Dr. GR.

ANTIPA

LEGEA
PHSCL "ITL "LL-I
REZULTATELE CE LE-A DAT

UN RESPUNS ATACURILOR CE I S'UtADUS

BUCURESCI

Inshitutul de Arte Grafiee si Editura Minerva"

Filip, Moroianu. Popovici si Tal4escu ,

6, STRADA REGALA 6, (HOTEL UNION)

1899

www.dacoromanica.ro
 1/ i -v
e.sc 12( ez44.4.414,- 9-41n4.Z: fc

Dr. GR. ANTIPA

FLA

PESCL ITULL
SI

REZULTATELE CE LE-A DAT

UN RESPUNS ATACURILOR CE I S'AU ANTS

BUCURESCA

Institutul de Arte Grafiee si Editur& Minerva"

Filip, Moroianu, Popovici si T114escu
6, STRADA REGALA 6, (HOTEL UNION)
1899

www.dacoromanica.ro
 PREF ATA
Implinindu-se deja 4 ani de and in urma avizului
meti, pescariile apartinatoare Statului au fost supuse
unui regim special de crutare care regim apoi
prin legea pescuitului s'a generalizat asupra tuturor
apelor din taxa. simteam nevoe sa fac prin publi-
citate o dare de seams, pentru a arata cari sunt re-
.

zultatele la cari am ajuns in urma strictei aplicari

a acestor mesuri §i a me justifica ast-fel daca am
avut sail nu dreptate sa sustin aplicarea for cu toate
protestarile ce ne veneati din partea unor interesati.
Am a§teptat atata timp tocmai fiind-ca credeam ca e
nevoe pentru a se vedea mai bine adeveratele re-
zultate ale unei legi, sa treaca un timp oare-care de
la punerea ei in aplicare.
0 serie de protestari in contra mesurilor de cru-
tare a acestei legi adresate de curand d-lui Ministru
al Domeniilor din partea mai multor arenda§i a-i
baltilor Statului §i comercianti de pe§te, m'ati facut
sa schimb forma de dare de seama .ce voiam s'o dail
acestui memoria §i sa fac un raport D-lui Ministru
al Domeniilor pentru a combate atacurile ce se adu-
ceail prin acele petitiuni legei. De sigur ca nu puteam
sa aduc mai bune argumente pentru apararea legei

www.dacoromanica.ro
 4

de cat sa arat rezultatele ce le -au dat aplicarea el.

Cifrele pe cad le arat aicea vorbesc de la sine §i
ori-cine se va putea convinge din ele de efectele
bine-facetoare a legei pescuitului pentru productia
tare' noastre §i economia noastra nationals.
Cand am scris insa ca titlu al acestei public*
« Legea pescuitului qi efectele el, un respuns atacurilor
ce i s'au adus» nu am vrut sa inteleg prin aceasta
ca daze aci un respuns tuturor atacurilor ce s'atl .

adus legei pescuitului, ci numai atacurilor ce .s'ail

adus mesurilor de crutare din aceasta lege. Legea
pescuitului, ast-fel cum a fost modificata ea in Ca-
mera, ar merita in adever, in unele puncte, a fi atacata
§i anume la articolele 5 §i 9. Ea singur am fost
cel intaiii care am indicat partile ei slabe §i anume
in raportul mei cu care am inaintat Ministerului Re-
gulamentul ei de punere in aplicare ; iata ce scriam
acolo :
«Proectul de lege ast-fel cum am avut eu onoa-
«rea a-1 prezinta, reprezinta un intreg sistem de me-
«surf care cred ca sunt absolut necesare a le lua
«asupra tuturor apelor din Cara pentru a le putea
«repopula iara'§i cu pe§ti §i a le conserva pentru
«tot-deauna productivitatea lor. In urma modifica-
rilor ce a suferit in parlament
. dintre carI mo-
«.dificari unele sint esentiale parerea mea este,
«ca de §i aceasta lege, strict aplicata, va putea da
«roade foarte satisfacetoare pentru Dunare §i Prut
«cu battik atarnatoare de ele, pentru coasta Mare
«Negre §i pentru riurile nenavigabile, ea nu va pUtea
«da insa nici-odata de cat rezultate pe jumatate sa-
«tisfacetoar pentru apele declarate prin regulamentul

www.dacoromanica.ro
 5

«organic de navigabile sail flotabile pentru care sari

«suprimat mai toate mesurile cele mai principale.
«Prin acest regulament deci, de §i mi-am dat toata
«sill* de a face sa se poata asigura conservarea
«pescaritului §i inmultirea pe§tilor §i in apele flota-
bile §i navigabile, totu§i, fiind constrans a me Linea
«de litera §i intelesul lege, mi-a fost peste putinta
«de a face ceva cum se cade in aceasta privinta.
«De o parte modificandu-se Art. 5 §i introducen-
«du7se alineatul: «jar in riurile navigabile §i flota-
bile el (dreptul de pescuit), se va exercita ca §i
«pana aziD, s'a consfintit §i intarit prin lege o stare
«anarhica careia tocmai i se datore§te in cea mai
«mare parte despopularea acestor ape. In adever,
«daca apele noastre flotabile sail navigabile (cele de-
«clarate prin regulamentul organic ca atare) au ajuns
«in starea de despopulare in care le vedem asta-zi,
«aceasta este datorita, in primul loc, liberty ii ce a
«avut'o §i o are ori-cine de a pescui on unde §i
«cum ii place fara a avea nevoe de invoirea cui-ya.
«Dreptul de pescuit din aceste ape apartinind tu-
«turora §i deci nimanui, de sigur ca nimeni nu e
«interesat sa crute pentru a avea in viitor §i nici sa
«faca vre-o imbunatatire pentru a spori §i conserva,
«cad on -ce munca i cheltuiala ar fi zadarnica, ne-
«putind nimeni fi singur stapan pe produsul muncei
«sale ; cu modul acesta s'a ajuns ca aceste ape sa
«remae cu totul despopulate §i parasite de on -ce
«ingrijire.
«Aceasta stare de libertate a pescuitului a fost
«mai in toate terile din Europa §i economi§tii Ger-
«mani o f numesc : «Zustand der freien and Wil-

www.dacoromanica.ro
 6

«den Fischerei» adica «starea libera §i selbatica a

«pescuitului» (Buchenberger in Schonberg's Hand-
«buch der Politischen Oekomie p. 333 vol. II).
«In contra acestei stari salbatice insa in toate
«rile s'aii luat din timp mesurile cele mai energice,
«recunoscindu-se cat de daunatoare e, §i cum din
«cauza ei, intinsele suprafete ale apelor reman ne-
«productive. Iata cum se exprima §i distinsul eco-
nomist §i Ministru de Finante din Baden Buchen-
«berger asupra acestei staff. .

«. . . . «Schlimmer noch als dieser Rechtszustand

«ist jener zu erachten bei dem jedem Angehorigen
«einer Gemeinde das Recht des Fischfangs zusteht
«(«Freie and wilde Fischerei»)» (Schonberg. Hand,
«d. Politischen Oekonomie vol. II p. 333), adica :
« «mai rea Inca de cat aceasta stare este aceea
«uncle fie-care membru al unei comune are dreptul
«sa pescuiasca («pescaria libera §i selbatica»). Iata
«de asemenea ce se scrie in expunerea oficiala de
«motive a legei din Prusia din 1874 asupra acestui
«punct: «Pescaria selbatica (die wilde Fischerei) in
«apele interioare, exercitiul fara nici o crutare §i
«lard nici o regula a pescuitului de catra cei indrep-
«tuiti §i cei neindreptuiti, fara nici o consideratie
«asupra stare sale §i fara nici o ingrijire pentru
«viitor, trebue combatuta cu toata energia».
.1 «In toate terile din Europa, in fine, s'a inlaturat
«aceasta stare cu totul asta-zi, §i pretutindeni s'a
«stabilit in general ca dreptul de pescuit in apele
«flotabile sau navigabile apartine Statului (numai in
«putine state s'a facut proprietatea comunelor) a§a
«in Franfa s'a stabilit aceasta Inca din 19 Aprilie

www.dacoromanica.ro
 7

«1829 prin legea pescuitului, in Prusia prin legea

«din 1874, in Sachsonia prin legea din 15 Octombrie
«1868, in Belgia prin legea de la 19 Ianuarie 1883,
«in Baden la 29 Martie 1852. In timpul din urma
«in fine §i in Austro-Ungaria s'a stabilit prin art. 4
«al legei pescuitului cele ce urmeaza:
«Dispozitiunea «pentru libertatea pescuitului, ba-
«zata pe §. 382 a. b. G. B. este abrogata. Dreptul
«de pescuit in acele intinderi sau suprafete de ape,
«in care se exercita pans asta-zi pescuitul liber, va
«apartine de acum inainte:
«1) In helestaele artificiale proprietarilor acelor
«instalatii.
«2) In apele naturale va apartine tereiD.
«Din toate acestea se vede deci, cred in de ajuns
«de clar, ca modificarea ce s'a facut in parlament
«articolului 5 al legei pescuitului nu e nici de cum
«in interesul dezvoltarei pescuitului in apele naviga-
«bile §i flotabile §i ca din contra, s'a consfinOt §i
«intarit prin lege o stare de care asta-zi intreaga
«Europa abea a putut scapa §i care e deci menita
«sä ne tie §i noua aceste intregi suprafete de apa
cneproductive.
«De asemenea prin modificarile introduse in art.
«9 s'a pus iard§i o noua stavila putintei de a re-
«popula apele flotabile sau navigabile, cad scotan-
«du-se de aid cartile de pescuit, s'a luat cel mai
«principal mijloc de control ce se putea avea.
<In definitiv deci, parerea mea este ca legea de
«fata, strict aplicata, va putea da rezultate foarte bune
«asupra tuturor apelor din ara.' afara de apele flo-
.

«tabile §i navigabile. Asupra acestor din urma insa,

www.dacoromanica.ro
 8

«rezultatele nu vor putea fi nici-odata pe deplin sa-

otisfacetoare, pans ce nu se va pune §i la not o
«data dupa cum s'a facut in toata Europa un
«capat acestei staff «salbatece de libertate a pes-
«cuitului», adica pang ce nu se va modifica din noil
«art. 5 §i 9 ale acestei legi in felul cum era in pro-
«jectul primitiv pe care am - avut eii onoarea a-1
«inainta acestui Minister »

