizării asupra problemelor de


mediu și de prevenire a poluării și managementul schimbării

Sfânta Scriptură.
Educație Ecologică și de protecție a mediului. Ghid practic pentru cadrele didactice învățământ
primar, coordonator Adelina Iacob, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
(www.edu.ro/dawnloads/educație_ecologică-română/Ed_eco-ghid_primar.pdf).
Gabriel Burlacu, Studii de Ecologie și de Protecția Mediului, Editura Paideia, București, 2010.
Stoica Preda Godeanu, Ecologie Aplicată, Editura Academiei Române, București, 2013.
Ovidiu Țuțuianu, Evaluarea și raportarea performanței de mediu. Indicatori de mediu, Editura
Agir, București, 2011.
Florina Bran, Ildiko Ioan, Globalizarea și Mediul, editura Universitară, București, 2009.
Ionel Popa, Eugeniu Alexandru Stere, Imperative și evoluții ale dezvoltării durabile, Editura
Electra, București 2010.
Cătălin Gheorghe Bologa, Dezvoltarea rurală durabilă în românia, Editura Prouniversitaria,
București, 2013.
Dimensiunea Managerială a conservării naturii, Editura Universitaria, București, 2009.
Mihai E. Șerban, Bioeconomia. Noua unire cu natura, Editura Universitaria, București, 2013.
Aurora Mihail, Mic Atlas de ecologie, Editura All atlas Școlar, București, 2007/2008.
Alexandra Vidu, Lucia-Maria Predețeanu, Ecologie. Suport didactic clasele III-IV, Editura Erc
Press, București, 2004,†AnastasiosYannoulatos, Ortodoxia şi problemele lumii
contemporane traducere de drd. Gabriel Mândrilă, pr. prof. dr. Constantin Coman, Editura
Bizantină, Bucureşti, 2003, 247 p.
Gândirea socială a Bisericii. Fundamente – documente – analize – perspective, volum realizat
de Ioan I. Icăjr şi Germano Marani, Editura Deisis, Sibiu, 2002, 615 p.
Protopopiatul ortodox român Sighet, Lumea – dar divin şi responsabilitate umană, Editura
Episcopiei Ortodoxe Române, a Maramureşului şi Sătmarului, Sighetu Marmaţiei, 2009,
240 p.
Rasmussen, Larry L., EarthCommunity, EarthEthics, WCC Publications, Geneva, 1996, 366 p.
Tanner, Klaus,DerlangeSchatten des Naturrechts. Eine fundamental – etischeUntersuchung,
Kohlhammer, 1993, 248 p.
Thunberg, Lars, Omul şi Cosmosul în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul, traducere de
prof. dr. Remus Rus, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1999, 181 p.
Tratat de etică (ed. Peter Singer), traducere coordonată de prof. univ. dr. Vasile Boari şi Raluca
Mărincean, Editura Polirom, 2006, 605 p.
Zizioulas, Ioannis Creaţia ca Euharistie traducere de Caliopie Papacioc, Editura Bizantină,
Bucureşti, 1999, 92 p.

Carta parteneriat Școală-Comunitate-Părinți

LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE, art. 3, în Monitorul Oficial al Românei, anul 179 (XXIII),
nr. 18, luni 10 ianuarie 2011

S-ar putea să vă placă și