Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Consilierea educațională
Creșterea numărului copiilor și a tinerilor care abandonează școala, respectiv a celor
care înregistrează comportamente delicvente, deviante sau de altă natură, cu consecințe
negative în desfășurarea firească a procesului educativ, a determinat Ministerul Educației și
Cercetării să propună în ultimii ani introducerea unei discipline opționale intitulate Consiliere
și Orientare, pentru toate nivelurile de studii preuniversitare. Disciplina „are la bază și
promovează, prin dezvolarea competențelor generale și specifice, următoarele valori și
atitudini:
respectul de sine și promovarea propriei persoane;
responsabilitate și relaționare pozitivă cu ceilalți;
stare de bine fizică și mentală;
managementul procesului de învățare și dezvoltare personală;
implicare activă în planificarea vieții și a carierei”1.
1
Adriana BĂBAN, Domnica PETROVAI, Gabriela LEMENI, „Model de programă pentru orele de consiliere și
orientare sau dirigenție”, în Adriana BĂBAN (coordonator), Consiliere educațională..., p. 245.
Noua disciplină școlară oferă astfel o dezvoltare și o transformare modernă a orei de
dirigenție și a învățământului românesc în general. Ora de consiliere și orientare este o
încercare de depășire a unei centrări strict cognitive pe elev, așa cum se întâmpla în
învățământul tradițional. Elevul este mult mai mult decât un primitor de informații,
personalitatea umană având și alte dimensiuni esențiale cum ar fi: cea afectivă, motivațională,
socială, atitudinală etc.
OBIECTIVELE consilierii
Scopul prim al consilierii este funcționarea psihosocială optimă a unei persoanei sau
a unui grup. Pentru a fi atins, acest scop presupune atingerea a trei obiective3:
Promovarea sănătății și a stării de bine (din toate punctele de vedere:
somatic, psihic, spiritual, social etc.);
Dezvoltarea personală (în sensul cunoașterii de sine, a capacității de decizie, a
relaționării interumane aromonioase, a canalizării vocaționale realiste etc.)
Prevenția (tuturor aspectelor negative și distructive care în viitor ar ar putea
afecta persoana).
2
Carl Rogers (1902-1987), alături de Abraham Maslow (1908-1970), este unul dintre promotorii curentului
umanist în psihologie. Potrivit acestora problemele psihice nu trebuie tratate doar din perspectiva unor tulburări sau
deficiențe (așa cum făcea psihanaliza) întrucât esența naturii umane este una pozitivă. Viețuirea umană implică
mai degrabă o tendință de auto-realizare. Mai mult, fiecare om percepe lumea într-un mod unic. Potrivit lui C.
Rogers procesele de dezvoltare personală implică: 1. Autorealizarea („tendința organismului de a evolua de la
stadiul de entitate simplă către una complexă. El exprimă trecerea de la dependență la independență, de la
fixitate și rigiditate către un proces de schimbare și libertate de expresie”); 2. Consistența și congruența sinelui
(„organismul funcționează în așa fel încât să-și păstreze unitatea – înțeleasă ca absență a conflictului – între
percepțiile de sine și între percepțiile și experiența cu mediul”); 3. Distorsiunea sensului experienței („un
fenomen ce se manifestă mai des și permite accesul în conștiință a experienței dar într-o formă concordantă cu cu
imaginea de sine”); 4. Negarea existenței experienței („asigură apărarea imaginii de sine de experiențele
amenințătoare prin inhibarea manifestării conștiente a acesteia”); 5. Nevoia de apreciere pozitivă și de
acceptare necondiționată. (Detalii despre perspectiva umanistă asupra personalității umane în concepția lui Carl
Rogers găsim la Adrian OPRE, Introducere în teoriile personalității, ediția a II-a, Editua ASCR, Cluj-Napoca, 2006,
pp. 110-136).
3
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 21.
AUTONOMIE: independent, hotărât, rezistent la presiunile de grup, se evaluaează pe
sine după standarde personale, nu este excesiv preocupat de expectanțele și evaluările
celorlalți.
CONTROL: sentiment de competență și control personal asupra sarcinilor, își creează
oportunități pentru valorizarea nevoilor personale, face opțiuni conforme cu valorile
proprii.
SENS ȘI SCOP ÎN VIAȚĂ: direcționat de scopuri de durată medie și lungă, experiența
pozitivă a trecutului, bucuria prezentului și relevanța viitorului, convingerea că merită
să te implici, curiozitate.
DEZVOLTARE PERSONALĂ: deschidere spre experiențe noi, sentiment de vaorizare
a potenialului propriu, capacitate de autoreflecție, percepția schimbărilor de sine
pozitivă, eficiență, flexibilitate, creativitate, nevoia de provocări, respingerea rutinei
(Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 22).
Așadar, consilierea este preocupată mai degrabă de starea de bine decât de cea de boală.
În acord cu alți autori, considerăm că pilonii cei mai importanți în crearea și menținerea stării
de bine sunt familia, Biserica și școala. Însă, aceste instituții nu funcționează magic, în sensul
că nu produc efectele dorite dacă persoanele sunt parte a acestora doar într-un mod superficial.
Pe de altă parte, aceste instituții pot stârni repulsie dacă se pun în serviciul persoanelor într-un
mod unilateral și fără să țină cont de toate valențele personalității umane. Spre exemplu, școala
nu mai poate fi doar un loc canalizat exclusiv pe latura intelectuală a elevilor, într-o ignorare
aproape totală a laturii emoționale și sociale a copiilor și a tinerilor, fiindcă îi face un deserviciu
viitorului adult pe care îl rupe de viața socială și profesională reală.
Consilierea educațională poate contribui la depășirea de facto a neajunsurilor sistemului
educațional românesc completând armonios paleta ariilor disciplinare, direcționând și întărind
sensul educației în general.
PREGĂTIREA consilierului
Consilierea nu este o activitate simplă care poate fi făcută doar intuitiv. Ea presupune
cunoștințe și metode din mai multe discipline. În primul rând este vorba despre discipline
psihologice: psihologia dezvoltării, psihologia personalității, psihologia socială, psihologia
sănătății, teorii și tehnici de consiliere etc. În plus, consilierea îl obligă pe cel care desfășoară
activitatea să își formeze anumite atitudini și abilități în acord cu principiile și obiectivele
consilierii.
ATITUDINILE consilierului
Atitudinile consilierului derivă din responsabilitatea majoră pentru fiecare persoană
consiliată. De aceea consilierea nu poate fi concepută în afara unui raport de încredere, respect
și confidențialitate între consilier și elev. În plus, consilierea se bazează pe asumarea de către
consilier „a unui sistem de valori și a unor coduri stabilite de asociațiile de specialitate.
Sistemul de valori al consilierului se fundamentează pe filozofia psihologiei umaniste și a
învățământului centrat pe elev” 4.
4
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 25.
(Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere
educațională”, p. 26)
Procesul de consiliere își poate atinge scopul și obiectivele doar dacă consilierul a
deprins o serie de atitudini specifice acestei activități5:
Acceptarea necondiționată
Empatia
Congruența
Colaborarea
Gândirea pozitivă
Responsabilitatea
Respectul
ABILITĂȚILE consilierului
În actul consilierii profesorul trebuie să dețină o serie de abilități 6 esențiale pentru a
permite derularea activității în condiții optime și a obține niște rezultate mulțumitoare. Cele
mai importante dintre sunt considerate a fi:
Ascultarea activă
Observarea
Utilizarea constructivă a întrebărilor
Oferirea de feedback eficient
Furnizarea interactivă a informațiilor
Parafrazarea
Sumarizarea
Reflectarea
Ascultarea activă este abilitatea esențială în consiliere. Ea stă la baza unei comunicări
bune între profesor și elevi, fiindcă încurajează elevii să vorbească deschis.
5
Conform tabelului 3.1 din Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 26.
6
Gabriela LEMENI, Mircea MICLEA (coordonatori), „Educația pentru carieră. Conținut și
metode”, pp. 22-24.
Fişe de lucru, la alegere, adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.
II. Scop
Formarea atitudinilor și a comportamentului responsabil într-o relație de prietenie.
III. Obiective
Să înțeleagă sensul cuvântului „prietenie”
Să analizeze calitățile unui prieten
Să-și formuleze unele reprezentări despre prietenie
V. Durata
60 minute
VI. Activități
Profesorul expune câteva idei despre prietenie, cât de importantă este.
Se citeşte şi se discută un fragment dintr-un text literar, în care apare şi ideea prieteniei; de
exemplu: Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain; Aventurile lui Huckleberry Finn, de
Mark Twain; Aventurile lui Habarnam, de Nikolai Nosov etc.
Li se cere copiilor să se caracterizeze cun un adjectiv care să înceapă cu inițiala numelului
lor
Jocul „Ghici Prietenul” (Fiecare își conturează mâna pe o coală color, deget - calitate =
deget-defect) după ce se amestecă mânuțele într-un coș, se recunosc mânuțele ajutați de
posesorul mâinii.
VII. Rezultate așteptate
Elevii să se implice în joc
Să înțeleagă importanța prieteniei și a prietenilor
Să identifice motive care îi determină să aibă prieteni
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:28 de cuburi din carton, colorate diferit, fişe, carioci, cercuri
din hârtie (,,Bănuţi”)
METODE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, munca în echipă
. .
a .s n
d e u
u . m
n e
ă s
c
.
.
. . .
.T .. .
E . .
R
M
E
N
I
.
2. Piratul a uitat
unde și-a lăsat indiciile
către comoară. Scrie
numerele care lipsesc!
Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
1. Descoperiţi cuvântul!
5 14 33 26 19 93 84
► Grupa 1
9 11 3 4 14 15
M O D E S T
► Grupa 2
11 9 1 5 6 17
O M A G I U
► Grupa 3
12 4 10 15 13 17
P E N T R U
► Grupa 4
18 6 3 6 13 4 1
Z I D I R E A
► Grupa 5
2 4 7 10 1 8 16 1 16 6
C E I N A L T A T I
► Grupa 6
12 3 6 10 10 11 6
P R I N N O I
64 21 42
24 : 2
72 : 8 369 : 3
9 9 123
5x 1 10
4 +: 12 8:2+1
2x2 20 : 4 9 x 4 :12
18 : 6 1x3:1 0x1+3
6:2–1
4. Observaţi, apoi completaţi:
2 3 4 5
6 12
5. Calculaţi şi completaţi:
x 50 27 85 74 95 12 49 68
5
68 55 85 50 100 45 30 70
punct
5
3 _ 3 _ 3 = 27 8 _ 2 _ 4 = 4
8 _ 2 _ 2 = 2 9 _ 2 _ 6 = 3
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a
LABIRINT MATEMATIC
Descoperă în TABLOUL LITERELOR următoarele cuvinte : SUMĂ , PRODUS ,
DIFERENŢĂ , REST, CÂT , MINUS , ORI , TERMEN , PLUS , ADUNARE ,
DESCĂZUT , FACTOR , SCĂZĂTOR , ÎNMULŢIRE , ÎMPĂRŢIRE , SCĂDERE
C A N H S U M A H O N S M R N
A
P R O D U S I A L S R E T P I L
I M I R R C E D I F E R E N T
A
C L T O M A L U T L V O Y I L H
A A E I D D T N E A O I C M T
I
T B R M E E A A R B P M R P A
N
M I M U S R M R E S T S U A E
M
F L E O C E L E L C R G A R L
U
E A N I A C F M Z A I C R T J L
R B P M Z E A R B Z M O T I A
T
P A H I U O C M A A S R N R D
I
L R H N T R T S M T T I R E N
R
U E H U F T O S A O S B F E G
E
S R B S M E R S E R B U M G U
M
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
Probleme în versuri:
Problemă de perspicacitate
Un ţăran vrea să planteze un măr, un păr, un prun şi un cireş pe aceeaşi linie, în felul următor:
mărul se află la mijlocul distanţei dintre prun şi păr; distanţa dintre prun şi măr este aceeaşi cu
distanţa dintre păr şi cireş. Care este distanţa dintre prun şi cireş, dacă distanţa dintre măr şi
cireş este de 10 m?
1) Un morar a venit la moară. În fiecare din cele patru colţuri ale încăperii el a văzut trei saci
de făină. Pe fiecare sac s-au aşezat trei mâţe, iar fiecare mâţă a avut pe lângă dânsa trei
motănaşi. Câte picioare au fost la moară?
3) Cum se poate să fie împărţite trei mere la doi taţi şi doi fii în mod egal fără a tăia merele?
4) Rezolvaţi următorul rebus. La o rezolvare corectă pe coloana a-b veţi obţine numele
opţionalului de matematică.
1. Rezultatul scăderii
2. Figură geometrică cu trei
laturi
3. Rezultatul adunării
4. Unitate de măsură pentru
lungime
5. Rotund
6. Patrulater cu toate laturile şi
unghiurile egale
7. A şasea cifră în
sistemul zecimal
8. Disciplina la care aţi învăţat ridicarea la putere
9. Poate fi dreaptă sau curbă
10. Cel care stă în bancă
11. Are numărător şi numitor
1. În tabelul de mai jos sunt ascunse 10 cuvinte referitoare la activități sportive. Găsește
aceste cuvinte și scrie-le în chenarul din partea dreaptă. Atenție! cuvintele pot fi scrise
de sus în jos, de jos în sus, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga și pe
diagonală.
Y T E N I S R P F H T
B Î N O T A T O S A E
G O L L T I T C S N H
U L M O P B A C R D C
R A V P A E H D C B S
V V O L E I Î N O A A
A T L E T I S M T L B
Răspuns:
o banană costă............RON
o portocală costă .......... RON
un măr costă .............RON
cost total............RON
5 3 7 4
9 8 4 3
2 3 1 9
4 5 7 1
5 6 4 7
9 1 4 8 3
6 4 7
8 5 1 3 9 2
6. Un fermier are în ogradă vaci și găini, în total 35 de capete și 100 de picioare. Câte
găini și câte vaci are acesta?
Răspuns: ....................găini și ................vaci
1.
Fie un pătrat pe care se marchează mijloacele laturilor. Acestea se unesc cu unul din varfurile
laturilor opuse, ca in figura alăturată. Să se calculeze raportul suprafeţelor A şi B.
2. In figura alăturată, punctele de pe cercul cel mare îl împart pe acesta în şase arce de lungime
egală. Să se arate că raportul dintre aria suprafeţei colorate şi cea a suprafeţei albe nu depinde
de vreo mărime geometrică din figură, şi să se calculeze.
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Modalități prin care părinții și profesorii pot interveni în situații de eșec școlar
Își fac timp să-i asculte și să înțeleagă temerile și preocupările elevilor
Stabilesc limite pentru comportamentul inadecvat al elevilor, limite pe care le
repetă și le respectă în mod constant
Încurajează elevii să participe la activitățile școlare și la activitățile
extracurriculare
Organizează întâlniri în echipă dinc are fac parte profesori, părinți, consilieri
școlari, și care au ca scop stasbilirea modalităților de sprijinire a elevilor și a
perspectivelor de viitor ale acestora
Organizează grupuri de spuport pentru studiu, din care fac parte elevi din
aceeași școală sau comunitate
Asigură un mediu familial și școlar care să valorizeze educația
Sprijină elevii în alegerea unui profil sau a unei cariere, prin organizarea unor
vizite la facultăți sau la companii locale, obținerea unor informații despre
cursuri sau meserii și încurajarea unor joburi part-time
Subliniază importanța achiziționării unor deprinderi de studiu și de
muncă, atât acasă, cât și la școală.
7
Gabriela LEMENI, Mircea MICLEA (coordonatori), „Educația pentru carieră. Conținut și metode”, pp. 232-233.
2. ACTIVITĂŢI PRACTICE CE POT FI DERULATE CU COPIII
2.1. TEMA: Cum învăț? (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la
alegere)
8
Gabriela LEMENI, Anca AXENTE (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de educație pentru carieră.
Activități pentru clasele IX-XII/SAM, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011, p. 34.
Desfășurarea 1. Li se prezintă copiilor şi se discută cu aceştia un text-suport asociat
activității temei învăţăturii/ educaţiei; de exemplu, Un pedagog de şcoală
nouă, de I. L. Caragiale; un fragment din Amintiri din copilărie, de
Ion Creangă, o schiţă din volumul Recreaţia mare, de Mircea
Sântimbreanu etc.
2. Cereţi elevilor să realizeze o listă cu tipuri de sarcini de învăţare pe
care le au de realizat la următoarele materii: limba română,
matematică, geografie şi istorie, încurajaţi elevii să specifice atât
sarcinile comune acestor materii (exemplu: învăţarea unor definiţii
şi clasificări), cât şi sarcini specifice (exemplu: eseuri
argumentative la limba română, eseuri descriptive la istorie etc).
3. Confecţionaţi 4 bileţele pe care treceţi materiile mai sus menţionate.
4. Împărţiţi clasa în 4 grupuri şi rugaţi reprezentanţii grupurilor să
extragă câte un bileţel. Daţi ca sarcină elevilor să găsească sarcini
specifice şi strategii de învăţare pentru materia menţionată pe bileţelul
extras.
5. Cereţi elevilor să noteze aceste informaţii în fişa de lucru. Acordaţi
10-15 minute pentru această etapă.
6. Discutaţi cu elevii răspunsurile date, notând în tabel strategiile
identificate de ei. Completaţi lista şi cu alte metode sugerate de
colegi. Explicaţi elevilor metodele menţionate, în cazul în care nu le
sunt cunoscute şi analizaţi modul în care se realizează învăţarea la
diferite materii.
7. Daţi-le ca sarcină să aplice câteva dintre metodele identificate la una
dintre materii şi întrebaţi-i, în următoarea oră, în ce măsură a fost
eficientă metoda aplicată.
Discuții Care sunt asemănările şi deosebirile dintre metodele utilizate pentru
diferite materii? Cum îşi pot îmbunătăţi strategiile de învăţare?
De urmărit Elevii:
Care sunt avantajele
să analizeze diferenţautilizării unorlaastfel
în învăţare dematerii;
diferite strategii?
să înţeleagă importanţa utilizării unor strategii de învăţare;
să aplice metode de învăţare noi pentru creşterea performanţei
şcolare.
CLASA I
DISCIPLINA: Matematica distractiva
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Matematica si alte discipline scolare
CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII: Fructele si legumele merg la scoala
TIPUL ACTIVITĂŢII: însuşire de cunoştinţe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili:
Cognitive
Oc1: să numere crescator/descrescator in intervalle date;
Oc2: să gaseasca numere conform unor cerinte;
Oc3: să numere fructele/legumele date;
Oc4: să gaseasca numerele care lipsesc dintr-un sir dat;
Oc5: sa scrie valoarea de adevar a unor propozitii;
Oc6: să gaseasca fructele din drumul Albei-ca-Zapada spre casa piticilor;
Afective
O8: să participe în mod activ , manifestând interes pentru oră;
Psiho-motorii
OM9: să păstreze disciplina în timul lucrului;
OM10: să păstreze poziţia corectă a corpului în timpul activităţii;
STRATEGIA DIDACTICĂ
1.RESURSE PROCEDURALE
- conversaţia,
- explicaţia
- exerciţiul,
- munca independentă
-jocul didactic
2. RESURSE MATERIALE
-creioane colorate
-creion
-stilou
-fise de lucru
3. FORME DE ORGANIZARE
-frontal
- individual
-pe echipe
EVALUARE
-continuă
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de clasă
RESURSE TEMPORALE: 50 minute
BIBLIOGRAFIE
1. Matematica Distractiva, clasa I
2. Didactic.ro
3. Copilul.ro
4. www.scrigroup.com
I. Moment organizatoric
Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a orei de Matematica distractiva.
Pregătirea materialelor necesare. Asigurarea ordinei și a disciplinei.
Activitate independenta
II. Verificarea cunostintelor anterioare
Fiecare elev va avea de unit numerele in ordine crescatoare pentru a descoperi un
animalut. Apoi il vor colora.
Activitate frontala
III. Captarea atentiei
Exercitii de calcul orale:
1.Numarati: a) de la 31 pana la 53
b) de la 71 la 58
2. Spuneti toate numerele alcatuite din zeci si unitati care au cifra zecilor 8.
3. Gasiti toate numerele de doua cifre care au cifra zecilor egala cu cifra unitatilor.
IV. Anuntarea temei si a obiectivelor
Astazi la ora de Matematica Distractiva vom rezolva exercitii diverse in care ne vom
intalni cu fructe si legume.
V. Dirijarea invatarii:
Asezand in ordine crescatoare numerele si literele care le corespund, veti afla denumirea
unui unui fruct bogat in vitaminaC.
1. Cate nuci sunt in imagine?
2. Albinuta Zum vrea sa ajunga la prietenul ei, fluturasul Tim, care se odihneste pe cea de-
a saptea rosie. Aceasta are numarul ……….
3. Pe cararea care duce spre casa piticilor, Alba ca Zapada gaseste mai multe fructe .
Gasiţi-le si voi, desenati-le si apoi colorati-le.
4. Se da urmatorul sir de figure geometrice. Scrieti sirul de numere corespunzatoare, stiind
ca…
Activitate independenta
VI. Obtinerea performantei:
Desenati conform codului.
VII. Evaluare
Activitate independenta.
VIII. Retentia si transfer
Sfaturi pentru o alimentative sanatoasa a elevilor.
15 9 10 15 9 10
5 2 4 5 2 4
10 7 14 20 11 6
3. Adună numerele legate între ele. Completează numerele care lipsesc, ştiind că
rezultatul va fi acelaşi.
12
11
10
14 4
3
4. Completează cerculeţele goale, respectând cerinţele următoare:
A. Suma numerelor scrise pe cerculeţele din colţurile pătratului mic să fie egală cu
10.
B. În cerculeţele din colţurile pătratului mijlociu, scrie cele mai mici numere formate
din două cifre.
3. Numărul minim de mere pe care le mănâncă doi taţi şi doi fii este 3. (Fiecare mănâncă
doar câte un singur măr.) Explicaţi cum este posibil acest lucru.
4. Dana şi Anda au fiecare câte 7 portocale. Dana mânăncă 3 portocale şi Anda 2. Fetele
pun toate portocalele rămase pe o fructieră. Câte portocale sunt pe fructieră?
5. La piaţă, Ionel, matematicianul clasei, a observat că un pepene şi 2 mere cântăresc tot atât
cât 8 mere. De câte mere este nevoie pentru a echilibra o balanţă care are pe un taler 2
pepeni? (Se presupune că toate merele, respective toţi pepenii au aceeaşi masă.)
6. Un ou fierbe în 3 minute. Într-un vas cu apă sunt 5 ouă. În câte minute vor fi fierte toate
ouăle?
9. Dintr-un kilogram de morcovi se obţin 2 căni cu suc. Câte kilograme de morcovi sunt
necesare pentru a obţine 4 căni cu suc?
10. Sandu mănâncă un ou la 2 zile. Câte ouă va mânca în 4 zile? Dar în 6 zile?
11. Georgiana a mâncat 17 căpşuni. Gina a mâncat cu 4 căpşuni mai puţine decât Georgiana,
dar cu 2 mai multe decât Ina. Câte câpşuni a mâncat Ina?
12. În 5 minute, Cristina mănâncă o prăjitură şi Carmen două prăjituri. Câte prăjituri de
acelaşi fel vor mânca împreună cele două fete în 10 minute? Dar în 15 minute? (Se
presupune că mănâncă în acelaşi ritm.)
13. Am avut un număr de mere. Am mâncat jumătate din ele şi apoi am mai primit 12, acum
având 15 mere. Câte mere am avut la început?
14. Într-o farfurie sunt 10 fructe. Bunica le oferă celor trei nepoţi ai săi câte o pară şi câte 2
mere. Câte fructe rămân pe farfurie?
15. Vlad are un număr de mere, 10 pere şi 5 gutui, în total 19 fructe. Câte mere are?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a
48 18 99 42 27
49 28 54 90 37
72 45 48 27 64
89 18 108 81 62
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a
ADUNAREA
BILELE
Doru şi Marcel se joacă cu nişte bile. “Dă-mi una din bilele tale”, îi spune Marcel lui
Doru. “Voi avea atunci tot atâtea bile ca şi tine”. Dar Doru îi răspunde: - “Lasă-mă în pace!
Mai bine dă-mi tu una din bilele tale, şi atunci voi avea încă o dată pe atâtea bile câte ai tu!”
- Câte bile are fiecare dintre ei?
BUNICII
Răducu vrea să ştie câţi ani au bunicii lui şi de aceea într-o zi îl întreabă chiar pe bunic.
Acesta îi răspunde zâmbind: “Vei afla numai dacă eşti bun la matematică: Bunica şi cu mine
avem impreună de 2ori 2 ori 3 ori 11 ani. Bunica ta este cu 12 ani mai tânără decât mine Ştii
acum câţi ani avem fiecare?”
Soluţii:
Adunarea: El a calculat astfel: observând că prima şi ultima cifră dau 101, că a doua şi
penultima de asemenea, trebuie deci să înmulţească 101 cu 50 pentru a obtine rezultatul exact:
5050.
Bilele: Doru are 7 bile, iar Marcel 5 bile.
Bunicii: Bunicul are 72 de ani şi bunica 60 de ani.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
2) Suma a trei numere naturale 510. Aflaţi numerele, ştiind caă primul este de trei ori mai
mare decât al doilea, iar al treilea este diferenţa dintre primele două numere.
