UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICÃ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Absolvent:
Ignat Lorin Bogdan

Coordonator ştiinţific:
Prof.Univ. Dr. Paul Ichim
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICÃ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN SPONDILOZA

CERVICO DORSO LOMBARÃ

Absolvent
Ignat Lorin Bogdan

Coordonator ştiinţific
Prof.Univ. Dr. Paul Ichim
 CUPRINS
CAP 2. NOTIUNI GENERALE DESPRE SPONDILOZA CDL ....... Error! Bookmark not
defined.
2.1. Definiţie .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
2.2. Etiologie .............................................................................. Error! Bookmark not defined.
2.3 Fiziopatologie ...................................................................... Error! Bookmark not defined.
2.4. Tabloul clinic ...................................................................... Error! Bookmark not defined.
CAP. I INTRODUCERE............................................................................................................. 4
1.1. Importanţa temei ................................................................................................................... 4

1.2 Motivaţia alegerii temei ......................................................................................................... 4

1.3 Ipoteza si scopul lucrării ........................................................................................................ 4

1.4. Sarcinile şi Obiectivele lucrării ............................................................................................. 5

CAP. II NOTIUNI GENERALE DESPRE SPONDILOZA CDL ................................................ 6

2.1. Definiţie ................................................................................................................................ 6

2.2. Etiologie ................................................................................................................................ 6

2.3. Fiziopatologie ....................................................................................................................... 7

2.4. Tabloul clinic ........................................................................................................................ 8

2.5. Evoluţie şi diagnostic. ....................................................................................................... 10

2.6. Tratament. ........................................................................................................................... 12

2.7 Recuperare ........................................................................................................................... 16

CAP. III ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII .............................................. 18

3.1 Organizarea şi desfăşurarea lucrării ..................................................................................... 18

3.2 Lotul de subiecti ................................................................................................................... 18

3.3 Programul de recuperare ...................................................................................................... 19

CAP IV. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR ............................................................ 34

4.1. Prezentarea rezultatelor ....................................................................................................... 34

4.3 Concluzii şi propuneri .......................................................................................................... 47

Bibliografie.................................................................................................................................... 48
 CAP. I INTRODUCERE

1.1. Importanţa temei

In ultimul timp kinetoterapia tinde sa se apropie din ce in ce mai mult de disciplinele

medicale datorita extinderii aplicarii practice a gimansticii medicale in majoritatea ramurilor
clinice pentru a faciliza reabilitarea mai rapida.
Particularităţile gimnasticii medicale o diferenţiază de celelalte metode terapeutice.
Pentru a înţelege de ce în multe tulburări sau deficienţe, exerciţiul fizic este de preferat înaintea
altor tratamente. Kinetoterapia este o metodă de tratament naturală, foloseşte ca mijloc principal
mişcarea sub forma exerciţiilor fizice, este o terapie activă în majoritatea cazurilor, deoarece
realizarea tratamentului solicită participarea directă a celui tratat, apoi este o terapie funcţională,
pentru că se adresează tuturor funcţiilor organice şi aparatului locomotor.
Exerciţiul fizic stimulează şi perfecţionează legăturile funcţionale dintre aparatele şi
sistemele organismului, întărind mecanismele de coordonare si păstreaza sinergia funcţională.
Fiind o terapie complexă, la acţiunea exerciţiului fizic putem adăuga la nevoie orice factor şi
orice condiţie care favorizează sau măreşte eficacitatea tratamentului.
Kinetoterapia dispune de mijloace proprii pentru aparatul locomotor, care dau rezultate
ce nu se pot obţine pe altă cale. Ea este deci o metodă de readaptare, de reeducare biologică şi
socială, o terapie psihică şi fizică, ce are ca scop principal integral, integrarea cât mai rapidă, în
cazul lucrării de faţă.

1.2 Motivaţia alegerii temei

Motivaţia abordării temei prezentului studiu constă în expunerea unor observaţii privind
problematica terapeutică a spondilozei CDL în general şi a lombosciaticii în special. Literatura
de specialitate evidenţiază faptul că aproximativ 80% din populaţie prezintă cel puţin un episod
dureros CDL în decursul vieţii, iar kinetoterapia 90% din terapia fazelor acute hiperalgice, prin
posturare analgetică, decontracturantă şi de reducere a conflictului discoradicular specific
herniilor de disc.

1.3 Ipoteza si scopul lucrării

Conform experienţei terapeutice şi a datelor din literatura de specialitate, kinetoterapia

riguros aplicată pe bază de programe seriate după un orar strict şi fazele clinice de evoluţie a

4
afecţiunilor CDL reprezintă o ipoteză în rezolvarea fazelor acute ale herniei de disc şi prevenirea
recidivelor prin programe de tonifiere musculară abdominală şi paravertebrală, precum şi prin
implementarea poziţiilor adecvate în activităţile cotidiene.
Scopul lucrării este de a verifica ipoteza de la care se porneşte în realizarea lucrării, şi în
plus, lucrarea îşi propune să fie un ghid de kinetoprofilaxie, kinetoterapie şi kineto de recuperare
în afecţiunile spondilogene CDL în general şi a lombosciaticii în special.

1.4. Sarcinile şi Obiectivele lucrării

 Documentarea prin parcurgerea literaturii de specialitate interne şi internaţionale;
 Stabilirea metodologiei de lucru;
 Alegerea lotului de subiecţi;
 Selecţionarea celor mai eficiente mijloace kinetice specifice şi nespecifice;
 Obţinerea indolorităţii
 Calcularea bilanţului funcţional;
 Analiza comparativă a datelor obţinute;
 Desprinderea unor concluzii care să ajute în desfăşurarea activităţilor ulterioare.

5
 CAP. II NOTIUNI GENERALE DESPRE SPONDILOZA CDL

2.1. Definiţie

SPONDILOZA inseamna rigidizarea sau fixarea unor blocuir osoase de coloana

vertebrala, in urma unor modificari degenerative la nivelul coloanei vertebrale. Spondiloza cdl
(lombartroza) este afecţiunea degenerativă a coloanei CDL interesând, în principal, discurile
intervertebrale şi articulaţiile interapofizare.
Spondiloza cervicala sau osteoartrita cervicala este o conditie degenerativa a coloanei
cervicale, ce afecteaza corpurile vertebrale si discurile intervertebrale de la nivelul gatului
(cum este cazul herniei de disc), precum si continutul canalului spinal (radacinile nervilor
si/sau maduva spinarii).
Atunci cand are loc deshidratarea si micsorarea discurilor intervertebrale, cand apar
osteofitele si are loc alterarea cartilajelor articulare si a discurilor intervertebrale, se dezvolta
osteoartrita.
Caracteristicile spondilozei sunt aparitia pintenilor ososi si degenerarea discurilor
intravertebrale. Totalitatea modificarilor caracteristice spondilozei, in zona coloanei vertebrale,
sunt frecvent mentionate ca osteoartrita. Spondiloza poate fi localizata, atat in partea
superioara sau cervicala a coloanei vertebrale, dar poate afecta si coloana vertebrala lombara.
Spondiloza coloanei vertebrale lombare se refera la modificarile degenerative cum ar fi
osteoartrita si degenerarea discurilor intravertreblare in partea inferioara a spatelui ( discopatie
lombara). Spondiloza lombara si cea cervicala sunt cel mai frecvent intalnite, Spondiloza
toracica nu determina simptome. Spondiloza lombosacrala este spondiloza carea afecteaza, atat
colona vertebrala lombara, cat si coloana vertebrala sacrala.