Dintr'acestea se vede ca legea pescuitului are, in

adever, §i ea punctele ei slabe i anume acolo toc-
mai unde a fost modificata in parlament, a§a ca de
sigur, daca vom vroi sa facem ceva §i pentru
cele 8 riuri marl din tara, ne vom vedea mai din
vreme sail mai tarzia constran§i sa-i modificam ar-
ticolele 5 i 9 in sensul primului project pe care l'am
depus eil. Asupra acestor puncte insa nimeni n'a
protest'at ; nimeni nu s'a indignat ca 8 riuri, cele mai
principale din tara, stall despopulate §i locuitorii din
satele margina§e for trebue ca cumpere peste de la
Dunare pentru a se hrani. Nimeni deci nu s'a facut
aparatorul interesului general, ci legea a fost atacata
numai in partile ei cele bune, care tocmai au dat rezul-
tate splendide pentru economia noastra nationals §i
aceasta de catra persoane, carora numai interesul for
personal le dicta sa faca ast-fel.
Atat textul acestui Memoriil cat §i cifrele din cele
3. tablouri de la urma" vor fi in stare, cred, sa arate
fie-caruia efectele adeverat bine-facetoare ale acestei
legi pentru productia noastra, pentru hrana popula-
tiunei noastre sarace, pentru comertul nostru de ex-
port, pentru sporirea veniturilor Statului cat §i pentru
toata economia noastra nationals in genere, §i cred

www.dacoromanica.ro
 9

tot-odata, ca -1 vor pune in stare sa aprecieze la justa

for valoare atacurile interesate ce i-se aduc.
Daca intr'un a§a de scurt timp am putut sa ajun-
gem la atat de bune rezultate, aceasta se datore§te,
de sigur, in primul loc, sprijinului Inalt ce '1-am avut.
Interesul mare ce Majestatea Sa Regele l'a purtat
In tot-de-a-una pentru desvoltarea economics a tare',
sprijinind on -ce lucrare serioasa in aceasta directiune,
a avut efectele sale bine-facetoare §i asupra des-
voltarei acestei ramure de productie.
Sprijinul moral ce Majestatea Sa a bine-voit a
ne acorda a fost pentru not un stimul puternic §i
o incurajare de a merge inainte in directia pornita ;
gratie acestui sprijin numai, putem asta-cli sa aratam
cu cifre progresele ce le-am realizat, §i sa vedem
stergandu-se pata ca not Cara proprietary a gurelor
Dunarei §i a sute de mii de hectare de bald sa fi
ajuns a fi tributari strainatatei, importind peste.
In al doilea rind datorim prOgresele ce s'ati fa-
cut D-lor Mini§tri ce succedat la departamentul
Domeniilor de la 1893 §i pans astd-di, §i in special
D-lor P. Carp, D. Sturdza, G. D. Pallade §i A. Sto-
lojan, cari au dat toata atentiunea cuvenita acestei
ramure de bogatie §i au pus mult interes pentru
ridicarea nivelului ei. Pentru sprijinul ce mi '1-au
acordat in lucrarile mele, simt nevoea §i profit de
aceasta ocaziune, de a aduce fo§tilor mei §efi since-
rele mele multumiri.
In fine, in a-mi indeplini cu aceasta ocazie §i o
datorie placuta, aducend multumirile mele vii tuturor
acelor functionari din serviciul pescariilor cu con-
cursul §i devotamentul carora am putut ajunge la

www.dacoromanica.ro
 10

rezultatele pe cart le vedem asta-zi. In special simt

nevoe a multumi calduros colaboratorului meu D-lui
Inginer G. V. Cordea pentru munca §i zelul ce l'a
pus in administrarea §i organizarea pescariilor din
Dobrogea sect. VI. Atacurile personale, adese-ori
nederime, ce adus if sunt asta-zi resbunate prin
rezultatele ce .le-a produs. Munca con§tiincioasa §i
onesta i§f are deci asta-zi resplata ei morals.

www.dacoromanica.ro
 Ca on -ce lege restrictive, care tinde prin impu-
nerea unui mic sacrificiii momentan a asigura pentru
viitor conservarea §i sporirea productivitatei unei
ramure de avutii, §i legea pescuitului a produs multe
nemultumiri.
Pe de o parte a produs nemultumiri in clasa in-
culta de pescari, din cauza ca ea, neputand aprecia
interesul superior al conservarea §i sporirea pentru
viitor, nu vedeati de cat micul sacrificiii momentan
ce li se impunea ; de alta parte, o intreaga clasa de
arenda§1 de balti §i comercianti de pe§te, al caror
interes este ca, intr'un termen dat, sa scoata maxi-
mul de beneficii cu minimul de cheltuiala, indife-
rent dace prin aceasta se vandalizeaza §i se depre-
ciaza valoarea proprietatei pentru viitor se simt
asta-zi impedicati prin aceasta lege restrictive de a
scompta productia viitoare a acestor, balti pentru a'§i
putea mari cat mai mult veniturile for momentane.
Cea d'intaiii clasa a fost in adever nemultumita;
nu a trebuit insa mult timp ca el sa vada singuri
§i sa se convinga ca tocmai aceste mesuri restric-
tive sunt menite sa le conserve productivitatea ape-
lor §i sa le asigure pentru tot-d'a-una rentabilitatea
meseriei lor.
Cea de a doua clasa insa, cauta a profita de on-ce
ocazie noun ce se ive§te pentru a protesta, in speranta
ca legea se va schimba §i ea vor putea, nederanjati

www.dacoromanica.ro
 12

de nimeni, continua opera de vandalisare §i dis-

trugere a unei intregi ramure de avutie, pentru a'§i
mari veniturile lor. .
Aceasta s'a intamplat §i acuma, cu ocaziunea pro-
testarilor ce ne -au venit de la diferiti arenda§i §i
comercianti de pe§te, §i 'mi voiu permite prin aceasta,
a arata ca toate punctele din memoriul ce Fail presen-
tat ministerului in contra legei pescuitului §i regula-
mentului ei, sunt absolut lipsite de on -ce fundament §i
ca in realitate nu este de cat dorinta aratata mai sus, care
impins la aceasta noud incercare. Daca mai con-
sideram Inca, ca mai toate contractele de arendare a
baltilor Statului expira la Marte 1900, atunci ne vom
putea §i mai bine explica aceasta dorinta, de oare-ce,
in ultimul an de arendare, crutarea pentru ei nu mai
prezinta nici un interes §i daca ar putea sa pescu-
iasca tot pe§tele, lasand in balta numai nisipul, de
sigur ca nu arenda§ii ar avea vre-o paguba din
aceasta.
In cele ce urmeaza, voiu analiza deci putin acele
memorii, pentru a vedea daca obiectiunile coprinse
in el pot macar fi luate in serios; mai inainte insa,
imi voiu permite sa arat in scurt, care este ade-
varatul scop al mesurelor din legea §i regulamentul
pescuitului §i mai cu seams ce rezultate a dat pang
asta-zi aplicarea for la noi. Faptul, ca timp de 4 ani
deja am exploatat in regie o mare parte din pes-
cariile Dobrogei, in care timp am tinut statistice
foarte exacte §i detaliate, me pune in stare a arata
cu cifre rezultatele bine-facetoare, pe cart le-a dat
legea pescuitului pentru conservarea §i sporirea pro-
ductivitatei pescariilor noastre.

www.dacoromanica.ro
 13

Legea noastra asupra pescuitului impreuna cu re-

gulamentul el, confine la un loc un intreg sistem
de mesuri, care e necesar a se lua pentru a impe-
dica despopularea apelor noastre §i a face ca pro-
ductivitatea for sa se conserve §i sa se sporeasca.
Acest scop se poate ajunge numai, lasand pe§tilor
libertatea de a se reproduce §i de a cre§te.
Trebuia deci oprit pescuitul in epocele cand pe§-
tele se reproduce §i oprit de a se prinde pestii mici
cari nu ail ajuns Inca la maturitatea sexuala, cau-
tand a'i impedica, pe cat posibil, ca ei sa fie sco§i
din apa inainte de a se fi reprodus §i ast-fel de a'§i
fi asigurat conservarea §i imu4irea speciei for in
acea apa. La acest scop tind toate mesurile conti-
nute in legea §i regulamentul nostril.
Fiind-ca eu am avut onoarea de a fi insarcinat cu al-
catuirea proectului de lege §i a regulamentulul, nu 'mi
arog nici de cum meritul de a fi propus ni§te masuri
noul, ci am luat acelea§i mesuri generale, cari sunt
continute in legile asupra pescuitului din absolut
toate Wile din Europa civilizata. Ceea-ce am fa.cut
ea, a fost numai a le adapta la unele conditiuni spe-
ciale din Sara noastra, cari intru cat-va variaza dupa
positiunea geografica, clima, etc. §i aid insa, am
profitat mult din conditiunile aproape identice din
Austria, Ungaria §i Rusia. Aceste conditiuni spe-
ciale au fost, mai cu seama, relative la determinarea
mai precisa a epocelor de reproducere a pe§tilor
nostril (care de altmintrelea, pentru pe§tii din por-
iunea din Dunarea noastra sunt acelea§ ca §i pen-
tru pe§tii din portiunea de Dunare ungara sau ru-
seasca, etc.) §i la conditiunele noastre hydrografice.
www.dacoromanica.ro
 14

Ast-fel, toate mesurile relative, la politia pescuitu-

lui, la instrumentele de prindere, la ochii voade-
lor, dimensiunile minimale ale pe§tilor, etc., sunt
mesuri internationale continute in mod absolut identic
in toate legile tuturor tarilor din Europa. Acestea
sunt mesuri, pe cari §tiinta §i experienta le-a dovedit
ca eficace §i asupra carora nu mai exista asta-z'
nicairi discutiune.
. Intru cat prix e§te epocele de reproductiune, am
cautat sa le determin mai intaiii in mod stiintific la
not in Cara §i apoi sa le compar cu cele din Ungaria,
Austria §i sud-vestul Rusiei, pentru care, am avut
un foarte bogat material literaritiintific. Am constatat
ca ele sunt identice si am cautat sa unific, pe cat se
poate epocele de crutare, atit cu cele din legea un-
gara cit §i cu cele din proectul de lege rus pentru
pescariile din basinul nord-vestic al Mare' Negre din
1891. Aceasta in vederea unei aplicari de mesuri uni-
forme in toate aceste taxi, cu cari avem ape comune.
Toate aceste mesuri conOnute in legea noastra
si in toate legile din Europa, constituesc la un loc
un sistem, §i on -ce desfiintare a uneia din ele cons-
titue o §tirbire a intregului sistem §i o nimicire a
eficacitMei sale; pentru ca legea sa dea adeverate
rezultate, trebue ca toate aceste mesuri, cari se ajuta
§i se complecteaza una pe alta, sa se aplice cu se-
veritate. de o data.
Din cauza ca pang la anul 1895 inainte de a fi
existat legea si inainte de a se fi impus arenda-
§ilor baltilor Statului, prin contractele de arendare
vre-o mesura de control, apele noastre incepuse a
se depopula foarte tare, amenintandu-ne chiar cu

www.dacoromanica.ro
 15

ruina complecta a pescariei noastre, §i noi, de §i

proprietarii deltei Dunarei §i a tuturor baltilor ei,
etc., ajunsesem tributari Rusiei, importand aproape
8.000.000 kgr. de pe§te pe an, era foarte necesar
ca aceste mesuri sa se aplice cat mai grabnic asu-
pra tuturor apelor apartinetoare tare. noastre. Si in
adevar dupa cum voiu arata apoi cu cifre ele au
dat rezultate foarte frumoase §i apele noastre ail
Inceput iara§ a se popula.
Pentru ca Dunarea insa, este un fluviu international
§i pentru ca eficacitatea acestor mesuri sa fie mai mare,
era necesar ca §i cele-l'alte tari riverane Dunarei sa ia §i
ele acelea§ mesuri. Austria ni le propusese deja ea in-
sa§i; Serbia §i Bulgaria, din cauza starei for culturale nu
se gandise Inca la dezvoltarea acestei ramure de pro-
ductie, iar Rusia facuse un proect pentru Dunare Inca
din 1891; a§tepta insa ca mai intaiii noi, care suntem
interesati la. 21/2 din 3 parti din bratele Dunarei, ca
proprietari, sa luam mesurile cuvenite §i apoi sa le
ia §i el. In acest scop am lucrat 4 proecte de con-
ventiune pentru Austro-Ungaria, Serbia, Bulgaria §i
Rusia §i le-am predat D-lui Ministru al Afacerilor
Streine pentru a le propune tarilor respective.
Rezultatul a fost ca. Serbia, in urma stimulului
nostru, a votat deja o lege pentru' pescuit care e
aproape o traducere dupa legea noastra, ca Bul-
garia a elaborat deja un proect de lege asupra ca-
ruia am fost consultat §i eu in mod cu totul special,
ca Rusia cere sä. se numeasca o comisiune mixta
pentru a discuta mesurele conventiei ce urmeaza sa
incheiem cu ei, iar Ungaria are deja o lege identica
cu a noastra ; ast-fel, in scurt timp, mesurele din
www.dacoromanica.ro
 16