4) Maria, Andrei, Ştefania, Lucas şi Antonia colecţionează timbre. Maria are un număr de
timbre egal cu diferenţa numerelor 153 – 57. Andrei are de două ori mai multe timbre
decât triplul numărului de timbre al Mariei. Ştefania are un număr de timbre egal cu
suma de timbre a primilor doi copii. Lucas are 50 de timbre, iar Antonia 50 timbre.
Câte timbre are fiecare copil în parte? Dar în total?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a
E B X A C I T E M T I R A F L
I R Y T K H F J K M J J M A F
K T I F S A P M O C G E K W B 1.UNGHI
X L R T R X � X V D D Q F F V 2.ISOSCEL
3.RAPOARTE
O D A Q L P H R N I M G C T A 4.INMULTIRE
5.PROBLEME
H X P E A U V S A � J P H E I 6.ARITMETICA
7.BISECTOAREA
B N O G K X M N T Z H B R W S 8.MEDIANA
9.COMPAS
A Y A Q E Z A N � N C A B Q O
10.BAZA
Z D R I S M N O I Z O G F C S
A V T E C R E � J T Z J Z M C
K S E H F I N L C W U J S M E
S X � C H X B E B L O K F C L
U E K G O K S P T O E K H M Q
K G N Z X I S I Q T R I Q H P
I U I F B S E T L N C P T R I
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
1. Rezolvați:
2
9 72 1
( ) −( ) =
72 9
√3 × 3 =
2 2
95.147 − 63.582 =
236
=
165
2. Aflați-l pe “x” :
7.533 − 𝑥 = √10.000
275.925 + 𝑥 = 743.879
𝑥 ÷ 7.185 = 90.200
5. Un biciclist face într-un minut 180 de metri. Câţi kilometri face într-o oră?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
1. Calculați: 20% din 350; 25% din 820; 30% din 218; 40% din 728; 50% din 729; 60% din
680;
80% din 1273; 90% din 500; 120% din 405; 150% din 390.
x 28 10 18 3 x 6 75
2. Aflați x din proporțiile următoare: ; ; ; .
20 15 x 30 19 38 34 x
5. Trei cărți și două caiete costă 550 lei, iar două cărți și patru caiete costă 340 lei. Aflați
prețul unei cărți și al unui caiet.
6. Două robinete cu același debit, pot umple o piscină în 6 ore. În cât timp pot umple aceeași
piscină șapte robinete cu același debit ?
7. a) Calculați perimetrul și aria unui triunghi dreptunghic ABC , m(<A) = 90° știind că AB
= 6 cm, AC = 8 cm, BC = 10 cm.
b) Calculați perimetrul și aria triunghiului echilateral înscris în cercul C(O, 6 cm), făcând
măsurători cu rigla. Determinați lungimea cercului C(O, 6 cm) și aria sa.
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Observarea ajută consilierul să înțeleagă mai acurat starea și mesajul elevului, precum
și cele două componente ale comportamentului: verbal (conținutul mesajelor) și nonverbal
(mimică, gestică, voce, modificări vegetative). Coerența sau lipsa acesteia îl pot ajuta pe
consilier oferindu-i informații suplimentare și ajutându-l să înțeleagă cu adevărat un anumit
aspect.
Utilizarea constructivă a întrebărilor este o metodă eficientă, dar invazivă, pentru
colectarea de informații. De aceea este nevoie de multă abilitate și precauție din partea
consilierului atunci când formulează întrebări. Întrebările adresate de consilier îl pot ajuta să
înțeleagă anumite aspecte legate de elev. În același timp întrebările îl pot ajuta pe elev să-și
clarifice sentimentele, convingerile, atitudinile și valorile personale.
Cereţi elevilor să parcurgă rapid textul pe care l-aţi pregătit. Daţi următoarea
instrucţiune: „Timp de 5 minute, treceţi in revistă capitolul X, şi Încercaţi să vă formaţi
o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se referă? Cum este structurat? Care sunt
părţile principale şi cum se relaţionează unele cu altele?).
Cereţi elevilor să spună care sunt cunoştinţele pe care le au deja despre acest subiect şi
care sunt întrebările la care ar vrea să răspundă referitor la capitolul pe care îl vor
parcurge. Listaţi aceste întrebări pe o foaie mare/ planşă.
Sugeraţi elevilor să citească textul, având în minte lucrurile pe care deja le ştiu şi
întrebările formulate. Daţi următoarea instrucţiune: „Citiţi întregul capitol cu atenţie.
Vă rog să fiţi atenţi la următoarele 3 lucruri: Care este ideea principală a
capitolului? Care este ideea principală a fiecărui paragraf? Sunt clare ideile
prezentate?". Permiteţi elevilor să ia notiţe atunci când doresc şi simt nevoia.
Cereţi elevilor clarificarea ideilor şi sumarizarea lor: „Revedeţi textul. Pentru a-l putea
înţelege şi reţine mai bine, încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:
Care dintre idei sunt utile şi care sunt mai puţin utile?
Argumentele aduse sunt suficiente? Dacă nu de ce nu şi care ar fi alternativele?
Mi-a răspuns capitolul la întrebările pe care le aveam?
Care sunt asemănările şi care sunt deosebirile dintre aceste argumente şi alte idei
privitoare la subiectul textului?
Care este implicaţia exemplelor date de autor?
Pot găsi exemple concrete pentru ideile argumentate în text?
Unde mai pot găsi informaţii privitoare la acest subiect?"
Discutaţi cu elevii despre experienţa de citire pe care au avut-o: în ce măsură se
deosebeşte de modul uzual de citire, dacă au reţinut mai multe informaţii, dacă îl
consideră mai eficient etc.
Reluaţi etapele şi rugaţi elevii să le descrie pe fişa de lucru pentru a putea face apel la ele
şi în alte ocazii; încurajaţi elevii să folosească acest mod de lectură pentru a parcurge
lecţiile pe care le au de învăţat; se poate reveni asupra acestui subiect, discutându-se
despre dificultăţile pe care elevii le întâmpină în folosirea acestei modalităţi de lectură.
Activitatea poate fi repetată de mai multe ori.
9
Gabriela LEMENI, Anca AXENTE (coordonatori), Consiliere și Orientare. Ghid de educație pentru
carieră. Activități pentru clasele IX-XII/SAM, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011, p. 31.
Desfășurarea Cereţi elevilor să parcurgă rapid textul pe care l-aţi pregătit. Daţi următoarea
activității instrucţiune: „Timp de 5 minute, treceţi in revistă capitolul X, şi Încercaţi să vă
formaţi o imagine de ansamblu asupra lui (La ce se referă? Cum este
structurat? Care sunt părţile principale şi cum se relaţionează unele cu altele?).
Cereţi elevilor să spună care sunt cunoştinţele pe care le au deja despre acest
subiect şi care sunt întrebările la care ar vrea să răspundă referitor la capitolul pe
care îl vor parcurge. Listaţi aceste întrebări pe o foaie mare/ planşă.
Sugeraţi elevilor să citească textul, având în minte lucrurile pe care deja le ştiu şi
întrebările formulate. Daţi următoarea instrucţiune: „Citiţi întregul capitol cu
atenţie. Vă rog să fiţi atenţi la următoarele 3 lucruri: Care este ideea
principală a capitolului? Care este ideea principală a fiecărui paragraf? Sunt
clare ideile prezentate?". Permiteţi elevilor să ia notiţe atunci când doresc şi
simt nevoia.
Cereţi elevilor clarificarea ideilor şi sumarizarea lor: „Revedeţi textul. Pentru a-l
putea înţelege şi reţine mai bine, încercaţi să răspundeţi la următoarele
întrebări:
Care dintre idei sunt utile şi care sunt mai puţin utile?
Argumentele aduse sunt suficiente? Dacă nu de ce nu şi care ar fi
alternativele?
Mi-a răspuns capitolul la întrebările pe care le aveam?
Care sunt asemănările şi care sunt deosebirile dintre aceste argumente şi alte idei
privitoare la subiectul textului?
Care este implicaţia exemplelor date de autor?
Pot găsi exemple concrete pentru ideile argumentate în text?
Unde mai pot găsi informaţii privitoare la acest subiect?"
Discutaţi cu elevii despre experienţa de citire pe care au avut-o: în ce măsură se
deosebeşte de modul uzual de citire, dacă au reţinut mai multe informaţii, dacă îl
consideră mai eficient etc.
Reluaţi etapele şi rugaţi elevii să le descrie pe fişa de lucru pentru a putea face
apel la ele şi în alte ocazii; încurajaţi elevii să folosească acest mod de lectură
pentru a parcurge lecţiile pe care le au de învăţat; se poate reveni asupra acestui
Discuții subiect, discutându-se
Comparaţi modul în despre dificultăţile
care elevii pe textul,
au parcurs care elevii
urmând întâmpină în
le instrucţiunile
folosirea acestei modalităţi de lectură. Activitatea poate fi repetată de mai multe
primite în clasă şi modul în care citesc de obicei. Avantajele şi dezavantajele
ori.noului mod de a citi.
Ce etapă consideră că este mai utilă?
De urmărit Elevii:
să desprindă avantaje şi dezavantaje ale monitorizării învăţării;
să parcurgă etapele monitorizării învăţării
ANEXA 3
A = ( 290 – 218) : 9 + 24- 248 : 8
C = ( 500 – 220 x 2 – 40) : 10
D = ( 9 X 23 – 93 X 2 ) : 7
E = 36 : ( 920 : 4 – 221)
G = ( 625 : 5 – 99 : 3 + 25 X 8 + 2 X2 ) – 291
I = 584 – ( 78 X 7 = 32 )
Î = 56 – ( 783 : 9 – 79 )
L = ( 825 : 5 ) X ( 701 – 699 ) – 222
M = 128 – 864 : 8 – 110 : 10
N = ( 720 : 9 + 100 ) – 85 X 2
O = 204 : 2 + 505 : 5 – 64 X 3
P = ( 942 – 237) : 5 – ( 26 + 17) X 3
R = ( 347 + 98) X 2 – 877
S = ( 347 X 2 + 98 X 2) - ( 700 : 2 + 263 X 2)
T = 126 : 6 + 147 : 7 – 135 : 5
Ţ= ( 376+ 24 ) : 5 – ( 778 – 714)
U = ( 325 + 475 – 715 ) :5
Z = 10 X ( 720 – 669) – ( 123 X 4)
ANEXA 1
Patru prieteni participa la un concurs. La una din probe ei primesc cate un exercitiu.
Gaseste ce obiect va castiga fiecare copil, daca rezultatul este inscris pe eticheta jucariei.
ANDREI: Micsoreaza pe 9020 cu 3027; mareste rezultatul de 3 ori si scoate 8 919;
NADIA: efectueaza 128 + 17 + 35; mareste cu 635, micsoreaza cu 47 si mareste de 5 ori
rezultatul.
CRISTINA: mareste pe 674 de 12 ori, micsoreaza cu 327, mareste apoi cu 9 425;
micsoreaza cu 2 428;
TUDOR: mareste pe 325 de 40 de ori, micsoreaza apoi cu 2 736, mareste acum cu 195, iar
rezultatul mareste-l de 4 ori.”
14 758 3 840
41 836
42 856
1920
8 520
ANEXA 2
35 82 63 36 9
48 18 99 42 27
49 28 54 90 37
72 45 48 27 64
89 18 108 81 62
a
+
b
+
c
=
a
+
a+a=
b+b+c=
b+b-c=
3. Completează tabelul:
a 7 38 60 29 10 15 18 9 a 13 6 22 31 44 20 11 12
b 6 21 30 10 2 3 b 8 5 10 22 20 3 11 8
a+b 17 10 11 a+b 33 16
a-b 14 a-b
a+a a+a
b+b b+b
a+a- a+a-
b b
a- a-
b+a b+a
a 1 19 24 33 40 29 11 16
b 0 7 13 11 20 19 6 2
a+b 80
a-b 1
a+a
b+b
a+a-b
a-b+b
a 41 35 26 8 13 42 28 14
b 23 5 7 8 4 21 1 12
a+b 49 3
a-b
a+a
b+b
a+a-b
a-
b+b
Fişă de lucru – Matematică distractivă: clasa a II-a
2. Andreea are cu 3 mere mai mult decât Vasilică şi cu 5 mere mai puţin decât Gigel.
Aflaţi câte mere are fiecare băiat, ştiind că Andreea are 14 mere.
4. Ajutaţi-l pe Tândală să afle suma numerelor pare, respective impare, cuprinse între 20 şi
25.
5. Păcală are cu 6 ani mai puţin decât Tândală care are 38 de ani.
Câţi ani are Păcală?
6. Păcală este întrebat cu cât trebuie mărit 13 pentru a se obţine numere cuprinse între 15 şi
20. Isteţ, el gândeşte rapid toate soluţiile.
Găsiţi-le şi voi! Succes!
7. Ajutaţi-l pe Tândală să afle care este cel mai mic număr natural care trebuie adunat cu 12
pentru a obţine un număr mai mare decât 25.
8. Păcală şi Tândală trebuie să umple cu apă o damigeană de 10 litri, având la dispoziţie trei
vase de capacităţi diferite.
Ce capacităţi puteau avea vasele? ( Notă! Capacitatea vaselor se măsoară în litri şi nu se
acceptă ca în vase să rămână lichid după umplerea damigenei.)
9. Pe o parte a unui drum, Păcală plantează 17 tei, iar pe cealaltă parte a drumului, Tândală
plantează cu 6 tei mai puţin.
Puneţi întrebarea potrivită, în asa fel încât problema să se rezolve:
a. printr-o singură operaţie;
b. prin două operaţii.
10. Aflaţi numărul la care s-a gândit Păcală, ştiind ca jumătatea acestui număr adunată cu 21
şi cu dublul lui 2 dă 35.
SCRIITORII
1.Rezolvaţi exerciţiile.Aranjând crescător rezultatele veţi obţine un proverb.
a)236+64:8-9x7=
b)38+( 10x6+3):7=
c)36x10-50x2=
d)98-(12:4x7)=
( 260-cu învăţătura; 77-devine; 47-Înţelepciunea; 181-odată)
Matematicienii
1.Ioana a rezolvat prima din clasă problema dată de învăţătoare.Ea a explicat problema
şi altor 3 colegi.Aceştia la rândul lor,au explicat-o mai departe la câte alţi 3 şi fiecare
dintre aceştia la câte alţi 3.
La începutul lecţiei,toţi ştiau să rezolve problema.
Câţi elevi erau în clasă?
CAFEAUA CU …LAPTE
Cristina are o ceaşcă plină cu cafea şi bea a şasea parte din ea. Deoarece cafeaua este prea
fierbinte, toarnă în ceaşca sa o cantitate de lapte egală cu cea de cafea băută. Din această ultimă
cantitate, a băut apoi o treime. Cafeaua combinată cu lapte i-a plăcut şi Cristina îşi toarnă din nou
lapte, dar va bea numai ½ din ceaşcă. Mai târziu îşi mai toarnă şi cafea, şi lapte, şi fiind grăbită
bea, de data aceasta, ceaşca în întregime.
Ce a băut Cristina mai mult, lapte sau cafea?
CE VÂRSTĂ AU?
Într-o familie, fiul, tatăl ,şi bunicul au împreuna 111 ani. Tatăl este cu 24 de ani mai
bătrân decât fiul, iar bunicul este cu 30 de ani mai în vârstă decât tatăl.
Câţi ani are fiecare?
IEPURII ŞI GĂINILE
La o fermă, se află la un loc iepuri de casă şi găini. Împreună au 35 de capete şi 94 de
picioare. Câţi iepuri şi câte găini sunt?
Soluţii:
Cafeaua cu .. .lapte: Cristina a băut o ceaşcă de lapte şi o ceaşcă de cafea.
Ce vârstă au?: Fiul are 11 ani, tatăl lui are 35 de ani, iar bunicul 65 de ani.
Iepurii şi găinile: La fermă sunt 12 iepuri şi 23 găini.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
1. Completează tabelul :
A 770 560 900 755 527 904 56,50 450 2151
B 240 370 1100 858 527 372 40,50 230 3141
A-B
A+B
3. + - sau x
3900 ….. 3500 = 400
95040 ….. 95040 = 0
4500 …… 100 = 450.000
9500 …… 5400 = 3100
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a
4) Aflați câte flori sunt plantate în 3 zile de către 5 copii știind că au vârste diferite, iar cel mai mic
poate planta 12 flori/zi și ceilalți copii plantează cu câte 8 flori mai multe decât copiii cu vârste mai
mici decât ale lui.
5. Calculați sumele:
a) S 200 ; b) S 500 ; c) S 600 ; d) S 800 ; e) S1000; f) S 2 2 2 23 ... 2100 .
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
3. Trei caiete și patru creioane costă 36 lei, iar cinci caiete și două creioane costă 53 lei.
Aflați prețul unui caiet și al unui creion.
4. Dacă trei copii impart în mod egal suma de 489 lei, câți lei primește fiecare copil?
5. O carte costă 279,50 lei și va fi ieftinită cu 20% în weekend. Ce preț va avea cartea?
6. Dacă 3 muncitori efectuează o lucrare în 8 ore, în cât timp vor efectua aceeași lucrare 5
muncitori?
7. Dacă un automobil parcurge 100 km într-o oră, în cât timp va parcurge 843 km?
8. Pentru a servi o pizza, trei copii au suma de 15 lei. Ce rest primește fiecare copil, dacă
pizza costă 12,50 lei
9. Maria dorește să-și cumpere un aparat de fotografiat cu 125 lei, un album pentru
fotografii cu 14,25 lei și un pachet de baterii pentru aparatul de fotografiat cu 12 lei.
Primește de la bunici suma de 160 lei. La magazin, prețul aparatului de fotografiat a fost
ieftinit cu 10%, iar prețul albumului
pentru fotografii s-a ieftinit cu 5%. Ce rest va avea Maria ? Poate să mai cumpere un joc
al cărui preț este de 25,70 lei?
10. La un parc de distracții pentru copii, taxele pentru biletele de intrare sunt de 10 lei
pentru adulți și de 5 lei pentru copii, iar pentru grupuri de vizitatori sunt de 10 lei pentru
adulți și de 3 lei pentru copii. Aflați ce taxă trebuie să achite un grup de excursioniști
format din 3 adulți și 30 de copii.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
1. Determinați numerele:
7. Unghiurile <AOB, <BOC, <COD, <DOE, <EOA sunt formate în jurul punctului O.
Știind că m(<AOB) = m(<COD), m(<BOC) = 2m(<AOB), m(<DOE) = 3m(<AOB),
m(<EOA) = 5m(<AOB), aflați măsurile celor cinci unghiuri și măsura unghiului format
de bisectoarele unghiurilor <AOB și <DOE.
8. Aflați măsura celui de-al treilea unghi al unui triunghi știind că două dintre unghiuri au
măsurile egale cu: a) 25°, 82°; b) 41°, 68°; c) 53°, 65°; d) 45°, 73°; e) 38°, 75°.
10. Determinați măsurile unghiurilor din figura de mai jos și precizați congruențele,
dreptele paralele și dreptele perpendiculare. Ce tipuri de triunghiuri se formează ?
Fişa de lucru – Matematică: liceu
2 3 9
15. Să se calculeze log 3 log 3 ... log 3 .
1 2 8
3
1
16. Să se calculeze log 5 25.
2
17. Să se arate că log 2 5 log 2 12 log 2 30 1.
log 5 18 log 5 2
18. Să se verifice că 2.
log 5 3
1
19. Să se arate că log 2 3 8 0.
4
20. Să se determine valorile naturale ale lui n pentru care expresia E (n) 10 3n este bine
definită.
8! 9!
21. Să se demonstreze că numărul este natural.
3!5! 2!7!
3
22. Să se calculeze 3 9 3 .
3
23. Să se arate că log 2 14 log 2 3 log 2 6 log 2 7.
1
24. Să se ordoneze crescător numerele a 2 şi b .
3 2
ÎNTÂLNIREA 2: PROFESOR – COPII
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Stiluri parentale
Stilul parental este cel care instituie climatul general emoțional dintr-o familie.
Psihologia dezvoltării a identificat patru stiluri parentale principale:
1. Autoritar; 2. Dictatorial 3. Permisiv; 4. Indiferent.
Aceste patru stiluri parentale sunt întâlnite în diferite combinații, de la acceptare și
receptivitate, pe de o parte, până la cerere și control, pe de altă parte.
Stilul dictatorial
Părinții autoritari sunt foarte
rigizi și stricți. Ei fac presiuni mari asupra
copilului, dar nu sunt receptivi la nevoile
sau cerințele copilului. Părinții cu stil
dictatorial au un set rigid de reguli și de
așteptări care necesită aplicare strictă și
ascultare rigidă din partea copilului. Cel
mai frecvent, nerespectarea regulilor atrage
după sine pedeapsa. Pedeapsa este folosită
și ca un mijloc de promovare a ascultării în
viitor. De regulă, pedepsele nu sunt însoțite
de explicații decât în situația în care copilul încalcă o regulă. Întrebarea copilului privind justețea
autorității primește cel mai adesea următorul răspuns: „pentru că așa am spus eu”. Acest tip de
autoritate se întâlnește mai des în familiile de muncitori decât în familiile din clasa de mijloc.
Studiile de specialitate arată că copiii crescuți într-un stil parental dictatorial sunt mai puțin
veseli, mai capricioși și mai vulnerabili la situații de stres. În multe cazuri aceștia manifestă
ostilitate pasivă.
Stilul autoritar
Stilul autoritar este considerat a fi
stilul „doar dreptul”, fiind o combinație a unui
nivel mediu de cerințe asupra copilului cu un
nivel mediu de receptivitate din partea
părinților. Părinții autoritari se bazează pe
întăriri pozitive și pe utilizarea frecventă a
pedepsei. Ei sunt mai conștienți de
sentimentele și capacitățile unui copil și
sprijină dezvoltarea autonomiei copilului în
limite rezonabile. În comunicarea părinte-
copil domină o atmosferă de schimb reciproc,
controlul și sprijinul părinților fiind echilibrate. Cercetările au demonstrat că acest stil parental
este mult mai benefic decât stilul dictatorial, care este prea sever, sau ca stilul permisiv, care este
prea moale.
Stilul permisiv
Stilul parental permisiv se întâlnește cel mai frecvent în rândul familiilor din clasa de
mijloc decât în cadrul familiilor de muncitori simpli. În familiile cu un astfel de stil parental
libertatea și autonomia copilului sunt foarte apreciate, iar părinții au tendința de a-și justifica
cerințele apelând la raționament și explicație. Părinții sunt mai puțin exigenți în cazul încălcării
unor reguli de către copii sau când aplică anumite pedepse. Ei consideră că copiii trebuie să fie
liberi de constrângeri externe și au tendința de a fi foarte receptivi la tot ceea ce copilul dorește.
Copiii care au părinți permisivi sunt în general fericiți, dar uneori au un autocontrol și încredere
în sine scăzute întrucât le lipsește modelul de acasă.
Stilul indiferent
Vorbim despre un stil parental indiferent (neimplicat, neglijent) atunci când părinții sunt
de multe ori absenți emoțional și uneori chiar fizic. Ei au puține așteptări față de proprii copii și,
de regulă, nu comunică decât foarte puțin sau deloc cu aceștia. Nu sunt receptivi la nevoile
copilului și nu au așteptări în ceea ce privește comportamentul lor. Dacă dovedesc o minimă
implicare aceasta include nevoile copilului pentru supraviețuire, fără nici un alt fel de
angajament. Nu de puține ori, părinții indiferenți și copiii acestora sunt foarte îndepărtați unii de
alții. Copiii care comunică puțin sau deloc cu părinții lor au tendința de a fi victimele unor copii
cu comportament deviat și chiar se implică în comportamente deviante. De asemenea, au
competențe sociale și performanțe academice deficitare, dezvoltarea psiho-socială și
comportamentul fiind afectate.
***
Deși psihologii vorbesc despre aceste patru stiluri parentale, în realitate ele nu sunt
întâlnite în stare pură. De la stilul dictatorial la cel indiferent există un continuum, iar părinții se
încadrează de obicei într-un interval mai mare sau mai mic între cele două limite. Strategiile
parentale, comportamentele și expectanțele părinților joacă un jol important în dezvoltarea
copilului dacă sunt comunicate verbal și/sau non-verbal.
2.1. TEMA: Semaforul conflictelor (text-suport din literatura pentru copii şi tineret,
la alegere)
OBIECTIVE:
Să identifice situațiile conflictuale și strategiile utilizate pentru
rezolvarea conflictelor
Să cunoască modalitățile de rezolvare a conflictelor
Să discute despre eficiența modalităților de rezolvare a conflictelor
RESURSE ALOCATE:
RESURSE UMANE: elevi, profesor
RESURSE MATERIALE: fișe de lucru, creioane, carioci,
planșe
DURATA: 1 oră
ACTIVITĂȚI:
Prezentaţi copiilor un fragment dintr-un text literar care reflectă un conflict între personaje;
de exemplu, un fragment dintr-un basm (la alegere), una dintre schiţele D-l Goe...,
Vizită..., de I. L. Caragiale etc.
Cereți elevilor să dea exemple de situații conflictuale cu care s-au confruntat şi despre care
știu mai multe (conflicte la şcoală; în familie – cu părinţii, fraţii etc.; pe stradă etc.).
Analizați modul de manifestare și modalitatea de rezolvare.