2.2. Etiologie

Cauza principală a durerii rezidă în modificările degenerative ale articulaţiilor şi

discurilor, cu afectarea structurilor anatomice inervate ale rahisului lombar (ligamente, periost,
musculatură, vase sanguine, rădăcini nervoase, sinoviala articulaţiilor interapofizare
posterioare).
Frecvenţa importantă a bolii se datoreşte mobilităţii deosebite a segmentului lombar
ca şi încărcării posturale, agravate de eforturi fizice, obezitate, sedentarism şi slăbirea
musculaturii abdominale; la aceşti factori se adaugă şi cei meteorologici (frigul şi umezeala);
de cele mai multe ori şi aceşti factori multipli intervin pe condiţii locale favorizante.

6
 Ne referim, în primul rând, la tulburările statice lombare, în care un loc principal îl au
scoliozele; acestea aduc prejudicii discurilor intervertebrale, ca şi articulaţiilor interapofizare
corespunzătoare segmentului aflat de partea concavă a scoliozei.
Un rol important îi revine şi hiperlordozei lombare, foarte frecventă.
La femei şi relativ frecventă la bărbaţi; această anomalie contribuie la slăbirea chingii
musculare abdominale şi la deteriorarea articulaţiilor interapofizare. Alte anomalii care au
ponderi diferite sunt lombalizările, sacralizările, spina bifida etc.

2.3. Fiziopatologie

In Cazul spondilozei cervicale, pe masura inaintarii in varsta, discurile se degenereaza

si apari osteofite, acestea incep sa se usuce si sa devina mai friabile, intervenind colapsul la
nivelul zonelor intervertebrale si micsorarea distantei dintre discurile intervertebrale.

Pe masura ce creste presiunea de la nivelul fatetelor articulatiilor, debuteaza

degenerarea acestora si apar artritele. Cartilajul care le acopera si le protejeaza se uzeaza. In
cazul in care cartilajul se uzeaza complet, poate avea loc chiar si frecarea directa a oaselor.
Pentru a reface cartilajul pierdut, are loc o proliferare anormala a tesutului osos (aparitia de
osteofite). Osteofitele pot duce la marirea presiunii exercitate asupra nervilor spinali sau
a maduvei spinarii, rezultand diverse complicatii.
Factorul major al aparitiei spondilozei cervicale este imbatranirea. Pana la varsta de 60 de ani,
cei mai multi dintre oameni prezinta semne de spondiloza cervicala la radiografia cu raze X.

Alti factori care pot predispune la dezvoltarea spondilozei cervicale sunt:

 leziuni ale gatului - acestea pot sa creasca riscul aparitiei spondilozei cervicale
 factori genetici - in unele familii pot exista predispozitii catre aceasta boala
 excesul de greutate si lipsa exercitiilor fizice
 ruptura sau alunecarea unui disc intervertebral
 interventii chirurgicale anterioare la nivelul coloanei vertebrale
 artrita severa
 mici fracturi la nivelul coloanei vertebrale din cauza osteoporozei.

Spondiloza este un fenomen specific imbatranirii. Cu inaintarea in varsta oasele si

ligamentele coloanei vertebrale se uzeaza si se formeaza osteofite(osteoartrita). Discurile
intravertebrale degenereaza si se slabesc, fapt ce poate duce la hernie de disc si umflarea

7
discurilor. Spondiloza este o afectiunea frecvent intalnita. Odată cu vârsta se sintetizează în
exces fibrele de colagen de tip I, în structura inelului fibros, cu rol în geneza spondilozei şi
discopatiei. Examenele biochimice indică prezenţa de enzime proteolitice în interiorul discului,
cum ar fi colagenaza, gelatinaza, elastaza, cu rol degenerativ. Nechemeson şi Morris, care au
măsurat presiunea în nucleu şi inelul fibros, au constatat că ea creşte în posturi vicioase,
ortostatism, eforturi fizice şi cu gradul de degenerare, fiind responsabilă de durerea lombară;
nervii care înconjură inelul fibros se găsesc adiacent de ligamentul longitudinal posterior,
putând a fi o sursă algică în prolapsul şi degenerescenţa discală.
Percepţia centrală a durerii este modulată de eliberarea de endorfine şi encefaline în
sistemul hipotalamic care, în suferinţele lombare, se eliberează mai puţin decât în mod normal
(Dodds). Acesta ar explica, în parte, marea varietate în severitatea simptomelor absente la
pacienţii cu patologie aparent similară.
Sediul receptorilor nociceptivi în relaţie cu regiunea lombară se află în mai multe
regiuni: piele şi ţesut subcutanat; capsulele fibroase ale articulaţiilor interapofizare şi ale
articulaţiilor sacroiliace; lamelele inelului fibros; ligamentele longitudinale ale coloanei, mai
ales ligamentul longitudinal posterior; periostul şi fasciile ataşate, aponevroze şi tendoane;
peretele vaselor sanguine din jurul coloanei; duramater şi ţesutul adipos epidural.
Procesul de senescenţă discală evoluează în felul următor: nucleul pulpos îşi pierde
turgescenţa, omogenitatea, se deshidratează devenind fibros şi ulterior se retractă. Deteriorarea
inelului fibros lamelar începe prin apariţia de mici focare de hialinizare amorfe care confluează
ducând la fisuri, la început circulare, apoi radiare, predominând în partea posterioară şi
straturile profunde ale discului. Acest sistem de fante permite migrarea spre periferie a
nucleului pulpos degenerat.
Pot avea loc mici hernieri ale nucleului, care rămân intradiscale sau, în urma unui
efort fizic intens, fragmentul herniat poate ajunge subligamentar, fiind blocat. Secundar ia
naştere o reacţie inflamatorie cu proliferare conjunctivo-vasculară, care poate resorbi un
fragment de nucleu şi produce un ţesut cicatriceal. Fisurile vechi ale inelului fibros suferă un
proces de metaplazie cartilaginoasă.

2.4. Tabloul clinic

Tabloul clinic variază ca intensitate şi manifestări în funcţie de forme: cronică,

acută şi sediul afectării.

1. Lombalgia cronică este expresia leziunii degenerative a fibrocartilajului

discal intervertebral, cu fisurarea inelului fibros. Durerea este accentuată de efort, iradiază în

8
regiunea fesieră sau spina iliacă posterosuperioară, cedează la repaus şi în poziţie de relaxare
în cifoză lombară şi se însoţeşte de redoare şi dificultate de redresare. La examenul obiectiv
se constată contractură musculară paravertebrală cu palparea dureroasă a apofizelor spinoase
la 1,5 cm de linia mediană în decubit ventral. Deseori apare un sindrom miofascial secundar
cu sau fără tulburări psihosomatice

2. Lombalgia acută apare brusc cu contractură musculară, blocaj lombar,

scolioză antalgică. Ea se produce prin fisurarea incompletă a inelului fibros discal cu
inclavarea parţială a nucleului pulpos

3. Afectarea radiculară: se produce prin compresie datorită unei protruzii sau

hernii de disc. Debutul este brusc, declanşat de efort, mişcări „greşite”, neindicate. Este mai
frecventă la nivelul L5-S1 şi mai rară la nivelul L 3-L4.