legea noastra se vor aplica pe toata intinderea Du,

narei §i noua, pe langa foloasele materiale ce vom
avea, ne va reveni §i onoarea de a fi fost propa-
gatorii unei opere adeverate culturale. Dupa cum
nod ne revine onoarea de a fi aparatorii libertatei
Navigatiunei pe Dunare, tot ast-fel si in aceasta
privinta nod ni se va datori ca s'a pus capat dis-
trugerei i s'a dezvoltat o insemnata ramura de bo-
gatie in acest mare fluviu international. (
Este numai intrebarea acum, daca bine am facut
sail nu, ca am aplicat not mesurele de crutare a
pescuitului, fard ca cei-l'alti riverani ai Dunarei sa
le fi aplicat §i ei; daca nu cum-va not am facut un
sacrificiii prea mare din care numai vecinii nostril
sa traga profituri §i not sa ne sacrificam §i ce am
avut mai inainte?
Asupra acestor chestiuni et am avut ocaziunea a
me pronunta inca de mai multe on §i in special o
data in 1895 in raportul met general asupra pes-
cariilor din Romania (publicat in Buletinul Ministe-
rului Domeniilor), §i alta data in 13 Iunie 1897, tot
cu ocazia protestarei mai multor arendasi in raportul
met inregistrat la No. 54442/97 u relativ la aplicarea
mesurilor de crutare a pestelui in Dunare i Prut»
(publicat in Buletinul Ministerului Domeniilor, pe
anul 1898).
In raportul meil general, am sustinut ca, fata
cu starea de despopulare in care se gaseau apele
din Romania, asa ca productia pescariilor noas-
tre scazuse atat de mult, in cat noi, Sara cu gu-
rile Dunarei §i cu mai multe sute de mil de hec-
tare de balti, ajunsesem in scurt timp sa importam

www.dacoromanica.ro
 17

cantitati considerabile de pe.te din streinatate pentru.

a multumi cerintele consumatiunei noastre interne,
iar exportul sa scada cu desaver§ire ; ca, fats cu
mersul rapid al acestei despopulari, etc., suntem da-
tori cu on -ce pret sa luam mesuri de crutare, cad
alt-fel vom ajunge sa perdem cu totul o intreaga
ramura de bogatie pentru reca§tigarea careia vom
fi nevoid in urma sa facem sacrificii §i cheltueli
insutite §i totu§i nu vom putea ajunge nici o data a le
ridica la vechiul for nivel de productie. Din cauza
ca pe atunci legea nu era Inca votata, am propus
ca acele mesuri sa se is pentru pescariile Statului
macar (care sunt cele mai marl din Cara) pe cale
de conditiuni in contractele de arendare. Propune-
rile mele au fost admise §i remane de sigur acum
ca rezultatele obtinute sa dovedeasca daca am avut
dreptate sail nu, sustinindu-le.
In raportul meti din Iunie 1897, cerindu-mi-se, Ar

am cautat din noil sa explic pentru ce aplicat

mesurile de crutare asupra Dundrei, fard ca Statele
vecine sa le fi luat §i ele §i nevoia mare ce este
de a le mentine §i pentru viitor. In special atunci
-

reclamatiunile venirid mai cu seama din partea co-

merciantilor de la gurile Dundrei, am cautat sa ex-
plic necesitatea acestor mesuri pentru crutarea pes-
cariilor de morun §i nisetru, cart sunt pe§tii cei mai
de valoare care traesc in apele noastre. Iata ce am
scris atunci:
«S'a oprit pescuitul Morunilor §i Nisetrilor, fiind-ca
«ac.e§ti pe§ti, din cauza pretului mare a camel §i
«icrelor for erail atit de mult pescuiti, in cat ajun-
« sese aproape a fi exterminati cu totul din Dunare
2

www.dacoromanica.ro
 18

Ǥi de sigur ca nu ar mai fi trebuit un timp inde-

«lungat, ca sa'i vedem disparand cu totul din apele
«noastre. Prin raportul meti general asupra pesca-
«riilor din Romania cred ca am dovedit in deajuns,
«cum aceasta exterminare a Morunului din apele
«noastre merge cu pa§i foarte repezi §i cum, lasand
olucrurile sa a§tepte mult timp fara a lua mesuri,
«vom fi nevoid in urma a cheltui sume considera-
«bile pentru a reca§tiga macar in parte ceea-ce am
«perdut4
«De asemenea statisticele noastre de import §i
«export ne arata aceasta cu cifre, cum numai in ...
«timp de 15 ani am ajuns, de la aceea-ce not ex-
«portam aproape 3.000.000 kgr. peste sa impordm
acurna pana la 9.000.000 kgr. pe an. Din acestea se
«vede deci in de ajuns, cat de mare era nevoia
«acestor mesuri, chiar incomplecte fiind, §i de cats
«insemnatate este a le mentine §i pe viitor, pentru
«a scapa de exterminare un product al pescariilor
«noastre atat de pretios. o.
«Morunul fiind un pe§te, care cre§te in mare §i
«in special in apa salmastra de la gurele fluviilor,
«de unde apoi se sue primavara in Dunare, pana ti

«peste Porti le de fer, pentru a'§i depune productele

«sexuale, era necesar ca mesurile de crutare sä se
intinda tocmai peste aceste regiuni §i mai cu seams ;Z.

«la mare in fain. gurelor Dunarei cari trebuesc la- 04,

«sate libere de instrumente de pescuit in aceasta

I ekca , pentru a lasa intrarea pe§tilor la locurile
«lor reproductie. §i cum dintre bratele Dunarei
«21/2 din 3 sunt ale noastre, de sigur ca luand
«aceste mesuri de crutare, chiar numai pe aceasta
www.dacoromanica.ro
-7 11!
 19

«portiune tot putem Inca face foarte mult, lasand

«multor pe§ti §ansa de a putea strabate pana la
«locurile for de reproductiune §i de a'§i perpetua
«ast-fel specia.
§i mai departe iara§1 :
«Cu toate acestea, pana la incheerea acestor con-
«ventiuni cari on cat de repede s'ar face, tot
«trebue sa dureze un timp pana la terminarea for
«noi, cari suntem stapani peste cea mai mare parte
«din Dunare §i deci cei mai interesati la pescuitul
«din ea, nu putem sa renuntam la mesurile de cru-
«tare, pe cari le-am aplicat deja §i cari ne -au dat
(Tana acum atat de bune rezultate.
«Aceasta ar insemna, dupa parerea mea, a con-
« damna Morunul cu totul la exterminare §i a plati
«in urma micele sacrificii, pe cari be facem acum,
«cu sume inzecite, pentru a ajunge la rezultate cu
«mult mai slabeD.
Ǥi in alte state, pe unde trec fluvil internationale,
«tratarile pentru incheerea de conventiuni, au durat
«adese-ori mult timp, cu toate acestea o mare parte
«din ele n'au incetat de a aplica mesuri severe de
«crutare, de §istatul vecin nu be respecta §i el
«pentru a nu lasa pescuitul sa decada prea tare,
«§tiind in urma la ce cheltueli vor trebui sa se a§-
«tepte. Void spune de ex. ca pentru incheerea corp.
«ventiunei de la Berlin din 30 Iunie 1885, dintre
«Germania, Hollanda §i .Helvetia pentru pescuitul
«din Rhin, tratarile au durat aproape 35 ani, si de-
Ǥi in acest timp Olanda nu a aplicat nicY o me-
«surd, Switera §i Germania n'ail incetat nisi un mo-
ment de a aplica mesurele te1V- mai severe pe

www.dacoromanica.ro
 20

«portiunele lor. Si se §tie ca §i aid a fost vorba

«tot de crutarea unui pe§te migrator, a Somonu-
«lui = care intocmai ca §i morunul trae§te in Mare
«§i vine in fluviu numai pentru un timp, pentru a'§i
depune ouale.
«Un alt exemplu avem §i mai aproape §i anume
«pe Austro-Ungaria, care aplica asupra portiunei
«lor de Dunare, cu multa stricteta, toate mesurile de
«crutare (art. 18 §i 20 din legea Ungara asupra
«pescuitului din 1888), pentru Moruni §i Nisetri de
Ǥi nici unul din co-riverani, nici Serbia de alaturi
«§i nici Bulgaria, Romania §i Rusia din aval nu le
«aplica. Aceste mid sacrificii momentane se fac pre-
«tutindeni spre a nu se scompta prea molt viitorul.
«La not insa nici de sacrificii nu poate fi vorba, de
«oare-ce, in aplicarea acestor mesuri am capatat re-
«zultate atat de bune, in cat in timp de 2 ani am
«ajuns a dubla aproape venitul pescariilor din Sectia
«VI, unde sunt tocmai cele mai marl pescarii de
Morun din tara.»
Si pentru a dovedi ca cele ce sustineam et nu
eraii numai ni§te idei ale mele personale, asupra
carora a§ fi putut sa me in§el, ci lucruri general-
mente recunoscute, citam cele scrise de 2 savant"
ichthyologi germani, Siebold §i W. Haacke (Brehm),
despre pescariile noastre de Moruni, pe cari din
cauza importantei lor, le reproduc §i aid:
«Dintre toate speciile de sterleti din Marea Neagra,
«Morunul este acela, care mai inainte intra in can-
«titati mai marl in gurile Dunarei, de unde apoi se
«suia in sus cu cardurile pans in Austria.
«Prin urmarirea puternica la care a fost in tot-
www.dacoromanica.ro
 21

d'auna expus Morunul care ajungea pans la o

«lungime de 24 picioare la Dunarea inferioara,
«multimea sa a scazut a§a de tare, in cat el a de-
«venit asta-zi in Austria o adevarata raritate (Prof.
«C. V. SIEBOLD Die Susswasserfische von Mittel-
«europa, Munchen).
«In Dunarea inferioard, care inainte aproviziona
«Ungaria §i Austria cu came de morun §i icre, se
«simtesc asta-zi deja foarte puternic, consecintele
«pescuitului nebunesc (sinnlos), cum s'a exercitat
«pand asta-zi.
«Reproducerea colosala a acestor pe§ti nu mai
«ajunge sa inlocuiasca perderile, pe care nesatiosul
«om le cauzeaza, §i la urma urmei, vor fi nevoid
«in fine a se decide §i aici sa tie un timp de cm-
«tare, sau chiar mai mult, sa opreasca cati-va ani
«off §i ce pescuit cu desaver§ire, daca vor dori sa
«aiba a recolta §i pe viitor ca pand acum» (W. Haacke
in BREHM'S Tierleben, vol. Fische).
Asta-zi, in urma exploatarei, in regie, timp de 4
ani a pescariilor din Dobrogea sectia VI-a (cari sunt
cele mai insemnate pescarii ce le avem in tara con-
tinind delta Dunarei §i lacurile Razim, etc. din Do-
brogea), unde s'a aplicat in acest timp cu stricteta
mesurile de crutare §i s'au Omit date statistice foarte
precise despre productiunea lor, vom putea judeca
dupa cifre, atat rezultatele pe cari le-ail dat mesurele
de crutare prevazute in legea §i regulamentul pes-
cuitului, cat §i daca am avut dreptate sa sustin ne-
cesitatea aplicarei acestor mesuri, chiar in cazul
cand statele vecine nu le vor respecta §i ele.