Solicitați elevilor să facă analogie între culorile semaforului și rezolvarea unui conflict (la
roșu te oprești și nu reacționezi impulsiv; la galben analizezi problema și încerci să găsești
cea mai bună soluție; la verde pui în aplicare cea mai bună soluție găsită.
REZULTATE AȘTEPTATE:
Crește motivarea pentru schimbare
Îmbunătățește identificarea problemelor și a soluțiilor
Crește coeziunea grupului după soluționarea conflictului
Oferă posibilitatea dezvoltării unei noi deprinderi
PROBLEME ANTICIPATE:
Tendința naturală de a explica mai întâi punctul nostru de vedere
Ineficiența ca ascultători
Teama
Prezumția că „voi pierde”
Clasa: a III-a
Aria curriculară: Opţional
Disciplina: Matematică distractivă
Unitatea de învăţare: Numere naturale
Subiectul: Operaţii cu numere naturale
Tipul lecţiei: de consolidare
Scopul lecţiei: Consolidarea cunoştinţelor referitoare la operaţiile de adunare, scădere,
înmulţire şi împărţire prin exerciţii şi probleme, utilizând un limbaj adecvat.
Obiective operaţionale:
O1:-să calculeze exerciţiile de adunare,scădere(0-1000), înmulţire şi împărţire (0-100), utilizând
corect ordinea operaţiilor;
O2:-să rezolve probleme de logică şi perspicacitate;
O3:-să aplice cunoştinţele de la alte discipline în realizarea sarcinilor de lucru;
O4:-să compună probleme după un exerciţiu dat;
O5:-să coopereze în realizarea unor sarcini de grup.
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, brainstorming, metoda inteligenţelor multiple,
turul galeriei, tehnica 3-2-1.
Bibliografie:
Neculai Avasâlcei, Ştefan Butnariu, Iulian Cristea-Programe şcolare pentru învăţământul primar-
discipline opţionale, Editura As’s, 2000
Adina Livia Chirilă-Matematica,exerciţii şi probleme distractive pentru clasa a III-a, Editura
Dacia, 2004
Aurel Maior, Doina Popa-Matematică distractivă,clasa a III-a, Editura Aramis, 2005
Desfăşurarea lecţiei
Mom. lecţiei O Conţinutul instructiv-educativ Metode şi Evaluare formativă
procedee
1.Moment Se pregătesc materialele
organizatoric necesare desfăşurării
lecţiei.Stabilesc liniştea şi ordinea
în clasă.
2.Verificarea Voi numi un elev care va conversaţia
cunoştinţelor preciza ce au avut de învăţat
pentru astăzi.
Împreună cu elevii vom metoda Capacitatea
reactualiza cunoştinţele anterioare ciorchinelui de a folosi
realizând un ciorchine.(anexa 1) terminologia
O Se va realiza apoi un specifică
1 antrenament mintal prin diverse
exerciţii:
-Află jumătatea lui 20;
-Află sfertul lui 36;
-Află o cincime din 45;
-Află nr de 7 ori mai mic decăt Exerciţiul
56;
-Află câtul numerelor 32 şi 8;
-La dublul nr 6 adaugă dublul Problemati
lui 12; zarea
-Suma nr 25 şi 5 împarte-o la 3;
-Înmulţeşte nr 8 şi 7,adaugă
apoi 4 şi află jumătatea numărului
O obţinut;
2 -Mă gândesc la un număr,îl
împart la 6 şi obţin 7.La ce număr
m-am gândit?Aflaţi jumătatea
numărului aflat.
,,-Ce vârstă ai Roxana?întreabă
Carmen.
-Dacă înmulţeşti cu 6 pe cel mai
mic număr de zeci şi scazi 50,vei
afla.
Voi veţi putea ghici?,,
-Bunica se îndreptă spre piaţă
cu un coş în mână.În coş erau doi
puişori,un iepuraş şi o raţă.
Câte picioare mergeau la piaţă?
-O bară metalică este tăiată în 5
bucăţi.Câte taieturi se fac?
-O fetiţă îşi duce cârdul de
gâşte la păşune.O gâscă mergea
înaintea altor două,alta între două
şi alta după două.Câte gâşte erau
în cârd?
-Pe o casă sunt patru coşuri de
fum,pe casa vecinului –trei,iar pe
casa următoare-două.Ce obţinem
în rezultat?
-Câte picioare au 2 iepuri,3
vulpi şi 3 cocoşi?Dar 3 cai,2 miei
şi 5 raţe?
-Calculaţi suma numerelor pare
până la 9.
-Micşoraţi produsul numerelor
8 şi 5 de 4 ori.
-Pe un lac cresc o sumedenie de
nuferi.Ei îşi dublează suprafaţa în
fiecare zi,iar în 20 de zile acoperă
în întregime lacul.În cât timp
acoperă nuferii jumătate din
suprafaţa lacului?
Andrei este al cincisprezecilea
dacă se numără elevii de la
începutul rândului şi tot al Capacitatea de
cincisprezecilea dacă se numără înţelegere a
de la sfârşitul rândului:Câţi elevi Metoda cerinţelor şi de a
sunt în rând? inteligenţelor lucra în grup
3.Anunţarea Astăzi, la matematică multiple sarcinile de pe fişa
lecţiei şi a distractivă, vom căuta să de lucru
obiectivelor rezolvăm cât mai multe
O exerciţii,folosind toate cele 4
3 operaţii învăţate,insă pentru a
pătrunde în lumea minunată a
cifrelor şi a operaţiilor aritmetice
trebuie să fiţi atenţi la sarcinile de
lucru deoarece ştiţi ca uneori se
ascund anumite capcane în modul
4.Dirijarea de formulare al problemelor.
învăţării şi O Pentru o abordare a subiectului
realizarea 4 din mai multe
feed-bak-ului perspective,folosesc metoda Explicaţia
inteligenţelor multiple.Împart
clasa în cinci grupuri a câte 3 şi
respectiv 4 elevi.Fiecare grupă îşi
alege liderul.Împreună citesc
cerinţa fişei de lucru şi încep să o
rezolve.
Exemplu:
Echipa I-Scriitorii(anexa 2) Exerciţiul
1.Rezolvaţi exerciţiile.Aranjând
O crescător rezultatele veţi obţine
5 un proverb.
2.Cunoscând că o vocală
valorează 5,iar o consoană 3,care
este suma literelor în cuvântul
,,MATEMATICA,,?
Echipa II-Matematicienii(anexa
3)
1.Ioana a rezolvat prima din
clasă problema dată de
învăţătoare.Ea a explicat
problema şi altor 3 colegi.Aceştia
la rândul lor,au explicat-o mai
departe la câte alţi 3 şi fiecare
dintre aceştia la câte alţi 3.
La începutul lecţiei,toţi ştiau
să rezolve problema.
Câţi elevi erau în clasă? Capacitatea de a
2.Compuneţi o problemă după participa la
următorul exerciţiu:(36+45):9= evaluarea lucrărilor
Echipa III-Pictorii(anexa 4)
1. Rezolvaţi exerciţiile.Găseşte Capacitatea de a
pentru fiecare fluture floarea aprecia modul de
potrivită;coloraţi apoi fluturele Turul galeriei înţelegere al
asemenea florii găsite. cunoştinţelor şi de a
2.Desenaţi fluturi cu aripioarele le analiza pe cele
sub formă de inimă! care mai trebuie
Echipa IV-Muzicienii(anexa 5) consolidate
1.Rezolvaţi problema rimată
apoi cântaţi un cântec potrivit
conţinutului problemei, dirijând.
2.Numiţi şase zile la rând,fără Tehnica 3-2-1
să scrieţi data sau numele lor.
Echipa V-Cercetaşii(anexa 6)
1.Calculând corect veţi
descoperi câte alune consumă
Riţa-Veveriţa şi câte mure
mănâncă Ursuleţul-
Martinel.Comparaţi rezultatele.
2.Calculaţi,,câte flori sunt în
grădină?,,
Veţi rezolva sarcinile de pe fişa
de lucru
în 20 minute.
La terminarea rezolvării
sarcinilor,se vor afişa lucrările
acestora iar elevii vor face turul
galeriei.Vor putea verifica fişele
colegilor aducând
adăugiri,completări.
Se va verifica munca fiecărei
echipe în parte,liderul va ieşi să
citească sarcina de lucru precum
şi rezolvarea.Se apreciază fiecare
realizare.
V.Încheierea Cer elevilor să scrie/spună:
activităţii -3termeni din ce au învăţat
astăzi,
-2idei despre care ar dori să
înveţe mai mult în continuare,
-1capacitate,o pricepere sau o
abilitate pe care consideră ei că
au dobândit-o la matematică
distractivă.
Tema pentru acasă
Li se distribuie elevilor câte o fişă
de lucru care va fi tema pentru
acasă.(anexa 7)
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
MATEMATICIENII
PICTORII
CERCETAŞII
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
Calculează Calculează Calculează
corect respectănd zece din cele şase din cele
ordinea doisprezece doisprezece
operaţiilor căte operaţii; operaţii;
alune adună
veveriţa şi căte
mure manâncă Calculează Calculează
ursuleţul; câte flori sunt câte flori sunt
Calculează câte folosind corect folosind
flori sunt în operaţiile,după operaţiile
grădină,folosind terminologia cerute.
operaţiile specifică.
respective.
MUZICIENII
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
Rezolvă problema Rezolvă Rezolvă,
rimată apoi vor găsi problema selectiv
o melodie potrivită rimată apoi ,problema
conţinutului vor găsi rimată;
problemei,dirijând; melodia
Numesc şase zile potrivită,cu Numesc doar
la rând,fără să scrie mici erori; două zile la
data sau numele lor. Numesc, cu rănd fără a scrie
o singură data sau numele
greşeală, şase lor.
zile la
rând,fără a
scrie data sau
numele lor.
SCRIITORII
1.Rezolvaţi exerciţiile.Aranjând crescător rezultatele veţi obţine un proverb.
a)236+64:8-9x7=
b)38+( 10x6+3):7=
c)36x10-50x2=
d)98-(12:4x7)=
( 260-cu învăţătura; 77-devine; 47-Înţelepciunea; 181-odată)
ANEXA 2
Matematicienii
1.Ioana a rezolvat prima din clasă problema dată de învăţătoare.Ea a explicat
problema şi altor 3 colegi.Aceştia la rândul lor,au explicat-o mai departe la
câte alţi 3 şi fiecare dintre aceştia la câte alţi 3.
La începutul lecţiei,toţi ştiau să rezolve problema.
Câţi elevi erau în clasă?
ANEXA 5 Cercetaşii
1.Calculând corect veţi descoperi câte alune consumă Riţa-Veveriţa şi câte
mure mănâncă Ursuleţul-Martinel.Comparaţi rezultatele.
Riţa-Veveriţa:
250-(7x7-48:6+5x9)=
Ursuleţul Martinel:
571+81:9+(7x5-9x8)=
ANEXA 4 Pictorii
1. Rezolvaţi exerciţiile.Căutaţi rezultatul pe floare,apoi coloraţi cu aceeaşi
culoare fluturele şi floarea găsită.
13+72:8+5×4
95-8×5+13 55:5+7×3
6×6:6+6
9×4+7×7
32
68 12
85
42
87
32
ANEXA 6
Muzicienii
1.Rezolvaţi problema rimată apoi cântaţi un cântec potrivit conţinutului problemei, dirijând.
Veselie mare
În grădină-i veselie,
Se mărită-o iasomie,
Florile perechi tot vin,
Să se distreze din plin:
Trei perechi de viorele,
Cinci perechi de albăstrele,
Opt perechi de bujorei
Şi şase de ghiocei,
Cinci perechi de gălbenele
Şi-ncă nouă de lalele.
Şi mai vin şi trei zambile
Căci tot erau în grădină.
Se gândeşte o albină:
,,Câte flori joacă-n grădină?,,
2. Hercule are într-o pungă bile albe şi negre. El scoate, fără să se uite, 14 bile.
Ce culoare pot avea bilele scoase? (Scrie toate posibilităţile!)
3. Pentru a face un gard de sârmă, Hercule a cumpărat 30 de metri şi apoi încă 34 de metri
de sârmă. Aflaţi câţi metri de sârmă mai trebuie să cumpere, ştiind că în total sunt
necesari 89 de metri.
6. Hercule are într-o cutie 5 bile negre mici şi 13 bile albe, din care 6 sunt mici, iar celelalte
sunt mari. Aflaţi:
a) câte bile albe mari sunt în cutie;
b) câte bile mici sunt în cutie;
c) câte bile sunt în total.
LA PARCARE
Într-o parcare erau 75 de vehicule, care aveau în total 259 de roţi.
Deoarece 75 înmulţit cu 4 nu fac 259, înseamnă că între vehicule erau şi
motociclete din care 3 aveau ataş.
Cine poate calcula câte automobile şi câte motociclete erau pe locul de parcare?
MAREA FAMILIE
Un băiat spune că el are o familie numeroasă. Din familia sa fac parte: un bunic,
doi taţi, două mame, doi bărbaţi, două femei, patru copii, trei nepoţi, două surori, două
fiice, doi fii, un frate, un socru, o soacră şi o noră.
Din câte persoane se compune această mare familie?
MELCUL
Pe un copac care are o înălţime de 15 m , un melc înainteză zilnic 7 m către vârful
copacului, dar noaptea coboară 5 m.
Când va ajunge melcul în vârful copacului?
Soluţii:
La parcare erau 53 automobile, 3 motociclete cu ataş şi 19 motociclete.
Marea familie: Familia se compune din 7 persoane: bunicul cu soţia sa, fiul lor cu soţia
lui şi cu cei tre copii ai lor – două fete şi un băiat.
Melcul: Melcul va ajunge în vârful copacului în a cincea zi, pentru că zilnic urcă 7 – 5 =
2 m şi deci în a patra zi a ajuns la 8 m. A doua zi dimineaţă urcând 7 m, a ajuns în vârful
copacului.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
2. Corectează greşelile lui Hipo. Scrie Apentru rezultatul corect şi F pentru cel fals.
1. Calculaţi:
248+95= 269+(48-8)=
480+2510= 18,9-16,2=
12,2+20,8= 9,20+1,70=
15,7+14,6= 162+249=
50+20x2= 18000+11000=
2. Transformaţi în fracţie ordinală numerele: 3,75 ; 1,50 ; 2,45 ; 2,98 ; 1,74 şi 1,47.
3. Un biciclist face într-un minut 149 de metri. Câţi kilometrii face acest biciclist intr-o
oră?
A
1. Scoateţi factorul de sub radical √18
2. Scoateţi factorul de sub radical √32
3. Scoateţi factorul de sub radical √27
4. Scoateţi factorul de sub radical √20
5. Scoateţi factorul de sub radical √36
6. Scoateţi factorul de sub radical √45
7. Scoateţi factorul de sub radical √120
8. Scoateţi factorul de sub radical √180
9. Scoateţi factorul de sub radical √675
10. Scoateţi factorul de sub radical √28
B
1.Introduceţi factorul sub radical 4√7
2.Introduceţi factorul sub radical 16√3
3.Introduceţi factorul sub radical 12√3
4.Introduceţi factorul sub radical 6√5
5.Introduceţi factorul sub radical 8√7
6.Introduceţi factorul sub radical 2√17
7.Introduceţi factorul sub radical 4√15
8.Introduceţi factorul sub radical 2√30
9.Introduceţi factorul sub radical 3√5
10.Introduceţi factorul sub radical 5√2
11.Introduceţi factorul sub radical 9√5
12.Introduceţi factorul sub radical 3√7
13.Introduceţi factorul sub radical 4√3
C
1. Din expresia 3√11 = √𝐴 , aflaţi A.
1
2. Din expresia 5 √3 = √𝐴 , aflaţi A.
3. Din expresia 7√24 = √𝐴 , aflaţi A.
4. Din expresia 0,2√150 = √𝐴 , aflaţi A.
5. Din expresia −2√5 = 𝐴 , aflaţi A.
6. Din expresia 𝑎√11 = √𝑎 𝑥 ∗ 7 , aflaţi x.
7. Din expresia 𝑎6 √3 = √𝑎 𝑥 ∗ 3 , aflaţi x.
8. Din expresia 𝑎2 √2𝑎 = √2 ∗ 𝑎 𝑥 , aflaţi x.
9. Din expresia √23 = √2𝑏 ∗ 2𝑐 , aflaţi b şi c.
10. Din expresia √711 = 7𝑎 √7𝑏 , aflaţi a şi b.
11. Din expresia √24 32 53 = 2𝑎 3𝑏 5𝑐 √𝐴 , aflaţi a, b, c, şi A.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Legea Educației Naționale în vigoare stipulează în art. 3 o serie de principii care stau la
baza învățământului românesc. Aceleași principii guvernează nu doar instituțiile de învățământ
în sine, ci și relația / parteneriatele acestora cu alte instituții. De aceea ele trebuie să se
regăsească explicit și implicit în orice parteneriat educativ.
Principiile care guvernează învățământul românesc10
a) principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;
b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de
referință și la bune practici naționale și internaționale;
c) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și
social-economice;
d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale
maxime, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii
implicați direct în proces;
f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund
public de performanțele lor;
g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului
intercultural;
h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale
ale poporului român;
i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților
naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale,
lingvistice și religioase;
j) principiul asigurării egalității de șanse;
k) principiul autonomiei universitare;
l) principiul libertății academice;
m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a
rezultatelor, prin comunicarea periodicã și adecvată a acestora;
n) principiul libertății de gândire și a independenței fațã de ideologii, dogme religioase și
doctrine politice;
o) principiul incluziunii sociale;
p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;
q) principiul participării și responsabilității părinților;
r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin
practicarea activităților sportive;
s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult
recunoscut;
t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;
u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al
sistemului de învățământ.
În pofida faptului că învățământul public este organizat unitar la nivelul țării, diferențele
legate de specificul familiei și al comunității din diferite zone ale țării ne obligă să gândim
particularizat parteneriatele școlare. De aceea o cartă care să cuprindă parteneriatul Școală-
Familie-Comunitate este un document cu un grad ridicat de generalitate care cuprinde mai
degrabă un set de principii și de reguli pe care se poate construi un parteneriat. Ea este un ghid
Parteneriatele școlare
Activitățile abordate în cadrul unui parteneriat includ:
Încurajarea părinților și a comunităților să fie parteneri în procesul de învățare
Creșterea și susținerea participării la un parteneriat cu școala
Promovarea unei comunicări deschise în cadrul parteneriatelor școlare
Explorarea unei varietăți de roluri și responsabilități în parteneriatele școlare
Recunoașterea și rezolvarea unor potențiale conflicte
Sublinierea procedurilor și liniilor directoare în cazul parteneriatelor școlare formalizate
Parteneriatele formalizate implică nominalizări, alegeri, întâlniri periodice, roluri și
responsabilități specifice. Totuși, pentru ca parteneriatele să fie eficiente este nevoie ca să dețină
anumite caracteristici.
2.2. Matematică
distractivă
Fişe de lucru
adaptate nivelului fiecărui copil – a se vedea Anexele.
3. EXEMPLE
DE PROIECTARE A ACTIVITĂŢILOR
RESURSE ALOCATE:
RESURSE UMANE: elevi, profesor, medic invitat
RESURSE MATERIALE: coli de hârtie, flipchart, videoproiector, calculator, carioci
DURATA: 1 oră
ACTIVITĂȚI:
Prezentarea şi discutarea textului-suport
Discutarea cu elevii despre ce înseamnă sănătatea, cât este de importantă și cum se poate
păstra; trupul este „templu al Duhului Sfânt” (I Corinteni 6, 19)
Prezentarea unui filmuleț la alegerea medicului, în care acesta să scoată în evidență
comportamentele sănătoase
Distribuirea către elevi a fișelor de lucru în care trebuie să stabilească comportamente
sănătoase și nesănătoase
Așezarea elevilor pe grupe în care să argumenteze cum se păstrează și cum se pierde
sănătatea
Sfatul medicului despre cum se poate păstra sănătatea
REZULTATE AȘTEPTATE:
Participarea activă a elevilor la activități
Trezirea interesului elevilor pentru tema propusă
Realizarea unui feedback eficient
Buna colaborare a tuturor participanților în vederea realizării scopului propus
Dorința de a pune în practică regulile de igienă
PROBLEME ANTICIPATE:
Reținerea elevilor de a participa la activități în prezența persoanelor străine
Neîncadrarea în timpul propus
Prelungirea ca timp a unei activități față de alta
3.2. EXEMPLU DE PROIECT DIDACTIC – MATEMATICĂ DISTRACTIVĂ
Sursa pentru elementele de Matematică distractivă/ Matematică (fişe, proiecte didactice):
www.didactic.ro.
Proiect didactic
Clasa: a IV-a
Aria curriculara: Matematica si stiinte
Disciplina: Matematica
Subiectul: Unitati de masura
Tipul lectiei: consolidare
Scopul lectiei : – Exersarea capacitatii de a rezolva diferite exercitii si probleme in care sa aplice
cunostintele legate de unitatile de masura invatate
Obiective operationale :
O1 – sa identifice unitatile de masunra (metrul, litrul, kilogramul) pentru lunigime, capacitate si
masa
O2 – sa utilizeze multipli si submultipli unitatilor de masura prin transformari
O3 – sa dea exemple de instrumente de masurat standard
O4 – sa compare diferite marimi ale unitatilor de masura
O5 – sa rezolve exercitii si probleme cu diferite unitati de masura
Metode si procedee : povestirea, explicatia, exercitiul, problematizarea, conversatia, discutia
Materiale didactice : planse, instrumente standard de masura, cani, sticle
11
2
9 3 16 19 14 18
8 9+ 4
3
7 5
6
3. Vica a desenat 3 rânduri de steluţe. Fiecare rând are acelaşi număr de steluţe. Unul dintre
ele este prezentat în desenul de mai jos.
Câte steluţe a desenat fetiţa în total ?
12 18 6 6 24
4. Silviu i-a întrebat pe colegii săi care este animalul lor preferat. Apoi, a trecut răspunsurile
lor trecute în tabelul de mai jos.
8
b) Cel mai popular animal este
6
__________________
Concurs fulger
Se lucrează în echipe de câte 4 elevi.
Rezultatul e cel corect, dar lipsesc parantezele. Care echipă le descoperă mai repede?
1. 5+5-5+5=0
2. 5+5:5+5=1
3. 5+5 x5:5=6
4. 5x5-5:5=0
MERELE
Sebastian are un coş plin cu mere. El îşi spune: - “Dacă în coş ar fi încă o dată
atâtea mere şi încă ½ din totalul lor, plus 1 măr, ar fi exact 100 bucăţi”
Câte mere sunt de fapt în coş?
PESCARII
Pe malul unui lac stau 4 pescari. Doi dintre cei patru pescari au câte două undiţe,
iar ceilalţi doi, câte o singură undiţă.
Câţi peşti poate prinde fiecare pescar, dacă în lac înoată numai 20 de crapi?
TURMELE DE OI
Doi ciobani au fost întrebaţi cât de mari sunt turmele lor de oi. Primul răspunde: -
“dacă cedez 25 de oi, celeilalte turme, ambele turme vor avea acelaşi număr de oi, dar
dacă din cealaltă turmă vin 25 de oi, la turma mea, aceasta va fi de două ori mai mare
decât cealaltă”.
Câte oi sunt de fapt în fiecare turmă?
Soluţii:
Merele: Sebastian are în coş 33 de mere.
Pescarii: Fiecare poate pescui 20 de crapi.
Turmele de oi: O turmă are 175 de oi, iar cealaltă 125 de oi.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
1. Scrieţi cel mai mic număr natural mai mare decât 2004.
6. Calculaţi:
a. {15+2x[4+3x(120x4+9x3-2-2-2)]-4]}x10
b. 13577x21345-13577x9350-13577x11995
7.Suma a trei numere naturale este 220. Dacă dublăm primul număr, pe al doilea îl
micşorăm cu 2 şi pe al treilea îl mărim cu 7, obţinem de fiecare dată acelaşi rezultat.
Aflaţi numarele.
8.Victor citeşte o carte care are 350 de pagini. Luni a citit 20 de pagini, iar în fiecare
din zilele următoare cu 10 pagini mai mult decât în ziua precedentă. Câte pagini va
avea de citit Victor duminică?
1. Calculaţi:
168+265= 175+210x4=
24,51+29,20= 250x4+1000=
537-259= (653-200)x3=
70,4-35,2= [(72)+16]-20=
6. Un tractorist are de arat o porţiune de pământ care are 12km lungime si 5km
lăţime. Cât are de arat tractoristul?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
1) Completaţi:
a) A ABC: m( Â )=90 T ……………..
.Pitagora
c
b
B a C
b) N MNP: m(…)=90 T ……………….,
.Pit.
2
deci MN = ……………..…,
iar MP2 = …………………..
M P
c) D C
ABD: m(…)=90 T 2
BD =………….
.Pit.
A B
d) A
MAC: m(…)=90 T 2
AM =…..…….
.Pit.
B M C
a) A b) F c) B d) A B
4 3 13 5 2 ? 2 3 6
B
? C G ? E A 2 C D ? C
4) Aflaţi lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu cateta de lungime 8cm.
5) Aflaţi lungimea catetei unui triunghi dreptunghic şi isoscel cu ipotenuza de lungime 6cm.
5. Determinați perimetrul unui triunghi știind că perimetrul triunghiului său median este
egal
cu 23,5 cm.