4. Artroza interapofizară. Când articulaţiile interapofizare sunt sediul unui

proces artrozic, ele participă la durerea locală prin degenerarea faţetelor şi a discului,
contribuind uneori la stenoza canalului lombar cu amprentă pe recesul lateral. Iritaţia
sinovială şi capsulară conduce la proiectarea dureroasă pseudoradiculară. Articulaţiile
interapofizare posterioare au funcţii de susţinere şi modelare privind amplitudinea
mişcării şi orientarea direcţiei, datorită calităţilor fizio logice ale cartilajului articular şi
lichidului sinovial. Alterări ale biomecanicii locale (dezechilibre muscu lare,
lomboabdominale, contracturi, hiperlordoze) acţionează asupra cartilajului determinând
hipertrofie condrocitară cu pierdere de proteoglicani şi scăderea rezistenţei; sarcina
mecanică devine un factor stresant asupra zonei subcondrale, care reacţionează prin
remodelarea ţesutului şi determină o sinovită mecanică, ulterior cu poten ţial inflamator şi
depozite de fibrină.

Spondiloza cervicala nu provoaca simptome. Acestea pot varia in intensitate. Manifestarile

pot include:

 dureri de gat - acestea pot radia la nivelul umerilor si la baza craniului. Miscarea
gatului poate inrautati durerile. Senzatia de durere se raspandeste de-a lungul
unui brat sau spre degete. Acest lucru este cauzat de presiunea si iritarea unui
nerv care pleaca de la coloana vertebrala spre restul corpului.
 rigiditatea gatului, care apare dupa o noapte de odihna

9
  dureri de cap
 amorteli si furnicaturi intr-o anumita parte a bratului sau pe toata lungimea
acestuia. Este important sa-i spuneti medicului daca manifestati slabiciune sau
amorteala la nivelul unui brat. Manifestarile sugereaza presiune accentuata
asupra unui nerv. Situatia poarta denumirea de radiculopatie cervicala.
 mai rar poate sa apara stangacia in manipularea obiectelor, probleme ale vezicii
urinare (mielopatie cervicala).

Uneori, in cazul spondilozelor cervicale se ingusteaza spatiul necesar maduvei spinarii si a

radacinilor nervilor care provin din maduva spinarii si, trec prin coloana vertebrala spre restul
corpului. In cazul in care radacinile nervoase sau maduva spinarii sunt presate, este posibil sa
apara:

 furnicaturi, amorteala, slabiciunea bratelor si a picioarelor

 lipsa de coordonare si dificultati de mers
 pierderea controlului vezicii urinare sau a intestinelor.

2.5. Evoluţie şi diagnostic.

Boala are o evoluţie cronică întretăiată de episoade acute, consecutive mai ales
suprasolicitărilor coloanei.
Evoluţia depinde de: combaterea factorilor de risc, controlul posturii ortostatice,
evitarea eforturilor fizice, condiţii meteorologice nefavorabile, diagnosticul şi tratamentul
corect în puseurile de acutizare, terapia de întreţinere condroprotectoare în perioadele de
acalmie, profilaxia secundară a recidivelor, supraveghere medicală periodică cu respectarea
indicaţiilor terapeutice conservatoare sau chirurgicale.
Prognosticul este favorabil, punând probleme numai în formele cu deficit neuromotor
accentuat şi incapacitate temporară de muncă crescută şi variază de la caz la caz.
Multe dintre persoanele diagnosticate in ruma radiografiilor cu raze X, cu spondiloza
nu au nici un simptom, De fapt, spondiloza lombara este prezenta la 27-37% dintre persoanele
fara simptome. La unele dintre persoane, spondiloza cauzeaza dureri de spate si dureri de gat
din cauza compresiei nervoase. Compresina nervului este provocata de discurile bombate si de
pintenii ososi de pe suprafata articulatiilor, care determina ingustarea cavitatilor din care nervii
ies din canalul spinal. Hernia de disc poate impinge ligamentele existente la nivelul coloanei
vertebrale si poate cauza dureri. Simpomele spondilozei sunt localizate in zona afectata, de
obicei, spate sau gat,

10
 Durerile de spate din cauza osteoartritei fatetelor articulatiilor, se intrautatesc in
timpul mersului si cand bolnabul sta in sezut si, se amelioreaza cand se apleaca inainte.
Simtomele de amorteala si furnicaturi pot fi resimtite in cazut in care este imflamat un nerv.
Cand un nerv este grav lezat apare si scaderea fortei musculare la nivelul extremitatilor.

http://www.lectiadeortopedie.ro/coloana-vertebrala/spondiloza/

Diagnosticul de spondiloza se va pune in urma radiografiei cu raze x, scanare CT sau

RMN. Razele X pot semnala printenii ososi del a nivelul vertebrelor coloanei vertebrale,
ingrosarea fatetelor articulare si ingustarea spatiilor discului intravertebral. In urma CT-ului se
va vizualiza in detaliu coloana vertebrala. Un RMN poate fi utilizat pentru vizualizarea
vertebrelor, fetelor articulatiilor, nervilor, ligamentelor de la nivelul coloanei vertebral si poate
consta daca un nerv este afectat.

http://www.lectiadeortopedie.ro/coloana-vertebrala/spondiloza/

11
2.6. Tratament.

Tratamentul in spondiloza cervicala este unul care trebuie sa fie tratat cu maxima
seriozitate. El este compus din tratament medicamentos cu administrare de analgezice
recomandate de medic si intotdeauna insotit de kinetoterapie care este singurul tratament cu
care invingem boala. (bineinteles excluzand cazurile foarte grave care necesita o interventie
chirurgicala). Fizioterapia are cu siguranta rezultate remarcabile in tratarea
spondilozei si artrozei in general.

Tratamentul igienic constă în repaus la pat în puseurile de acutizare, în poziţiile

enunţate (Schultz şi Pearl) în caz de radiculite, uneori alternând cu poziţia şezândă cu trunchiul
aplecat în faţă. Se respectă indicaţiile de urcare şi coborâre din pat enunţate anterior. În stadiile
de remisiune se recomandă purtarea unui lombostat sau centură de melană, pentru menţinerea
musculaturii abdominale şi paravertebrale şi evitarea unor mişcări contraindicate.

Tratamentul medicamentos vizează combaterea durerii, inflamaţiei periradiculare,

contracturii musculare, sedarea pacienţilor. Se administrează AINS în posologii diferite - oral,
supozitoare sau intramuscular, cu medicaţie antalgică la nevoie (Algocalmin, Paracetamol,
Tramal). Glucocorticoizii se aplică în infiltraţii paravertebrale în punctele Valleix, trigger-points
sau tender-points, sub formă de hidrocortizon acetat, betametazon - Diprophos sau Triamcinolon
acetonid - Volon, Kenalog, Kenacort etc. cu xilină 1%. Medicaţia decontracturantă
(Clorzoxazon, Mydocalm, Myolastan) este de obicei asociată cu folos. Terapia sedativă cu
tranchilizante, barbiturice sau neuroleptice (asocierea cu fenotiazine antidepresive) este de
asemenea utilă.