www.dacoromanica.ro
 Iata acum cate-va exemple cari ne vor dovedi
la evidenta rezultatele bine-facetoare a mesurelor
de crutare ce s'ati luat:
BAltile din Sectia VI fuse's e arendate pe perio-
dul 1890-95 cu suma de 408.000 lei; la finele
acestui period s'ail tinut 4 licitatiuni pentru rearen-
darea lor, totusi la toate *este licitatiuni nu s'a
putut obtine, ca arenda mdxima, de cat o silind de
300.000 lei.
Din aceasta cauza, si din cauza ca aceste balti,
in urma supra-pescuirei si a modului vandal cum au
fost exploatate, remasese cu totul despopulate, s'ati
luat in regie pentru a se exploata mai rational si
a le repopula iarasi cu peste. Starea in care s'ati 11

luat in primire de la arendasi aceste bald era cea

mai rea posibila, cad in ultimul an de arendare, le
pescuise atat de tare §i cu niste navoade cu ochii
atat de mid, in cat numai nisipul din ele putea sa
ramana nepescuit. Multe garle, prin care aceste balti
se alimentati cu apa din Dunare erati astupate, unele
din cauza gardurilor necuratite ale arendasului, al-
tele din cauza ca le astupase cu piatra pentru a le
putea pescui mai bine. Asa erati garlele de la balta
Somova i garla Calugarului, etc. Canalul Dunavat,
care alimenteaza cu apa dulce lacul Razim un
lac de peste 80.000 hectare, se astupase pe dis-
tante de kilometri intregi cu totul, din cauza gardu-
www.dacoromanica.ro
 28

rilor §i a negligentei, in cat comunicatia cu Duna"-

rea se intrerupsese si prin aceasta §i gura Portitei
la mare se astupase, a§a ca toata pescaria de aid
se nimicise cu totul. Aceasta a cauzat perderi atat
de marl, in cat a fost nevoe sa se ceara un credit
de 150.000 lei pentru curdtirea Dundvdtului §i a
Portitei, lucrdri cari sunt foarte lungi §i grele de
executat, a§a ca nici pand asta-zi nu s'ail sfar§it Inca.
Pescaria de aid ajunsese inteun a§a grad de de-
cadere in cat singur fostul arenda§ a caracterizat-o
venind in urma sa ofere Ministerului o arenda de
5000 lei pe an pentru aceste 80.000 hect.
In aceste conditiuni grele s'a inceput regia §i
numai cu o exploatare foarte rationale §i o obser-
vare foarte severe a mesurelor de crutare s'a putut
reda, in parte, acestor ape, vechea for productivitate.
De sigur ca este Inca. -Inuit de facut si trebue Inca
multi bani cheltuiti pentru a se curati toate garlele
§i a se ldsa liberd intrarea §i e§irea apelor din balti.
Cu toate aceste greutati §i cu toate instigatiunele
ce mereii se faced.'" de fo§tii arenda§i, de comer-
ciantii de pe§te de prin bald, comisionari, etc., a cd-
ror ocupatiune era o camatarie neru§inata a pesca-
rului adeverat §i car' acum se vedeali controlati §i
perzindu -i un ca§tig sigur din mans, cu toate acestea
zic, exploatarea in regie a acestor balti a dat re-
sultate admirabile atat pentru Stat ca proprietar, cat
§i pentru pescarul adeverat, cat §i de asemenea
pentru starea generala a acestor pescarii §i a co-
mertului nostru de pe§te in genere.
Iata cum a crescut, in fie-care an, venitul pe care
Statul l'a tras din aceste pescaril :
www.dacoromanica.ro
 24

IN PLUS ASU-
CHELTUELI
VENITUL VENITUL PRA ARENDEi
AN] Y. DE
BRUT NET OFERITE LA
EXPLOATARE
LI CI TAT] i

1895/96 484.064 3 110.513 6/ 373.550 71 73.550 71

1896/97 617.849 33 87.598 33 530.251 230.251 7
1897/99
1898/99
535.831 50
666.542
96.491 50 439.340
107.549 558.993
Totalul excedentulul In 4 ani:
139.340
258.993
702.134
,,
-.

Valoarea aproximativ a sorrel r6masil

in bard, unelte, etc. 50.000.
Lei 752.134.-.-

In total deci Statul a Ca§tigat in ace§ti 4 ani peste

arenda ce i se oferise o suma de 702.134 lei, la care
trebue a se mai adaoga Inca o sums de aproximativ
50.000 lei, avere remasd, constand din bard unelte,
vase, instalatiuni, etc. (a§a dar in definitiv 752.134 lei).
Este de observat ca in anul 1897-98 a scazut
venitul fata cu anul precedent, nu din cauza ca ar
fi scazut productia aceasta din contra s'a marit cu
aproximativ 2 milioane de kgr. ci din cauza ca
tocmai in urma mesurilor de crutare, pe§tele in apele
noastre se imultise §i nefiind Inca un comert de
export organizat, se stabilise o grea criza de supra-
productie, ajungend pe§tele a se vinde la Galati
chiar cu 2 0 3 fr. 0/0 kgr.
. Dar nu numal Statul a profitat din aceasta, ci in
aceea§ proportie a profitat §i pescarul, cad produc-
tele se vand in comun prin licitatiune §i Statul per-
cepe o dijma de 25-40% iar restul e al pescarului.
§i tot ast-fel a profitat i consumatorul §i in special
clasa saraca care a avut pe§te in abundenta §i cu
preturi foarte mid.

www.dacoromanica.ro
 25

Dar nu numai veniturile au crescut ci §i cantita-

tile de pe§te au crescut treptat, a§a in aceasta sec-
Pune s'ail vandut urmatoarele cantitati de pe§te :

ANII PESTE PROASPAT PESTE SARAT

1895/96 6.008.541 kgr. 1.216.586 kgr.

1896/97 7.867.547 » 2.006.079 »

1897/98 8.078.480 » 3.294.915 »

Deci proportia a crescut in ultimul an : la proas-

pat cu 34% §i la sarat cu 170°/9 asupra primului an.
Daca voim sa ne dam seama de mersul pesca-
riilor de Morun §i Nisetru de la gurele Dunarei,
acele cari sunt cele mai de valoare din toate pes-
cariile §i cari au dat de atatea on ocazie
comerciantilor de pe§te sa strige ca not crutam pen-
tru Ru§i, ca mesurile acestea nu ail nici o valoare
de oare-ce tot pe§tele se duce de la not in Rusia
unde e prins, ca acesta e pe§te de mare §i vine
dupa vint, ca toti pescarii au saracit din cauza
acestor mesuri etc. etc. vedem urmatoarele cifre:

MORUN NISETRU
ANII PROASPAT SARAT PROASPAT SARAT

1895/99 148.843kgr. 93.276 kgr. 73.064 kgr. 37.421 kgr.

1896/97 149.542 » 49.768 » 96.335 3. 22.173 ) _

1897/99 208.152 P 89.357 3 44.357 ) 33.209 3

1898/99 1.002.305 ) 37.998 ) 139.311 ) 17.127 »

www.dacoromanica.ro
 26

Ceea-ce ne arata ca pescariile noastre de Morun

§i Nisetru s'ati urcat in ace§ti 4 ani cu aproape 600%.
Un rezultat mai splendid, cred ca nu puteam a§tepta
§i tot de o data vedem §i absoluta rea credinta a
celor interesati cari respandesc tot felul de plangeri
sperand ca vor putea induce in eroare pentru a'§i
multumi mai bine interesele for personale §i a'§i
continua mai fara supraveghere carnataria neumana
a pescarilor de jos, pe care o fac.
Un alt rezultat vine ca o exceptie sa ne inta-
reasca regula §i sa ne dovedeasca Inca §i mai mult
eficacitatea mesurilor noastre.
Se §tie ca de la 1895 nu s'ail stabilit epoce de
crutare pentru toate speciile, in scop de a lasa pe
pescar sa se deprinda cu ele, §i sa aiba macar cu
ce '§i ca§tiga viata aceste 2 luni; a§a s'a lasat
liber intre altele pescuitul §tiucei, caracudei §i linu-
lui. Linul abia in anul trecut, odata cu aplicarea
legei a inceput a fi crutat §i el. La aceste spe-
cii dar, cari nu ail fost crutate, cifrele sunt inverse,
§i pe eand in anul 1895/96 avem o productie de
3.057.872 kgr. proaspat §i 418.726 kgr. sarat, in
anul 1898-99, avem abia o productie de 1.957.098
kgr. proaspat §i 617.849 sarat, deci a scazut cu
aproape 50% §i foarte bine s'a facut ca prin regu-
lament s'a stabilit crutare §i pentru lin care e o
specie a careia valoare pentru comertul nostru de
exportpentru Germania unde e foarte apreciat
va fi foarte mare.
Dupa cum vedem deci, din rezultatele obtinute
cu exploatarea in regie a baltilor din sectia VI-a
cifrele ne arata rezultate admirabile pe cari ni le-a
www.dacoromanica.ro
. 1 (
 27

dat aplicaiea stricta a mesurelor de crutare la aceste

bait!, de §i ochii navoadelor ail fost de 4 ctm. pe
lature, de §i pe§tii mid nu s'ail prins §i de §i Ru§ii
in bratul Kiliei §i la Marea for teritoriala nu ail apli-
cat Inca §i ei aceste mesuri.
A§ mai putea cita §i alte pescarii marl, unde am
obtinut tot asemenea rezultat de ex. pescariile din
sectia I-a, care ail fost arendate cu 60.000 lei §i dupa
10 licitatii tinute neobtinendu-se de cat 48.000 le-am
luat in regie §i am avut o productie bruta de 101.000
lei sail 72.000 lei netto ; sail chiar a§i putea cita la
multe pescarii marl ale Statului cari sunt arendate,
dar unde am avut putinta a exercita o supraveghere
serioasa de aproape; §i acolo se vede minunat cre§-
terea productiei.
Voiii cita ca exemplu pescaria din lacul Brate§,
pentru a se vedea §i aid progresele ce le-a facut
productia in ace§ti din urma 4 ani de cand salt apli-
cat mesurile .de crutare :
CRESTEREA IN PROCENTE
ANII PRODUCTIA IN KGR.
ASUPRA ANULUI 1895

1895 614.914 kgr. 100 0/0

1896 737.915 » . 120 04
1897 1.245.478 » 202.54 0/0
1898 1.260.615 » 205 op
Vedem deci ca §i aid numai in patru ani pro-
ductia a crescut cu 105 Vo; un rezultat mai bun
cred ca nu se puten a§tepta!
.Dar nu numai pescariile Statului §i pescariile ex-
ploatate in regie s'au dezvoltat a-st-fel, ci intreg ni

www.dacoromanica.ro
 28

velul pescariilor noastre s'a ridicat §i aceasta ramura

a ajuns in scurt timp a dobandi o mare insemnatate
pentru productia generals a tarei §i pentru comertul
nostru.
Statisticele comerciului nostru exterior ne dove-
desc aceasta cu prisosinta. In anul 1885, cand apele
noastre nu erati Inca atat de depopulate, exportam
2.516.408 kgr. pe§te §i importam 2.093.646 kgr.,
a§a ca exportul intrecea importul §i anume : din co-
mertul nostru, total de pe§te, 45% era import §i
54% export. Despopulandu-se insa in urma apele din
ce in ce mai tare, exportul nostru a mers scazind mere"
pana ce a ajuns la 771.696 kgr., iar importul s'a
urcat din ce in ce mai tare, ajungend in 1895 la
7.583.078 kgr., a§a ca acum proportia s'a schimbat
cu totul, scazind in 1892 de ex. exportul numai la
12.84 ° /s, iar importul urcandu-se la 87.16 % din
totalul comertului nostru exterior de pe§te.
De la 1895, prin aplicarea mesurelor de crutare, fie
mai intaia pe cale de conditiuni in contractele de aren-
dare, fie apoi prin lege §i regulament, apele repo-
pulandu-se din nod din ce in ce mai tare, au ince-
put a se produce cantitati suficiente de pe§te, nu
numai pentru a satisface consumatiunea noastra inte-
rioara dar chiar pentru a exporta §i ast-fel sa ne
dea posibilitatea sa scapam de anomalia ca noi, una
din tarile cele mai bogate in ape din Europa sä
fim tributarii altor tari pentru pe§te.
Tata cifrele de import §i export a ultimilor 5 ani:

www.dacoromanica.ro
 29

ANIL IMPORT PROCENTE EXPORT PROCENTE

1894 5.981.444 81.97% 1.315.749 18.03%

1895 7.583.078 76.62% 2.313.071 23.38%
1896 7.192.919 75.60% 2.322.795 24.40%
1897 5.202.760 65.85% 2.698.549 34.15%
1898 4.238.751 43.25% 5.561.959 56.75%