6. Dacă AD = 5,4 cm este mediana unui triunghi ABC, iar G este centrul de greutate al
acestui triunghi, aflați: AG, GD, AG / GD, GD / 3AG; 2GD / AG.
7. Demonstrați că în figura de mai jos MNPQ este un trapez și calculați perimetrul și aria
sa:
8. Aflați de câte ori crește perimetrul și aria unui pătrat dacă latura sa se mărește de 2 și
de 3 ori.
9. Aflați de câte ori crește perimetrul și aria unui dreptunghi dacă dimensiunile sale se
dublează sau se triplează.
10. Calculați lungimea cercului C(O, R), R = 4,6 cm și aria discului D[O, R].
Reprezentați cercul și diametrul său.
Fişa de lucru – Matematică: liceu
3
1. Să se determine valorile reale pozitive ale numărului x, ştiind că lg x , şi lg x
2
sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2. Să se determine al zecelea termen al şirului 1, 7, 13, 19, ... .
3. Să se calculeze suma primilor 5 termeni ai unei progresii aritmetice (an ) n1 , ştiind că
a1 1 şi a2 3.
4. Să se demonstreze că pentru orice x R numerele 3 x 1,3 x1 şi 5 3 x 1 sunt
termeni consecutivi într-o progresie aritmetică.
5. Să se calculeze suma 1+5+9+13+...+25.
6. Să se determine al nouălea termen al unei progresii geometrice, ştiind că raţia este
1
egală cu şi primul termen este 243.
3
1 1 1 1
7. Să se calculeze suma 1 2 3 4 .
3 3 3 3
8. Să se determine numărul real x, ştiind că 2 x 1 , 4 x şi 2 x1 3 sunt trei termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
9. Să se determine numărul real x, ştiind că x 3 , 4, x 3 sunt trei termeni consecutivi
ai unei progresii aritmetice.
10. Să se calculeze suma 1+3+5+...+21.
11. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a3 5 şi a6 11 . Să se calculeze a9 .
12. Să se calculeze suma 1 2 22 23 .. 27.
13. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a1 1 şi a5 13 . Să se calculeze
a2008.
14. Să se determine raţia unei progresii aritmetice (an ) n1 , ştiind că a10 a2 16 .
15. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a1 2 şi a2 4 . Să se calculeze
suma primilor 10 termeni ai progresiei.
16. Se consideră progresia geometică (bn ) n1 în care b1 2 şi b2 6 . Să se calculeze b5 .
17. Să se determine numărul real x, ştiind că şirul 1,2 x 1,9,13,... este progresie
aritmetică.
18. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a1 6 şi a2 5 . Să se calculeze a7 .
19. Se consideră progresia aritmetică (an ) n1 în care a2 5 şi r 3 . Să se calculeze a8 .
20. Se consideră progresia geometrică (bn ) n1 în care b1 1 şi b2 3 . Să se calculeze b4 .
ÎNTÂLNIREA 4: PROFESOR – COPII
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rău, răutatea sa!”
(18, 20) (Ibidem).
Mediul reprezintă totalitatea condiţiilor naturale, materiale, culturale, totalitatea
influenţelor care se exercită asupra insului şi care modelează, în timp, personalitatea. Aceste
influenţe sunt extrem de variate şi se răsfrâng asupra tuturor dimensiunilor fiinţei umane. Ne
reţin atenţia, în mod special, în contextul de faţă, componentele socio-culturale ale mediului:
modul de viaţă al unei colectivităţi, profesiile practicate, sistemul de valori promovat, libertăţile
şi interdicţiile, calitatea instituţiilor şi a oamenilor, elemente cu importanţă majoră în structutarea
personalităţii (Cf. Creţu, 2009, p. 23). Un mediu care îşi exercită un rol formativ deosebit pentru
întreaga viaţă este cel şcolar, cel bisericesc, urmat de cel profesional, cel rezidenţial şi cel al
comunităţii.
Subliniem importanţa mediului ca factor de socializare, acesta punând la dispoziţia
insului o gamă largă de modele de acţiune şi comunicare, participând la formarea acelor
capacităţi psihice care permit accesul la cultura materială şi spirituală a societăţii, generând,
totodată, valori şi criterii care contribuie la formarea dimensiunilor fundamentale ale
personalităţii.
Chiar dacă mediul este un factor fundamental al dezvoltării psihice, optima dezvoltare
psihică implică, cu necesitate, educaţia, care este factorul determinant, hotărâtor. Ea desemnează
un ansamblu de acţiuni conştiente şi fundamentate ştiinţific, prin care se încearcă o exploatare
raţională a resurselor eredităţii şi mediului. Totodată, educaţia depistează predispoziţiile
ereditare, grăbeşte evoluţia lor în sens pozitiv, conduce la autodezvoltare, la autodepăşire,
intervenind, de asemenea, şi în sensul suplimentării unor predispoziţii ereditare slabe (a se vedea,
în acest sens, modulul referitor la educaţia remedială) (Cf. I. Maciuc, 2000, p. 15). Educaţia
religioasă este o dimensiune specială a educaţiei, cuprinzând totalitatea mijloacelor divino-
umane utilizate în scopul formării caracterului moral-creştin (Pr. prof. dr. D. Călugăr, 1995 apud
V. Gordon, 2004, p. 133).
Într-un mediu favorabil, într-o ambianţă instituţional-pedagogică potrivită, cu un ajutor
adecvat nevoilor sale educaţionale, oricare dintre elevi poate reuşi, graţie unei pedagogii adaptate
diversităţii umane. Diferenţele dintre oameni sunt uşor observabile, la fel şi faptul că fiecare ins
are o manieră relativ previzibilă de a acţiona într-un anumit context, prin prisma unor
caracteristici relativ stabile, pe baza cărora poate fi recunoscut, identificat, acceptat. Totodată, şi
grupurile în general, mai mult sau mai puţin structurate, prezintă însuşiri care le delimitează de
altele, având un mod specific de a fi şi de a reacţiona la solicitările din afară.
Educaţia din perspectiva diversităţii este una a relaţiilor interpersonale, care implică
educabili diferiţi, dar egali în educaţie, având ca scop sporirea gradului de deschidere, de
toleranţă, de acceptare a celuilalt, a alterităţii. Diferenţele în raport cu celălalt se întind pe mai
multe registre: limbă, religie, sex, practici sociale de comunicare, de relaţionare, vestimentare,
alimentare, tradiţii, norme, cutume etc. (Cf. T. Cozma, C. Cucoş, S. Butnaru, 2001, p. 2)
În context instructuv-educativ, dar nu numai, se recomandă valorizarea pozitivă a
diferenţelor, mai exact, e necesar să înţelegem şi să apreciem calităţile unice ale persoanelor
aparţinând diferitelor etnii, rase sau având alte caracteristici specifice. Doar în acest fel vom reuşi
să relaţionăm şi să comunicăm în mod corespunzător, în conformitate cu tendinţele şi
reglementările legislative în vigoare în epoca în care trăim.
Se cuvine să menţionăm în acest context faptul că, în societatea contemporană, se pune
tot mai mult accentul pe educaţia pentru drepturile omului, care are printre obiectivele sale
următoarele:
a valorifica demnitatea umană şi a dezvolta respectul pentru sine şi pentru ceilalţi;
a dezvolta atitudini şi comportamente care poartă către respectul pentru drepturile
celorlalţi;
a asigura egalitatea între bărbaţi şi femei şi oportunităţi egale în toate sferele de activitate;
a promova respectul, înţelegerea şi aprecierea diferenţelor, în special faţă de minorităţi şi
comunităţi naţionale, etnice, religioase şi lingvistice (***, COMPANION. Ghid pentru
utilizarea Manualului Consiliului Europei de educaţie pentru drepturile omului cu copiii
– ”Compasito”, 2009, p. 25).
Toleranţa, deschiderea, acceptarea nu sunt înnăscute, dar pot fi construite în
personalităţile individuale prin demersuri educaţionale în cadrul cărora este recomandat ca
diferenţele să fie prezentate, după cum precizam anterior, cu prioritate şi valorificate ca surse ale
dezvoltării personale şi comunitare, nu ca surse ale prejudecăţilor, discriminării, tensiunilor ş.a.
Educaţia religioasă, prin valorile morale pe care le promovează, ar putea contribui într-o foarte
mare măsură la conştientizarea diversităţii şi la acceptarea Alterităţii, la promovarea egalităţii
între semeni. Constantin Cucoş, subliniind rolul dimensiunii morale cultivate prin intermediul
educaţiei religioase, caracteriza sugestiv o persoană lipsită de această ipostază definitorie a
spiritualităţii drept una ”incompletă, cu minte, trup, dar difuză sau diformă în privinţa
conştiinţei”. (C. Cucoş, 2008, p. 135) Credinţa, afirma autorul, reprezintă inima conştiinţei,
coloana vertebrală a modului de a gândi sau de a face. Avem nevoie de linii valorice, de repere
autentice şi stabile, de ocazii pentru edificare şi iluminare. Umanitatea din noi, continua Cucoş,
îşi dovedeşte insuficienţa atunci când nu este racordată la chemările valorice superioare ale
transcendenţei. Fără credinţă suntem incompleţi, rătăciţi. Autonomia se dobândeşte prin
cunoaşterea şi aderarea liberă la valorile ce caracterizează comunitatea din care facem parte.
Autorul evidenţia, în contextul amintit, rolul religiei de integrator cultural şi de factor de formare
a conştiinţei şi a comportamentului persoanei. Prin intermediul educaţiei religioase, educabilii au
acces la semnificaţii şi valori, la răspunsuri privind viaţa şi sensul existenţial, evitându-se astfel,
formarea unor viziuni înguste, trunchiate, parcelate asupra existenţei, putând fi eliminate
construcţiile disociate ale personalităţii, prin centrări unidirecţionale sau înrădăcinări în
fundamente echivoce, distante, contradictorii şi antinomice. (C. Cucoş, 2008, p. 136) Astfel, este
definitoriu rolul educaţiei religioase în cultivarea acceptării diversităţii şi în conturarea unor
valori care să ajute educabilii să se raporteze şi să acţioneze în mod adecvat în situaţii care
presupun conştientizarea faptului că suntem diferiţi. Prin educaţia religioasă se întăreşte dorinţa
cunoaşterii şi respectării alterităţii spirituale. În era mondializării, se cuvine să formăm persoane
care se cunosc pe sine (cu tot bagajul cultural), se valorizează pe măsură şi se relaţionează cu
înţelegere şi respect cu cei din jur. Conturarea profilului religios al insului, afirma Constantin
Cucoş, nu vine în contradicţie cu pluralismul şi diversitatea, ci le potenţează, le dă substanţă şi
consistenţă. Europa, continua autorul, are nevoie de oameni bine centraţi spiritual şi religios. Prin
delimitare şi comparare, ne prezentăm propria fiinţă, ne proiectăm diferit într-o unitate de
conştiinţă şi evoluţie. (C. Cucoş, 2008, p. 143)
Aşadar, educaţia religioasă este capabilă să modeleze societatea prin încrederea deplină
în posibila regenerare continuă a omului, sub existenţa harului divin. ”Să-L imităm pe Iisus
Hristos, El este modelul nostru: să urmăm exemplele de bunătate şi de răbdare pe care ni le-a dat
El. Datoriile ucenicilor săi sunt blândeţea şi răbdarea. Durerea pentru păcate întrece orice durere.
O inimă înfrântă nu se ocupă decât de durerea sa şi nu este bănuită de nicio patimă” ne
povăţuieşte Sfântul Ioan Gură de Aur (apud D. Opriş, 2010, p. 177).
Educaţia interculturală este şi ea un mod eficient de a aborda fenomenul rasismului, al
discriminării şi intoleranţei, prin intermediul căreaia se pot organiza activităţi care să ajute la
descoperirea relaţiilor reciproce şi la depăşirea barierelor, punându-se accentul pe două direcţii:
Dezvoltarea capacităţii tinerilor de a recunoaşte inegalităţile, nedreptatea, rasismul,
stereotipurile şi prejudecăţile;
Dobândirea cunoştinţelor şi abilităţilor care să permită acţiunea oamenilor pentru
rezolvarea acestor probleme atunci când se confruntă cu ele în societate (***, REPERE,
Manual de ducaţie pentru drepturile omului cu tineri, 2004, p. 31).
TITLUL ACTIVITĂȚII:
Autocunoaşterea - Eu în oglindă
SCOP
Reflecție asupra comportamentelor proprii și percepția propriei persoane.
OBIECTIVE
DURATA: 60 minute
ACTIVITĂȚI:
Li se oferă copiile fişe cu textul-suport – un fragment dintr-un text literar, centrat pe
modul diferit în care un personaj poate fi perceput de către celelalte personaje (de
exemplu, Micul lord, de Frances Hodgson Burnett – Cum este perceput bunicul de către
nepotul său? Dar de către celelalte personaje, adulte? Cum consideraţi că este bunicul în
realitate? De ce?) sau de către cititori (de exemplu, D-l Goe..., de I. L. Caragiale – Goe
este personaj pozitiv sau negativ? De ce? Este vinovat pentru modul în care se comportă?
De ce?).
Se citeşte şi se discută textul-suport.
Copiilor li se va cere să deseneze un afiș publicitar despre ei.
„Ce lipsește sau ce este prea îndrăzneț în acest afiș?”
„Oglinda”- se formează grupe de 3-4 copii. Fiecare primește o coală pe care desenează
chenarul unei oglinzi în care vor scrie cuvinte și convingeri, felul în care se percepe. În
spațiul din jurul oglinzii, ceilalți vor face comentarii pentru fiecare dintre colegi;
Se vor observa diferențele dintre modul în care s-au evaluat și modul în care sunt
percepuți de ceilalți.
REZULTATE AȘTEPTATE
Copiii înțeleg că autocunoașterea reprezintă cunoașterea calităților și defectelor proprii. Ea
se realizează prin comparație cu ceilalți și evidențiază particularitățile individuale.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică ,metoda
ciorchinelui,expunerea, explicatia,observatia
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, creta, manualul
Forme de organizare:frontala si individuala
BIBLIOGRAFIE:
Manual clasa a IX a M Ganga
Culegere-M Ganga
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
ANEXA 2
FISA DE LUCRU
8.Fie predicatele :
p(x):”x este multiplu de 2 mai mic decat 12, x∊N”
qx):”x este divizor al numarului 12, x ∊Z”
r(x):”-3≤x≤4, x ∊Z”.
Notam cu A,B,C multimile de adevar ale predicatelor p(x), q(x) , r(x).
a)Sa se determine multimile A,B,C.
b)Sa se calculeze A∩B, A∩C, AUB∩C, A-B,B-C
SUCCES!
ANEXE
24 6
19
8
12
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a
o Portretul matematic
Creează potretul matematic al fiecăruia dintre numerele: 229, 299, 290.
Precizează pentru fiecare număr următoarele caracteristici:
a) scrierea cu litere;
b) locul fiecărei cifre în scrierea numărului (ordinul) ;
c) numărul unităţilor care se cuprind în numărul dat ;
d) succesorul şi predecesorul numărului dat ;
e) dacă numărul este par sau impar;
f) cu cât trebuie adunat pentru a ajunge la 1000.
ZECE DECENII
Mulţi oameni visează să ajungă la vârsta de 100 de ani. Gigi, Adrian şi Radu au
atins această vârstă… dar adunând vârstele lor.
Câţi ani are deci fiecare dintre ei? Să-i auzim mai întâi ce spun ei:
Gigi: - “Vârsta mea se poate împărţi la şapte”.
Adrian: - “Anii mei se împart la 17”.
Radu: “Şi anii mei se împart la nouă”
ANIVERSAREA
Ionuţ şi tatăl lui sărbătoresc azi – coincidenţă – ziua lor de naştere. Tatăl este
exact de 11 ori mai bătrân decât fiul său. Peste 6 ani, va fi însă numai de 6 ori mai bătrân
decât fiul său, iar după 16 ani va fi numai de 3 ori, ca după 36 de ani, să fie numai de 2
ori mai bătrân. S-ar părea că tatăl devine din ce în ce mai tânăr.
Câţi ani au de fapt fiecare dintre ei?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
2. Alina are 160 de lei. Ea cumpără: 4 conopide a câte 10 lei / 1, 6kg roşii a câte 5 lei
/ kg şi 20kg de cartofi care au costat 10 lei / 5kg. Căţi lei mai are Alina şi ce mai
poate cumpăra de ei?
3. Un tractorist are de arat un teren în formă de dreptungi care are : 16km lungime şi
10km lăţime. Cât are de arat tractoristul?
4. Un biciclist are de mers 30 de km, el face pe oră 600 de metri. În câte ore termină
cursa?
6. Calculaţi:
17,642+ 15,264= 192,53-51,42=
90,356+5,642= 12,53-11,54=
54,53+53,545= 2641,6+10210,2=
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
a) A b) N c) A d) A B
20 15 8 3 ? 20 20 20 ?
C ?
? B P 12 M B D C D 21 C
24
2) Aflaţi lungimea unui dreptunghi ce are lăţimea egală cu 8 5 cm şi diagonala 32 cm.
5. Aflați în cât timp pot efectua o lucrare 15 muncitori, lucrând câte 4 ore/zi, dacă aceeași
lucrare poate fi efectuată de 12 muncitori în 5 zile, lucrând câte 8 ore/zi.
7. Un tren cu viteza medie de 42 km/h parcurge distanța între două orașe în 7ore și 30
minute. Cu ce viteză trebuie să meargă pentru a parcurge aceeași distanță în 5 ore?
10. Calculați pentru unghiuri la centru cu măsurile de 30°, 45° și 60°, ale cercului C(O,
R), R = 6 cm, lungimea arcului cuprins între laturi și aria sectorului circular
corespunzător.
Fişa de lucru – Matematică: liceu
1 1
1. Să se calculeze , ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiei ecuaţiei x 2 x 2 0.
x1 x2
2. Să se calculeze x1 x2 x1 x2 ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiei ecuaţiei x 2 2 x 2 0.
3. Să se determine m R , ştiind că x R | x 2 (m 2) x m 1 0 {1} .
4. Să se demonstreze că dacă x1 este soluţie a ecuaţiei x 2 2008x 1 0 , atunci
1
x1 2008.
x1
5. Să se demonstreze că, dacă a R* , atunci ecuaţia ax 2 (2a 1) x a 1 0 are două soluţii
reale distincte.
6. Să se demonstreze că pentru orice a real, ecuaţia de gradul al doilea
(1 cos a) x 2 (2 sin a) x 1 cos a 0 admite soluţii reale egale.
7. Să se determine o ecuaţie de gradul al II –lea ale cărei soluţii x1 şi x2 verifică simultan
relaţiile x1 x2 2 şi x1 x2 3.
8. Să se demonstreze că ecuaţia x 2 2 x 1 a 2 0 nu admite soluţii reale, oricare ar fi a R* .
9. Să se determine m R , ştiind că soluţiile x1 , x2 ale ecuaţiei x 2 (2m 1) x 3m 0 verifică
realţia x1 x2 x1 x2 11.
10. Se consideră ecuaţia x 2 3x 5 0 cu soluţiile x1 şi x2 . Să se calculeze x12 x22 .
11. Se consideră ecuaţia x 2 mx 2 0 cu soluţiile x1 şi x2 . Să se determine valorile reale ale
lui m pentru care ( x1 x2 ) 2 2 x1 x2 5 .
12. Să se formeze o ecuaţie de gradul al doilea, ştiind că aceasta are soluţiile x1 2 şi x2 3 .
13. Se consideră ecuaţia x 2 x m 0 cu soluţiile x1 şi x2 .Să se determine numărul m pentru
1 1 3
care .
x1 1 x2 1 4
14. Să se determine valoriele reale ale numărului m pentru care x=5 este soluţie a ecuaţiei
m 2 ( x 1) x 3m 2.
15. Să se determine m R astfel încât x 2 (m 3) x m 3 0, pentru orice x real.
16. Să se determine valorile reale ale parametrului m ştiind că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei
x 2 (m 1) x 3 0 verifică egalitatea x1 3x2 .
17. Să se calculeze valoarea expresiei E ( x) x 2 4 x 1 pentru x 2 5.
18. Să se determine valorile reale ale parametrului m astfel încât ecuaţia x 2 mx 9 0 sadmită
două soluţii egale.
19. Să se arate că soluţiile x1 şi x2 ale ecuaţiei x 2 x 1 0 verifică relaţia x12 x22 x1 x2 2.
1 1
20. Ştiind că x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2 2008x 1 0, să se calculeze .
x1 x2
LUNA IULIE 2015
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Discriminarea
Dicţionarele definesc noţiunea de
discriminare drept ”tratament incorect”,
concept aplicat mai ales în sociologie şi în
contextul teoriilor relaţiilor interetnice şi
interrasiale. Primii sociologi priveau
discriminarea ca pe o expresie a
etnocentrismului, un fenomen cultural de
dispreţuire a celui care este altfel (Cf. Oxford.
Dicţionar de sociologie, 2003, p. 179).
Aşadar, discriminarea desemnează acţiunea de
a trata pe cineva diferit, pe baza vârstei,
religiei, apartenenţei etnice, cetăţeniei,
handicapului, sexului, clasei sociale, rasei etc.
Ea este similară strategiei de găsire a ţapului
ispăşitor, când o persoană sau un grup sunt
învinovăţite pentru greşeli sau evenimente comise sau determinate de altcineva (Cf. D. Shapiro,
1995, p. 39).
Considerăm important de precizat că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi
Convenţia Naţiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare recunosc dreptul
la egalitate în faţa legii şi protecţia împotriva discriminării ca fiind drepturi universale (***,
GHID pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, 2011, p. 9).
În mod general, discriminarea reprezintă capacitatea de a percepe deosebirile, mai exact
reprezintă un comportament negativ faţă de inşi aparţinând unor grupuri despre care avem
prejudecăţi. Fenomenul numit prejudecată implică respingerea celuilalt, considerat ca membru al
unui grup faţă de care se manifestă sentimente negative. Aşadar, prejudecata este o atitudine
negativă sau o predispoziţie de a adopta un comportament negativ faţă de un grup sau faţă de
membrii acestui grup, bazată pe o generalizare eronată şi rigidă. Este o atitudine problematică, în
măsura în care aceasta impune generalizări defavorabile asupra fiecăruia dintre indivizii unui
grup anume, indiferent de diferenţele individuale existente în interiorul grupului.
Prin urmare, discriminarea derivă din prejudecăţi, dar relaţia lor complexă nu este
automată. Comportamentul nostru depinde atât de convingerile noastre, cât şi de circumstanţe
exterioare, care ne pot influenţa în adoptarea unui comportament sau al altuia. (Cf. Bourhis,
R.Y., Leyens, J.-Ph., 1997, p. 125-126) În strânsă legătură cu fenomenul discriminării se află şi
stereotipul, credinţa că un grup de oameni posedă anumite trăsături comune, fără a accepta
diferenţele individuale (D. Shapiro, 1995, p. 39), care are drept consecinţă atribuirea anumitor
trăsături insilor, pe baza apartenenţei acestora la o minoritate naţională, etnică sau socială. Şi
stereotipul influenţează percepţia insului şi împiedică orice acceptanţă deschisă, tolerantă, bazată
pe comunicare (Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 255). În societatea contemporană se pune tot
mai mult accentul pe acceptarea firească a diversităţii, a diferenţelor existente înte oameni, astfel
încât a devenit o realitate dezirabilă, care, de îndată ce prinde contur, generează, din nefericire,
numeroase probleme, din cauză că, dintr-un instinct de securitate, tindem să perpetuăm
stereotipuri. (C. Cucoş, 2000, p. 181)
În context educativ sau social, discriminarea desemnează procesele de marginalizare,
stigmatizare, dezavantajare la care sunt expuşi educabilii, la originea cărora se află motive de
ordin ideologic, naţional, rasial etc. (Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 76).
Menţionăm că legislaţia în vigoare stipulează prevederi clare care vin în sprijinul
combaterii fenomenului discriminării. Astfel, conform Articolului 29 din Convenţia cu privire la
drepturile copilului, educaţia copilului trebuie să urmărească cultivarea respectului faţă de
drepturile omului şi libertăţile fundamentale, dezvoltarea plenară a personalităţii, a vocaţiilor şi
aptitudinilor mentale şi fizice ale copilului, pregătirea copilului în asumarea responsabilităţilor
într-o societate liberă, într-un spirit de înţelegere, de pace, de toleranţă, de egalitate între sexe şi
prietenie între toate popoarele, grupurile etnice, naţionale şi religioase. (www.unicef.org)
În statele în care există minorităţi etnice, lingvistice sau religioase, copilul aparţinând
unor astfel de minorităţi nu va fi privat de dreptul la viaţa culturală proprie, de dreptul de a-şi
declara apartenenţa religioasă şi de a-şi practica propria religie. (Articolul 30 din Convenţia cu
privire la drepturile copilului, www.unicef.org)
O contribuţie semnificativă la combaterea discriminării o are educaţia religioasă, prin
caracterul deschis al acesteia, universal, dată fiind calitatea fiecărui om de fiu al lui Dumnezeu,
care doreşte ca toţi oamenii să aibă viaţă veşnică. Se exclude, aşadar, condiţionarea acesteia de
anumite repere naţionale, etnice, rasiale, de vârstă, gen sau statut social, cu nuanţe
discriminatorii, ”chemarea spre dobândirea împărăţiei cerurilor păstrându-şi în timp şi spaţiu
universalitatea” (D. Opriş, 2010, p. 95-96).