Medicaţia condroprotectoare constituie o terapie modernă de fond în procesul

degenerativ cartilaginos, aducând un aport de glicozaminoglicani polisulfataţi, în special de acid
condroitinsulfat; ea se aplică intramuscular la două zile, în serii de 15-20 de fiole, cu preparate ca
Arumalon, Rumalon, Dona S, Zeel P. Este indicată în stadiile iniţiale. Medicaţia neurotrofică se
aplică în formele de suferinţă radiculară şi în perioadele de remisiune cu vitamine din
grupul B şi preparate de aport energetic: Fosfobion sau combinaţii medicamentoase cum ar
fi Doloneurobion, Symphitum etc.

Electroterapia este folosită sub diferite forme: curenţi de joasă frecvenţă -

galvanizări, ionizări cu novocaină, clorură de calciu, histamină; curenţi cu impulsuri

12
(TENS), curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali de medie frecvenţă. Ultrasunetele au
efecte deosebite în artroze, datorate proprietăţii ce o au de a polimeriza complexele
macromoleculare cu efect deosebit asupra fibrelor de colagen prin combaterea fibrozei şi
sclerozei capsulei articulare. Curenţii de înaltă frecvenţă (unde scurte, microunde) au efect
de termoterapie de conversie în profunzime. Căldura superficială (radiaţii infraroşii) sau
termoterapie prin împachetări cu parafină sau nămol exercită efecte sedative locale asupra
receptorilor cutanaţi şi profunzi, producând vasodilataţie arterială cu creşterea fluxului
capilar, creşterea aportului energetic şi eliminarea de acid lactic din muşchi şi contribuind
la decontracturarea musculară.

Masajul este indicat în zonele dureroase, la început superficial, devenind

gradat profund.
Hidrokinetoterapia - mobilizarea activă şi pasivă în apă la temperatura de
indiferenţă 35 0C, cel mult 36 0C - antrenează o descărcare de greutate şi presiune la nivelul
articulaţiilor artrozice.

Kinetoterapia. Mobilizările pasive se aplică în artroza dureroasă atunci când

mişcarea activă este imposibilă sau insuficientă, având drept scop combaterea stazei,
edemului şi retracţiilor musculoligamentare. Mobilizările active sunt indispensabile în
reeducare, evitând atrofia musculară şi crescând forţa şi volumul muşchiului normal sau
atrofiat. Se foloseşte tehnica Hold-relax pe diagonalele Kabat în formele acute sau aceeaşi
tehnică cu exerciţii din programul Williams în formele subacute de lombosacralgii prin
discopatie. În formele recurente sau cronice se indică măsuri de profilaxie secundară a co -
loanei vertebrale, sistematizate în aşa-numita „şcoală a spatelui” (school back).

Manipularile - În artroza interapofizară posterioară ca şi în „deranjamentele

intervertebrale minore”- (fig. 24) un rol deosebit îl au manipulările, care implică o
mobilizare pasivă forţată, ducând elementele unei articulaţii sau ansamblul ei până la limita
anatomică posibilă prin mişcări de rotaţie, lateroflexie, flexie sau extensie, izolată sau
combinată asupra unui segment vertebral ales.
Ea se poate efectua direct din decubit ventral cu talonul mâinii executorului aşezat
la nivelul apofizei transverse şi spinoase (fig. 25) sau indirect prin presiune progresivă
asupra bazinului şi umărului din decubit lateral, când se realizează o mişcare de torsiune a
coloanei lombosacrate (fig.26).

13
 Tratamentul medicamentos include o paletă bogată de substanţe ce se pot
administra singure sau în asociere.
 Antiinflmatoriile nesteroidiene (AINS), cu efecte antiinflamatorii
periradiculare şi antalgice, sunt cele mai frecvent utilizate în
administrare orală, în supozitoare sau injecţii şi cu toate măsurile de
prevenire a reacţiilor adverse, îndeosebi cele digestive (ulcere,
hemoragii) uneori grave, pe care le pot provoca. Substanţele de tip
diclofenac, piroxicam, naproxen, indometacin de preferinţă sub formă
de supozitoare (1 – 2 pe zi) au în cele mai multe cazuri efecte
favorabile.
 Analgezicele singure - mai ales când AINS sunt contraindicate - sau în
asociere cu acestea pot ameliora notabil suferinţa bolnavului: Para -
cetamol, Metamizol (Algocalmin, Novalgin) în comprimate, supozitoare
sau fiole, Trumadol (Tramal) în capsule sau supozitoare.
 Glucocorticoizii de tip Hidrocortizon acetat, Triamcinolon acetonid
(Valon, Kenalog), Betametazon (Diprophos, Celeston), asociaţi cu
xilină 1%, în infiltraţii locale paravertebrale sau în găurile sacrate
posterioare, epidural, peridural sau în punctele Valleix au efecte
favorabile, mai ales în formele influenţate nesatisfăcător de

Electrostimularea cu curenţi exponenţială este indicată la bolnavii cu leziuni

neuromotorii de tip periferic prin discopatii vertebrale. În figura 21 este prezentat
segmentul mobil şi componentele sale.

1. Curentul galvanic (galvanizări, ionizări, cu novocaină 2%, clorură de calciu

2%, histamină etc.) exercită o acţiune antalgică prin două mecanisme principale:
a) Hiperpolarizarea la nivelul electrodului pozitiv cu efect de scădere a excitabilităţii
structurilor nervoase, de interceptare a receptorilor şi eventual a căilor de conducere a
sensibilităţii dureroase, iar sub polul negativ se realizează o depolarizare care include
blocajul catodic cu rezultat de reducere a excitabilităţii membranare şi blocarea
transmiterii influxului nervos;
b) Creşterea circulaţiei locale (tegumentare şi musculare) prin îndepărtarea din zonă de
metaboliţi şi substanţe de tip histaminic, serotodină, peptide (substanţe P, bradikinine),
ioni de hidrogen care acţionează ca stimuli nociceptivi.