Din aceste cifre vedem foarte lamurit cum im-

portul nostru, dupa ce s'a urcat mereti pand in 1895,
cand am aplicat mesurele de crutare, incepe apoi
a scadea in mod rapid pang asta.-zi ; de aka parte
vedem in ace§ti din urma ani, cum exportul nostru
cre§te foarte repede §i se urca la o cifra pe care
nu a ajuns-o Inca nici o data, de 5.561.959. kgr.
Ast-fel acum proportia dintre export §i import e
inversa §i avem 56.75% export §i numai 43.25%
import. La acestea trebue sa mai avem Inca in con-
sideratie ca pe§tii pe care-i exportam sunt pe§ti
scumpi, cum e crapul §i §alaul pentru Austria, (care
se urca aproape la 3.322.688 kgr.) §i Morunul, Ni-
setru, icre, etc., pentru Rusia §i Germania (se urca
aproape la 1.199.448 kgr.), iar pe§tii pe care-i im-
portam sunt pe§ti foarte ordinari §i anume cosac
Hemet §i taran sarat din Rusia, a caror valoare in
bani e foarte mica. A§a ca, daca am transforma
kilogramele in bani, proportia s'ar schimba, valoa-
rea exportului nostru urcindu-se la sume mai marl,
iar a importului scazind la mai putin. ( -

www.dacoromanica.ro
 30

. Principalul debu§eu pe cari 1-am ca§tigat in tim-

pul din urma pentru productele pescariilor noas-
tre este Austro-Ungaria, a§a ca in timp de 5 ani ex-
portul nostru aici a progresat in modul urmator :
1894: 358.201 kgr.
1895: 605.035 »
1896: 920.988 »
1897: 1.364.909 »
1898: 3.322.668 k
Din toate aceste cifre putem vedea clar ca pes-
caria noastra a facut in ace§ti din urma 4 ani pro-
grese enorme, a§ putea zice chiar fara frica de
exagerare, ca dintre ramurele noastre de economie
nationals, poate nici una nu ar putea sa ne dove-
deasca intr'un a§a scurt timp o dezvoltare atat de
mare §i rezultate atat de satisfacetoare. §i de sigur
ca daca vom continua ast-fel nu aid ne vom opri;
Statul va putea u§or sa'si inzeceasca chiar veniturile
ce le are de la pescariile sale, iar Cara intreaga va
avea o ramura de productie care sa procure o ocu-
patiune rentabila la un mare numer din populatiunea
noastra §i un insemnat articol de export, care sa ne
aduca bani in tars, independent de agricultura de
ploae §i de seceta.
Toate acestea se datoresc sistemului de mesuri
de crutare aplicat in 1895 prin conditiunile din con-
tractele de arendare §i regulamentele exploatarilor
in regie §i consfintit prin legea §i regulamentul asu-
pra pescuitului din 1896.
Daca acest sistem a putut, prin mesurele sale
restrictive sa produca oare-cari nemultumiri §i sa

www.dacoromanica.ro
 31

loveasca cate o data in interese private, fats cu in-

teresul general pe care trebue sal aparam, cred ca
nu putem de cat sa trecem peste ele, cu atat mai
mult, cu cat acele interese private, in cele mai multe
?". cazuri, nu sunt dintre cele mai curate.

www.dacoromanica.ro
 Dupa. ce am vazut acum ce rezultate a dat apli-
carea acestor mesuri de crutare timp de 4 ani, acolo
unde sail aplicat cu seriozitate, sa cercetam acum
nemultumirile arenda§ilor §i comerciantilor de pe§te
§i sa vedem daca sunt ele indreptatite §i daca pro-
punerile de modificare ce ei le fac prin Memoriul
adresat Ministerului sunt in adever izvorate din do-
rinta de a schimba lucrul in mai bine sail numai din
cauza ca interesul for personal momentan le dic-
teaza a§a.
Dupa cum am vezut, scopul legei este de a asi-
gura o productivitate permanents apelor noastre, de
a nu lasa sa se pescuiasca intr'un an mai mult de
cat este productia reala a acelui an, lasand in urma
pe§tii de samanta care sa asigure productia anilor
viitori. Pentru aceasta trebuesc lasati pe§tii in lini§te
sa se reproduce in epocele for de reproducere §i
trebuesc lasati pe§tii mid sa creased pentru a ajunge
la maturitatea sexuala §i a se putea reproduce ina-
inte de a fi sco§i din apa pentru consumatie. Aceasta
este o regula generals pentru on §i ce fel de cul-
ture din lumea organics. Or §i ce econom va face
alt-fel, scompteaza viitorul, face aceea-ce Germanii
numesc qRaubwirthschaftD (vandalism) §i distruge
in scurt timp, pentru tot-d'a-una o avutie, care ex-
ploatatd rational dupa anumite norme, i-ar fi dat in
fie-care an venituri sigure: A pescui dintr'o apa
www.dacoromanica.ro
 P9

33

pe§tii tineri este tot acela§ lucru ca §i a taia o pa-

dure tanara §i a nu lasa in urind seminceri; §i una
§i alta conduce le distrugerea totals a acestei avu:
0, este lacomia de a ca§tiga intr'un moment
ceva mai Inuit pentru a nu mai avea in urma ni-
mica sail a consuma din capital §i nil din rents
(povestea gainei care facea oua de aur).
Pentru a asigura apelor din tart o productiune
permanenta, legea §i regulamentul asupra pescuitului
prescrie tocmai normele dupa care trebue sa se faca
exploatarea pescuitului lard a scompta viitorul, la-
sand pe§tii sa se reproduca in lini§te §i crutand
pe§tii tineri. In acest scop s'ai1 stabilit epocele de
crutare ale reproductiel, oprind timp de 2 luni pe an
cu desdvar§ire pescuitul specielor de o valoare co-
merciala mai mare, §i stabilit mesurele mini-
male sub cari prinderea acestor specii e interzisa.
De asemenea s'ai1 oprit modurile §i instrumentele
de pescuit cari distrug pe§tii precum s'a oprit §i
intrebuintarea retelelor a caror ochi sunt atat de
mid in cit pe§tii tineri n'ar putea scapa prin ei lard
sa fie prin§i.
S'a luat ca dimensiune a ochiului navoduliii 4
ctm. pe lature din cauza ca aceasta asigura in
de ajuns ca pe§tii tineri din speciele mai scumpe
vor putea scapa neprin§i. Aceasta este dimensiu-
nea prevezuta §i in legea ungara §i in proectul
de lege rusesc, precum §i in legile din Austria,
toate Statele Germaniei , etc; este deci o mesura in-
ternationala recunoscuta de §tiinta ca cea mai prac-
tied. ,
Din cauza insa ca in apele .noastre' traese
3
www.dacoromanica.ro
 84

specii de pe§ti mici (albitura, obleti, etc.), cari nu

cresc nici o data, legea da voe §i la retele cu ochii
mai mid, pana la 21/2 ctm. pe lature insa
dimensiunele acestor instrumente trebue sa fie cu
mult mai mid de cat a navoadelor. S'a facut aceasta
din cauza ca scopul crutarei nu este pentru speciele
mid de albitura, etc. care nu ail nici o valoare §i
se vand §i pe 2-5 fr. suta de kgr., ci pentru a
cruta §i inmulti speciele marl de pe§ti, cari au o va-
loare comerciala mai mare. Si in pescarie este ca
§i in on ce alta ramura de productie, ca cultivatorul
trebue sa caute a'§i inlocui productele de o valoare
mai mica cu produse mai scumpe. Dupa cum pro-
prietarul de paduri cauta a'§i inlocui esentele de o
mica valoare, cu esente de o valoare comerciala
reala, pentru ca ele fac numai o concurenta la viata
§i ocupa locul care alt-fel i-ar putea renta mai bine,
tot ast-fel §i in pescarie, proprietarul trebue sa caute
ca dintr'o cantitate de hrana data care se afla intr'o
balta sa traga maximul §i optimul de comestibil po-
sibil, deci o mai mare rentabilitate. De aceea este
foarte gre§it a cere ca, pentru a putea prinde mai
u§or speciele de pe§ti mid §i fara valoare, sa sacri-
ficam pe cele marl cu o valoare reala.
Tot pentru acest motiv s'a pus in regulament §i
ca gardurile cari inchid baltile sa fie ast-fel cons-
truite, in cat nuelele ce le compun sa fie indepar-
tate una de alta de 3 ctm. cel putin; aceasta pentru
ca pe§til tineri, dupa ce s'afi dezvoltat din ou, in
momentul cand apele se retrag, sa poata fugi printre
nuele §i sa mearga la apa adanca, unde sa se poata
nutri §i cre§te pana in anul viitor cand vor avea o
www.dacoromanica.ro
 35

valoare cu mult mai mare §i vor asigura §i conti-

nuitatea productivitatei apelor.
Se intampla insa adese-ori, ca chiar in navoadele
cu ochii de 4 ctm. pe lature, se prind pe§ti tineri
cart nu ail inca dimensiunile cerute de lege §i re-
gulament; pentru aceasta s'a luat mesura ca ei sa
fie aruncati imediat inapoi in apa; dar fiind ca rapaci-
tatea omului e mare, §i pentru a nu se lasa portile
deschise pentru a se calca legea sub diferite pre-
texte, pe cal laturalnice, zicend de ex. ca pe§tele
prins era mort in navod, s'a luat mesura, de sigu-
guranta." iara t generala din toate tarile ca
pe§tele chiar daca ar fi mort sa fie aruncat inapoi
in apa. Pericolul de infectiune care se invoaca atat
de mult nu exists in realitate nici de cum. Eu am
asistat singur la multe scoateri de navod, §i m'am
convins ca numai foarte rar se intampla cate un
pe§te mort; §i apoi e §tiut ca pe fundul fie-caret
ape §i mai cu seamy in baltile . noastre de inunda-
thine sunt multe substante organice in putrefactie
pe langa care cati-va pe§ti morti nu ar avea nici o
influents pentru a mari infectiunea; pentru un pe§te
mort insa, care s'ar arunca, se gasesc imediat §tiucele,
racii §i diferiti pe§ti rapitori cari ingrijesc de ajuns de
higiena baltilor. Daca s'ar fi lasat insa aceasta me-
surd la o parte, atunci s'ar fi pescuit in epocele de
crutare cu navoadele sub pretext ca pescuesc spe-
ciele care sunt libere §i toti pes;tii opriti s'ar fi scos
zicendu-se ca ail fost morti in navod. Si aceasta
este deci o foarte buns mesura de siguranta.
Intru cat prive§te lunele de crutare, am aratat
. deja de la inceput pentru ce s'a ales tocmai Aprilie
www.dacoromanica.ro
 36