Egalitatea de gen
În cadrul organizaţiei Consiliului Europei, egalitatea de gen reprezintă o parte integrantă
a drepturilor omului şi un criteriu pentru democraţie. Articolul 14 din Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, încă din 1950, interzicerea discriminării bazate pe sex.
(sursa: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, http://www.echr.coe.int)
Ulterior, cercetările din domeniile psihologiei şi sociologiei s-au orientat, în anii '70,
asupra demonstrării existenţei genului, adică a demonstrării faptului că diferenţele şi diviziunile
dintre bărbaţi şi femei nu pot fi atribuite diferenţelor biologice şi că ideile culturale dominante
despre masculinitate şi feminitate nu sunt decât stereotipuri care corespund realităţii
contemporane. La adresa conceptului de gen au existat o serie de critici, ilustrate în literatura de
specialitate. Una dintre acestea stipulează faptul că acest concept se bazează pe o falsă dihotomie
între biologic şi social, pornind de la o critică mai generală care atrăgea atenţia asupra faptului că
sociologia a avut tendinţa de a privi omul social ca fiind lipsit de suflet, copilul ca pe o tabula
rasa pe care socializarea poate scrie după dorinţă, pentru a produce conştiinţa şi acţiunea socială.
O a doua critică se referă la modul în care conceptul de gen se concentrează asupra diferenţelor
dintre bărbaţi şi femei, în privinţa puterii şi a dominării. Dacă se recunoaşte faptul că există o
nevoie de a trata diferenţele biologice şi structurile de punere în relaţie cu construcţia socială
elaborată a diferenţei, utilizarea conceptului de gen are marele avantaj că încurajează studiul
masculinităţii şi feminităţii, al relaţiilor dintre sexe şi al poziţiei sociale a femeilor; el încurajează
recunoaşterea diversităţii şi schimbării istorice şi culturale în locul unei analize universalizante
(Cf. Oxford. Dicţionar de sociologie, 2003, p. 254).
În ultimii ani, în studiul relaţiilor
dintre sexe, a fost aplicat conceptul de
discriminare, respectiv sintagma drepturile
femeii, ambele utilizate pentru a sublinia că
drepturile femeii sunt drepturi ale omului, la
care femeilor sunt îndreptăţite, doar pentru că
sunt oameni. Discriminarea femeilor, potrivit
Convenţiei privind Eliminarea Tuturor
Formelor de Discriminare a Femeilor
desemnează ”orice distincţie, excludere sau
restricţie din motive de sex, care are scopul
sau efectul de a afecta sau anula
recunoaşterea, beneficierea sau exercitarea de
către femei a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în domeniul politic, economic,
social, cultural sau în orice alt domeniu” (***, REPERE, 2004, p. 385).
Rolurile tradiţionale ale femeii în societate stau, într-adevăr, la baza unui conflict între
valorile profesionale şi de sex-rol – tradiţionale şi moderne – exprimat într-o ambivalenţă a
expectanţei sociale faţă de femei. Cu toate acestea, în societatea contemporană, se remarcă
orientarea profesională a fetelor către domenii şi poziţii tradiţional masculine, tendinţă încurajată
de concurenţa şi dinamica înregistrate pe piaţa locurilor de muncă, unde se promovează
competenţa şi performanţa pe de o parte, pe de altă parte însă subzistă estimările social-
tradiţionale legate de decalajul de potenţial intelectual, creativ, motivaţional, de efort etc. dintre
femei şi bărbaţi, în favoarea celor din urmă. (Cf. C. Creţu, 1997, p. 86) În acest context,
considerăm că o atitudine corespunzătoare din partea părinţilor şi a cadrelor didactice faţă de
problematica sex-rolului influenţează în măsură considerabilă alegerea şi evoluţia profesională a
fetelor.
Pornindu-se de la premisa că fetele evită într-o mare măsură angajarea în domeniul
matematicii, în ultimii ani au fost cercetate diferenţele de abilităţi intelectuale dintre sexe,
îndeosebi în domeniul performanţei în studiul matematicii. Rezultatele cercetărilor întreprinse au
reliefat că diferenţele fete/băieţi în studiul matematicii, din punct de vedere al numărului de
candidaţi şi al notelor obţinute curent, s-au redus continuu în ultimele decenii, cu o singură, dar
importantă, excepţie: accesul proporţional egal al fetelor la segmentul de vârf la performanţei.
”Suveranitatea sexului masculin în competiţiile naţionale şi internaţionale organizate pentru
diferite nivele de vârstă este explicată prin invocarea, nu întotdeauna argumentată, a patru
categorii de factori diferenţiatori: biologici, abilităţi vizualizare spaţială, dimensiunile cantitative
şi calitative ale antrenamentului în studiul matematicii şi percepţia sau atitudinea faţă de
aptitudinile pentru matematică” (C. Creţu, 1997, p. 86-87).
Egalitatea de şansă
Dreptul la egalitate de şanse este un drept fundamental. Un document de bază al UE în
care este stipulat dreptul la egalitate de şanse este Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii
Europene (2012) în care se prevede faptul că toate persoanele sunt egale în faţa legii şi se
interzice orice formă de discriminare, în special discriminarea pe motive de sex, rasă, culoare,
origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri politice sau de altă
natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea
sexuală (Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 2012, http://anp.gov.ro).
Egalitatea de şansă este o sintagmă cu implicaţii sociale complexe care, în contextul
învăţământului ar putea viza cel puţin două aspecte:
- egalizarea şanselor de acces la instruire (intrarea în sistemul de învăţământ în orice
treaptă);
- egalizarea şanselor de reuşită în activitatea de instruire (asigurarea condiţiilor
pedagogice necesare pentru optimizarea raportului dintre intrarea în sistem şi ieşirea
din sistem, valorificabil în termeni de evaluare formativă/continuă în orice treaptă
şcolară sau preşcolară) (Cf. Cristea, S., 2000, p. 126-127).
Un element esenţial pentru garantarea progresului în atingerea obiectivului egalităţii de
şanse îl constituie promovarea bunelor practici.
În context instructiv-educativ, egalitatea de şansă este identificabilă la nivelul practicii
instruirii diferenţiate. Aceasta presupune adaptarea procesului instruirii la particularităţile
psihofizice ale fiecărui elev, pentru a asigura o dezvoltare integrală optimă şi o orientare
eficientă a aptitudinilor proprii, cu scopul integrării optime în activitatea socială. Ea valorifică
fundamentele filozofice şi tehnologice ale strategiei speciale de proiectare curriculară a activităţii
didactice/educative, susţinând resursele de educabilitate maximă ale fiecărui elev, realizabile în
condiţii de egalizare a şanselor de reuşită şcolară. (Cf. Cristea, S., 2000, p. 99-100)
Punctul de plecare al pedagogiei diferenţiate îl reprezintă analiza eterogenităţii
educabililor, sub următoarele aspecte:
- Eterogenitatea determinată socioeconomic (condiţii materiale ale familiei/elevului,
ale organizaţiei şcolare şi ale comunităţii locale respective);
- Eterogenitatea determinată sociocultural (evidentă la nivelul limbajului, al valorilor
dobândite de educabil în familie, în mediul comunităţii educative locale, în grupurile
nonformale şi informale frecventate etc.);
- Eterogenitatea determinată de calitatea psihopedagogică a familiei (poziţia adoptată
faţă de elev: activism, pasivitate, coerenţă sau incoerenţă);
- Eterogenitatea determinată de calitatea organizaţiei şcolare (resurse materiale şi
umane);
- Eterogenitatea determinată de caracteristicile psihosociale ale elevului (motivaţie şi
afectivitate diferite angajate în învăţare, vârsta diferit a educabililor dintr-o clasă,
ritmuri de învăţare diferite, modalităţi diferite de organizare a timpului acordat
învăţării, stiluri cognitive diferite, strategii de învăţare diferite);
- Eterogenitatea determinată la nivelul modalităţilor de comunicare şi exprimare ale
elevului (diferite prin ponderea limbajului intern/extern, oral/scris,
situativ/contextual, cu reacţie rapidă/lentă, cu organizare structurată/spontană, cu
implicaţii individuale/colective);
- Eterogenitatea determinată la nivelul modalităţilor de dobândire a cunoştinţelor
(tip de memorie: primară/pe termen scurt, secundară/pe termen lung, tipul de gândire
etc.) (Cf. Cristea, S., 2000, p. 101-102).
2.1. TEMA: Șanse egale pentru toți (text-suport din literatura pentru copii şi tineret,
la alegere)
TITLUL ACTIVITĂȚII:
Șanse egale pentru toți
SCOP
Determinarea elevilor de a înțelege că toți oamenii sunt egali și că trebuie eliminte
discriminarea și prejudecățile
OBIECTIVE
RESURSE ALOCATE:
Resurse umane: grupul țintă înscris în proiect,profesorul, preotul
Resurse materiale: imagini, planșe, culori, foarfecă, lipici.
DURATA: 60 minute
ACTIVITĂȚI:
Li se oferă copiilor fişe cu textul-suport (de exemplu, un fragment dintr-unul din
romanele Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain; Aventurile lui Huckleberry Finn,
de Mark Twain etc.); se citeşte şi se discută textul din perspectiva diferenţelor dintre
personaje (de exemplu, oameni albi şi oameni de culoare)
Pe o masă, profesorul așează imagini cu diferite tipuri de oameni, printate de pe internet;
Li se propune elevilor să-și imagineze că sunt administratori de firmă și sunt puși să
aleagă câte 3 imagini pentru viitorii angajați;
Fiecare elev își va justifica alegerea făcută;
Pe o planşă elevii vor lipi imaginile cu persoanele alese, iar pe altă planșă vor lipi
imaginile cu cei respinşi;
Pe o coală vor nota aspectele negative pentru care nu au fost alese anumite tipare de
oameni;
Se vor purta discuții cu elevii pentru a înțelege faptul că cei „nealeși” nu sunt diferiți. Ei
sunt la fel ca noi.
REZULTATE AȘTEPTATE
conștientizarea faptului că toți suntem egali;
includerea tuturor persoanelor în viața socială;
eliminarea prejudecăților;
încercarea de acceptare a tuturor așa cum sunt.
Clasa: a-X-a
Obiectul: Matematică. Algebră.
Titlul capitolului: Metode de numărare
Titlul lecţiei: Binomul lui Newton
Scopuri-Informativ: dobândirea cunoştiinţelor generale despre dezvoltarea binomului lui
Newton, despre termenul general al dezvoltării binomului lui Newton
- Formativ: formarea deprinderilor de a dezvolta un binom, de a determina un termen al
binomului în diverse situaţii.
Conţinutul lecţiei:
1.Actualizarea noţiunii de binom.
2.Actulizarea formulei lui Newton de dezvoltare a unui binom.
3.Recapitularea formulei termenului general al dezvoltării binomului lui Newton.
4.Aplicaţii.
Obiective operaţionale:
Identificarea situaţiilor în care se aplică formula lui Newton de dezvoltare a unui binom.
Aplicarea adecvată a formulei termenului general al dezvoltării binomului lui Newton.
Îmbinarea metodelor de rezolvare a diverselor probleme.
Tipul lecţiei: de fixare a cunoştiinţelor şi formare a deprinderilor
Strategii didactice: deductivă, algoritmică, dirijată sau semidirijată.
Metode de învăţământ:
1. Metode de comunicare: - expunerea
- explicaţia
- comunicarea
1. Moment organizatoric
- consemnarea prezenţei elevilor
- verificarea aspectului general al clasei, existenţa buretelui, a cretei
2. Verificarea temei
- profesorul verifică tema pentru acasă
- elevii vor preciza dacă sunt exerciţii neefectuate, iar acestea vor fi lucrate la tablă
3. Desfăşurarea lecţiei
Profesorul anunţă tema lecţiei „Aplicaţii la formula lui Newton de dezvoltare a binomului”
şi obiectivele lecţiei.
Profesorul cere elevilor să spună formula de dezvoltare a binomului, formula termenului
general al dezvoltării, numărul termenilor dezvoltării şi să identifice coeficienţii binomiali ai
dezvoltării sau coeficienţii dezvoltării (evidenţiind diferenţa dintre ei).
Formula lui Newton de dezvoltare a binomului este:
(a+b)n=Cn0an+Cn1an-1b+…+Cnn-1abn-1+Cnnbn, dezvoltarea având n+1 termeni.
Termenul general al dezvoltării este Tk+1=Cnkan-kbk.Coeficienţii binomiali ai dezvoltării sunt Cn0,
Cn1, Cn2, …, Cnn care pot fi diferiţi de coeficienţii dezvoltării datorită constantelor ce apar în
exprimarea lui a sau b.
Sunt propuse spre rezolvare următoarele probleme:
1) Să se dezvolte: (2a-1) 5.
Rezolvare:
(2a-1)5= C50 (2a)5 C51 (2a)4 (1)1 C52 (2a)3 (1)2 C53 (2a)2 (1)3 C54 (2a)1 (1)4 C55 (1)5
=32a5-80a4+80a3-40a2+10a-1
2) Să se determine:
a) termenul al patrulea al dezvoltării (a+3b)4;
b) termenul din mijloc al dezvoltării ( x x x3 )12 .
Rezolvare:
a) T4=T3+1=C43a(3b)3=108ab3;
b) Termenul din mijloc al dezvoltării este T7=T6+1= C126 ( x x )6 ( x3 )6 = C126 x 27 .
3) Să se determine termenul:
a) care conţine a7 în dezvoltarea ( a 24 a ) 20 ;
1 15
b) care nu conţine x în dezvoltarea (3x 2 ) .
4
x2
Rezolvare:
40k
40 k
k
a) Tk+1= C20 ( a )20k (24 a ) k = C15k a 4 2k şi deci 7 ecuaţie în k care are soluţia
4
k=12.Termenul care conţine a7 este T13.
605 k
2 15k 1 k 15k 60 5k
k
b) Tk+1= C (3x )
15 ( k
) =C 3 15 x 2
. Rezultă =0. Deci k=12. Termenul
4
x 2 2
căutat este T13.
Rezolvare:
Suma coeficienţilor binomiali de rang par ai dezvoltării ( x xlg x ) n este egală cu 2n-1 şi
deci 2n-1=16. Rezultă n=5.
Termenul al treilea T3= C52 x3 ( x lg x ) 2 =1 000 000. Rezultă 10 x32 lg x 1000000 .
Ecuaţia (3 2 lg x) lg x 5 este de gradul doi în lgx cu soluţiile lgx=1 şi
5
lgx=- . Soluţiile sunt
2
1
x=10 şi x= .
105
5) Să se determine numărul termenilor raţionali ai dezvoltării (3 2 2 )60 .
Rezolvare:
60k k
60k
Termenul general Tk+1= C ( 2 ) ( 2 ) = C 2 2 .Termenii raţionali au puteri cu
k 3
60
k k
60
3 2
78-albastru deschis; 32-negru; 64-alb; 14-verde; 72-gri; 189-alb; 110-albastru; 25- portocaliu;
49-roşu; 28-roz; 31-maro.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a
Cercetaşii
1. Calculând corect, veţi descoperi câte alune consumă Riţa-Veveriţa şi câte mure
mănâncă Ursuleţul-Martinel. Comparaţi rezultatele.
Riţa-Veveriţa:
250-(7x7-48:6+5x9)=
Ursuleţul Martinel:
571+81:9+(7x5-9x8)=
3. Se dau numerele:
1 530 623, 4 050 001, 3 599 999.
a) scrie în litere fiecare dintre numere ;
b) găseste predecesorul şi succesorul fiecăruia dintre numerele date;
c) numeste numărul de mii, sute şi zeci din fiecare dintre cele trei numere;
d) precizează valoarea cifrei 5 din fiecare număr.
4. Scrie numărul care are 400 unităti în clasa milioanelor, 2 unităti în clasa miilor şi 3 zeci
în clasa unitătilor. Scrie acum numărul sub formă de sumă de clase. Reprezintă numărul 8
003 706 sub formă de sumă de clase.
5. Câte zerouri trebuie să scrii la dreapta cifrei 4 pentru a obtine numerele: patru sute;
patruzeci de mii; patru milioane; patru sute de mii; patruzeci de milioane?
3. Albă ca zăpada, are într-un coș mai puțin de 35 de fragi. Aflați câte fragi are știind că
dacă împarte piticilor câte 4 fragi, în coș îi rămân 6 fragi, iar dacă împarte piticilor câte 3
fragi, mai poate pregăti și o tartă din 13 fragi.
4. Cenușăreasa, trebuie să care apă, pentru consumul casnic, necesar surorilor și a mamei
vitrege, care se pregătesc pentru bal. Are de făcut trei transporturi, în care să aducă a, b, c
cantități de apă. Aflați câtă apă a cărat, știind că a = b – 2, a + b = 20 litri de apă, ac + bc
= 300 litri de apă.
5. Aflați media aritmetică a numărului de nuci de cocos culese de Mowgli în trei zile
consecutive știind că Baloo a calculat mediile aritmetice ale nucilor de cocos culese,
respectiv, în primele două zile 16 nuci de cocos, în ultimele două zile 19 nuci de cocos,
iar în prima și în a treia zi 18 nuci de cocos.
6. Doi copii doresc să afle ce prețuri au trei jucării: un fluture, un urs și un miel, deoarece
au economisit 50 lei și ar dori să vadă dacă le pot cumpăra. Pentru fluture și miel ar mai
primi rest 2,30 lei din suma de 25 lei. Pentru miel și urs ar mai primi rest 1,05 lei din
suma de 35 lei. Pentru fluture și urs ar mai primi restul de 3.75 lei din suma de 40 lei.
Ajutați-i să determine prețurile jucăriilor și dacă le pot cumpăra din banii economisiți.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
Co
- 1 mpl
etaţi
2
pe
- - 3 oriz
onta
4 lă cu
den
- - 5 umir
ile
6 core
cte,
- 7 folo
sind
noţi
unile dobândite în cadrul capitolului „Funcţii”
1. Mulţimea formată din perechile x, f x
2. Mulţimea de definiţie
3. Poate fi dată prin asocieri directe ale elementelor, prin text sau prin formule
4. Mulţimea în care funcţia ia valori
5. Mod de a reprezenta o funcţie
6. Mod de a reprezenta o funcţie
7. Axa notată Ox .
Fişa de lucru – Matematică: liceu
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
11
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 27.
12
Psih. Lect. Dr. Beatrice Adriana BALGIU, „Empatie și psihoterapie”, în Revista Medicală
Română, vol. LIV, nr. 2, 2007, art. 8, pp. 90-92, online la
Asociația Medicală Română,
http://www.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2007.2/RMR_Nr-2_2007_Art-08.pdf , la 25
iunie 2014.
Responsabilitatea „se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale
consilierii, prin prevenirea utilizării cunoștințelor și metodelor de consiliere, prin evitarea
oricărei acțiuni care interferează cu starea de bine a celor consiliați”13.
2.1. TEMA: Știu ce simți tu! (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la
alegere)
II. Scop
Dezvoltarea capacității de a înțelege perspectiva și sentimentele celorlalți (de a empatiza)
III. Obiective
Să identifice stările emoționale ale personajelor dintr-o secvență de film vizionată.
Să enumere cauzele care au dus la stările emoționale respective.
Să definească ce reprezintă sentimentul de empatie.
Să evidențieze importanța empatiei în cadrul relațiilor interumane.
13
Adriana BĂBAN, „Consiliere psihologică și consiliere educațională”, p. 30.
Să descrie cum s-au simțit în cadrul jocului de rol.
Să redacteze un mesaj adresat personajelor din film.
Să identifice câteva domenii în care internetul este necesar
Să specifice avantajele/dezavantajele internetului
V. Durata
60 minute
VI. Activități
Se citeşte şi se discută un fragment, la alegere, dintr-un text literar (de exemplu, Cuore,
inimă de copil, de Edmondo de Amicis, Un om năcăjit, de Mihail Sadoveanu etc.)
Vizionarea de către elevi și profesor a unei secvențe de film (sursa: Youtube) care
prezintă o stare conflictuală între două personaje.
Elevii descriu evenimentele surprinse în film în ordinea cronologică evidențiind stările
emoționale ale personajelor.
Profesorul definește ce reprezintă empatia și cum ne poate ajuta în cadrul relațiilor
interumane.
Joc de rol: Ştiu ce simți tu! (elevii se împart în două tabere de lucru și identifică
credințele, gândurile care au provocat stările emoționale ale personajelor).
La finalul jocului se prezintă concluziile celor două grupe.
Se redactează o scrisoare de către fiecare elev pentru personajele din film în care descriu
cum s-au simțit în timpul jocului și identifică o situație similară din viața lor.
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a V-a
Disciplina: Elemente de Matematică aplicată
Unitatea de învăţare: Adunarea/ scăderea nr. naturale mai mici sau egale cu 100, cu trecere
peste ordin
Tema: Adunarea a două numere naturale formate din zeci şi unităţi
Tipul lecţiei: mixtă
Obiective operaţionale:
Cognitive: O1 - să adune două numere naturale formate din zeci şi unităţi;
O2- să folosească corect terminologia matematică;
O 3 - să rezolve probleme de adunare a două numere naturale formate din zeci şi
unităţi;
O4 - să compună probleme de adunare;
Afective: -să stabilească relaţii de colaborare în timpul lucrului în echipă;
-să manifeste spirit competitiv, constructiv în orele de matematică
Psihomotorii : - să-şi coordoneze mişcările pentru a realiza corect sarcinile de lucru.
Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, problematizarea, munca independentă, munca în
perechi
Material didactic: fişe de lucru, material pentru munca în perechi, exerciţii şi probleme
alese pentru lucrul frontal
Forme de organizare: frontală, individuală, în perechi
Material bibliografic:
Programa şcolară pentru matematică (clasele V- VIII, DMS)
Matematica distractivă pentru clasele I-IV, ARAMIS 2006
Matematica pentru şcoli ajutătoare, manual pentru clasa a V-a, 1996
Nume...................
Fişă de lucru
1 Calculează:
23 + 61+ 20+ 37+
15 18 47 62
Anexa 2
30+15= 53+ 36 =
56 + 40 = 67 + 32 =
ANEXE
3. Biletul câştigător!
Ionel a jucat la Bingo şi a câştigat. Ce numere erau înscrise pe biletul lui, dacă acestea
sunt numere formate din zeci şi unităţi la care cifra zecilor este cu 1 mai mare decât cifra
unităţilor?
2.Incercuieşte:
a) numai cifra unităţilor: 47; 62; 99; 50;
b) numai cifra zecilor: 69; 71; 6; 88
3. Un lift pleacă de la etajul 8, coboară la 2, apoi urcă 6 etaje şi coboară 3. La ce etaj este acum?
a) 8 b) 3 c) 7 d) 5 e) 1
5. Calculaţi: 10- 9+ 8- 7+ 6- 5+ 4- 3+ 2- 1=
a) 8 b) 5 c) 3 d) 7 e) 4
Pictorii
1. Rezolvaţi exerciţiile. Căutaţi rezultatul pe floare,apoi coloraţi cu aceeaşi culoare fluturele şi
floarea găsită.
13+72:8+5×4
95-8×5+13 55:5+7×3
24×2+13×3
6×6:6+6
9×4+7×7
32
68 12
85
42
87
32
2. Desenaţi fluturi cu aripioarele sub formă de inimă!
2. Într-un magazin de jucării, toate preturile care depăsesc 150 000 lei au fost reduse cu 7
900 lei. Celelalte preţuri au rămas neschimbate. Cu ce preţ vor fi vândute jucăriile care
costau:
a) 367 750 lei? b) 89 575 lei? c) 149 990 lei? d) 150 990 lei?
3. Un cioban îşi adună cele trei turme. El numără capetele oilor şi găseste 4 678 în total.
Primele două turme numărau 589 şi respectiv 1 293 de capete. Câte oi sunt în a treia
turmă?
4. Calculează:
a) Suma celor trei numere care succed 1998;
b) Suma celor cinci numere pare care succed 13 333;
c) Suma tuturor numerelor de 3 cifre care pot fi scrise cu cifrele 4, 5, 9, 0, utilizate,
fiecare, o şingură dată.
5. Cecilia a adunat 7 896 la un alt număr. Ea a obtinut 27 000. Care este acel număr?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a
1. Completează:
7 645 g = ... kg + ... g
6 850 g = ... kg + ... dag
785 g = ... dag + ... g
8 450 g = ... kg + ... dag
7 080 g = ... kg + ... dag
2. Completează:
a) 2 785 kg = ... t ... q ... kg b) 3 562 kg = ... q ... kg
5 050 kg = ... t ... q ... kg 8 375 kg = ... t ... kg
6 305 kg = ... t ... q ... kg 6 359 kg = ... t ... kg
5. Efectuează:
2 t 8 q 58 kg + 6 t 45 kg = 7 t 58 kg – 2 t 9 q =
6 t 5 q – 7 q 50 kg= 3 q 13 kg – 2 q 27 kg =
7. în timpul primelor luni după nastere, greutatea unui copil creste cu circa 30 g pe zi.
Dacă acest lucru s-ar întâmpla şi în continuare, câte kg ar cântări acesta la 18 ani? Poti
răspunde exact? De ce? Se întâmplă acest lucru în realitate? De ce?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
a) X2 – 4 = (X - 2)(X + 2)
b) X2 – 1 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………..
c) Y2 – 9 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………
d) X2 – 25 =
……………………………………………………………………………………………………………
……………….