14
 2. Curenţii cu impulsuri de joasă frecvenţă; în aplicaţii locale au efect antalgic în
funcţie de blocajul catodic sau hiperpolarizare anodică, neutralizând punctele dureroase (Trigger
Points), necesită respectarea unor parametri de stimulare: electrod punctiform, cu frecvenţă între
500-200 Hz, intensitate mare, durată mică 1-2 minute, sau curenţi Trabert ori TENS (calmostim).
3. Curenţii diadinamici (Bernard) în formula DF = 2 minute, PS = 2 minute,
PL = 4 minute.
4. Curenţii interferenţială de medie frecvenţă: au efect antalgic şi un efect
decontracturant care se obţine la frecvenţe de 13-15 Hz, în ritm manual, dar mai ales în aplicare
spectru de l frecvenţă, 0-100 Hz, când include alternanţa ritmică a stimulării şi relaxării ţesutului
muscular.
5. Ultrasonoterapia induce o analgezie utilă.
6. Curenţii de înaltă frecvenţă produc o încălzire profundă a ţesuturilor, modificând
vascularizarea din zona tratată şi îndepărtând stimulii chimici nociceptivi, cu efect antalgic,
sedativ şi miorelaxant.
7. Fototerapia cu radiaţii infraroşii şi actinoterapie - ultravioletele în doze
eritem sau suberitem - pot fi folosite ca efect revulsiv local, sau terapie reflexă cutanată.
8. Termoterapia sub formă de împachetări cu parafină se aplică în anumite forme
clinice subacute şi cronice în scop decontracturant antalgic.
9. Curenţii electromagnetici (magnetodiaflux) au efect sedativ, antalgic, local şi
general, aplicat în regim ritmic, continuu.
10. Electrostimularea foloseşte impulsuri exponenţiale pentru excitarea
selectivă a fibrelor nervoase şi musculare şi este aplicată în formele de radiculită sau paralizante
ale lombosciaticii, cu aparate moderne cum ar fi TUR RS12, 21, Neuroton etc.
11. Hidroterapia se recomandă în afara puseurilor de acutizare, individualizat, sub
formă de duş subacval, băi kinetice, băi cu bule, cu plante.
12. Masajul manual se aplică cu prudenţă în regiunea lombosacrată şi
membrele inferioare, dar nu în stadiul acut.

Kinetoterapia utilizează atât tehnici akinetice, cât şi kinetice, începând de la postură şi

terminând cu exerciţiile de contrarezistenţă, în funcţie de etapa de boală.

Obiectivele în perioada acută se limitează la scăderea contracturii musculare-lombare şi

a iritaţiei radiculare, pe lângă o relaxare generală cu reechilibrarea sistemului neurovegetativ. Se
recomandă posturile antalgice amintite, în plus exerciţii de facilitare (pe diagonalele Kabat şi

15
Hold-relax, cu alte cuvinte contracţie-relaxare) asociate sau nu cu crioterapia în tratamentul
durerii acute.

În perioada subacută, obiectivele kinetoterapiei vizează relaxarea musculaturii

contracturate, tonifierea musculaturii abdominale, asuplizarea trunchiului inferior prin
mobilizarea coloanei lombare, basculări de bazin, întinderea musculaturii paravertebrale, a
muşchilor ischiogambieri şi psoasului iliac. Se foloseşte programul Williams, precum şi
exerciţiile active (izotonice şi izometrice)

2.7 Recuperare
Recuperarea in spondiloza, indiferent de localizare (cervical sau dorso-lombar)
trebuie individualizata in functie de stadiile avansate de suferinta disco-vertebrala si
particularitatile clinice pe care le prezinta fiecare bolnav. De aceea, inainte de inceperea
tratamentului propriuzis este necesara o evaluare atenta efectuata de catre un
fiziokinetoterapeut. In cadrul acestei evaluari se stabilesc obiectivele terapeutice, se asigura
consilierea necesara si se realizeaza planul de tratament.

Ca si obiective generale, in tratamentul fizical-kinetic se urmareste:

reducerea intensitatii durerii;
- diminuarea pana la disparitie a contracturilor musculare;
- redobandirea mobilitatii coloanei vertebrale, cel putin pana la valorile
functionale;
- reechilibrarea tonusului muscular si refacerea echilibrului fiziologic dintre forta
de contractie a flexorilor si a extensorilor;

Eliminarea durerii reprezinta o prioritate in tratamentele fizical-kinetice. Indiferent de

regiunea topografica unde este instalata durerea (cervicala sau dorso-lombara), aceasta
poate iradia in vecinatate sau la distanta inducand contracturi la nivelul musculaturii
scheletice. Odata instalata o contractura, ea insasi va deveni o sursa generatoare de durere
declasandu-se astfel un cerc vicios. Pentru alegerea procedurilor de maxima eficienta in
combaterea simptomului principal, durerea, se impune un protocol minim care sa
urmareasca: vechimea durerii (recenta, veche), modul de debut al durerii (insidios sau in
urma unui traumatism), localizarea durerii, iradierea durerii, caracterul durerii (arsura,
intepatura, crampa), orarul durerii (diurna, nocturna), conditiile agravante ale durerii dar si
conditiile favorizante pentru reducerea durerii.

16
 In momentul in care durerea este minima sau absenta, iar mobilitatea este mult
imbunatatita, programul de kinetoterapie va continua prin:
- asuplizarea coloanei vertebrale (tehnici de intindere);
- rearmonizarea echilibrului de forta intre musculatura flexoare si extensoare a coloanei
vertebrale;
- constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale;

In concluzie, pacientul nu trebuie sa piarda din vedere ca factorul cauzal va ramane si riscul
de recidiva este posibi oricand.

17
 CAP. III ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII

3.1 Organizarea şi desfăşurarea lucrării

Am ales esantionul de pacienti din serviciul de recuperare oferit de Centrul Delfinul

Galati pe un lot format din 10 pacienti, cu limite de varsta intre 30-50 ani, diagnosticati cu
spondiloza CDL si lombalgii cu radiculopatie in diverse statii clinice.
Fisele pacientilor continand urmatoarele date:

 numele si prenumele;
 vârsta;
 sexul;
 ocupaţia;
 diagnosticul;
 examen clinic

Pacientii diagnosticati cu Spondiloza CDL prezintau durere nocturna, durere spontana si

durere la mobilizare iar cei cu lombalgie prezentau sindrom vertebral, sindrom radicular,
miofascial, sindrom dural, durere, amorteala si furnicaturi in memebrele inferioare.

3.2 Lotul de subiecti

Conform fiselor de programare si anamnezei am stabilit ca :

Patru dintre cele 10 persoane prezinta si semne de lombalgie (reprezentand
40%) semn care ar putea indica prezenta unei hernii de disc. Datorita lipsei prezentei
radiografiilor sau IRM-urilor la tututor pacientilor posibil diagnosticati cu hernii de
disc am inclus/exclus exercitii care sa nu agraveze starea posibilului diagnostic.
Zece persoane au fost de sex masculin (reprezentând 70%) şi 3 de sex
feminin (reprezentând 30%) cu vârstele cuprinse între 30 - 50 ani.
Subiecţii cuprinşi între 30 - 40 ani au fost în număr de 6 (reprezentând 60%)
dintre care toţi bărbaţi.
Subiecţii cuprinşi între 40 - 50 ani au fost în număr de 4 (reprezentând
40%)dintre care 3 femei şi 1 bărbat.

Fisele Subiectilor:

18
 1. U.R. 30 ani, sex masculin, sofer, spondiloză CDL,
Lobmalgie.
2. C.D. 49 ani, sex feminin, muncitor, spondiloză CDL;
3. C.E. 50 ani, sex feminin, pensionară, spondiloză CDL; Vertij
4. U.N. 50 ani, sex masculin, pensionar, spondiloză CDL, Lombosciatica,
H.T.A. stg I.
5. V.N. 32 ani, sex masculin, inginer, spondiloză CDL;
6. A.O. 43 ani, sex feminin, casnica, spondiloză CDL; Cervicalgie
7. N.I. 45 ani, sex masculin, mecanic, spondiloză CDL, D.Z. TIP II
8. O.E. 39 ani, sex masculi, şofer, spondiloză CDL, lombalgie.
9. O.P. 39 ani, sex masculin, politist, spondiloză CDL. Cervicalgie
10. D.D. 50 ani, sex masculin, constructor, spondiloză CDL, lombalgie;

3.3 Programul de recuperare

Esantionul de pacienti luat in studiu a beneficiat de hidrokinetoterapie, fizioterapie si

kinetotearapie corespunzatoare fiecarei faze precum si de un regim de miscare pentru acasa.
Pentru pacienţii cu lombalgie în am efectuat posturări analgetice pentru relaxarea
coloanei:

1. Posturare in decubit dorsal cu spatele lipit de sol,cu o perna sub cap,

picioarele sprijinite pe un scaun, astfel încât coapsa şi gamba să formeze un unghi
drept. Mentinere 5-10 minute pana la dominuarea durerii.

http://archivedpublicwebsite.up.ac.za/default.asp?ipkCategoryID=10384&subid=10384
&archive=1&ArticleID=1913&language=1

19
 2. Posturare in decubit dorsal cu o pernă sub cap iar genunchii flectaţi cu un sul
sub ei. Mentinere 5-10 minute pana la diminuarea durerii.

http://archivedpublicwebsite.up.ac.za/default.asp?ipkCategoryID=10384&subid=10384
&archive=1&ArticleID=1913&language=1

3. Posturare in decubit ventral cu o pernă sub abdomen.

4. Posturare in decubit ventral fara pernă sub abdomen.

20
5. Posturare in pozitia „micul sfinx” Decubit ventral, spirjin pe antebrate.

http://www.carlespineinstitute.com/educational_resources/back_exercises.html
6. Posturare in pozitia „marele sfix” decubit ventral, sprijin pe palme.

http://www.carlespineinstitute.com/educational_resources/back_exercises.html

Pentru restul pacientilor si dupa parcurgerea exercitiilor de relaxare pentru

pacienţii cu lombalgie sau lombosciatica am efectuat un co mplex de exerciţii precum si
cateva exercitii intalnite in programul WILLIAMS executate intr -un ritm lent la limita
disconfortului.

Culcat dorsal:
1. Tragem de varfurile picioarelor simultan cu ridicarea capului de pe saltea ,
mentinere 2 secunde, revenire lenta. 15 REP

21
2. Un picior intins, un picior indoit la 90grade din articulatia genunchiului.
Tragen de varful piciorului intins, il ridicam pana in dreptul genunchiului
opus, mentinere 2 secunde, apasam pe varf si revenim lent pe saltea. 15 REP.
La fel pentru picirul opus.

3. Un picior intins, un picior indoit la 90grade din articulatia genunchiului.

Ridicam piciorul intins pana indreptul pieptului, prindem cu bratele
genunchiul tragem spre piept, ridicam fruntea catre genunchi, mentinem 2
secunde si revenim. 15 REP. La fel pentru piciorul opus

22
4. Ridicam ambii genunchi la piept ii prindem cu bratele, ridicam fruntea
mentinem 2 secunde si revein, 15 REP

5. Picioarele indoite la 90 de grade din articulatia genunchiului, bratele pe

coapse alunecam cu palmele spre genunchi, mentinem 2 secunde si revenim
lent. 15 REP

23
6. Picioarele indoite la 90 de grade din articulatia genunchiului, impingem in
palme si in talpi ridicam bazinul de pe saltea, mentinem 2 secunde si revenim
lent. 15 REP

7. Un picior intins, un picior indoit la 90grade din articulatia genunchiului,

bratele sub zona lombara, ridicam umerii si capul de pe saltea mentinem 5 -7
secunde si revenim. 15 REP

24
8. Picioarele indoite la 90 de grade din articulatia genunchiului, Genunchii lipiti
intre ei, bratele sub ceafa, genunchii se duc intr-o parte , privirea in partea
opusa, mentinere 2 secunde si revenire. 15 REP

Culcat lateral(bratul de jos indoit sub cap, piciorul de jos indoit, cu tibia
perpendiculara pe celalalt picior):

1. Ridicam piciorul intins in dreptul pieptului si revenim lent. 15 REP.

25
2. Ridicam piciorul intins lateral si revenim lent 15 REP

3. Aceleasi 2 exercitii pe partea opusa

Culcat ventral(bratele intinse deasupra capupui):

1. Ridicam brat picior opus simultan cu privirea, mentinere 2 secunde si

revenire. 15 REP

26
2. Ridicam simultan bratele si picioarele, mentinere 2 secunde si revenire. 15
REP

3. Palmele sub umeri, Ridicam truchiul indreptand coatele si ridicand privirea

spre tavan, mentinere 2 secunde si revenire. 15 REP

27
 Pozitie pe palme si genunchi:

1. Ridicam brat picior opus(alternativ), mentinere 5 -7 secunde si revenire lenta.

15 REP

2. Coboram sezuta pe calcaie, bratele raman intinse inainte, mentinem 2 secunde

si revenim. 15 REP

28
3. Ducem barbia in piept, inspiram, cifozam toata coloana vertebrala mentinem
2 secunde, ridicam barbia, expiram, lordozam toata coloana vertebrala,
mentinem 2 secunde pe inspir si 2 secunde pe expir. 15 REP

Pentru pacientii cu Cervicalgii , Dureri de cap sau vertij am

efectual o serie de exercitii de streching izomotrie pentru zona cervicala apoi
am continuat cu o seri de exercitii pentru zona cervicala si centura scapulo -
humerala

1. Cu mana drepta, apucam capul din zona parietala, deasupra urechii stanga si
tragem usor de cap spre dreapta pana in punctul aparitiei unei usuoare
tensiuni, bratul stang intins pe langa corp. Mentinere 10 secunde. 3x REP.
Acelasi exercitiu pentru partea opusa.

29
 2. Cu ambele maini apucam capul din zona parietala deasupra cefei si tragem
usor de cap in jos pana in punctul aparitiei unei usuare tensiuni. Mentinere 10
secunde. 3x REP.
3. Mana drepta asezata deasupra urechii din dreapta. Incercam sa inclinam capul
spre dreapta, bratul opune rezistenta, capul ramane la verticala. Mentinere 10
secunde. 3x REP. Acelasi exercitiu pentru partea opusa.
4. Cu ambele maini apucam capul din zona parietala deasupra cefei. Incercam sa
efectual extensia capului, bratele opun rezistenta, capul ramane la verticala. .
Mentinere 10 secunde. 3x REP
5. Cu ambele maini apucam capul din zona frontala. . In cercam sa efectual
flexia capului, bratele opun rezistenta, capul ramane la verticala. . Mentinere
10 secunde. 3x REP
6. Un baston apucat de la latimea urmerilor. Ridicam bastonul deasupra capului
si revenim lent. 15 REP
7. Un baston apucat de la latimea urmerilor. Tragem bastonul in dreptul
pieptului si revenim lent, coatele pastrate la inaltimea umerilor. 15 REP
8. Un baston apucat de la latimea urmerilor. Efectuam cercuri ample inainte si
inapoi. 15 + 15 REP
9. Un baston apucat apropiat. Ridicam bastonul sub barbie, Coatele situate
deasupra bastonului. 15 REP
10. Un baston apucat de capete, palmele catre interior. Ridicam bastonul stanga
dreapta. 10+10 REP
11. Un baston apucat la spate la latimea umerilor. Departam bastonul de langa
corp simultan ducem usor privirea catre tavan, in punctul maxim inspiram
adanc, expiram si revenim lent. 15 REP
12. Un baston apucat apropiat la spate. Ridicam bastonul pe langa trunchi.15 REP
13. Un baston apucat la spate de capete, palmele catre interior. Ridicam bastonul
stanga dreapta. 10+10 REP

La finalul programului pacienţii au primit un plan kinetic bazat pe posturari si

regim de miscare pe care urmau să-l efectueze la domiciliu
Coloana vertebrală este cel mai puţin solicitată când îşi menţine curbura sa naturală:
Cifoza toracala, lordoza cervicala si respectiv lordoza lombara

30
 1. Ortostatism

Un loc de muncă care necesită o poziţie ortostatică, implică o solicitare intensivă a

picioarelor.
Atunci când se lucrează în poziţie ortostatică este foarte important ca:
 Lucrurile de care aveţi nevoie trebuie să vă fie la îndemână.
 Înălţimea bancului de lucru să fie adaptată înălţimii lucrătorului, astfel încât înălţimea
bancului de lucru să fie la nivelul coatelor lucrătorului atunci când acesta stă cu spatele
drept şi cu umerii relaxaţi.
 Încălţămintea lucrătorului trebuie să fie adecvată muncii desfăşurate, deoarece în acest fel
este mai puţin afectată coloana vertebrală.
 Lucrătorul să stea cât mai aproape de bancul de lucru, cu greutatea distribuită în mod egal
pe ambele picioare.
2. Pozitia sezanda.
 Activităţile care nu implică efort muscular şi care se pot efectua în cadrul unei zone
limitate, se recomandă a se desfăşura în poziţie şezândă.
 Poziţia corectă de lucru este aceea în care lucrătorul îşi poate desfăşura activitatea fără a
se întinde sau răsuci pentru a ajunge la anumite obiecte.

31
 Este foarte important să se stea coloana vertebrală dreaptă şi nu aplecat.
 Masa de lucru trebuie să fie la acelaşi nivel cu coatele lucrătorului.
 Nu este bine pentru organism a se lucra toată ziua în poziţia şezândă.
 Este indicat a se alterna poziţia şezândă cu poziţia ortostatică şi vice-versa.

3. În cazul manipulării manuale dificile se impun următoarele măsuri:

 Ridicarea sau purtarea sarcinilor grele trebuie să se facă mecanizat.
 Când se ridică greutăţi, trebuie să se îndoaie genunchii şi să se depărteze
puţin picioarele
 Atunci când ridicarea greutăţilor este combinată cu împingerea acestora
este necesar să se plaseze un picior înainte, în direcţia executării mişcării.
 Se va evita pe cât posibil răsucirea trunchiului atunci când se manipulează
greutăţi mari.
 Greutatea se poartă corect cât mai aproape de corp, echilibrat cu
ambele mâini.
 Greutatea se ridică de jos mentinand extensia coloanei lombare.

32
https://valente-culturale-
ssm.wikispaces.com/MODULUL+13?responseToken=0f713fdb6876dfb52c93ed369dc94596f

Posturare:

La perete, se preseaza pe planul dur vertical calcaiele, gambele, fesele, omoplatii

Occiputul.
Se mobilizeaza coloana indoind genunchii si indepartand calcaiele de perete pastrand
contactul dorsolombar cu perele prin contractia musculaturii abdominale se inspira lent
si adanc se mentine 5 secunde si se expira lent 5 repetari x 3 ori pe zi.
Programul a fost adaptat stadiului clinic şi afecţiunilor asociate pentru fiecare pacient.

33
 CAP IV. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
4.1. Prezentarea rezultatelor
În urma studiului nostru am analizat cele 10 de cazuri de Spondiloza CDL din care în
funcţie de stadiul clinic evolutiv am decelat 3 cazuri de lombalgie (reprezentând 30%), 1
lombosciatică (reprezentând 10%), care au prezentat durere nocturnă, durere spontană, durere la
mobilizare.

Fişă de examen iniţial-final 1

Nume şi prenume: U.R., Vârsta: 30 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: sofer, Diagnostic:
Spondiloza CDL, Lombalgie.

Examen Iniţial Examen final

Absent x
Durere nocturnă
Prezent
x
Absent
Prezent
Durere spontană x
Severă
x
Absent
Durere la
Prezent
mobilizare x
Severă
x
Flexie
270 350
Extensie
Afectare 190 300
functională Lateralitate
a coloanei lombare 150 250
Rotaţie
20 40

34
 35
30
25
20 Examen initial
15 Examen final
10
5
0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 2

Nume şi prenume: C.D., Vârsta: 49 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: muncitor, Diagnostic:
Spondiloză CDL

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x x
Prezent
Absent
x
Durere spontană Prezent
x
Severă
Absent
x
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă
Flexie
240 300
Extensie
Afectare functională 130 200
A coloanei lombare Lateralitate
150 200
Rotaţie
20 30

35
 30

25

20
Examen initial
15
Examen final
10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 3

Nume şi prenume: C.E., Vârsta: 50 ani, Sexul: Feminin, Ocupaţia: pensionara

, Diagnostic: Spondiloza CDL, Vertij

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x
Prezent
x
Absent

Durere spontană Prezent

x x
Severă
Absent
Prezent
Durere la mobilizare x x
Severă
Flexie
590 640
Extensie
450 500
Afectare functională Lateralitate
a coloanei cervicale 150 230
Rotaţie
550 660

36
 70

60

50

40 Examen initial

30 Examen final

20

10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 4

Nume şi prenume: U.N., Vârsta: 50 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: pensionar, Diagnostic:
spondiloza CDL, Lombosciatica, HTA stg I

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x
Prezent
x
Absent

Durere spontană Prezent

x
Severă
x
Absent
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă
x
Flexie
150 200
Extensie
150 200
Afectare functională Lateralitate
A coloanei lombare 100 150
Rotaţie
10 20
37
 20
18
16
14
12
Examen initial
10
8 Examen final
6
4
2
0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 5

Nume şi prenume: V.N., Vârsta: 32 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: inginer, Diagnostic:
Spondiloză CDL

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x x
Prezent

Absent
x
Durere spontană Prezent
x
Severă

Absent
x
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă

Flexie
200 350
Extensie
Afectare functională
A coloanei lombare
180 280
Lateralitate
120 250
Rotaţie
30 40
38
 35

30

25

20 Examen initial
15 Examen final

10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 6

Nume şi prenume: A.O., Vârsta: 43 ani, Sexul: feminin, Ocupaţia: casnica, Diagnostic:
Spondiloză CDL, Cervicalgie

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x x
Prezent
Absent
x
Durere spontană Prezent
x
Severă
Absent
x
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă
Flexie
600 690
Extensie
Afectare functională
490 540
Lateralitate
a coloanei cervicale 170 230
Rotaţie
650 700

39
 70

60

50

40 Examen initial

30 Examen final

20

10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 7

Nume şi prenume: N.I., Vârsta: 45 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: mecanic, Diagnostic:
spondiloza CDL D.Z. TIP II

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x
Prezent
x
Absent
x
Durere spontană Prezent
x
Severă
Absent
x
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă
Flexie
200 280
Extensie
220 300
Afectare functională Lateralitate
A coloanei lombare 130 180
Rotaţie
10 30

40
 30

25

20
Examen initial
15
Examen final
10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 8

Nume şi prenume: O.E., Vârsta: 39 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: sofer, Diagnostic:
Spondiloză CDL, lombalgie

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x
Prezent
x
Absent

Durere spontană Prezent

x
Severă
x
Absent
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă
x
Flexie
180 200
Extensie
200 300
Afectare functională Lateralitate
A coloanei lombare 100 150
Rotaţie
10 40

41
 30

25

20
Examen initial
15
Examen final
10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 9

Nume şi prenume: O.P., Vârsta: 39 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: politist, Diagnostic:
spondiloza CDL, Cervicalgie

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x x
Prezent
Absent
x
Durere spontană Prezent
x
Severă
Absent
x
Prezent
Durere la mobilizare x
Severă
Flexie
490 590
Extensie
400 440
Afectare functională Lateralitate
a coloanei cervicale 160 200
Rotaţie
580 650

42
 70

60

50

40 Examen initial
30 Examen final

20

10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

Fişă de examen iniţial-final 10

Nume şi prenume: D.D., Vârsta: 50 ani, Sexul: masculin, Ocupaţia: contructor, Diagnostic:
spondiloza CDL, lombalgie

Examen Iniţial Examen final

Absent
Durere nocturnă
x
Prezent
x
Absent
x
Durere spontană Prezent
x
Severă
Absent
x
Durere la mobilizare Prezent
Severă
x
Flexie
100 240
Extensie
Afectare functională 180 250
A coloanei lombare Lateralitate
110 200
Rotaţie
20 50

43
 25

20

15
Examen initial
Examen final
10

0
Flexie Extensie Lateralitate Rotatie

4.2. Interpretarea rezultatelor

Evaluarea finală a pacienţilor cu Spondiloza CDL arată o ameliorare

semnificativă a: durerii nocturne, spontane, la mobilizare şi a funcţionalităţii precum si o clara
imbunatatire a gradului de mobilitate a coloanei vertebrale.

Examen iniţial:

Durere nocturnă examen iniţial

Absent Prezent

40%

60%

44
Durere spontană examen iniţial
Absent Prezent Severa
0%

30%

70%

Durere la mobilizare examen iniţial

Absent Prezent Severa
0%

40%

60%

Examen final:

45
Durere nocturnă examen final
Absent Prezent Severa
0% 0%

100%

Durere spontană examen final

Absent Prezent Severa
0%

50% 50%

Durere la mobilizare examen final

Absent Prezent Severa
0%

40%

60%

46
 4.3 Concluzii şi propuneri

Prin introducerea kinetoterapiei, hidrokinetoterapiei, fizioterapiei, posturarilor precum si

utilizarea uni regim de miscare pentru acasă și în urma vizualizării rezultatelor reprezentate mai
sus am constatat:

 Prin intermediul mijloacelor și metodelor kinetoterapeutice se poate imbunataţi

viata pacienţilor diagnosticaţi cu Spondiloză CDL.
 Pentru obținerea rezultatelor cât mai bune în ceea ce privește recuperarea,
tratamentul kinetic trebuie să înceapă cât mai precoce.
 Rezultatele sunt mult mai favorabile daca pacineții și-au desfășurat programul
kinetic și acasă.
 Fizioterapia a jucat un rol foarte important, care combinată cu tratamentul
kinetoterapeutic, au contribuit la amelioarea cȃt mai rapidă a durerii.
 Pacineţii care au tinut pe langa programul kinetic un regim de miscare a coloanei
vertebrale au avut rezultate mult mai favorabile in cadrul reducerii durerii.
 Exerciţiile de posturare combinate cu programul kinetic au contribuit la
ameliorarea cat mai rapidă a mobilitatii.

 Pacienţii care lucrează in domenii in care se abuzeaza de o pozitie vicioasa , de

flexia coloanei cervicale / lombare sau de imobilizare in ortostatism/decubit pentru o perioada
indelungata de timp au dus la apariţia unei forme mai severe a Spondilozei precum si a altor
afecţiuni specifice coloanei vertebrale.
 Prin rezultatele obținute în urma acestei cercetări am reușit să scot în evidență,
rolul important pe care îl are kinetoterapia în Spondiloza CDL.
 Programul kinetic aplicat celor 10 de pacienţi cu Spondiloza CDL a dat
randament şi poate fi folosit de catre toţi pacienţi care suferă de această afecţiune precum si a
pacientilor cu alte afectiuni ce tin de coloana vertebrală.

47
 Bibliografie
1. Arseni C., Aldea H., obreja Th. – „Hernia de disc lombară inferioară”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985
2. Arseni C., Stanciu M. – „Discopatiile vertebrale lombare”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1970
3. Dr. Civică D., Dr. Stoicescu M. – „Discopatia lombară şi sciatică – prevenire,
regim de viaţă şi de muncă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1980
4. Mogoş Ghe. – „ Mică enciclopedie de BOLI INTERNE”, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1988
5. Nica S. A. – „Compendiu de medicină fizică şi recuperare”, Editura Universitară
„Carol Davila”, Bucureşti, 1998
6. Prof. univ. dr. Popa C-tin – „ Neurologie”, Editura Naţional 1997
7. Prof. dr. Popescu E. – „ Reumatologie”, Editura Naţional, 1997
8. Sbenghe T. – „Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Editura
Medicală, Bucureşti, 1987
9. Sbenghe T. – „Recuperare medicală la domiciliu bolnavului”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1996
10. Şuţeanu Şt.– „ Tratat de medicină internă. Reumatologie vol. I ”, Editura
medicală, Bucureşti 1999
11. Şuţeanu Şt.– „ Tratat de medicină internă. Reumatologie vol. II ”, Editura
medicală, Bucureşti 1999
12. Şuţeanu Şt.– „Actualităţi în medicina internă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1992
13. http://www.lectiadeortopedie.ro/coloana-vertebrala/spondiloza/
14. https://www.omicsgroup.org/journals/posterior-osteophyte-evolution-and-its-
impact-in-cervical-spondylosis-a-literature-review-2165-7939.S2-007.php?aid=21097
15. http://info-portal.ro/articol/spondiloza-,-spondiloza-cervicala-
tratament/2151/1/i-just-got-cold-feet/
16. https://www.scribd.com/doc/226717887/Spondiloza-Cdl-Studenţi-Mg-
2010presentation1-Autosaved
17. http://www.carlespineinstitute.com/educational_resources/back_exercises.
html
18. http://archivedpublicwebsite.up.ac.za/default.asp?ipkCategoryID=10384&
sub =10384&archive=1&ArticleID=1913&language=1
19. https://valente-culturale-ssm.wikispaces.com/MODULUL+13

48