§i Maiu. Mai intaiu, fiind-ca acele sunt tocmai lunele

cand aceste specii de pe§ti se reproduc §i apoi fiind-ca
trebuiaii unificate, pe cat posibil, cu cele din Ungaria
§i cu cele din Rusia. (In Rusia ele se intind pang
la 15 Iunie st. n., iar in Ungaria incep de la 1
Aprilie st. n. §i se finesc la 15 Iunie).
Acestea sunt motivele cari explica mesurele de
conservarea §i politia pescuitului, a§a cum sunt ele
prevezute in legea §i regulamentul nostru. Aceste
mesuri, dupa cum am mai spus, sunt internationale
§i continute in absolut toate legile din toate tarile
din Europa civilizata. Asupra for nu exista discu-
tiune. Daca legile asupra pescuitului din diferitele
sari difera intru cat-va, aceasta este numai in partile
relative la proprietate, la judecata §i urmari, etc.
Nicairi insa, Mesurile de conservare §i politia pes-
cuitului nu difera mai mult de cat o cere variarea
conditiilor naturale, positia geografica, clima, con-
diiile hydrografice, etc. ; este deci pretutindeni acela§
sistem de mesuri adoptat la conditiile naturale lo-
cale; ceea-ce s'a facut §i la not prin legea §i regu-
lamentul nostru.
Mesurile aceste constituesc la un loc un sistem sta-
bilit in mod §tiintific §i conlucreaza toate impreund
pentru ajungerea aceluia§i scop ; on -ce suprimare a
uneia este §tirbirea intregului sistem §i nimicirea
efectului seu a§teptat.
Si acum, dupa ce am explicat motivele mesurelor
din lege §i regulament pentru fie-care in parte §i
scopul comun la care tind ele, sa vedem §i cererile
arenda§ilor impreuna cu propunerile facute in Me-
moriul lor. Se cer urmatoarele:

www.dacoromanica.ro
 37

1) De a se reduce dimensiunele ochilor navoa-

delor pang la 21/2 ctm. in loc de 4 ctm. insa." tot
de o data §i de a reduce dimensiunele ochilor pia"-
§ilor destinate pentru prinderea pe§tilor mici la 11/2
ctm., dar a nu se mai impune o anumita dimensiune
instrumentului intreg, ci a se lasa marimea obi§nuita
a navoadelor; aceasta inseamna ca se cere a se
reduce dimensiunile ochilor tuturor nevoadelor la
11/2 ctm ;
2) A se reduce distanta nuelelor de la garduri
§i cotete la 11/2 ctm.;
3) De a se suprima epocele de crutare, sau dupa
cum se scrie in acel Memoriti, de a le reduce nu-
mai de la 1 Aprilie pana la 10 Maid, insa in tot
acest timp sa se permita a se prinde pe§te cu leasa
la gard; ceea-ce e tot acela§ lucru cu desfiinta-
rea lor;
4) De a se suprima mesurele minimale ale pe§-
tilor sub care prinderea for e interzisa §i a se per-
mite ca tot pe§tele ce cade la navod (la navodul
cu ochil de 11/2 ctm. pe lature) sa se puna in
vin4are ;
5) De a se desfiinta mesura ca pe§tii vanati, a
a caror pescuire e oprita sase arunce imediat inapoi
in apa, chiar daca nu ar mai fi vii; .

6) De a se lasa liber pescuitul in baltile cari seaca

in timpul verei;
7) De a nu se mai aplica toata legea pana ce
§i Statele riverane Dunarei nu o vor aplica-o §i ele.
In urma celor aratate mai sus, vedem ca aceste
modificari ce ni se cer, nu ar insemna alt de cat
complecta desfiintare a legei asupra pescuitului. A le

www.dacoromanica.ro
 38

mai analiza pe fie-care in parte, cred ca nu mai

e nevoe, in urma expunerei pe care am facut-o mai
sus asupra principiilor legei pescuitului; absurditatea
for se vede de la sine.
Asupra unui singur punct cererea e dreaptil §i
anume cand zice ca ar trebue sa se reguleze ches-
tiunea pescuitului in apele care seacd in timpul verei;
acest punct insa e prevezut deja in legea pescuitului
undo in art. 3 alin. 3 se specified ca : «baltile pro-
venite din inundatiuni §i cari se usucd in timpul
verei, dupa ce au incetat de a mai comunica cu
apa raului din care §i -ad luat na§tere, devin ape in-
chise, adica deviri ape asupra cdrora se aplica
numai art. 24 din lege, putand pescui on -cand §i cu
on -ce instrumente vor voi in ele.Dacd insd s'a pus §i
acest punct intre reclamatii, aceasta nu s'a facut fiind
ca nu se §tia ca lucrul este deja tran§at prin lege, ci
fiind-ca se urmarea §i printr'aceasta distrugerea le-
gei §i dorinta de a o calca pe cal laturalnice, putand
pescui §i in epocele de crutare, cand de ordinar
apa e Inca mare §i in cre§tere. Daca zic aceasta nu
este fiind-ca a§ banui numai reaua credinta ci fiind-ca
dovezile despre aceasta ni se dad zilnic. Imediat in
ziva prezentarei memoriului, unul dintre arenda§ii
marl s'a prezentat in biurourile Serviciului cu o pe-
titiune, cerind sa i se dea voe sa pescuiasca in luna
Maid, cad apa a scazut din bald §i incepe sa se
infecteze Matt mo§ia. Trimitend un inspector la fata
locului a constatat ca balta avea 3 mt. adancime,
ca comunicatia cu Dunarea era departe de a inceta
§i ca apele Dundrei din contra cre§teati foarte mult,
avend intr'o zi, la 5 Maid, 3,38 m. §i in ziva a

www.dacoromanica.ro
 39

doua, la 6 Main 3,42 m. de-asupra etiajului. Ast-fel.

de cereri cu tendinta de a induce in eroare §i de
a calca legea pe cal piez4e, ni sal prezentat Inca
de mai multe ori, din partea mai multor arenda§i
§i in tot-d'a-una constatarile facute la fata locului
au dovedit ca eraii de o rea credinta vadita. Aceasta
ca exemplu de sinceritatea protestarilor ce le fac.
Deci §i acest punct din cererile arenda§ilor are
aceia§i valoare ca §i cele-l'alte.
A§ putea sa urmaresc, punct cu punct, argumen-
tarea din acest memoriu, pentru a arata cum se de-
natureaza in mod tendentios faptele pentru a induce
in eroare, numai in speranta ca vor putea obtine
in ultimul an de arendare de la Stat, dreptul de a
vandaliza cu totul aceste ape §i a'i le preda apoi
intr'o stare de despopulare, cum s'au predat in 1896
baltile din Sectia VI-a din Dobrogea sail in 1897
baltile din Sectia III-a.
S'a mai prezentat Inca un al doilea memoriu, din
partea unui domn Hadgiopol din Tulcea, prin care
se da povete Statului cum sa'§i exploateze mai bine
pescariile sale din Sectia VI-a.
Povetele pe cari d-sa le da, sunt mai cu seama
sa se mai reduca dijma §i modul de percepere a
ei sä fie la fie-care cherhana din balta in bani iar
nu in natura, cu alte cuvinte fie-mi permisa ex-
presia se da sfatul cum am putea face mai bine
ca Statul sa fie mai bine furat §i ca comerciantif
de pe§te din balta sa poata mai bine conrupe pe
agentif pescariilor.
Memoriul acesta e facut fara nici o pricepere §i
se vede ca autorul sail, nu e de loc in curent cu

www.dacoromanica.ro
 40

chestiunea pescariilor. A§a de ex. se plange ca sarea e

prea scumpa cu 11,50, 0/0 kgr. §i cere sa se scada pre-
tul ei la 4 fr. pe cand Regia Monopolurilor a scazut pre-
tul pentru pe§te deja de 2 ani la 3 lei 0/0 kgr..; se
plange ca Romania facea inainte un export mare
de pe§te in Serbia care acuma a incetat, pe cand r.
in realitate exportul nostru aid nu a fost nici o
data mai mare de 365.000 kgr. (in 1882); se plange
ca importam 15.000.000 kgr. de pe§te rusesc, pe
cand importul nostru total din toate tarile nu se
urca de cat la 4 milioane de kgr. ; se plange ca nu
se pescue§te lacul Babadag, pe cand sunt deja 2
ani de cand acest lac este in exploatare ; combate
ideea de a face piscicultura artificiala in lacurile
Dobrogei, pe cand in realitate nimeni nu s'a gandit
Inca sa inceapa asemenea lucruri de oare-ce nu e
Inca nevoe, etc. etc.
Autorul Memoriului se vede insa ca e insarcinat sa
pledeze pentru ni§te comercianti de pe§te din Sft.
Gheorghe §i de aceea cere cu insistenta sa nu mai
fie oprit pescuitul Morunului la gura Dunarei in cele
doua luni de crutare, cad aceasta e : «o masura fara
rost Din contra insa recunoa§te ca oprirea pes-
.

cuitului in bald in cele cloud luni, e foarte necesara

§i ar trebui chiar prelungita pana la 1 August. De
asemenea zice ca oprirea pescuitului Morunului fo-
lose§te numai Ru§ilor §i cere apoi ca fie-care co-
merciant sa plateasca dijma in bani sail in natura
pe loc la balta §i nu cum se face asta-zi la piata
de desfacere, unde se vinde marfa comuna prin li-
citatie. -

La inceputul Memoriului am aratat cu cifre Sta-

www.dacoromanica.ro
I
 41.

tistice cum productia pescariilor noastre de Morun a

crescut in timp de 4 ani cu aproape 600°/0 si aceasta
numai in urma mesurelor severe de crutare ce sail
luat; aceasta cred ca e destul respuns atat la sus-
tinerea ca epocele de crutare sint o «mesura lard
rostra §i la insinuarea ca not sacrificam §i Ru§ii pro-
fita, precum §i la toate obiectiunile din acest ultim
memoritl.

Acesta este Domnule Ministru avizul meal in pri-

vinta celor 2 memorii ce vi s'ati prezentat. Dupa
cum vedeti ele nu pornesc din doriirta de a remedia
vre-un reil, in interesul general §i in folosul ridicarei
nivelului pescariilor din Romania, ci numai din do-
rinta satisfacerei intereselor personale ale petitiona-
rilor, in detrimentul atat al Statului, cat §i al dez-
voltarei ramurei pescariei in genere. In cel d'intaiu
memoriu se urmare§te desfiintarea cu totul a mesu-
relor legei pescuitului, in scopul ca arenda§ii bat-
tilo Statului sa poata nederanjati de nimeni, pescui
pang §i nisipul din balti in acest ultim an de aren-
dare pentru a'§i man ast-fel veniturile lor, fiindu-le
indiferent daca prin aceasta vor distruge cu totul
productivitatea acestor bald pentru viitor. Prin cel
de al doilea memoriu se cauta de comerciantii de
peste de la Sf. Gheorghe (cari sunt la spatele au-
torului) a se obtine desfiintarea epocelor de crutare
pentru pescuitul Morunului §i a se modifica sistemul
de exploatare a baltilor din Dobrogea. Acest sistem ii
supune la un control prea sever §i ii impedica in
frustrarea Statului la perceperea dijmei §i in cama-

www.dacoromanica.ro
 42

taria neumana ce o fac cu pescarul adeverat, care

prin acompturi luate de la ei in timpul verei §i la
momente de nevoe le e robit pe toata viata §i e
obligat sa le vends tot pe§tele ce prinde pe pre-
turf de nimic, §i Inca cu cantar fal§,
Din expunerea pe care v'am facut'o asupra mer-
sului pescariilor noastre §i in special asupra pesca-
.
riilor din Dobregea Sectia VI-a, ati putut sa ye con-
vingeti, dupd cifre, de aventul mare ce '1 -a luat
aceasta industrie la not intr'un timp atat de scurt
§i de resultatele bine-facatoare ce le-a dat aplicarea

1) Pentru a da un exemplu de modul cu totul neuman cum

se exploateaza pescarii de catre unii comercianti greci de la MO-,
citez un intreg pasaj din raportul agentului pescariilor de la
Sf. Gheorghe, facut cu ocazia anchetei economice ce am in-
ceput'o asupra baltilor din delta Dundrei, din care se va ve-
dea ca nici cei mai rafinati camatari ovrei nu au ajuns Inca
un a§a grad de perfectiune in aceastd arts:
«Acum cats -va ani toff pescarii erait angajati cu parte la
«prinsoare, iar acum oti afara de Otomani sunt cu leaf& §i
«mancarea stapanilor. eafa pescarilor este foarte diferita §i
evariazd intre lei 80 and la lei 400 pentru un sezon.
«Pescarii cars nu su t in serviciul comersantilor pescuesc pri-
«mavara la scrumbii, ara §i toamna la ciortan, somn 'etc. Cum-
«Orator pentru ace pe§te la Sf. Gheorghe este d. . . . .