4)
a) X2 + 2x +1 = (X + 1)2
b) X2 – 2X +1 =
……………………………………………………………………………………………………………
……………
c ) y2 + 6Y + 9
=…………………………………………………………………………………………………………
……………………
e) X2 – 4 X + 4
=…………………………………………………………………………………………………………
……………….
5)
a) 3x2 + 5x + 2 = 3x2 + 3x + 2x + 2 = 3x ( x + 1) + 2( x + 1) =( x + 1) ( 3x + 2)
b) 2x2 + 7 x + 5 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………..
c) 5x2 – 7x + 2 =
……………………………………………………………………………………………………………
………………
d) 4x2 -5x + 1 =
……………………………………………………………………………………………………………
…………………
Fişa de lucru – Matematică: liceu
x
1
1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3 x 2 .
3
x 3
2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2 2 36 .
x
9. Să se rezolve ecuaţia 9 x 4 3x 3 0 .
10. Să se rezolve ecuaţia 2 x 3 x2 8.
2
1 4x
16. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x .
2 8
x
2 3
17. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x .
3 2
18. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 5 15.
x x
1
19. Să se rezolve ecuaţia x 4.
2
20. Să se rezolve ecuaţia (3 2 2 ) x (1 2 ) 2 .
ÎNTÂLNIREA 3: PROFESOR – COPII
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Dezvoltarea durabilă
Definirea termenului
Situația alarmantă cu privire la viitorul omenirii a început să preocupe societățile
moderne din ce în ce mai mult. Dezvoltarea durabilă a devenit în ultima vreme o problemă
majoră a societății umane.Organizația Națiunilor Unite a publicat în anul 1987 așa numitul
raport „Bruntland„15 raport intitulat „Viitorul nostru comun” care a constituit primul semnal de
alarmă pentru statele lumii cu privire la starea planetei Pământ. În raport se precizează că avem
de ales între a merge mai departe ca și până acum, ceea ce ar presupune riscul unei sfârșit tragic
al omenirii, sau de a alege calea înțeleaptăde evitare a pericolului iminent printr-o organizare
conștientă și responsabilă a viitorului omenirii, prin schimbarea stilului de viață care presupune
stoparea agresiunii asupra mediului, încetarea poluării naturii, reducerea consumului inutil de
resurse, precum și găsirea unei modalități de coexistență conștientă și pașnică cu natura.
Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care urmărește împlinirea nevoilor prezentului
fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și împlini propriile nevoi. Conceptul
dezvoltării durabile pune deci sub semnul egalității nevoile omului și echilibrele naturii, ceea ce
conduce la o nouă viziune cu privire la viața omului, a planetei și a economiei. Strategia
dezvoltării durabile necesită o corelare între sistemele economice, tehnologice și cele de tip
uman, pe de o parte, precum și cele de tip ambiental, pe de altă parte. (vezi fig. 13.2 laGodeanu,
p. 651) Dezvoltarea economică actuală, care tinde tot mai mult spre globalizare, provoacă
numeroase fenomene aducătoare de crize, care se resimt în procurarea de materii prime și resurse
energetice, de resurse alimentare și de apă, dar și în plan demografic, social și cultural. În
definitiv, consumul excesiv de resurse naturale constituie cauza crizei mediului, care afectează
14 Interviu cu prof. univ. dr. Gelu Bourceanu, în ziarul lumina de Duminică, din 29 mai 2011, „A spune adevărul
despre creația lui Dumnezeu este o responsabilitate profundă”.
15 Stoica Preda Godeanu, Ecologie Aplicată, Editura Academiei Române, București, 2013, p. 649.
negativ dezvoltarea economică. Rezultă că starea ecomoniei (locală, regională sau globală) nu
poate fi izolată de de starea mediului ambiant. Dezvoltarea durabilă (sustenabilă) devine deci
singura alternativă la criza modelului tradițional de creștere economică. Omul, mediul și
economia formează un sistem unitar la echilibrul căruia trebuie să vegheze întreaga societate
umană.
Dimensiunile dezvoltării durabile
Dezvoltarea durabilă este, astfel, un proces care nu se desfășoară de la sine, ci prin
intervenție umană responsabilă și consecventă, implicând trei dimensiuni distincte:dimensiunea
ecologică, pentru armonizarea și compatibilizarea relației om-natură;dimensiunea social-umană,
privind prezentul și viitorul umanității pe pământ;dimensiune economică națională (locală),
regională și globală.
În economie, ca și în
ecologie, un rol important îl
are legea dependenței
echilibrate a ecosistemelor și
a sistemelor sociale de
volumul resurselor, care
condiționează dezvoltarea.
atmosferă uriașe cantități de praf, gaze toxice, fum, gaze de eșapament, etc. Toate acestea alături
de vaporii de apă și dioxidul de corbon contribuie la crearea și accentuarea efectului de seră.
Datorită acestui efect temperatura este în prezent mai mare cu 3˚C. Unul dintre factorii cei mai
poluanți este monoxidul de carbon (CO). Acesta este un gaz incolor, inodor și insipid, care arde
cu flacără albastră, dar nu întreține arderea. El este cel mai frecvent poluant al aerului și are un
efect toxic asupra organismului uman. Aerul poluat are efecte nocive asupra sănătății oamenilor.
Un om inhalează zilnic 1,5 m cubi de aer, bea aprox. 2,5 l apă și consumă în jur de 1,5 kg
alimente.Întrebarea este cum am putea contribui la combaterea poluării. Un posibil răspuns ar fi
ca tot mai multe țări să participe la acțiunea „European Car FreeDay”. Pentru prima dată ziua
fără transport local a avut loc în timpul săptămânii transportului verde în anul 1995. Cu timpul
inițiativa a fost preluată și de alte orașe din toată Europa. Din inițiativa Comisiei Europene
începând cu anul 2002 a fost sărbătorită „Săptămâna Mobilității Europene” cu scopul de a
promova soluțiile de transport durabil în orașele europene și de a conștientiza oamenii cu privire
la beneficiile potențiale pentru mediu, sănătate și calitatea vieții. România este și ea parte la
aceste acțiuni. Zile importante pentru protejarea și conservarea atmosferei: 23 Martie Ziua
Mondială a Meteorologiei; 15 Mai Ziua Internațională pentru Climă; 16 Septembrie Ziua
Internațională a Stratului de Ozon;
SOLUL este „strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care
constituie mediul de viață al plantelor și animalelor, suprafața pământului, pământ,teren. Solul
este foarte divers și este alcătuit din: particule anorganice, provin din alterarea rocilor; particule
organice, provin din substanțe vegetale și animale descompuse (bacterii, viermi, insecte,
rădăcini). Toate acestea participă la formarea humusului, dând fertilitate solului; apă și gaze.
Omul folosește solul pentru a-l cultiva și a produce hrana necesară. Din cauza unor neglijențe și
a lăcomiei, manifestate prin despăduriri masive și pășunatul excesiv s-a ajuns la distrugerea
solului prin eroziune. Pe glob există zone întinse unde nu există condiții pentru formarea solului:
deșerturi și ținuturile înghețate. Un kg de sol conține în general 0,78 kgsustanțe minerale; circa
0,015 kg aer și circa 0,15 kg apă. Solurile sunt și ele de mai multe feluri: podsolurile, unde cresc
pădurile de conifere și foioase; soluri de culoare brun-închisă sau neagră (la câmpie); soluri
brune-roșii (zonele mediteraneene); cernoziomurile –soluri foarte fertile.
Poluarea solului. Din păcate poluarea nu se manifestă numai în zonele populate, ci s-a
extins și în alte zone până în Antartica. În zonele foarte dezvoltate aerul, apa și solul sunt
invadate de reziduri care depășesc puterea naturală de regenerare a acestor factori. Solul este
locul unde se adună poluanții: pulberile din aer, gazele toxice dizolvate în atmosferă și care se
întorc în pământ, apele de infiltrație care conțin poluanți, râurile poluate care infestează locurile
inundate sau irigate. O mulțime de reziduuri solide sunt aruncate sau depozitate la întâmplare pe
sol.
Poluarea cu pesticide. Pesticidele sunt subsatnțe chimice utilizate pentru combaterea
dăunătorilor în agricultură. Poluarea cu îngrășăminte. Din cauza desvoltării agriculturii
îngrășămintele se folosec uneori în exces, ceea ce conduce la poluare. Ploile acide conțin acizi
tari, derivați din substanțele care poluează atmosfera. Se poate afirma că solul este locul de
întâlnire al poluanților, de aceea educația în favoarea protecției mediului este necesară și
stringentă în vederea remedierii poluării.
Zile importante de acțiune pentru conservarea și protejarea solului:17 Aprilie Ziua
Mondială a Pământului; 17 Iunie Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării; 18
Septembrie Ziua Mondială a Geologilor.
APA. Este elementul cel mai întâlnit pe Pământ. Privit din spațiu Pământul pare o uriașă
minge albastră, datorită cantității mari de apă care acoperă 71% din suprafața sa. Totalitatea
apelor de pe Pământ formează hidrosfera, care cuprinde concomitent atât stările de agregare ale
apei (vapori de apă, apă, gheață), cât și formele sub care se găsește (ghețari, oceane, mări, râuri,
fluvii, lacuri, ape subterane, apa din sol, apa din atmosferă). Apa se poate găsi simultan în toate
cele trei stări de agregare (lichid, solid, gazos). Această comportare se datorează diferenței foarte
mici dintre temperatura de fierbere (100 ˚C) și cea de îngheț (0˚C). Trecerea de la ostare la alta a
apei asigură circuitul apei în natură. Tot acest fenomen face să apară: norii, ceața, ploaia,
grindina, roua, bruma, zăpada, poleiul.
Apa este un element în absența
căruia viața nu poate exista. Pe glob
există cantități mari de apă, însă numai
un mic procent reprezintă apa dulce
(potabilă). Mările și oceanele conțin apă
sărată. Apa dulce nu e distribuită în mod
egal pe pământ, ceea ce face ca peste un
miliard de oameni să sufere din cauza
lipsei de apă.
Poluarea apei. Apa din natură
trebuie să fie curată, să nu conțină
substanțe toxice, dăunătoare vieții. Apa
din jurul orașelor mari, a fermelor de
animale și din jurul fabricilor este
poluată. În râurile poluate plantele dispar primele, apoi animalele, peștii etc.Uneori în urma unor
accidente se deversează în ape mari cantități de poluanți care provoacă adevărate dezastre.
Sursele de poluare pot avea caracter permanent (canalizarea unei localități); temporară
(autovehicole, nave, colonii provizorii); accidentale (avarii la instalații sau rezervoare).
Măsuri de prevenire a poluării apelor:Interzicerea depozitării deșeurilor la întâmplare;
amenajarea corectă a istemelor de canalizare; construirea de stații de epurare a apelor uzate;
înzestrarea cu sisteme de reținere și colectare a substanțelor radioactive acolo unde este cazul;
controloul periodic al deșeurilor solide, astfel încât substanțele nocive să nu se inflitreze în
pânzafreatică.
Zile importante de acțiune pentru conservarea apei: 22 Martie Ziua Mondială a Apei; 8
Iunie Ziua Mondială a Oceanelor; 31 Octombrie Ziua Mondială a Mediului Marin.
Politica de mediu a Uniunii Europene a început printr-un prim program pentru perioada
1973-1977 care a fost extins și actualizat la intervale de cinci ani. Primele două programe de
acțiune au stabilit liste de acțiuni necesare pentru controlul unei game largi de forme de poluare.
Câteva din acestea sunt valabile și astăzi:
a. Prevenirea este mai bună decât remedierea;
b. Evaluarea impactului asupra mediului să fie efectuată într-un stadiu cât mai timpuriu;
c. Evitarea exploatării naturii, prin provocarea de distrugeri semnificative ale echilibrului
ecologic;
d. Îmbunătățirea cunoștințelor științifice pentru a se lua măsuri adecvate;
e. Principiul „poluatorul plătește” asigură refacerea pagubelor aduse mediului,
f. Protecția mediului este o responsabilitate a tuturor, pentru aceasta este necesară educația;
g. Principiul subsidiarității presupune luarea de măsuri de protecție a mediului la nivelul cel
mai potrivit;
h. Coordonarea programelor naționale în domeniul mediului și armonizarea politicilor
naționale cu în cadrul Uniunii europene;
i. Regulamentul Parlamentului European și al consiliului nr. 761/2001/CE (19.03.2001)
privind participarea voluntară a organizațiilor la Schema comunitară de management de
mediu și audit (EMAS II); Regulamentul Consiliului și Parlamentului European nr.
196/2006/CE; Decizia Comisiei nr. 2001/681/CE; Recomandarea Comisiei nr.
2003/52/CE; Recomandarea Comisiei nr. 680/2001/CE
Reglementări românești de protecția mediului.
Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nr. 50/14.01.2004 privind
stabilirea procedurii de organizare și coordonare a schemelor de management de mediu și audit
(EMAS) în vederea participării voluntare a organizațiilor la aceste scheme. Modificat și
completat prin Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 444/08.05.2006,
modificat și completat prin Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor ne.
1313/04.12.2006, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltății durabile nr.
877/25.07.2008.16
Oricum am defini mediul înconjurător, el trebuie să rămână în permanență o preocupare
majoră a oamenilor, a comunităților, a statelor și a tuturor factorilor responsabili. Tratarea cu
superficialitate a acesteiprobleme poate conduce la rezultate dezastruoase pe plan local, regional
și global.Abordarea preventivă a problemelor de mediu, care urmărește eliminarea cauzelor,
implică o deosebită susținere, educațională, materială și financiară.În lucrarea de protejarea a
mediului trebuie însă implicat Dumnezeu ca stăpân al creației Sale. Numai așa se va împlini
cuvântul scripturii: ”Apoi am văzut un cer nou și pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul
dintâi pieriseră, și marea nu mai era. Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu,
cetatea sfântă, Noul Iersusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Și am auzit
glas tare care ieșea din scaunul de domnie și zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va
locui cu ei, și ei vor fi poporul lui, și Dumnezeu însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va
șterge orice lacrimă din ochiilor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt,
nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut” (Apocalipsa 21, 1-4). Pentru a înțelege care este
relația noastră corectă cu Dumnezeu și cu Universul oamenii trebuie să citească și să cunoască
Sfânta Scriptură.
Copiii vor desena individual cel mai prețios lucru (obiect, jucărie) cu excepția plantelor,
animalelor.
În perechi, copiii își vor adresa câte 10 întrebări referitoare la materialul din care poate fi
confecționat obiectul respectiv, pentru a-l identifica.
După identificarea jucăriei sau a obiectului preferat se va trece la corelarea dintre
materialele necesare pentru realizarea acelui obiect și a resurselor necesare din care sunt
produse.
În grupe de câte 3-5 copii (care au folosit aceleași materiale) vor realiza o jucărie din
materialele reciclabile disponibile.
Scrisoarea de mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru darurile naturii – realizată
individual de către fiecare copil.
I. Titlul activității
Resursele naturale sunt bucuriile noastre din fiecare zi
II. Scop
Valorificarea resurselor mediului de către copii
III. Obiective
Să asocieze corect resursele folosite în confecționarea anumitor materiale.
Să-și exprime recunoștința față de Dumnezeu printr-o scrisoare pentru toate darurile primite
de la natură.
Să identifice riscurile exploatării necontrolate a resurselor naturale.
V. Durata
60 de minute
VI. Activități
Se citeşte şi se discută textul-suport.
Copiii vor desena individual cel mai prețios lucru (obiect, jucărie) cu excepția
plantelor, animalelor.
În perechi, copiii își vor adresa câte 10 întrebări referitoare la materialul din care
poate fi confecționat obiectul respectiv, pentru a-l identifica.
După identificarea jucăriei sau a obiectului preferat se va trece la corelarea dintre
materialele necesare pentru realizarea acelui obiect și a resurselor necesare din care
sunt produse.
În grupe de câte 3-5 copii (care au folosit aceleași materiale) vor realiza o jucărie din
materialele reciclabile disponibile.
Scrisoarea de mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru darurile naturii – realizată
individual de către fiecare copil.
CLASA: a VI-a
Numărul lecţiei conform orarului: lecţia a III
Durata lecţiei: 45 minute
Capitolul : Numere întregi
Subiectul lecţiei: Numere întregi
Tipul lecţiei: Lecţie de sinteză integrativă
COMPETENŢE SPECIFICE:
- Scrierea , compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axă a numerelor întregi.
- Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate
- Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere
întregi şi rezolvarea ecuaţiilor
- Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii simple prin prezentarea unor exemple
Resurse materiale: caietul elevului, fişe de lucru, manualul , culegerea de exerciţii, tabla
Anexa nr.3
Tema de acasă: FIŞĂ DE LUCRU
I.
1. Fie mulţimea A={-7; 12; +77; -77; 0}. Numiţi elementele mulţimilor: A∩N, A∩Z, A-N,
A-Z. Puneţi elementele în ordine crescătoare.
2. Numiţi:
a) cel mai mic număr întreg de trei cifre diferite
b) cel mai mare număr întreg negativ de trei cifre diferite.
3. Fie mulţimea A={17; -9; -22; +14; 0}. Calculaţi suma şi produsul elementelor lui A.
4. Câte numere negative conţine mulţimea M={xZ/ x-4}?
5. Scrieţi rezultatul:
a). -5+7; -7+5; b). (-5)∙(-7); (-5)∙4; c). (-1)5; (-1)2010.
II.
1. Calculaţi:
a) (-2+19-9)-(-13-8+12)= ; (-5)(-2)-(-3)(-5)=;
b) (-16+3∙5-10∙10):(16-17+3)=; (-4)∙{-5-[(-1)∙(-2)-(-6)+(-8)]∙[(-3)∙(-7)+(-3)∙(+5)]}=
c) -5-(-5)5:(-5)3=; (-2)2(-2)4+(-2)5(-2)=
d) 3-6+9-12+...+87-90=;
e)
2. Fie numărul a=[(-18+20)3+(-2)4]∙(-1)6. Calculaţi opusul lui a.
3.Să se determine mulţimile:
ab
Anexa nr.1
a+b
-6
-3 2 4
-14 -28
14 28
a:b
a-b
-32 -4 -2 1
-25
-15 28 15
Fie numărul a = [(-18+20)3+(-2)4]∙(-1)6. Calculaţi opusul lui.
a)
7o+
56- 12
43
2 +2 34 …..
3- 4… ….
2 ..
1
…
.
b)
+ _ + _ + _ + =
23 41 20 10 34 75 44 38 ?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a III-a
Muzicienii
1. Rezolvaţi problema rimată apoi cântaţi un cântec potrivit conţinutului problemei,
dirijând.
Veselie mare
În grădină-i veselie,
Se mărită-o iasomie,
Florile perechi tot vin,
Să se distreze din plin:
Trei perechi de viorele,
Cinci perechi de albăstrele,
Opt perechi de bujorei
Şi şase de ghiocei,
Cinci perechi de gălbenele
Şi-ncă nouă de lalele.
Şi mai vin şi trei zambile
Căci tot erau în grădină.
Se gândeşte o albină:
,,Câte flori joacă-n grădină?”
1. Într-o zi, două roiuri, unul de 14 560 albine şi altul de 23 570 albine, au invadat un stup
unde mai erau 9 789 albine. Câte albine sunt acum în stup? După o bătălie lungă, 18 278
de albine au fost alungate. Câte au mai rămas?
2. Într-o zi, alungate de ploaie, 34 579 furnici s-au instalat într-un alt furnicar, unde mai
erau, deja, 56 834 furnici.Câte furnici sunt acum în furnicar?
3. Într-o brutărie se vând: batoane de 120 g, franzele de 250 g, pâine intermediară de 500
g şi pâine la tavă de 400 g. Mihai iese din brutărie cu 1 kg şi 500 g de produse. Ce a
cumpărat el? Găseşte toate răspunsurile posibile.
4. Calculează:
10 912 : 32 =12 975 : 15 =104 192 : 16 =99 400 : 28 =
93 060 : 66 =7 524 : 22 =227 900 : 86 =358 920 : 18 =
1. Un cal mănâncă 8 kg de orz pe zi. Un tăran are 4 cai şi o rezervă de 260 kg de orz.
Câte zile îşi poate hrăni tăranul caii cu orzul pe care-l are?
5. Într-un butoi sunt 1 hl, 2 dal şi 8 l de vin. Acest vin contine şi 9 l de drojdie, care nu se
poate bea. Câte sticle de un litru se pot umple cu vinul bun de băut din butoi?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
1. Calculaţi:
a. 24⋅7+12⋅2
b. 34−5⋅4
c. 25⋅25
d. 123⋅8+123⋅2
e. 65⋅65−45⋅45
2. Un muncitor are un salariu de 655 euro. In aceeaşi lună pentru ore suplimentare mai
primeşte suma de 234 de euro şi cheltuieşte 739 de euro. Ce sumă a economisit?
3. Calculaţi:
a. 12⋅(123−23−70)
b. 12+23+289+8+11+17
c. 321:3+42+:6+42: 7
d. 576:24−24
e. 6754⋅100−100⋅6754⋅10
f. 65⋅65−45⋅45
4. Suma a 3 numere naturale este 100. Dacă primul număr este 4, iar al doilea este de 9
ori mai mare, cât este al treilea număr?
5. Media aritmetică a unor numere se obţine împărţind suma numerelor la câte numere
avem. Media aritmetică se foloseşte indeosebi pentru a calcula media semestrială la
anumite discipline.
Comparaţi media aritmetică a numerelor 29 şi 37 cu media aritmetică a numerelor 13 şi
53.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
2. Pentru a trece cu bacul şoferii a trei autoturisme trebuie să plătească în total 57 de lei.
Câţi lei trebuie să plătească în total şoferii a zece autoturisme pentru a trece cu bacul?
3. Elena are la matematică doua note de 7 şi una de 9. Ce nota i-ar mai trebui ca să-i iasa
media 8?
4. Media aritmetică a două numere este 20. Unul dintre ele este 14. Calculaţi celălalt
număr.
6. Din 3 tone de sfeclă se obţine 396 kg de zahăr. Din câte tone de sfeclă de obţin 3960
kg de zahăr.
7. Din 30 tone de sfelcă se obţin 3960 kg de zahăr. Ce cantitate de zahăr se obţine din 45t
de sfeclă?
8. Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dacă pană la destinaţie mai circulă încă 3
ore cu aceeaşi viteză, ce distanţă a parcurs in total?
Fişa de lucru – Matematică: liceu
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Educaţia remedială
2.1. TEMA: Pentru ce învăţ? (text-suport din literatura pentru copii şi tineret, la
alegere)
II. Scop
Identificarea motivelor care îi determină pe copii să înveţe şi cultivarea unei atitudini
pozitive faţă de învăţătură.
III. Obiective
Identificarea factorilor motivaţionali în procesul învăţării.
Conştientizarea rolului învăţământului în viaţa fiecăruia.
Elaborarea unei strategii de implementare a programului de prevenire a fenomenului de
părăsire a şcolii.
Dezvoltarea unor competenţe sau deprinderi
VII. Activităţi
Se prezintă rolul şi importanţa învăţării, prin raportare la un fragment din Amintiri
din copilărie, de Ion Creangă.
Edificarea şi evidenţierea motivelor pentru care copiii învaţă, folosindu-se exemple
(pentru a fi cel mai bun, pentru a-i face mândri pe părinţi).
Rezolvarea unei fişe de lucru din care să se evidenţieze aspectele motivaţionale ale
fiecărui elev privind învăţarea.
Alcătuirea unui clasament al motivelor de către fiecare copil.
Organizare în grupe de câte 3-4 elevi pentru completarea clasamentelor.
Alcătuirea unui clasament comun.
Vizionarea unui filmuleţ motivaţional, de pe internet, la alegerea profesorului.
Competente specifice:
-sa realizeze corect sub forma de desen,corpurile geometrice studiate (prisma, piramida, trunchi
de piramida)
-sa enunte formulele ariilor,volumelor si elementelor specific fiecarui corp geometric in parte
-sa enunte proprietatile si elementele corpurilor geometrice studiate
-sa transpuna formulele si proprietatile studiate in problem de geometrie aplicate in viata
cotidiana.
Strategii didactice:
Metode si procedee: Conversatia,explicatia,problematizarea,exercitiul,algoritmizarea
Mijloace de invatamant: Tabla,creta,culegere Editura Paralela 45,Culegere Editura Art, Fisa de
lucru,cub confectionat
Forme de organizare : frontala, individuala
Desfăşurarea lecţiei
FISA DE LUCRU
D’’ C’
O’’
A’” B’”
D C
O
M
A B
65-23=
a+21=5
6
32+b=75
12+21=
c+32=47
c-24=75 31-12=
45+23=
78-66=
45-21= 78+11=
1. Efectuează operaţiile:
2. Calculează şi completează:
4. Găseşte vârsta!
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a IV-a
1. Cu lichidul din 10 sticle şi o damingeanǎ pot umple primul butoi?
20 l 3l 100 l 80 l
2. Doi viţei cântăresc cât o vacă, iar 2 vaci cântăresc cât un urs.
Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată:
- 6 viţei cântǎresc cât un urs; - un urs cântǎreşte cât 4 vaci; - 4 viţei cântǎresc cât un
urs.