«El fixeazd preturile i pescarii sunt siliti a'i da pe§tele cu on -ce

4pret, fiind ca alti cumpAratori pentru pe§tele mdrunt nu
«sunt aid.
«Pretul cu care d. ... prime§te pe§tele de la pescarii in cur-
esul anului 1898 sunt urmetoarele :
«Scrumbil lei 1.50-10 pentru 100 bucati.
«Somn, ciortan lei 5-11.50 pentru 100 kgr.
«Pe§te de baltd adica §tiucd, lin, caracudd etc. foarte rar
«aduc pescarii din cauza lipsei de comunicatie intre baltd §i
Dundrea.
«In ceea-ce prive.te plata asupra pe§telui prins, atat pentru

www.dacoromanica.ro
 43

stricta a mesurilor de crutare din legea pescuitului.

Bazat pe toate aceste resultate de pana acum,
atat de evidente, ye rog, Domnule Ministru, in in-
teresul conservarei §i sporirei unei intregi ramure
de productie din Sara §i in interesul apararei de
distrugere a unei insemnate averi ce o are Statul
in pescariile sale, sä bine-voiti a aprecia la justa
lor valoare, cererile din memoriile ce vi sail pre-
zentat de unii arenda§i §i comercianti de pe§te §i
sa mentineti in toata intregimea lor, legea §i regu-
lamentul asupra pescariilor, cari ast-fel cum sunt ele

«pescari, cat §i pentru oamenii angajati anual, se exploateaza

oin modul urmator :
«Fie-care pescar la angajament prime§te arvuna, iar pentru
f restul lefel lor, d-1... le da in schimb tot ce le trebue, rachiu,
ocizme, cama§i, zahar, ceaitl, tutun, chibrituri etc. a§a ca pes-
ccarii rar vad bani.
Toamna, la socoteala, o mare parte din pescari, nu numai
oca nici nu primesc parale, dar reman §i datori la stapan, §i
«nevoit trebue sa ceara arvunA pentru anul viitor ca sa aiba
o§i ei bani pentru hrana familiei lor in timpul ernei, §i cat de
«putin pe fie-care an se inmulte§te datoria lor §i nici °data
«nu mai scapa de ea.
A§a cum socote§te d-l.... pe pescarii cu carmace tot ast-fel
«face §i cu pescarii cad aduc pe§te marunt la schela lui. Le da
«tot ce le trebue pentru hrand §i be da §i unelte de pescuit.
Ast-fel ca, cu modul de procedure asupra acestor oameni
card §tiinta de carte, ail fost exploatati in tot-d'auna si chiar
«in prezent, ast-fel ca asta-zi nici unul nu'§i poate §ti situatiu-
(Ilea lui, cad la socoteala in tot-d'auna ei se gasesc datori,
o§i are sa remand datori in toata viata lor.
uUn exemplu cum forteaza d-1... pe pescari ca sa dea pe§te
«marunt numai lui este urmatorul : in toamna anului 1896, cd-
ezind 'aici,de la gura pans aproape 5 klm. in susul Dunarei
«ciortanica in a§a mare cantitate Ca d-l... a transportat in cate
ova luni aproape 1.000.000 kgr. la Galati. In acest timp venise

www.dacoromanica.ro
 44

facute, ne apard o ramura intreaga de bogatie, de

la o distrugere sigurd.
Rezultatele obtinute pand acum, sunt numai pri-
mele fructe ce le culegem §i de sigur ca atunci
cand aceasta lege va intra cu total in deprinderile
poporului nostru §i se va aplica cu o mai mare se-
veritate asupra tuturor apelor din Cara, rezultatele
vor fi cu mult mai marl, de o adeverata impor-
tanta pentru intreaga noastra economic nationals §i
pentru sporirea veniturilor Statului.
«din Tulcea §i alti cumparatori pentru ciortanica §i au oferit
«la pescari preturi mai marl §i pe ban!. D-1.... vacland concu-
arenta le-a spus pescarilor ca daca da pe§tele acelor negustori
«cu pretul 2-3 lei suta kgr. mai mult, pe viitor el nu mai pri-
eme§te pe§te de la ei, ast-fel ca pescarii find local! §i avind
«nevoe de d-I... au refuzat pretul oferit de acel pescari! streini
«§i au dat pe§tele tot lui, numai din punctul de vedere ca
eel e tot-d'auna aci pe cand eel Patti eras ocazional ye-
«niti aid.
«Nu era destul atata ; d-1... s'a unit cu fostul agent al pes-
«cariel, invetatorul §i in urma cu soldatii din pichet,
«au gonit pe negustorii streini cu fora din schela §i n'a lasat
esa cumpere §i ei pe§te de la pescari.
«Pescarii de aid vecland ca d-1.... le da tot §i aproape fara
«nici o socoteala, chiar §i la acei car! rar aduc peste, fA-
«cut lene§i, §i numai atunci se duc la lucru, cand ii forteazd
.d-1... prin refuzarea marfei sail la apropierea erne!, and au
«trebuinta de faina, cartofi, varza pentru hrand in timpul erne!.
«Ban! le da foarte rar d-sa in scopul ca ast-fel sa-i forteze
«mai mult ca, sari aducd pe§te §i ca sa cumpere marfa de la
pravalia lui.
*Este cunoscut ca toti pescarii beau mult §i modul cum sunt
«exploatati de d-1...'1 a descurajat §i ingropat in datorii, §i din
.pricing asta anul trecut o mare parte din ei ail vrut sd se
duca in Bulgaria, unde, cum le-a spus tine -va viata ar fi mai
«eftina, ca§tig mai mare §i darile de Stat mai patine.
«Cum totI pescarii a§a si toti locuitoril din Sf. Gheorghe, ail

www.dacoromanica.ro
 45

Pentru complectarea darei de seama ce v'am fd-

cut'o in prima parte a acestui memoriii relativ la
mersul pescariilor in timpul acestor din urma ani,
imi permit aci alaturat sa ye inaintez §i 3 tablouri;
unul aratand in mod comparativ veniturile ce le are
Statul, de la o parte din pescariile sale, in timpul
celor 5 ani din urma §i din care se ved cre§terile
for progresive, 1) iar alte 2 care indica comertul nostru
onevoe de d-1....caci el are vapor §i on -care vrea sa trimeata
«pe§te la Tulcea, Galati, sail sa aduca marfa de acolo e silit
csa '1 roage pe el ca sa le-o aduca cu vaporul lui.
«Fata cu cele ara."tate pans aci, sunt de parere ca spre a
putea veni in ajutorul acestor pescari sail locuitori exploatati
gintr'un mod necuviincios, s'ar putea u§ura §i inlesni numai in
«casul cand s'ar gasi un capitalist care sa faca acest comert
'prin toate mijloacele posibile, adica a cumpara pe§tele de la
«ace§ti pescari in bani, §i a inlesni materialul necesar pentru
p escuire.
1) Venitul total al tuturor pescariilor apartinatoare statului
se calculeaza aproximativ la 21/2 milioane pe an.
Nu se poate insa stabili cifra cu preciziuni din cauza ca
cea mai mare parte din pescariele apartinatoare statului sunt
aredate la un loc cu mo§iele pe care sunt situate §i venitu-
rile for sunt trecute in budgetul statului intr'o singura cifra.
In aceasta categoric intra pescarii foarte marl ca d. ex.
Balta Brate§ul (13,000 hect.), pescariele domeniului Brailei
(63,000 hect. de balta §i numai 19,000 hect. teren arabil aren-
date cu 614,000 lei), Balta Calara§ilor, Ezerul Grecilor, Balta
Potelu, pescariele din Borcea, Balta Nede$a, Baltile din do-
meniul Giurgiu, Cioara, Mosti§tea etc. etc. Tot balti foarte
marl ale caror suprafata e de cate-va sute de mii de hectare.
In total sunt 102 mo§ii ale statului care ail pe ele bald foarte
marl §i care se arendeaza toate la un loc fard a se preciza cats
anume parte din arenda trebue socotita pentru mo§ie §i cats
pentru pescari!.
Suma de 1,014,352 lei aratata in tabloul de la fine repre-
zinta numai o mica parte din venitul pescarielor statului §i anume
pentru pescariele din Dobrogea §i pentru §analele Dunarei.
www.dacoromanica.ro
 46

de import §i export de pe§te, cu incepere de la

1881 Nana azi §i din care se vede avintul mare pe
care l'a luat in anii din urma, comertul nostru de
export §i scaderea sensibila a importului.
Bucureftl, 19 Mai 1899.

www.dacoromanica.ro
 TABLOU COMPARATIV No. 1. ...

de veniturile Statului din Bantle i sanalele administrate prin Serviciul Pescsariilor

Venitul Arenda -!;-5 Excedentul Excedetitul
Venitul Venitul Venitul Venitul Venitul Venitul Evalurtri tt Venitul Excedentul yen. net. pe Excedentul venitulul MODUL
inainte oferit Brut Nett Brutt Nett Brut Nett Brutt
I

Nett yen. net. al 1898-99 venitului p6 1898-98

NATURA VENITULUI de pe- la pe pe pe
i

pe pe Pe anulul 1898 -99 asupra venit. pe 1898-99

asupra de
ultimele Pe e Pe asupra yen. arendel oferit. asupra anulul Evaluarilor pe
'
'

riod. 1895 licitatil 189o-96 1895-96 1896-97 1896-97 1897-98 1897-98 1898-99 EXPLOATARE
I
anulul 1895 la licitatil 1897-98 1898-99
1

I. BAlti in Dobrogea
f Arendate
1) Mille Sectia I 60.880 48.900 10 60.880 60.880 60.880 ! 60.880 60.880 60.880 i 58.000 101.217 71.609 1 Regie 1898-99
2) » » III 19.480 22.980 I 1 22.980 22.980 16.689 14.302 18.571 12.145 22.000 21.206 13.684 Regie

...
VI Regie
3)
4)
»
»
»
» V
408.500
101.500
311.080
126.480 - 4 484.064
126.480
/173.550
126.480
617.849
126.480
520.251
126.480
535.851
126.480 1
439.360
126.480 !
500.000
126.480
666.542
126.480
588.993
126.480 Arendate
Total . 590.360 509.440 694.404 583.890 821.899 - 721.913 741.782 638.865 706.480 915.445 770.766 180.406 261.326 173.663 208.965

.
II. Pescuitul in *analele
Dun Arei
f Arendate
1) 11 sanale, partea sting it 45.830 61.993 -- 61.993 61.993 62.200 62.200 61.933 61.993
2) Sanalul Dobrogea Sectia II
3) din
.