4. Ajută-i pe Shaggy, Velma, Fred, Daphne şi Scooby să descifreze un nou mister din
Arizona, SUA, găsind multiplii şi submultiplii metrului. Găseşte şi colorează în tabelul de
mai jos metrul cu culoarea roşie,multiplii lui cu culoarea galbenă, iar submultiplii cu culoarea
albastră.
A F M G R S S M C D I L I F R E C
M E I O J N R R E E R T L Z E A E
E N L P K E E S N C F E I R R S N
R T I R I D W D T A D S T E T D T
R R M D L D E C I M E T R U L F I
U I E S O W D T M E K F U S N G L
M E T R U L S D E T L Z L D B H I
I U R I L K A W T R O H R F V J T
O M U I I I X K R U P G R G C K R
O R L L T L Y I U L I F D D X L U
C D E F K I M F L L Z F F D X O L
H E C T O M E T R U L A E G R H I
C D U G R A M I L I L I T R U L E
E R T Z U I K I L O M E T R U L R
2. În vacantă, Tudor a împrumutat de la bibliotecă cele două volume ale unui roman de Jules
Verne. Primul volum are 256 pagini, iar al doilea 224 pagini. Dacă Tudor citeşte în medie
câte 25 pagini pe zi, câte pagini va mai avea de citit după 15 zile?
3. Un pomicultor a recoltat de la 3 meri următoarele cantităti de mere: 435 kg, 610 kg, 283
kg. Merele se pun în lăzi, iar în fiecare ladă încap câte 26 kg de mere. Câte lăzi vor putea fi
umplute cu mere dacă:
a) cei trei pomi sunt de acelaşi soi;
b) cei trei pomi sunt de varietăti diferite;
c) numai doi dintre cei trei pomi sunt de acelaşi soi.
Ţinând cont de faptul că pomicultorul nu va amesteca merele de sortimente diferite, câte
kilograme de mere vor rămâne în fiecare situatie?
4. Un tren pentru navetişti se compune din 8 vagoane. El poate transporta 1 424 călători
aşezaţi şi 2 640 de călători în total. Calculează:
a) numărul de locuri dintr-un vagon;
b) numărul de călători care încap, în medie, într-un vagon.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a
1. În timpul mişiunii Apollo XVI, în 1972, doi cosmonauti au rămas pe Lună 3 zile 2 ore 59
de minute şi 30 de secunde. Calculează în secunde durata sederii lor pe Lună.
2. Câstigătorul unei curse cicliste a parcurs traseul în 49 min şi 53 s. Pe jos, Costel a parcurs
traseul într-un interval triplu de timp. Exprimă în ore, minute şi secunde timpul de parcurgere
a traseului de către Costel.
3. Andrei, Tudor, Alexandru şi Ticu fac o cursă ciclistă. Andrei a parcurs traseul în 2 h 45
min şi 33 s. Tudor a mers cu 37 min 49 s mai mult decât Andrei. Alexandru a parcurs traseul
în 50 min 15 s mai putin decât Andrei şi Ticu a mers triplul timpului lui Alexandru.
Calculează durata traseului pentru Tudor, Alexandru şi Ticu.
4. La sfârşitul săptămânii, elevii unei scoli din Suceava au făcut o excurşie la Iaşi. Ei şi-au
organizat timpul după graficul următor :ştiind că plecarea a avut loc la 7 h 30 min, drumul
dus a durat 2 h şi 25 min, masa a durat 1 h 45 min, iar drumul întors, 2 h 50 min, calculează:
durata întregii excursii;
durata vizitelor;
durata drumului dus-întors;
ora de sosire la întoarcere, la Suceava.
5. Paul observă că ceasul său avansează cu 45 de secunde în 8 ore. Andrei îi spune că, la
sfârşitul zilei ceasul va avea un avans de 2 minute. Are dreptate Andrei ?
1. Calculaţi:
a. 2+[(25⋅3)+4]
b. 2⋅(60⋅15): 2
c. (60⋅15)−(800:25)
d. [124−(47+33)]
e. (81+12)⋅(5⋅2)
f. 27−[(10+7)−15:3]+28
4. Calculaţi:
a. 12+5⋅8+14⋅17−725: 5+12⋅12
b. 24001−240⋅250+645⋅16
c. (17+23):10+2+4⋅[12−3⋅(123 :3−4)−12]+75
5. Un litru de benzină costă in medie aproximativ 6 lei. Cat costă 15 litri de benzină? Dar 75
de litri?
6. Un BMW consumă in medie 14 litri de benzină la 100 km, iar o DACIA LODGY consumă
in medie 5 litri la 100km. Cat a consumat fiecare maşină după ce au parcurs 700km? Dar
1200km?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
3. Diferenţa dintre vârsta mamei şi vârsta fiicei este de 25 de ani, iar suma vârstelor lor este
de 55 de ani. Ce vârstă are fiecare?
4. Suma a doua numere este 35, iar diferenţa lor este 5. Aflaţi produsul lor.
5. Mihai are de două ori vârsta lui Alin şi Alin are de trei ori vârsta lui Paul. Dacă Paul are
vârsta de 4 ani, atunci Mihai are .....ani.
Fişa de lucru – Matematică: liceu
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
„Pământul este planeta care oferă condiții prielnice de viață: apa, aerul, solul.
Chiar dacă pe planeta noastră sunt diferite tipuri de climă, se poate vorbi de un
echilibru în natură, de existența unor animale și plante adaptate la condițiile de
mediu.
De-a lungul timpului omul s-a adaptat la condițiile oferite de mediul
înconjurător. Constatând că uneori condițiile din natură se schimbă, omul și-a
construit adăposturi care îl apără de capriciile vremii, de temperaturile scăzute, de
ploile reci și torențiale sau de arșița soarelui. Pentru a străbate distanțe mari a
inventat mijloace de transport ingenioase pentru a se deplasa rapid pe uscat, ape și
prin aer.
Totodată omul și-a diversificat alimentația, și-a încălzit locuința, a decoperit
medicamente pentru tratarea bolilor.
Toate aceste activități pot avea și influențe negative asupra mediului. Deseori
aflăm pe diferite căi de influențele negative ale omului asupra mediului înconjurător:
tăierea pădurilor, vânarea animalelor sălbatice, eliberarea în atmosferă a gazelor
toxice rezultate din activitățile industriale, poluarea cu deșeuri menajere a apelor și
pădurilor.
Pentru a evita pe viitor unele dezastre naturale prin distrugerea mediului
înconjurător este nevoie să cunoaștem și să respectăm regulile de protecție a mediului
înconjurător, astfel încât transformările care se petrec periodic să fie în folosul tuturor
viețuitoarelor. Pentru aceasta trebuie să alegem și să susținem totdeauna acțiunile
pozitive și benefice mediului înconjurător.”
Cerinţe:
1. Cititi cu atenție textul de mai sus.
a) Precizați în scris modificările ce survin în urma poluării mediului; activitățile
omului pot modifica mediul înconjurător; în mediul înconjurător se petrec
modificări ale temperaturii aerului; prin poluare se pot modifica sau distruge
calitatea aerului și apei, fertilitatea solului, vegetația, viețuitoarele.
b) Enumerați patru acțiuni pozitive ale omului care pot modifica mediul
înconjurător.
c) Enumerați patru acțiuni negative ale omului care pun în pericol mediul;
2. Activități pe echipă;
a) Prietenii naturii (ecologiștii); se poate face o scurtă ieşire în curte. Observați
și notați ceea ce se întâmplă în acel ecosistem. Acționați, dacă este cazul, prin
strângerea obiectelor aruncate (stlicle goale, doze, materiale plastice etc.) –
ecologizare.
b) Plantați, împreună cu părinţii, câțiva pomi în curtea Bisericii/ şcolii etc.
Pământul este planeta care oferă condiții prielnice de viață: apa, aerul, solul. Chiar dacă pe
planeta noastră sunt diferite tipuri de climă, se poate vorbi de un echilibru în natură, de
existența unor animale și plante adaptate la condițiile de mediu.
De-a lungul timpului omul s-a adaptat la condițiile oferite de mediul înconjurător. Constatând
că uneori condițiile din natură se schimbă, omul și-a construit adăposturi care îl apără de
capriciile vremii, de temperaturile scăzute, de ploile reci și torențiale sau de arșița soarelui.
Pentru a străbate distanțe mari a inventat mijloace de transport ingenioase pentru a se deplasa
rapid pe uscat, ape și prin aer.
Totodată omul și-a diversificat alimentația, și-a încălzit locuința, a decoperit medicamente
pentru tratarea bolilor.
Toate aceste activități pot avea și influențe negative asupra mediului. Deseori aflăm pe
diferite căi de influențele negative ale omului asupra mediului înconjurător: tăierea pădurilor,
vânarea animalelor sălbatice, eliberarea în atmosferă a gazelor toxice rezultate din activitățile
industriale, poluarea cu deșeuri menajere a apelor și pădurilor.
Pentru a evita pe viitor unele dezastre naturale prin distrugerea mediului înconjurător este
nevoie să cunoaștem și să respectăm regulile de protecție a mediului înconjurător, astfel încât
transformările care se petrec periodic să fie în folosul tuturor viețuitoarelor. Pentru aceasta
trebuie să alegem și să susținem totdeauna acțiunile pozitive și benefice mediului înconjurător
3. Cititi cu atenție textul de mai sus.
a) Precizați în scris modificările ce survin în urma poluării mediului; activitățile
omului pot modifica mediul înconjurător; în mediul înconjurător se petrec
modificări ale temperaturii aerului; prin poluare se pot modifica sau distruge
calitatea aerului și apei, fertilitatea solului, vegetația, viețuitoarele.
b) Enumerați patru acțiuni pozitive ale omului care pot modifica mediul înconjurător.
c) Enumerați patru acțiuni negative ale omului care pun în pericol mediul;
4. Activități pe echipă;
d) Prietenii naturii (ecologiștii); se poate face o scurtă ieşire în curte. Observați și
notați ceea ce se întâmplă în acel ecosistem. Acționați, dacă este cazul, prin
strângerea obiectelor aruncate (stlicle goale, doze, materiale plastice etc.) –
ecologizare.
e) Plantați câțiva pomi pe margine unui râu/lac, etc.
Resurse: saci de plastic, mănuși unică folosință, hârleț, pomi, apă.
Evaluare: ecologizarea zonei; plantarea pomilor
Subcompetențe:
Consolidarea și evaluarea cunoștințelor la matematică.
Operarea cu termenii specifici limbajului matematic.
Obiective operaționale:
O1 – Să conștientizeze rolul matematicii în viața cotidiană;
O2 - Să dezvolte gîndirea critică și creatoare prin rezolvarea diferitor probleme distractive;
O3 – Să aplice cunoștințele acumulate în diverse situații problemă.
Strategii didactice:
Metode și procedee: Salutul, joc intelectual, discuții, interogarea orală, observația,
creativitatea, problemtizarea, experimentul, acrostihul, experimentul.
Forme de organizare: Frontal, independent, în perechi, în grup.
Mijloace didactice: Calculatorul, proiectorul, prezentare Power Point, Foi A4, A2,
carioci, creioane colorate, harta contur a lumii, bol transparent.
Metode de evaluare: observarea, manifestarea publică, aprecierea verbală, diplome de
participare.
A învăța înseamnă să cunoști de la o zi la alta cît mai multe despre lucrurile, ființele,
fenomenele lumii care ne înconjoară. Fiecare din noi a început a cunoaște lumea de cînd s-a
născut, de cînd a început să facă primii pași... Dorința de a cunoaște, de a ști, de a învăța, o
posedă fiecare din voi, asta ați simțit-o din prima zi de școală. Toate cunoștințele le-ați
descoperit la școală. Aici ați putut răspunde la întrebarea: „de ce învăț?”, pentru că aici este
locul unde se aprinde lumina minții.
Astăzi ne-am adunat aici, la școală, pentru a fi martorii active ai unei frumoase
competiții distractive între 2 echipe. Suntem prezenți la concursul “PUZZLE
MATEMATIC”, unde elevii claselor a VIII-A și a VIII-B, vor încerca să-și demonstreze
cunoștințele matematice și ingeniozitatea.
Vă spun bun găsit stimați profesori și dragi elevi.
Pînă a începe concursul
Vă prezint întîi de toate
Juriul – Făcătorul de dreptate!
(se prezintă juriul)
Probele concursului:
1. Puzzle
2. Înviorarea
3. Agerimea minții
4. Contra cronometru
5. Rebus matematic
6. Cel mai ingenios
7. O poveste matematică
8. Simțul artistic
9. Acrostih matematic
Și acum într-un ceas bun să începem activitatea cu SUCCES!
Pentru a vă da seama cît de importantă este matemtica în viața cotidiană, doresc să vă
surprind cu nişte curiozităţi despre lumea în care trăim.
Unele dintre statisticele de mai jos vi se vor părea amuzante în timp ce altele sunt cît
se poate de serioase. Absolut toate sunt menite, însă, să ne arate cît de puţine lucruri
cunoaştem despre lumea care ne înconjoară.
1. Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp de o oră, numărul bacteriilor din urechea
voastră va creşte de cel puţin 700 de ori.
2. O persoană are în medie 1460 de vise pe an.
3. Aproximativ 6000 de fulgere lovesc Pămîntul în fiecare minut.
4. Un singur avion Boeing 767 este format din nu mai puţin de 3100000 de piese
diferite.
5. Un sfert dintre oasele unui organizm uman se află în picioare.
6. Un om uită, în medie, circa 80% din tot ceea ce a învăţat într-o zi.
7. Durata zborului unui fulg de zăpadă de la nori pînă pe suprafaţa pămîntului este de
cel puţin o oră.
8. Ştiţi cîte emailuri se trimit zilnic în toată lumea? Peste 35 de miliarde...
9. Marea piramidă a lui Keops conţine suficientă piatră încît să poată fi construit un zid înalt
de 50 centimetri care să înconjoare planeta la Ecuator.
Proba 1: PUZZLE
Fiecare echipă are de rezolvat un puzzle. Vor primi în plic un set de piese, decupate
dintr-o foaie de hîrtie pe care este scris un citat despre matematică, din care vor trebui să
recompună citatul.
Timp de lucru 2 minute. Maxim 10 puncte.
1. Matematica este nici mai mult, nici mai puțin, decît partea exactă a gîndirii
noastre.
2. Matematica este un joc după anumite reguli simple cu semne fără înțeles pe hîrtie.
Proba 2: ÎNVIOAREA
Ghicitori pentru concurenți. Se invită un elev din sală care va extrage cîte un bilețel
din bol, pe bilețel fiind scisă o ghicitoare, răspunde echipa care prima știe răspunsul.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
1. Cine-mi spune dintr-o dată
Cîte colțuri are-o roată?
(zero)
2. Roaba care-o împingi într-una
Cîte roți ea are?
(una)
3. Cartea ce-o păstrezi ca nouă
Cîte scoarțe are?
(două)
4. Tricicleta lui Andrei
Cîte roți învîrte?
(trei)
5. De-l primești din întîmplare
Este o rușine mare
Chiar de nu poți sta pe el
Zici că e un scăunel
(patru)
6. În mănușă sau ciorap
Cîte degete încap?
(cinci)
7. Cîte, oare mici picioare
Harnica albină are?
(șase)
8. Cîte stele lucitoare
Strălucesc în Carul Mare?
(Șapte)
Sunt legate împreună 14 baloane umflate, fiecare balon conține o întrebare surpriză.
Fiecare echipă sparge cîte un balon și răspunde la întrebare.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct.
1. Cîte fructe poate mînca un copil pe nemîncate? ( unu)
2. Cum se poate să scoți 10 din 10 și să rămînă tot 10? ( manușile de pe mîini)
3. Doina are 7 ani. Cristina - 5ani. Cu cît va fi mai mare Doina decît Cristina peste 10 ani?
(2 ani)
4. Cristian are 2 frați și 2 surori. Cîți frați are Ina, sora lui? (3 frați)
5. Care an durează o singură zi? (Anul Nou)
6. Denis are 12 ani. Cîte zile de naștere are? ( una)
O fetiță mergea spre casă cu un coșuleț în care se aflau 2 boboci de gîscă 2 boboci de rață.
Cîte picioare mergeau spre casă? (2)
7. O orchestră formată din 8 muzicanți cîntă o melodie în 4 minute. În cîte minute vor cînta
aceeași melodie o orchestră din 6 muzicanți? ( 4 minute)
8. Ana e mai mare decît sora mea cu 7 ani. Cîți ani avea Ana cînd s-a născut sora mea? (7
ani)
9. O casă are 4 camere. Dintr-o cameră s-au făcut 2 camere. Cîte camere are casa? ( 5
camere)
10. Într-o încăpere ard 7 lumînări. Trei s-au stins. Cîte lumînări au rămas ? ( 7)
11. Ce fel de multime este mulțimea maeștrilor de șah, care au vîrsta de 3 ani.( mulțime
vidă).
12. Doi tați și doi feciori au cumpărat 3 portocale. Cum le-au împărțit, astfel încît fiecare a
mîncat cite una. (inițial a fost bunicul, tata și feciorul)
13. Un gospodar are 8 găini: 3 albe, 4 porumbace și una neagră, cite găini pot afirma că între
celelalte găini este o găină de aceeași culoare. (nici una – găinile nu vorbesc).
Rebusul 1:
1 O C N G R U E N T E
2 I B S E C T O A R E
3 D A I G O N A L Ă
4 I D A M E T R U
5 C E R C
6 P Ă T R A T
7 P A R A L E L O G R A M
8 E C H I L A T E R A L
9 O R T O C E N T R U
Rebusul 2:
1 U N G H I
2 D R E P T
3 R A P O R T O R
4 M E D I A N Ă
5 I S O S C E L
6 O B T U Z
7 T R I U N G H I
8 A L U N G I T
9 T R A P E Z
Indiferent de punctajul acumulat, ambele echipe s-au descurcat foarte bine, sper că v-a
plăcut.
Și acum la încheere
Vă rugăm să nu uitați
Sfatu-mi și povața
Matematica - nvățați
Că v-o cere viața.
ANEXE
2. Ghicitoare matematicǎ:
Cireşele s-au copt, perechi-perechi,
Am două şi-încă două la urechi,
Dar una dintre ele, cea mai mare,
I-o dau acuma dragei surioare ...
Câte cireşe mi-au rămas? Ştii oare?
98 – 46 = 14 + 15 =
38 – 22 =
40 + 60 =
50 50
100
100
75 75
Victor Marian
1. Dacă se măreşte de 7 ori jumătatea unui număr se obţine 63. Care este acel număr?
4. Dacă din suma tuturor punctelor de pe feţele unui zar se ia cel mai mare număr par de o
cifră, se obţine…
a) 10 b) 13 c) 12 d) 11
5. Adrian a primit o sumă de bani cuprinsă între 90 şi 95 de lei. Cât a primit, ştiind că după ce
a cheltuit 50 de lei i-au mai rămas 43 de lei ?
a) 91 b) 92 c) 93 d) 94
8. Calculează a+b+c ştiind că: a este 28, b este jumătatea lui a, iar c de două ori mai mare
decât b.
a) 70 b) 56 c) 14 d) 28
9. Mama are 28 de ani. Fiul are de 4 ori mai puţini ani. Cu câţi ani are mama mai mult decât
fiul?
10. Albinuta Maia nu găseşte numerele care se împart la 3 şi la 8. Ajut-o, colorând florile
corespunzătoare.
( - ) X = 36
X + = 20
1. Un tatǎ lasǎ un teren celor patru bǎieţi, de forma din figurǎ. Bǎieţii vor sǎ-l
împartǎ în mod egal, dar sǎ aibǎ fiecare parte forma terenului întreg. Cum se poate
împǎrţi?
2. Un lanţ de fântânǎ s-a rupt în cinci bucǎţi de câte patru inele. Cum trebuie
procedat pentru a avea cât mai puţine lipituri?
3. Mingea cǎlǎtoare
Un elev formuleazǎ o întrebare care sǎ conţinǎ noţiuni de geometrie şi aruncǎ mingea
spre un coleg. Acesta prinde mingea şi rǎspunde la întrebare, apoi formuleazǎ altǎ
întrebare şi aruncǎ mingea mai departe. Mingea va ,,cǎlǎtori” prin clasǎ.
- linie frantǎ închisǎ;
- poligon cu trei laturi;
- poligon cu patru laturi;
- patrulater cu toate laturile egale;
- patrulater cu laturile egale şi paralele douǎ câte douǎ.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
1. Completează:
a) 295 cm = 2 m 9 ... 5 ... b) 347 cm = ... m ... dm ... cm
648 cm = 6 ... 4 ... 8 ... 806 cm = ... m ... cm
705 cm = 7 ... 0 ... 5 ... 450 cm = ... m ... dm
c) 568 cm = ... m ... cm d) 540 cm = ... ...
275 cm = ... dm ... cm 485 cm = ... ... ...
306 cm = ... m ... cm 708 cm = ... ...
5. Un parchetar are sase baghete de lemn cu următoarele lungimi: 210 cm; 450 cm; 430 cm; 2
300 mm; 1 m şi 80 cm; 1 m şi 900 mm. Pe care trebuie să le aleagă pentru a face o baghetă de
8 m şi jumătate?
6. Un tâmplar dispune de mai multe scânduri care au, fiecare, câte 3 m lungime. El vrea să
facă şase bucăţi de lemn cu următoarele dimensiuni: 1 m şi jumătate; 88 cm; 1 m şi 4 dm; 750
mm; 7 dm; 73 cm. Ce trebuie să facă pentru a utiliza cât mai putine scânduri?
8. Atunci când merge, Nicu face paşi cu lungimea între 60 cm şi 70 cm. Pentru a merge de-a
lungul curţii, el face 60 de paşi. Care ar fi lungimea curtii în m, dacă el ar face:
– numai paşi de 60 cm?
– numai paşi de 70 cm?
În realitate, curtea măsoară 40 m. Lungimea pasului lui Nicu este mai apropiată de 60 cm sau
de 70 cm?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a
Exerciţii: Transformă:
3 kg = ____hg= ____dag Calculează:
6 t = ____q= ____kg
14 g = ____dg= ____cg 500kg+4q=?q
2 dg = ____cg= ____mg 5g+3dg=?cg
4000 kg = ____q= ____t 2t+50hg=?kg
700 dag = ____hg= ___kg 3t+5q=?kg
8000 mg = ____cg= ____dg
900 g = ____dag= ____hg
1. Mihai este mai în vârstă decât Geanina cu 6 ani. Impreună au vârsta de 24 ani. Câţi ani are
fiecare?
2. Care este cifra în care se termină produsul 11・12・13? Dar produsul 13・14・15・16?
3. George stă pe facebook în medie 15 ore în 5 zile, iar Alin stă 42 ore în 2 săptămâni. Care
dintre cei doi stî mai mult pe facebook?
4. Două camioane au de transportat marfă din China până în România. Distanţa parcursă este
de 6300 km. Primul camion poate duce la un transport 40 de tone. Al doilea camion poate
duce la un transport de 2 ori mai puţin decât primul.
a. Dacă au de transportat fiecare 400 de tone de marfă, câte transporturi trebuie să facă primul
camion? Dar al doilea camion?
b. Dacă primul camion circulă cu viteza medie de 70 km/h ar parcurge toată distanţa în 3
zile?
c. Dacă al doilea camion cu viteza medie de 140 km/h ar parcurge toată distanţa în 2 zile?
5. Printr-un robinet curg în 7 minute 252 l de apă. Câtă apă curge, prin acelaşi robinet, în 28
de minute?
6. Intr-o clasă sunt 18 bănci. O bancă este liberă, într-o bancă stă un singur elev, iar în
celelalte stau câte doi elevi. Câţi elevi sunt în acea clasă?
7. Un tren accelerat parcurge 320 km în 4 ore. Dacă până la destinaţie mai circulă încă 3 ore
cu aceeaşi viteză, ce distanţă a parcurs în total?
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
2. Ionel, Mihai şi Răzvan fac intr-o zi trafic de 500 Mb pe telefonul mobil. Ştiind că Mihai
face de două ori mai mult trafic decat Ionel iar Răzvan cu 100 Mb mai mult decat Ionel, aflaţi
cat trafic a realizat fiecare.
3. La o florarie s-au adus 75 fire de trandafiri , de 25 de ori mai multe fire de garoafe, iar
crizanteme cât trandafiri şi garoafe la un loc. Câte fire de flori s-au adus în total?
4. Cinci copii au adunat împreună 465 kg de mere. Primul copil a adunat 65 kg, al doilea de 2
ori mai multe, iar următorii cantităţi reprezentate de numere consecutive pare. Câte kg de
mere a adunat fiecare din ultimii 3 copii ?
5. Peste 20 de ani vârsta unei persoane va fi de două ori mai mare decât vârsta pe care a avut-
o acum 5 ani. Ce vârstă are aceea persoană?
Fişa de lucru – Matematică: liceu
I. Calculați:
2x 5 x4 x2 4 x2 9 x 3 125
1. lim ; 2. lim ; 3. lim ; 4. lim ; 5. lim .
x 1 3 x 12 x 1 x 1 x 2 x2 x 3 2 x 6 x 5 x 5
x3 3x 3 x 7 x 2 2x x 2 3x 2
6. lim ; 7. lim ; 8. lim ; 9. lim ;
x 3 x 27
3 x 2 4x 8 x 2 x 2 4x 4 x 1 ( x 1)( x 2)
x2
x 2 2x | x 1 |2 3
x 2 23 x 1 x2 x 2
10. lim ; 11. lim ; 12. lim ; 13. lim ;
x 0 | x| x 1 x 1 x 1 ( x 1) 2 x 1 x 1
x 2 2x 6 x 2 2x 6 sin 2 5 x 1 cos x
14. lim ; 15. lim ; 16. lim ;
x 3 x 2 4x 3 x0 4x 2 x 0 2x 2
x3 2x 6 3x 3 4 x 1 x 2 2x 3 2 x 2 3x
25. lim ; 26. lim ; 27. lim ; 28. lim ;
x 5 x 3 x x 6 x 3 x 4 x 5x 3 x 5x 1
ln(1 e 2 x ) 1 x
29. lim ; 30. lim 2 ln(cos x) ; 31. lim ( x ) tgx ; 32. lim (1 x) tg ;
x x x 0 x x 3 x 1 2
3
1x
1
2 x 1
1
33. lim (cos x ) sec 2 x ; 34. lim x 2
e e ; 35. lim x 4 x 3 1 x 2 sin .
x
2
x x
x
4
x 2, x 2
II. Studiați continuitatea funcțiilor f : E R : 1) f(x) = 4 x 5 , în x = 0; 2) f(x) = ,
2 x, x 2
în x = 2;
x 2 36 1 2x
,x 6 ,x 0
3) f(x) = x 6 , în x = 6; 4) f ( x) 3x 2 1
12, x 6 4 x 2 1, x 0.
ÎNTÂLNIREA 3: PROFESOR – COPII
1. SECŢIUNEA TEORETICĂ
Educaţia remedială
nivelul însuşirii cunoştinţelor au fost atribuite intelectului sau aptitudinilor, reunite, conform
unei terminologii mai recente, sub titulatura diferenţe cognitive. Acestora li se adugă factorii
conativi, asociaţi şi ei cu rezultatele şcolare, generatori de diferenţe la nivelul atitudinilor,
motivaţiilor, respectiv interesului manifestat faţă de şcoală. Este vorba, aşadar, în cadrul
acestor factori, de o serie de trăsături de personalitate ale educabililor (anxietate,
hiperactivitate de exemplu), care par să joace un rol important în diferenţierile individuale
întâlnite în şcoală. (Cf. M. Reuchlin, 1991, p. 19, 75, 80)
Aceste particularităţi influenţează apariţia dificultăţilor de învăţare, manifestate mai
ales în domeniul randamentului şcolar. Cel mai adesea, dificultăţile de învăţare sunt legate de
insuccese repetate şi au influenţe nedorite în dezvoltarea personalităţii educabililor (lipsa de
încredere, pierderea motivaţiei pentru învăţare, teama de şcoală, agresivitatea, tăcerea,
izolarea etc.). Astfel de comportamente atrag după sine stigmatizarea de către colegi,
profesori, părinţi şi pot fi remediate prin terapii educaţionale şi comportamentale. Cercetările
au relevat faptul că dificultăţile de învăţare sunt cauzate şi de strategii de învăţare greşit
formate sau dobândite, de factori biologici, de procesele de predare, de condiţiile externe de
socializare etc. (Cf. H. Shaub, K.G. Zenke, 2001, p. 73).
În cunoaşterea educabilului este recomandat să ne raportăm la un subiect unic şi
concret. Sunt de evitat confuziile premature, fenomenul "etichetării", generalizările pripite în
omiterea unor opinii. Diagnosticul pedagogic stabileşte atât potenţialul valoros al dezvoltării
subiectului, cât şi structurile deficitare, iar printr-o investigaţie transversală globală,
completată de una longitudinală, putem stabili activităţile ce trebuie întreprinse, în funcţie de
evoluţia probabilă a subiectului, deci din perspectiva "zonei proxime" a dezvoltării (Vîgotski)
(Cf. I. Maciuc, 2000, p. 33).
Diferenţele individuale relativ stabile se manifestă şi în stilurile de învăţare: în toate
domeniile există mai multe strategii individuale de însuşire a cunoştinţelor. În consecinţă, o
singură metodă pedagogică nu poate fi eficientă pentru toţii educabilii, în aceeaşi măsură,
generând efecte diferite la copii care sunt diferiţi şi se manifestă ca atare. Aşadar, considerăm
că o atitudine pedagogică dezirabilă ar fi aceea care fixează obiective şi propune mai multe căi
de atingere a acestora. (Cf. M. Reuchlin, 1991, p. 11)
Se remarcă numeroase corelaţii, observate în mod regulat, între imaginea de sine şi
performanţele şcolare. Această imagine de sine, raportată la statutul de educabil, depinde, în
parte, de rezultatele şcolare obţinute, în general, de către copil şi care, se pare că influenţează
aşteptările sale ulterioare, potenţialele rezultate şi efortul la care elevul este dispus pentru a le
obţine.
Factorii genetici şi cei de mediu pot genera diferenţe individuale între educabili, cu
consecinţe asupra rezultatelor şcolare. Vorbim de o influenţă indirectă pe care aceşti factori o
pot avea asupra performanţelor şcolare ale educabililor, în urma acţiunii pe care o exercită
asupra caracteristicilor cognitive şi conative individuale ale acestora. Putem adăuga anumite
caracteristici culturale şi materiale ale căminului familial, caracteristici ale clasei sau şcolii
frecventate ş.a. (Cf. M. Reuchlin, 1991, p. 223-225).
III. Obiective
Să denumească activităţile preferate
Să numească abilităţile care-i ajută în realizarea activităţilor dorite
Să identifice abilităţile care ar putea să le dezvolte pentru a creşte performanţa în
activităţile lor
Să exemplifice activităţi la care întâmpină greutăţi
Să stabilească o bună colaborare cu colegul de bancă, asemănările şi deosebirile dintre
preferinţele lor
X. Durată 60 de min.
XI. Activităţi
Prezentarea unui film (la alegere, de pe internet) cu activităţi din diverse domenii
Discuţii referitoare la abilităţile necesare desfăşurării activităţilor vizionate
Precizarea activităţilor preferate pe flipchart
Completarea căsuţelor din fişa de lucru Ce mi-ar plăcea să fac cu activităţi
preferate
Confruntarea opţiunilor de fişă cu cele ale colegului şi stabilirea de asemănări şi
deosebiri
Prezentarea Pildei Talanţilor şi interpretarea ei.
XII. Rezultate aşteptate
Participarea activă şi afectivă a elevilor la activitate
Trezirea interesului elevilor pentru tema propusă
Realizarea unui feed – back eficient.
Înbunătăţirea relaţiilor inter-colegiale şi a respectului de sine.
Clasa: I
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe
Disciplina: Matematică
Subiectul: „Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100, fără trecere peste
ordin”
Tipul lecţiei: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor
Obiective operaţionale:
OO1 – să exerseze procedee de calcul oral şi scris ale operaţiilor de adunare şi scădere în
concentrul 0 – 100, fără trecere peste ordin;
OO2 – să stabilească termenul necunoscut în adunări şi scăderi date în concentrul 0 – 100;
OO3 – să compare două numere naturale pe baza criteriilor de comparaţie învăţate;
OO4 – să analizeze conţinutul unei probleme date;
OO5 – să compună după un exerciţiu dat o problemă cu o singură operaţie;
OPM6 – să aşeze corect în pagină exerciţiile şi problemele date;
OPM7 – să respecte regulile de igienă ale micului şcolar în timpul scrierii (poziţia corpului, a
mâinii, a capului, înclinaţia caietului;
OA1 – Stimularea interesului pentru rezolvarea de exerciţii şi probleme, folosind ca metodă
activ-participativă jocul;
OA2 – Formarea şi dezvoltarea spiritului de competiţie respectând regulile date.
Bibliografie:
Curriculum Naţional – Programa şcolară pentru clasa I, 2004;
Pacearcă, Ştefan, Mogoş Mariana, Matematică, manual pentru clasa I, Editura Aramis,
Bucureşti, 2006;
Molan, Vasile, prof. coordonator, Fişe de lucru, matematică, clasa I, Editura Tiparg,
Slatina, 2006;
Tiotioi, Ion, coordonator, Matematică. Exerciţii şi probleme, clasa I, Editura
Callasprint, Mangalia, 2005;
Singer, Mihaela, Taina numerelor. Teste pentru clasa I;
Maior, Aurel, Matematică distractivă, clasa I, Editura Aramis, Bucureşti, 1999.
Strategii didactice:
Metode, tehnici şi procedee: expunerea, explicaţia, exerciţiul, conversaţia, observarea,
munca independentă, problematizarea, jocul didactic, gândirea critică;
Mijloace de învăţământ: personajul Tic-Pitic, scrisoarea, tabela de marcaj, caietul de
matematică, fişe de muncă independentă, fişe de lucru pe echipe.
O
O
Sarcina nr. 7 (la tablă): Pe o etajeră sunt 25 căni. 2
Cad 13 căni. Câte căni au rămas? (anexa nr. 6) O
Sarcina nr. 8 (pe fişe): joc „Puzzle” (anexa nr. 7) O
-se verifică oral rezultatele obţinute; 5
-se notează punctajele obţinute pe tabela de marcaj
ANEXA NR.1
SCRISOARE
ANEXA NR.2
PROBLEME VESELE
1. Am pe masă-n farfurie 2.I-am dat surioarei mele
Două mere şi-o gutuie Numai patru bombonele
Tu acum dacă ştii Dacă două a mâncat
Câte fructe sunt? Să spui! Câte au rămas de fapt?
(2 +1=3) (4-2=2)
3.Trei raţe pe mal stăteau 4.Am în mână şapte prune
Două pe lac înotau Două le mănânc că-s bune
Împreună de le-am pune Cine poate să îmi spună
Câte raţe-ar fi? Ia spune! Câte prune am în mână?
(3+2=5) (7-2=5)
ANEXA NR. 4
CALCUL ORAL
M-am gândit la un număr mai mic decât 20….
Măreşte cu…..
Micşorează cu…..
Află suma numerelor 13 şi 30.
Află diferenţa numerelor 40 şi 20.
ANEXA NR. 3
4+ 3 = – 2= + 10= – 4= + 20=
ANEXA NR. 5
JOC:AJUTĂ PRINŢUL!
ANEXA NR. 7
JOC „PUZZLE
1. Calculează diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr scris cu două cifre în
cazurile când cifrele sunt:
a) distincte; b) identice; c) pare distincte; d) pare identice; d) impare distincte.
2. Suma a două cifre este 70, iar 3 este cifra zecilor primului număr şi a unităţilor
celui de-al doilea număr.
Care sunt numerele?
Verifică!
3. Diferenţa a două numere este 29. Dacă la aceasta adăugăm 37 obţinem primul
număr.
Care sunt cele două numere?
Matematică în versuri
1. Câre flori are Tomiţă?
Treizeci şi şase de flori
Se împart la şase surori.
Florina, bună fetiţă,
Îi dă fratelui Tomiţă
Jumătate din cât are,
Cu toate că ea-i mai mare.
Tomiţă îi mulţumeşte
Şi apoi le socoteşte,
Dar nu ştie înmulţirea
Nu ştie nici împărţirea.
În a treia voi sunteţi, ajutaţi-l, că puteţi!
2. Înlocuiţi literele cu cifre în adunările date. Găsiţi unde, este posibil, mai multe
variante.
MIMI+ SOLUTIA:M=3 HAI+ SOLUTIA: A=8
GILI I=2 ANA H=1
FETE L=5 LA I=2
G=6 HORA L=4
3. La fiecare 8 cireşe pe care le culege Nică, una o mănâncă, una o scapă în iarbă, iar
restul le pune în coş. După ce coboară din cireş, adună cireşele scăpate din cireş, adună
cirşele scăpate în iarbă şi le numără, în total 40.
Câte cireşe ar fi avut in coş dacă nu mânca şi nu scăpa în iarbă nicio cireaşă?
SOLUTIA: 40×8=320
R:320
4. Patru copii s-au aşezat în ordinea înălţimilor: Dan este între Iancu şi Matei, Matei
este mai scund decât Dan, dar mai înalt decât Nicu.
Cine este cel mai înalt?
A) Dan B) Matei C) Nicu D) Iancu
E)Iancu şi Dan au aceeaşi înalţime
R: D
5. Pisica mea are 7 ani şi cei doi pisoi ai ei au 2 ani şi respectiv 3 ani.
Peste câţi ani vârsta pisicii va fi egala cu suma vârstelor celor 2 pisoi?
SOLUTIA: peste 2 ani
7. Marius gaseşte 4 cutii. Prima conţine 1 kg de plumb, cea de-a doua 1000 g de fulgi,
cea de-a treia 1 kg de căpşuni şi cea de-a patra 1 kg de ceai.
Care este cutia cea mai grea?
R: sunt egale
***4**×7=6743*56
9. Care este suma cifrelor ce trebuie puse în locul semnelor de întrebare pentru ca
suma numerelor de pe linii, de pe coloane şi de pe diagonale să fie aceeaşi?
8 1 ?
3 ? 7
4 9 ?
SOLUŢIA: 5+6+2=13
R:13
10. În pătratul magic, suma numerelor din fiecare coloană, rând sau diagonală este
aceeaşi. În pătratul magic de mai jos, suma numerelor A, B, C este...
a) 30 b) 41 c) 14 d) 25 e) 32
16 3 A
C 10
B 4
A=11 C=5 B=9
A+B+C=25
R: 25
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a V-a
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
B
II. Intr-o baltă sunt 20 peşti mari şi mici. Când vine cocostârcul, de după fiecare
peşte mare se ascund 3 peştişori mici. Caţi peşti sunt de fiecare fel? (Justificati!)
III. Împărţire:
"Ia să-mi spui cât mai degrabă, tu, elevul Papă-Lapte,
De împarţi pe 12-n două, cât îţi dă, ia spune iute?"
"De obicei numai şase, dară uneori şi sapte!!!"
"Cum?...Adică da...Se poate...
Dacă-mi demonstrezi tu iute,
Eu te iert de nota proastă."
Cu o cretă ş-un burete plus, elevul Papă-Lapte
Opera şi-a demonstrat-o.
Zise-atuncea profesoara: "Bravo ţie, măi băiete!"
Şi elevul Papă-Lapte mândru e de nu se poate.
Incercati sa aflati cum a reusit Papa-Lapte sa ajunga la un astfel de rezultat.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VI-a
1. Transformaţi: 3. Calculaţi:
1000 mL =? L 400 hL +300 hL = ? kL
100 mL = ? dL 500 L +200 L = ? hL
10 daL = ? L 1000 mL + 700 dL = ? L
200 hL = ? L 430 L + 2 hL = ? daL
40 L = ? cL
2. Comparaţi: Ştiţi cum a reuşit coţofana să bea mustul din
l 200 cL.... 9 L ulcică?
5 kL…… 30 hL ...... 8 kL
13000 mL....13 L
130 L.....13 hL
230 L.......23 daL
200 cL.......20 L
4. Calculați volumul unui cub cu latura de 1000 5. Calculați volumul unui paralelipiped cu
cm. lungimea de 10 cm, lățimea de 5 cm și înălțimea
de 4 cm.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VII-a
1. Pe patul de moarte, un arab lasă moştenire celor trei fii ai săi 17 cămile. Primul va primi
jumătate, al doilea o treime, iar cel de-al treilea a noua parte. Cum se va efectua partajul?
Împărţirea pare dificilă ţinând cont că rapoartele 917, 317, 217 reprezintă trei numere
fracţionare.
La sfatul unui înţelept, cei trei moştenitori împrumută o cămilă şi împart astfel cele 18 cămile:
• primul ia 9218= cămile,
• al doilea 6318= cămile,
• iar al treilea 2918= cămile,
în total 9 + 6 + 2 = 17 cămile, iar ultima cămilă, a 18-a, o restituie proprietarului.
Toţi cei trei moştenitori sunt satisfăcuţi că au primit ceva mai mult decât le-a atribuit prin
testament părintele.
Puteţi explica de ce s-a ajuns la acest rezultat paradoxal ?
2. Un arab lasă moştenire celor trei fii ai săi 19 cămile. Conform testamentului ei trebuiau să
primească:
fiul cel mare o doime din moştenire, fiul mijlociu o pătrime din ea, iar fiul cel mic a cincea
parte.
Cum au împărţit moştenirea ?
3. Împărţiţi 29 de monede de aceeaşi valoare, la patru personae, astfel încât ele să primească
respectiv:
1/2, 1/5, 1/6, 1/10.
Fişa de lucru – Matematică distractivă: clasa a VIII-a
1. Calculaţi:
a. 1,2+ 5,6
b. 7,8+ 9,21
c. 123,2+ 0,02
d. 3−2,9
e. 5,67+ 4,33−5
f. 4+ 4,5+ 5,5
2. Preţul unui computer este de 402,4 euro. Cât vor costa 5 astfel de computere ?
3. 250 de foi dintr-o carte au grosimea de 15mm. Care este grosimea unei foi?
4. Calculaţi:
a. 2,2 : 2
b. 6,3: 0,3
c. 3 :2 2
d. 2 :3
e. 1,44 :1,2 169 :1,3−1,2
f. 6,25:0,25 0,3 :3
g. 123 3,81
h. 1,2⋅10
i. 2,3⋅1,4
j. 0,53
k. 12,5⋅75,8
l. 7,3⋅1,12−0,23
m. 5,7 :7,5
n. 12,45: 0,05
6. Biletele de film măsoară 7,5 cm. Ce lungime măsoară o rolă de 100 de bilete?
7. Preţul unui computer este de 402,4 euro. Cat vor costa 5 astfel de computere.
8. Preţul unui Iphone 5 64 GB este de 545 euro. Dacă preţul la abonament este cu 20% mai
ieftin. Calculaţi preţul telefonului la abonament.
9. 5 prieteni cumpără 5 bilete de avion cu destinaţia Paris. Pentru aceste bilete ei plătesc în
total suma de 1750,25 lei. Ce sumă de bani ar plăti dacă unul din prieteni ar lipsi?
3. Se consideră propoziţiile:
4. Se consideră propoziţiile:
8. Fie predicatele :
p(x):”x este multiplu de 2 mai mic decat 12, x∊N”
qx):”x este divizor al numărului 12, x ∊Z”
r(x):”-3≤x≤4, x ∊Z”.
Notăm cu A,B,C mulţimile de adevîr ale predicatelor p(x), q(x), r(x).
a) Să se determine mulţimile A,B,C.
b)Să se calculeze A∩B, A∩C, AUB∩C, A-B,B-C.
BIBLIOGRAFIE
Teologie
† DANIEL, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Lumina Botezului și bucuria familiei.
Lucrarea Bisericii în societate în anul 2011, Editura Basilica, București, 2012.
† DANIEL, patriarhul României, „Cooperarea dintre Familie, Școală și Biserică în actul
educațional”, în Biserica Ortodoxă Română, http://patriarhia.ro/cooperarea-dintre-
familie-%C5%9Ecoala-si-biserica-in-actul-educational-5292.html , la 10 iulie 2014.
† NICOLAE, mitropolitul Banatului, Pr. Prof. Dr. Grigorie MARCU, „Sărăcia și lupta
împotriva ei în perspectiva Evangheliei”, în Mitropolia Ardealului, XI (1966), nr. 1-3, pp.
1-22.
Augustin PĂUNOIU, „Educația și credința creștină”, în Lumina de duminică, 09 octombrie
2011, http://ziarullumina.ro/interviu/educatia-si-credinta-crestina , la 09 iulie 2014.
Gheorghe VLĂDUȚESCU, „Cunoaște-te pe tine însuți. Sf. Vasile cel Mare”, în Emilian
POPESCU, Adrian MARINESCU (coord.), Sf. Vasile cel Mare. Închinare la 1630 de ani,
Editura Basilica, București, 2009, pp. 449-459.
Ierom. Prof. Nicolae MLADIN, „Problema muncii în creștinism”, în Studii Teologice, I,
(1949), nr. 1-2, pp. 35-54.
Mitropolia Chișinău și a întregii Moldove, Ministerul Educației al Republicii Moldova, Școala
și Biserica. Parteneriat pentru educație, Chișinău, 2013;
PATRIARHIA ROMÂNĂ, Apostolat educațional. Ora de religie – cunoaștere și devenire
spirituală, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2010.
Pr. Dionisie STAMATOIU, „«Rugăciune și muncă» după Sf. Ap. Pavel”, în Mitropolia
Olteniei, XXXII (1981), nr. 4-6, pp. 237-244.
Pr. Dr. Ioan MIRCEA, Dicționar al Noului Testament, EIBMBOR, București, 1995.
Pr. Ioan G. COMAN, „Sf. Vasile cel Mare despre folosul culturii elene pentru educația
creștină”, în Emilian POPESCU, Adrian MARINESCU (coord.), Sf. Vasile cel Mare.
Închinare la 1630 de ani, Editura Basilica, București, 2009, pp. 417-449.
Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, „Învățătura creștină despre muncă”, în Studii Teologice,
revista Institutelor Teologice din Patriarhia Română, seria a II-a, anul V, ianuarie-
februarie 1953, pp.24-38.
Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAE, „Munca și proprietatea în Testamentul Nou” în Revista
Teologică, XVI (1926), nr. 8-10, pp. 315-321.
Pr. Vasile DOGARU, Pr. Neculai DORNEANU, Concordanța biblică tematică, Editura
Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000.
Prof. Radu ILAȘ, „Școala și educația creștină”, în Rost, nr. 34, decembrie 2005.
Teologie
***, Cum să educăm ortodox copilul. 300 de sfaturi înțelepte pentru părinți de la sfinți și
mari duhovnici, Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2012.
***, Cum să întemeiem o familie ortodoxă. 250 de sfaturi înțelepte pentru soți și soție de la
sfinți și mari duhovnici, Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2011.
***, Viața de familie, Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2009.
Dmitry SEMENIK, Cum să îmbunătățim relațiile cu părinții, Editura Sophia, Editura Cartea
Românească, București, 2012.
SF. IOAN GURĂ DE AUR, Despre preoţie, trad. Pr. Prof. D. Fecioru, Bucureşti, 1987.
Tatiana L. ȘIȘOVA, Probleme și dificultăți în educarea copiilor. Îndrumar pentru părinți,
Editura Sophia, Editura Cartea Românească, București, 2012
Sfânta Scriptură.
Educație Ecologică și de protecție a mediului. Ghid practic pentru cadrele didactice învățământ
primar, coordonator Adelina Iacob, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului
(www.edu.ro/dawnloads/educație_ecologică-română/Ed_eco-ghid_primar.pdf).
Gabriel Burlacu, Studii de Ecologie și de Protecția Mediului, Editura Paideia, București, 2010.
Stoica Preda Godeanu, Ecologie Aplicată, Editura Academiei Române, București, 2013.
Ovidiu Țuțuianu, Evaluarea și raportarea performanței de mediu. Indicatori de mediu, Editura
Agir, București, 2011.
Florina Bran, Ildiko Ioan, Globalizarea și Mediul, editura Universitară, București, 2009.
Ionel Popa, Eugeniu Alexandru Stere, Imperative și evoluții ale dezvoltării durabile, Editura
Electra, București 2010.
Cătălin Gheorghe Bologa, Dezvoltarea rurală durabilă în românia, Editura Prouniversitaria,
București, 2013.
Dimensiunea Managerială a conservării naturii, Editura Universitaria, București, 2009.
Mihai E. Șerban, Bioeconomia. Noua unire cu natura, Editura Universitaria, București, 2013.
Aurora Mihail, Mic Atlas de ecologie, Editura All atlas Școlar, București, 2007/2008.
Alexandra Vidu, Lucia-Maria Predețeanu, Ecologie. Suport didactic clasele III-IV, Editura Erc
Press, București, 2004,†AnastasiosYannoulatos, Ortodoxia şi problemele lumii
contemporane traducere de drd. Gabriel Mândrilă, pr. prof. dr. Constantin Coman, Editura
Bizantină, Bucureşti, 2003, 247 p.
Gândirea socială a Bisericii. Fundamente – documente – analize – perspective, volum realizat
de Ioan I. Icăjr şi Germano Marani, Editura Deisis, Sibiu, 2002, 615 p.
Protopopiatul ortodox român Sighet, Lumea – dar divin şi responsabilitate umană, Editura
Episcopiei Ortodoxe Române, a Maramureşului şi Sătmarului, Sighetu Marmaţiei, 2009,
240 p.
Rasmussen, Larry L., EarthCommunity, EarthEthics, WCC Publications, Geneva, 1996, 366 p.
Tanner, Klaus,DerlangeSchatten des Naturrechts. Eine fundamental – etischeUntersuchung,
Kohlhammer, 1993, 248 p.
Thunberg, Lars, Omul şi Cosmosul în viziunea Sfântului Maxim Mărturisitorul, traducere de
prof. dr. Remus Rus, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucureşti, 1999, 181 p.
Tratat de etică (ed. Peter Singer), traducere coordonată de prof. univ. dr. Vasile Boari şi Raluca
Mărincean, Editura Polirom, 2006, 605 p.
Zizioulas, Ioannis Creaţia ca Euharistie traducere de Caliopie Papacioc, Editura Bizantină,
Bucureşti, 1999, 92 p.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE, art. 3, în Monitorul Oficial al Românei, anul 179 (XXIII),
nr. 18, luni 10 ianuarie 2011