IV
. .
. 9.550
10.680
15.530
16.480
-- 61.993
15.530
16.480
15.530
16.480
61.993
15.530
16.480
15.530
16.480
15.530
16.480
15.530
16.480
15.530
16.480
I 15.530
16.480
I:

I
61.993
15.530
16.480
Unul Regie
Arendate
» » » . F ' 1
I j
Arendate
Total
Total de la I si II .
. .

.
.

.
.
!IMI miS
66.060
654.420
94.003
603.433
94.003
788.407
I 94.003
677.893
94.003
915.912
904.03
815.916
94.210
835.922
94.210
733.075 I
94.003
800.483
94.003
1.009.448
I 94.003
861.769 218.349 ' 261.326 I 173.556 208.965

Pescuitul
1) In Balta-Albit 28.650 6.200 20 28.650 28.650 28.650 28.650 14.325 14.320 1.610 1.610
2) In riul Prut. 750 750 2.035 2.035
Total . . 28.650 6.200 I - 28.650 I 28.650 28.650 28.650 15.075 15.075 3.645 3.645 '

- ®
IV. Contraventil
1!,

la legea pescuitulul =w/SEA imal sam,amnoMeeI NolormlMrMoDa

1.259 1.259
685.070 609.643 817.057 I 706.543 944.552 844.566 851.067 748.150 800.483 1.014.352 869.673 7

NOTA Veniturile baltilor: Brate§ub Badalanul, Domenul Braila, Calarali, Ezerul Grecilor, Potelu, Nedeia, etc etc., nu sunt mentionate aci, din cause ca sunt trecute in budget impreuna
cu mosiile Statului. S'au evaluat, ca parti cuvenite pentru pescuit, din arenda Brateplui (13.000 hect. de balta) suma de lei 90.000 anual iar pentru baltile situate pe Domenul
Braila (63.500 hectare) suma de 307.000 lei (Referatul la Serv. Pesc. No. 702 din 29 Septembre 1898).
1"
i

I
www.dacoromanica.ro
-. . , .
 TABLOU DE
No. 2.

IMPORTUL $1 EXPORTUL PESTELUT Kgr..)

(Articolele 26 a, 26 b, 27 a, 27 b, 32 si 33 din Statisticele Ministerulut de Finanfe)
1

1881 1882 1883 1884 1885 1886 1887 1888 1889 1890 1891 1 1892 1893 . 1894 1895 1896 1897 1898
.

5.470.682 4.937.549 3.949.392 3.081.385

Peste nedenumit proaspat, sarat sad uscat (art. 26 a). '
.
1 1.944.980 1.840.971 1.867.143 4.352.567
i

1
. Imp. 3.736.157 5.401.450 4.738.783
..,
1

Exp. I 704.989 1.520.210 1.052.024

Peste nedenumit afumat, afara de somn si pastrAvi 7.084 10.079 14.066 6.319

(art. 26 b) ,r
.

i
.

633 - 20 -
Importkgr. 1.729.643 2.373.568 4.732.632 4.722.235 4.850.871 3.263.176 3.988.856 4.434.798 3.692.175 4.397.335 6.384.688
Export ) 2.487.715 2.642.294 1.560.037 1.616.629 1.110.442 717.942 1.001.342 1.030.614 1.856.028 1.786.915 1.124.020
Moran, nisetru, cega, chefal, crap, salad si somn 1.270.508 1.236.547 700.547 503.644

proaspat, sarat sad uscat (art. 27 a) 360.472 438.907 815.949 1.199.448

i
Imp. 775.933 853.699 805.275 .
/
Exp. 59.696 119.365 256.088
3.649 4.915 24.204 5.620
Moran, nisetru, cega, chefal, crap salad si somn
afumat (art. 27 b) I
J - 3.769 ' 1.913 658

Icre negre de orl-ce fel de peste, proaspate, scurse Import a 48.614 49.277 47.639 38.191 32.722 28.894 30.646 30.971 38.825 44.539 47.192 47.182 66.957 53.098 51.151 48.364 58.535 71.512

Export 3.475 3.669 2.783 1.225 2.040 2.723 3.571 1.236 1.770 1.374 2.186 4.114 6.236 5.706
sad tescuite (art. 32) » 4.363 7.214 2.535 4.002

Icre nedenumite, nervuri de morun si de. cega, laptl Import 315.389 425.794 712.013 672.988 461.961 276.089 482.070 449.018 646.973 640.473 785.610 681.641 911.597 383.388 780.004 955.465 456.016 570.271

...... .
D

si alte ramasite de peso (art. 33) Export x. ' 24.330 27.434 15.394 7.816 4.404 3.295 2.272 1.508 1.958 2.139 9.680 5.775 11.514 6.263 4.796 35.034 7.288 3.580
.

Import » 2.093.646 2.848.639 5.492.184 5.433.414 5.345.554 3.567.159 4.501.572 4.914.787 4.377.983 5.082.347 7.217.490 5.240.913 7.233.703 5.981.444 7.583.078 7.192.919 5.202.760 4.238.751
Total art. 26 a, 26 b, 27 a, 27 b, 33 si 33 771.696 1.652.859 1.315.749 2.313.071 2.322.795 2.698.549 5.561.959
Export » 2.516.408 2.676.942 1.577.966 1.628.447 1.118.321 724.906 1.006.397 1.033.347 1.860.016 1.791.777 1.137.271

43.2210
Procente .. .... . . .
Import
Export
))

,
45.430/0

54.570/9
51.3 P/o

48.409
77.69%
22.320/0
76.91%
23.0eo
82.700/0

17.3)0/0
83.11

16.6904
81.720/0

18.2P/0
82
_ 62010

17.0o
70.2)0/0

29.p "/o
73.23012

26.970/0
86.300/2

lila%
87-160/0
12.a0 /o
81.490/o

18.e0
81.270/0

18.1.3° /o
76.32010

23. sPio
75.600/0

24.4e/o
65.250/0

34.15% 56.72/9

II

www.dacoromanica.ro
 TABLOUL DE IMPORTUL SI EXPORTUL PETELUI No. 3
in anii 1881-1898. Pete nedenumit proaspat, sarat, uscat, sou afumat (art. 26 a. 26 b. 27 a. 27 b) din Comertul Romaniei"
(Statisticele Ministerului de Finanfe)

TAR A i 1881 1882

.

1883 i 1884 1
1885 1886 1887 1888 I 1889 1890 1891 1892 1893 1894 1 1895 1886 1
1897 1 1898
1
1

I
' Import 64.528 50.684 64.068 54.027 26.633 22.424 3.176 1.079 2.134 16.931 3.130 4.303 3.862 4.521 7.091 71.962 9.330 4.384
Austro-Ungaria . . . I

t Export 525.471 448.830 437.650 486.705 I 418.993 190.925 167.348 196.534 231.972 191.070 371.869 398.994 929.760 358.201 605.035 820.988 1.364.909 3.322.668
-- --
j
i

'. I Import
Belgic . .
1 Export - 97 4.350
- ! - 110 : 36
- 69
- 115
- 104
- 5
- 546 ,

-4.260 155
4.919 - 13
- 108 99
1.505 -3.975 118
1.216
f Import 121.904 154.425 170.946 133.342 23.818 4.989 1.737 3.625 6.356 1.071 35.908 33.267 32.517 37.266 40.921 92.389 129.929 164.570
Bulgaria
1 Export 265.363 354.347 182.074 253.597 ili 170.334 182.186 339.350 164.457 215.967 202.673 123.530 65.596 162.725 170.353 109.722 121.131 135.163 84.251

Militia I
1
Import
Export - 2
- 16
- 18 177
51
h.

il -
88 64
1 - 108
- 107
- 8 .

- 2
- 3
-2.477 -- - 6
- 8
- 7
- 13
- 15

I Import 5.557 1.534 14.850 45.350 132.883 16.407

Anglia. . . . - . .
1 Export -- - II
- - -
11.481
-
11.918
-8.395
-
5.983 14.090
- -7.257
-
8.814
-3.550
-3.784
-2.658
-2.925 437

Import
Franta f
1 Export -
3.705 2.557
10
31.851
27
27.802
4 , - 223 8:958
2 -
5.426
-
19.148
-
14.296
-
19.426
-
10.838
--
366
-
9.715
-
18.719
-
17.176
-
24.162
-
18.246 19.891
-
Import
Grecia
5
t Export -5.041
-5.185 10.206
1.316
8.026
275
5.081
4.000
8.108
411
1.579
956 - 226 208
20 - 83 2.644
30 -2.274 10.008 4.310
27 -7.920 6.465
900
4.803
318
2.264
-
5 Import
- 287
-1.082 1.953
-2.193 626
- 759 -- - 829
- 695
- - -
Italia 1.254 208 50
- 930
- - -
.-
6.214 994 110 769 11
1 Export 79 3.875

Olanda,
5
i
Import
Export -
12.366
' -9.666
-
39.545 15.156
- -
90.504
-
33.862
-
46.069 70.920
- -9.660
-
6.001 -- - 279
- 74
- 5
- 117
- 745 -,, 3.670
34.326 - 10

Import
Germania
5
1 Export
241.112
13 -
282.272 315.363
22
300.761
101
I II

-
236.348
-
300.219 58.946 .4.732
- 27.761
126
37.466
7.366 -
27.609 3.330
40
33.069
1.025 -3.776
-9.394
-3.863
-
15.991 2.699
1.139

Russia 5 Import 917.525 1.544.358 3.694.827 3.939.404 4.096.258 2.764.292 3.830.998 4.204.171 3.551.761 4.209.309 6.167.997 4.436.037 6.135.285 5.443.874 6.601.340 5.881.793 4.423.622 3.380.209
1 Export 1.190.318 1.659.710 416.479 585.107 1
312.226 1 224.345 374.338 i 645.659 1.341.188 1.204.061 606.699 274.052 492.569 704.755 1.546.271 1.207.661 . 934.317 1.839.246

Serbia 5 Import 63.786 45.343 53.677 52.615 9.056

1

1 4.935 4.446 2.242 2.920 5.793 6.243 2.919 4.784 6.228 7.508 9.402 22.250 9.147
1 Export 340.621 44.426 365.609 149.639 1.760 60.482 44.446 7.217 56.219 159.062 3.211 172 4.554 16277 62 21.889 16.254 6.846

Turcia 5 Import 303.830 276.349 330.978 163.376 II 229.243 103.123 24.821 115.686 67.977 94.011 115.472 15.271 15.936 16.376 55.562 95.435 52.686 23.183
k Export 165.929 134.971 156.781 141.150 203.129
1
59.590 74.728 16.747 10.536 22.677 18.681 25.831 44.023 58.499 44.995 109.573 195.863 295.807
Total . . .
5 Import 1.729.643 2.373.568 4.732.632 4.722.235 t.S50.s71 ' 3.262.176 3.988.856 4.434.798 3.692.185 4.397.335 6.384.688 4.512.090 6.255.149 5.544.958 6.751.923 6.189.090 4.688.209 3.606.925
1 Export 2.487.715 2.642.294 1.560.037 1.616.629 1.110.442 1 717.942 1.001.342 , 1.030.614 1.856.018 1.786.915 1.124.020 764.685 1.639.575 1.308.112 2.306.085 2.283.647 2.685.025 5.551.173
Procente . 5 Import 41.010/9 47820/0 752o% 7451% 8137% 8l00% 7695% siNo
. .
Export 68.699/0 5208%
6655% 71w% ' 8502% 85.51°,10 79.22% 80:,.24/0 I 7451`)/o 73.0o 63.59% 39.33%
k 24800/0 255p/o ;
II 186evo 180,0/0 . 20°50/0 188P/0 332/o 28090/0 14.070/0 14.5p/0 20.770/0 19.080/0 25.1,0/0 26.95% 36.4°%
1
1
60.62° /0
I
I
i

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro