Sunteți pe pagina 1din 32

ROMÂNIA

PRIMĂRIA ORAŞULUI HUEDIN


405400 Huedin, Str. Horea Nr.1
Tel.: +40 264 351548, Fax: +40 264 351564
e-mail:secretariat@primariahuedin.ro

Plan local de eficientizare energetică a


orașului Huedin
2018
TERMINOLOGIE

a) audit energetic – procedură sistematică de obținere a unor date despre profilil


consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al cărei activități și/sau
instalații industriale sau a serviciilor private ori publice, de identificare și cuantificare a
oportunităților rentabile pentru realizarea unor economii de energie și raportare a rezultatelor.
b) auditor energetic – persoană fizică sau juridică atestată/autorizată, în condițiile legi, care
are dreptul să realizeze auditul energetic prevăzut la lit. (a). Auditorii energetici persoane fizice își
desfășoară activitatea ca pesoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor pesoane juridice, conform
legislației în vigoare..
c)certificate albe – certificate emise de organisme de certificare independente care confirmă
declarațiile actorilor pieței, conform cărora economiile de energie sunt o consecință a măsurilor de
îmbunătățire a eficienței energetice.
d)societatae de servicii energetice (SEE) – persoană juridică sau fizică autorizată care
prestează servicii energetice și/sau alte măsuri, acceptă un grad de risc financiar. Plata pentru
serviciile prestate este bazată, integral sau parțial pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe
îndeplinirea altor criterii de performanță convenite de parți.
e) conservarea energiei- totalitatea activităților orientate spre utilizarea eficientă a
resurselor energetice în procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport,
distribuție și consum al acestora, precum și spre atragerea în circuitul economic a resurselor
regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esențiale: utilizarea eficientă a
energiei, creșterea eficienței energetice și înlocuirea combustibililor deficitari.
f) consumator final – persoană fizică sau juridică care cumpără energie exclusiv pentru
consumul propriu.
g) contract de performanță energetică – acord contractual între beneficiar și furnizorul
unei măsuri care are ca scop îmbunățirea eficienței energetice, în mod normal SSE, în care investiția
necesară realizării măsuri trebuie să fie plătită în concordanță cu nivelul de îmbunătățire a eficienței
energetice prevăzut în contract.
h)economii de energie – cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea
și/sau estimarea consumului înainte și după aplicarea uneia sau mai multor măsuri de îmbunătațire a
eficienței energetice, independent de factorii externi care afectează consumul de energie.
i) eficiență energetică – raportul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând
în servicii, mărfuri sau energia rezultată și valoarea energiei utilizate în acst scop.
j) energie – toate formele de energie disponibile pe piață, inclusiv energia electrică, energia
termică, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil
destinat încălzirii și răcirii,cărbune și lignit, turbă, carburanți, mai puțin carburanți pentru aviație și
combustibili pentru navigație maritimă și biomasa, definită conform Directivei 2001/77/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei
electrice produse pe baza surselor energetice regenerabile de pe piața internă a energiei electrice.
k) finanțare de către terți – acord contractual care implică, suplimentar față de furnizorul
de energie și beneficiar, un terț care furnizează capital pentru măsura respectivă. Valoarea financiară
a economiei de energie generată de îmbunătățirea eficienței energetice determină plata
terțului.Acest terț poate să fie sau nu SSE.
l) instrumente financiare pentru economii de energie- orice instrument financiar, precum
fonduri, subvenții, reduceri de taxe, împrumuturi, finanțare de către terți, contracte de performanță
energetică, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare și alte
contracte de aceeași natură care sunt făcute disponibile pe piață, de către instituțiile publice sau
organismele private, pentru a acoperi parțial sau integral costul inițial al măsurilor de îmbunătățire
a eficienței energetice.
m)îmbunătățirea eficienței energetice – creșterea eficienței energetice la consumatorii finali
ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și/sau economice.
n) management energetic – ansamblul activităților de organizare, conducere și de gestionare
a proceselor energetice ale unui consumator.
o) manager energetic – persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii energetice atestată,
al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea ți gestionarea proceselor energetice ale
unui consumator.
p) măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice – orice acțiune care, în mod normal,
conduce la o îmbunătățire a eficienței energetice verificabilă și care poate fi măsurată sau estimată.
q) mecanisme de eficiență energetică – instrumente generale utilizate de Guvern sau
organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat sau stimulente pentru actorii pieței în
vederea furnizării și achiziționării de servicii energetice și alte măsuri de îmbunătățire a eficienței
energetice.
r) programe de îmbunătățire a eficienței energetice- activități care se concentrează pe
grupuri de consumatori finali și care, în mod normal, conduc la o îmbunătățire a eficienșei
energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă.
s) serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun
obținut dintr-o combinație de energie cu o tehnologie și/sau o acținue eficientă din punct de vedere
energetic care poate include activități de exploatare, întrețirere și control necesare pentru prestarea
seviciului, care este furnizat pe bază contractuală și care, în condițiile normale, conduce la o
îmbunătățire a eficienței emergetice și/sau a economiilor de energie primară verificabilă și care
poate fi măsurată sau estimată.
t) surse regenerabile de energie - conform definiției prevăzută în Directiva 2001/77/CE a
Parlamentului European și a Consiliului.

LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI UTILIZATE

 ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei


 ESCO Energy Services Company
 H.G.R. Hotărâre a Guvernului României INS Institutul National de Statistica
 SR Standard român O.G.R. Ordonanţă a Guvernului României
 SACET Sistem de alimentare centralizată cu energie termică
 SER Surse de energie regenerabilă
 SIP Sistemul de iluminat public
 UE Uniunea Europeana.

UNITĂȚI DE MĂSURĂ

 GJ - Giga Joule
 GW - Giga Wat
 GWh - Giga Wat oră
 kWh - kilo Wat oră
 MJ - Mega Joule
 MW - Mega Wat
 MWe - Mega Wat (capacitate electrică instalată)
 MWt - Mega Wat (capacitate termică instalată)
 PJ - Peta Joule
 TJ - Terra Joule
 tep - tonă echivalent petrol.

NECESITATE

În cadrul Strategiei de dezvoltare locală unul din obiectivele specifice este politica
privind problemele energetice, de aceea Programul de îmbunătățire a eficienței energetice este un
instrument important în elaborarea unei viziuni pe termen de cel puțin 3-6 ani care să definească
evoluția viitoare a comunității, ținta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetică.
Programul de eficienta energetica la nivelul orasului Huedin se impune ca o necesitate în
abordarea integrata a resurselor disponibile la nivel local precum și a consumurilor energetice, în
vederea coordonarii investitiilor și planificarii corespunzatoare a resurselor finaciare. Rezolvarea
problemelor de eficientizare energetica constituie o prioritate a politicilor de dezvoltare sociala și
economica. Principala sectiune a Programului de îmbunătățire a eficienței energetice o constituie
masurile de eficienta energetica care trebuie realizate de catre autoritatea locala, cu aplicare pe
intreg lantul de: resurse primare, producere, distributie, furnizare, transport și consum final.
Stabilirea obiectivelor pe termen de cel puțin 3-6 ani, contribuie la creșterea capabilității
departamentelor și structurilor de execuție aflate sub autoritatea Consiliului local al localității de a
gestiona problematica energetică și, în același timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către
piață și către consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a localității și
de a asigura protecția corespunzătoare a mediului. 1
Autoritatile Publice Locale din localitatile cu peste 5.000 de locuitori au obligatia de a
realiza un „Program de îmbunătățire a eficienței energetice aferent localității”, iar în situatia în care
localitatea are peste 20.000 locuitori este necesar sa existe și un „manager energetic autorizat”
pentru respectivele localitati. 2
În lipsa unui Program de îmbunătățire a eficienței energetice ca document programatic
asumat atat politic cat și la nivelul comunitatii, interventiile spontane, necoordonate, fara o tinta
clara și o procedura de monitorizare prin stabilirea unor indicatori relevanti, au un impact local pe
termen scurt, fara o valorificare eficienta a resurselor și potentialului local.
O astfel de planificare strategica nu se poate face decat în contextul pregatirii unui
Program de îmbunătățire a eficienței energetice ca parte a unui Plan de Interventii pentru Eficienta

1
Strategia în domeniul eficientei energetice în orasul Calan, 2006, http://www.primariacalan.ro/sites/default/files/documente/Strategia
%20de%20%20%20imbunatatiere%20EE%20orasul%20Calan.pd f,pag. 5.

2Strategia de eficienta energetica a municipiului Vulcan pentru perioada 2016-2022, 17.06.2016, pag. 11.
Energetica (PIEE) pe toate nivelurile de interventie (regional, national, local), aplicandu-se
principiile dezvoltarii durabile cu accent pe abordare locala, respectiv interventii clare, locale,
cuantificabile ca impact prin indicatorii comuni stabiliti la nivel regional și national. Programul de
îmbunătăţire a eficienţei energetice aferent oraşului Huedin, judeţul Cluj are rolul de a răspunde
cerinţelor art. 9 alin (12) din Legea eficienţei energetice nr. 121/2014. Cadrul legislativ de bază
privind eficiență energetică a localităţilor este prezentat în mod sintetic în cele ce urmează:
1.1 Introducere

Reducerea consumului de energie şi eliminarea risipei de energie se numără printre principalele


obiective ale Uniunii Europene (UE). Sprijinul UE pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice se va
dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea aprovizionării şi respectarea angajamentelor
asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice.
Există un potenţial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari
consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia energiei şi
transporturile.
La sfârşitul anului 2006, UE s-a angajat să își reducă consumul anual de energie primară cu 20%
până în 2020. În vederea atingerii acestui obiectiv, UE acţionează pentru a mobiliza opinia publică,
factorii de decizie şi operatorii de pe piaţă, precum şi pentru a stabili standarde minime de eficienţă
energetică şi norme de etichetare a produselor, serviciilor şi infrastructurilor.
Eficienţa energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalităţi prin care
putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puţină energie.
Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale
îmbunătăţite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă largă de alte tehnologii. Pentru că economisirea
energiei înseamnă şi economisirea banilor, eficienţa energetică este foarte profitabilă.

1.2.Cadrul legislativ de eficienţă energetică

Creşterea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea


utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenţii ce sunt la îndemâna multora
şi până la efectuarea unei expertize şi a unui audit energetic în urma cărora experţii recomandă o
serie de soluţii tehnice de modernizare. Aceste soluţii depind de tipul, vechimea şi destinaţia
clădirilor şi se constituie în ceea ce se numeşte reabilitarea sau modernizarea clădirii

Directiva Performanţa Energetică a Clădirilor a Parlamentului European (EPBD


revizuită) Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1.144 din 19 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se
modifică şi se completează prin LEGEA nr. 159 din 15 mai 2013 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Scopul acestei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a
clădirilor, ţinând seama de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de
confort interior, de nivelul optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performantă
energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

La nivel naţional, în domeniul eficienţei energetice şi în domeniul resurselor


regenerabile există două documente strategice:

❖Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri


rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional -
Versiunea 1/2014, 30 aprilie 2014
❖Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizata pentru
perioada 2011-2015

Următoarea etapă de elaborare a noii Strategii Energetice a României, cea de analiză şi


modelare cantitativă, va consta în elaborarea şi analiza unui număr de trei scenarii de dezvoltare
ale sectorului energetic românesc în perspectiva anului 2030, aliniate la obligaţiile de energie şi
de mediu asumate de ţara noastră. Serviciile de modelare cantitativă vor fi angajate prin
achiziţie publică iar elaborarea caietului de sarcini este la ora actuală în stadiu final.
Termenul pentru recepţia acestui studiu de modelare cantitativă este 15 august 2016,
urmând ca pe baza lui şi a raportului integrat al etapei de analiză calitativă să fie finalizat, până
la 15 septembrie a.c., raportul sintetic final al noii Strategii Energetice şi anexele tehnice
aferente.
Noua Strategie Energetică a României va urmări obiective aliniate cu angajamentele
europene şi internaţionale ale ţării noastre privind contracararea fenomenului de încălzire
globală şi dezvoltarea surselor de energie verde şi este centrată pe imperativele securităţii
energetice naţionale şi ale competitivităţii pieţelor de energie şi a economiei în ansamblu.

De asemenea, există două planuri naţionale:


❖Planul Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică a României (REAP)
❖ Planul pentru creşterea numărului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu
zero- iulie 2014

Domeniul eficienţei energetice şi al energiei din resurse regenerabile este legiferat prin:
 Ordonanța nr. 13 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005
privind performanța energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 68/2016.
 Ordin nr. 2008 din 15 decembrie 2015 privind aprobarea Instrucțiunii pentru aplicarea
unitară a prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică,
publicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI nr. 952/2015.
 Ordinul nr. 2237 din 30 septembrie 2010 pentru aprobarea reglementării tehnice
,, Regulament privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri”
 Ordinul nr. 263 din 30 iunie 2015 privind inventarierea clădirilor încălzite si/sau răcite,
deţinute si ocupate de administraţia publică centrală, cu o suprafaţă totală utilă cuprinsă între
250 mp si 500 mp si punerea inventarului la dispoziţia publicului, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I nr.490/2015 (actualizat: 26-02-2015)
 ORDIN pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei
de urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performantei energetice a blocurilor
de locuinţe, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale si locuinţei, al
ministrului finanţelor publice si al viceprim-ministrului, ministrul administraţiei si internelor
nr. 163/540/23/2009 (publicat: 14-04-2014)
 ORDIN nr. 3466/2013 privind inventarierea clădirilor incalzite si/sau răcite, deţinute si
ocupate de administraţia publica centrala, si punerea inventarului la dispoziţia publicului,
precum si constituirea unor banei de date specifice privind eficienta energetica (publicat: 13-
12-2013)
 ORDIN nr. 3152/2013 pentru aprobarea Procedurii de control al statului cu privire la
aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia
sistemelor de încălzire/climatizare - indicativ PCC 001- 2013 (publicat: 21-10-2013)
 LEGE nr. 372/2005 REPUBLICATAprivind performanta energetica a clădirilor

 LEGE nr. 159/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind
performanta energetica a clădirilor (publicat: 23-05-2013)
 LEGE nr. 372/13.12.2005 privind performanta energetica a clădirilor cu documentele
subsecvente (publicat: 22-06-2010)
 ORDIN nr. 691/08.10.2007pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa
energetică a clădirilor (publicat: 04-11-2010)
 ORDIN nr. 1071/16.12.2009 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului
transporturilor, construcţiilor si turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementarii
tehnice Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor
 o Anexa nr. 1 - Partea a IV-a - Breviar de calcul al performantei energetice a clădirilor si
apartamentelor o Anexa nr. 2 - Partea a IV-a - Model certificat de performanta energetica al
apartamentului
 ORDONANŢA DE URGENTA nr. 114/23.12.2009 privind unele măsuri financiar-bugetare
 ORDIN nr. 1217/31.03.2010 privind completarea anexei nr. 4 Partea a IV-a - Breviar de
calcul al performantei energetice a clădirilor si apartamentelor, indicativ Mc 001/4-2009 la
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor si turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea
reglementarii tehnice Metodologie de calcul al performantei energetice a clădirilor (publicat:
13-08-2010)
 LEGEA 121/2014 privind eficienta energetica.

Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea reabilitarea termică a


clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin
certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major şi general în
contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei
mediului."

Există o serie de standarde internaţionale referitoare la durabilitatea în clădiri şi lucrări de


construcţii. Din această serie de standarde face parte şi standardul SR ISO 21931- 1:2011,
Dezvoltare durabilă în construcţii - Cadru de lucru pentru metode de evaluare a performanţei de
mediu pentru lucrări de construcţii Partea 1: Clădiri.

1.3. Scop strategie naţionala

Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi


comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, denumită în continuare
STRATEGIE şi este elaborată în concordanţă cu cerinţele articolului 4 din Directiva 2012/27/UE
privind eficienţa energetică.
Etapele pentru renovarea clădirilor existente, identificate şi prezentate în „Ghidul BPIE de
elaborare a strategiilor pentru renovarea energetică a clădirilor” sunt prezentate în 3.
Conform art. 2 din Legea 121/2014 - Imbunatatirea eficientei energetice este un obiectiv
strategic al politicii energetice naţionale, datorita contribuţiei majore pe care o are la realizarea
siguranţei alimentarii cu energie, dezvoltării durabile si competitivităţii, la economisirea resurselor
energetice primare si la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Politica naţionala de eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice a statului
3http://bpie.eu/renovation strategy.html
si urmăreşte:
 eliminarea barierelor in calea promovării eficientei energetice;
 promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a instrumentelor financiare pentru
economia de energie;
 educarea si conştientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiilor aplicării
masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
 cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie si
organismele publice in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica naţionala de
eficienta energetica;
 promovarea cercetării fundamentale si aplicative in domeniul utilizării eficiente a energiei.
 Politica naţionala de eficienta energetica defineşte obiectivele privind imbunatatirea
eficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, masurile de imbunatatire a
eficientei energetice aferente, in toate sectoarele economiei naţionale cu referiri speciale
privind:
 introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica ridicata, a sistemelor moderne de măsură
si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea
continua a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;
 promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor si aparaturii eficiente din punct
de vedere energetic, precum si a surselor regenerabile de energie;
 reducerea impactului asupra mediului al activitatilor industriale si de producere, transport,
distribuţie si consum al tuturor formelor de energie.
 La nivel naţional, datorită stării clădirilor, în principal din cauza neefectuării reparaţiilor la
acestea, îndeosebi în cazul blocurilor de locuinţe din zonele urbane şi, parţial, în cazul
caselor unifamiliale din zonele rurale 4, aproximativ 58% din blocurile de locuinţe existente
(cca. 2,4 milioane de apartamente) construite înainte de 1985 necesită reabilitare şi
modernizare termică.
 Sectorul nerezidenţial

 Clădirile nerezidenţiale reprezintă 18% din suprafaţa totală construită şi aproximativ 5% din
totalul fondului imobiliar, în care sunt incluse aici majoritatea clădirilor publice 5. Spaţiile
ocupate de administraţia publică, clădirile educaţionale şi cele comerciale determină
împreună aproximativ 75% din consumul nerezidenţial de energie (figura 2), fiecare
reprezentând 20-25% din total.
4UN ECE 2001; TrainRebuild 2012.
5Spaţiile locative deţinute de stat reprezinţi un procent foarte mic din clădirile nerezidenţiale.
Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza in
contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.

Tarile in curs de dezvoltare, in principal China si India, dar si cele cu economii in tranziţie,
exercita o mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorita cresterii economice si
schimbarilor structurale din economie. Practic, in intervalul 1994 -2004 aceste tari si-au dublat
cererea de petrol, iar în anul 2006 au depăşit 20 mil. de barili pe zi, ceea ce reprezinta aproximativ
40% din cererea mondiala de petrol.

Astfel ponderea cererii de resurse primare de energie s-a schimbat, in sensul ca cererea
tarilor cu economii in dezvoltare a evoluat de la 22% in 1970 la 39% in 2003, prognozele indicand
ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea sa domine cererea de energie.

Se estimează că cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in
2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine
un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070, în timp ce
rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de
exploatare. Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse
energetice.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evoluţia si
prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidenţiaza pentru
următoarea decadă o crestere mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale
(care va depăşi carbunele).

Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel
global, vor fi acoperite în continuare de cărbune.

2. Descrierea generală a localitații

2.1. Istoria, Geografia şi demografia oraşului Huedin


Huedin, este singurul oraş din judeţul Cluj şi are în componenţă localităţile Huedin
(reşedinţa) şi Bicălatu.
Oraşul se situează în NV – ul ţarii fiind la distante aproximativ egale de trei oraşe mari:
Oradea la 100 de kilometri, Cluj la 50 de kilometri şi Zalău la 50 de kilometri. Huedinul este situat
în Depresiunea Huedinului la confluenţa râului Crişul Repede cu pârâul Domoş, la o altitudine de
556 m si foarte aproape de masivul Vladeasa.
Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 61,24 kmp şi este strabătut de magistrala rutieră şi
feroviară Bucureşti – Cluj - Oradea.
Oraşul are următori vecini: în est şi nord-est comuna Almaşu (satele Sfaraş, Jebucu), la nord
şi nord-vest comuna Fildu (satele Tetişu, Fildu de Mijloc, Fildu de Sus), în vest comuna Poieni
(satele Hodişu, Morlaca), în sud comuna Sâncraiu (satele Brăişoru, Sâncraiu, Domoşu), în sud-est
comuna Izvorul Crişului (satele Nearşova, Şaula

2.2. Obiective turistice:


 Altarul funerar roman, aflat în curtea Liceului Octavian Goga
 Biserica reformată – calvina
 Biserica romano-catolică
 Biserica ortodoxă (Catedrala Moților)
 Biserica veche greco-catolică
 Biserica nouă greco-catolică
 Conacul Barcsay, în prezent este utilizat ca școală

2.3. Suprafață construită și locuințe


În ceea ce privește suprafața locuibilă totală, la nivelul orașului Huedin a existat o creștere
lentă dar constantă în ultimii 10 ani, ajungându-se la nivelul anului 2018 la 229498.96 de mp. În
anul 1999 avem o creștere spectaculoasă a suprafeței locuibile proprietate de stat, de la 35 mp la
2281 mp, iar în anul 2011 avem aproape o dublare a suprafeței locuibile proprietate de stat, de la
2693 mp la 4513 mp.
În ceea ce privește numărul de locuințe, acesta a crescut asa cum era de așteptat în strânsă
corelație cu creșterea suprafeței locuibile. La nivelul anului 2018 avem un număr total de 3721 de
locuințe, dintre care 3592 în proprietate privată și 129 în proprietatea statului. Creșterea suprafeței
locuibile în proprietate de stat o regăsim și la nivelul creșterii numărului de locuințe proprietate de
stat, fiind vorba despre blocuri/construcții tip ANL.
În România ultimele date (anul 2018
) indică o scădere a emisiilor GES de 20 % față de anul de referință 1990.
2.4. Putem stabili măsuri cheie pentru atingerea țintei.
 Promovarea SRE prin intermediul certificatelor verzi.
 Modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice.
 Aplicarea schemei de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență.
 Continuarea campaniilor de informare a populației și a mediului de afaeri privind importanța
creșterii eficienței energetice.
 Extinderea perioadei de implementare a programului Termoficare căldură și confort până în
2020
 Extinderea Programului național de eficiență energetică.

3. Descrierea (dacă există) sistemului de baze de date al


localității cu informații despre consumurile de energie ale acesteia

La nivelul Autoritatii Publice Locale a oraşului Huedin a existat o strategie privind


imbunatatirea eficientei energetice pentru anul 2017. Interventiile locale menite sa imbunatateasca
eficienta energetica la nivelul oraşului Huedin au existat, dar în lipsa unei cadru de referinta, nu se
poate cuantifica în ce masura interventiile realizate au contribuit la imbunatatirea eficientei
energetice. Prin urmare, nu putem vorbi de existenta unui management energetic asumat la nivelul
localitatii prin responsabilizarea unei echipe la nivelul aparatului administrativ care sa actioneze și
sa gestioneze implementarea unor programe coerente pentru imbunatatirea eficientei energetice. În
prezent la nivelul oraşului Huedin exista o baza de date cu privire la consumurile de energie.

4. Aspecte generale privind planificarea energetică locală


– Orașul Huedin

Planificarea energetică locală este impusă de mai mulţi factori.


În primul rând, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să aibă o abordare integrată a
resurselor disponibile , precum şi a consumurilor energetice, pentru a asigura:
a) stabilirea şi coordonarea investiţiilor;
b) planificarea resurselor financiare;
c) stabilirea unor tarife realiste pentru serviciile publice care să acopere costurile de operare,
dar în acelaşi timp să fie suportabile pentru utilizatori.
Un al doilea motiv, care derivă din prevederile cadrului legislativ, impune elaborarea
direcţiilor strategice de dezvoltare a serviciilor publice, în scopul ghidării procesului decizional.
Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 art. 32 (1) privind Serviciile comunitare de
utilităţi publice, „autorităţile administraţiei publice locale păstrează, în conformitate cu
competenţele ce le revin, potrivit legii, prerogativele şi răspunderile privind adoptarea politicilor şi
strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de utilităţi
publice, precum şi dreptul de a urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care se
realizează serviciile de utilităţi publice”.
În cel de-al treilea rând, dar foarte important, planificarea energetică locală apare ca o
consecinţă firească a dreptului exclusiv al autorităţilor publice locale de a coordona, controla şi
monitoriza activitatea serviciilor publice locale.
Ţinând cont că că acestea sunt mari consumatoare de resurse energetice dar, pe de altă
parte, şi producătoare de energie, importanţa unei abordări strategice, corelate, este de la sine
înţeleasă. La nivel local, rezolvarea problemelor energetice trebuie să constituie o prioritate a
politicilor de dezvoltare socială şi economică.

4.1.Echipamente utilizate
Centrala Termică pe rumeguș, cu cazan Danstoker 4000 kw, tip Multimiser – vas
modernizată este prevăzută cu un cazan-propriu zis și echipamente, amplasate în incinta Centralei
termice pe rumeguș + module schimbătoare de căldură, amplasate în scările blocurilor branșate la
încălzire, respectiv la apa caldă de la centrala termică pe rumeguș + sistem de alimentare cu energie
termică reabilitat, respectiv cu schimbări de conducte și alte accesorii aferente la instalațiile vechi
+conducte termice în subsolurile blocurilor branșate la sistemul de încălzire și apă caldă din
centrala pe rumeguș+ rețelele termice preizolate amplasate pe traseul care face legătura dintre
centrala termică pe rumeguș și imobilele branșate la sistemul de încălzire, respectiv apă caldă.
Pentru anul 2018 consumul total de energie termică a fost de 2260 Gcal, din care consum
casnic 930 Gcal, consum non-casnic 530 Gcal iar sector terțiar 800 Gcal.
Sistemul de iluminat public a fost reabilitat pe arterele principale în anul 2017, fiind
înlocuite 127 de corpuri de iluminat, iar în cursul anului 2018 a fost reabilitat sistemul de iluminat
public in Orasul Huedin etapa II în valoare de 523.639,99 Lei cu TVA. Corpurile de iluminat
înlocuite sunt LED tip ORION 30W cu montaj 592 bucati.
Corpurile de iluminat care au fost înliocuite au următoarele specificații tehnice: aparat de
iluminat cu LED tip Antilia 75 cu puterea nominală de 75 W, IP66, IK10, cu durată nominală de
viață 50000/100000 ore, eficiență luminoasă de minim 130 lm/W, driver cu protecție la 4kV.
Din anul 2015 până în anul 2017, în fiecare an s-a lucrat la rețeaua de iluminat public. În
anul 2015 s-au efectuat lucrări pentru extinderea rețelei de iluminat public, în valoare de 45 837.55
lei, pe străzile Gării, Protopop Aurel Munteanu, Tîrgului și Cetatea Veche. În anul 2016 au fost
efectuate lucrări la extinderea rețelei de iluminat public în Cetatea Veche, 1400 m, valoarea lucrîrii
fiind de 95 076 lei. Pentru anul 2017 lucrările de extindere a rețelei au fost efectuate pe străzile
Pomilor, Oborului, Gheorghe Doja la blocul ANL, Izvorului și Molidului, valoarea lucrării fiind de
70 617.74 lei. În anul 2018 s-au efectuat extinderi de rețele electrice în Orașul Huedin în valoare
de 59.500 lei cu TVA
Consumul total de energie electrică aferent iluminatului public, pentru anul 2018 a fost de
495 207 kwh.
4.2. Consumuri de energie electrică aferentă anului 2018

Tip consumator Consum energie electrică activă (kwh)


Consumator casnic 24 .196 .232
Consumator non-casnic 36. 597.891
Iluminat pubic 495.207
Consum aferent sectorului terțiar (creșe, 420.360
grădinițe, școli, spitale, alte clădiri publice)
Consum aferent alimentării cu apă 11.037
Consum aferent pompajului de energie termică 114.052

4.3. Gestionarea serviciilor de utilități publice

Modul de gestionare a serviciului


Servicii de utilități publice Contract de delegare a Gestiune directa prin
gestiunii serviciului pubic departamentele primăriei
Iluminat public Contract de delegare a gestiunii
serviciului de iluminat public -
Alimentare cu apă și canalizare Serviciul este administrat prin -
Compania de apa Someș SA
Alimentare cu energie termică Contract de delegare a gestiunii -
serviciului de alimentare cu
energie termică în sistem
centralizat
4.5.DATE TEHNICE PENTRU CLĂDIRI PUBLICE ( școli, spitale, grădinițe, clădiri
administrative, instituții de cultură. Etc.)

Tip clădire Nr. clădiri în Total arie Consum Consum de Factură Factură
grup utilă energie energie energie energie
electrică termică electrică termică
(kwh/an) (Gcal/an) (lei/an) (lei/an)
Primărie 28.730.803,75 8033132.73 77804.7
1 kwh/an 317,896 lei lei/an
1752 mp Gcal/an
Spitalul 372 450 kwh Acastă
Orățenesc unitate
Huedin funcționează
pe carburant
11 9463.50 combustibil 104.137,02 589000 lei
mp termic lei/an
lichid, iar
consumul
aferent
anului 2017
este de 190 t
Grădinița
,,Prichindei 1406 mp Biomasă 9000 lei
Veseli„ Hue 3 50650 kwh lemne de foc 14.161,74
din - 20 tone lei/an
Liceul 7387 mp Lemn de foc 157 500 lei
Tehnologic ,, 10 98968 kwh - 450 tone 27671.45
Vlădeasa„ energie lei/an 64109.716
termica 262 lei
gcal
Liceul 4 3775.19 50731 kwh 219.91 Gcal
Teoretic mp 14.184,38
,,Octavian lei/an 53823,55 lei
Goga„ Hued
in

5.Managementul energetic

Managementul energetic, are ca principal obiectiv asigurarea unui consum judicios si


eficient al energiei, în scopul maximizãrii profitului prin minimizarea costurilor energetice.
Obiectivele secundare, rezultate în urma aplicãrii unui program de management energetic, se
referã la:
• cresterea eficientei energetice si reducerea consumurilor de energie, în scopul reducerii
costurilor;
• realizarea unei bune comunicãri între compartimente, pe problemele energetice specifice si
responsabilizarea acestora asupra gospodãririi energiei;
• dezvoltarea si utilizarea permanentã a unui sistem de monitorizare a consumurilor
energetice, raportarea acestor consumuri si dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a
acestor consumuri;
• gãsirea celor mai bune cãi de a spori economiile bãnesti rezultate din investițiile în
eficientizarea energeticã a proceselor specifice de productie, prin aplicarea celor mai performante
solutii cunoscute la nivel mondial;
• asigurarea siguranței în alimentare a instalațiilor energetice.

5.1. Conştientizare şi informare

Autorităţile publice locale trebuie să iniţieze campanii de informare periodice în mass-


media locală sau prin mijloace adresate direct consumatorului final (broşuri, flyere, website,
comunicate de presă, interviuri televizate, info-chioşcuri etc.) prin care să transmită acestuia
mesaje legate de:
- acţiunile întreprinse privind reducerea pierderilor prin reţelele de infrastructură
edilitare şi efectele lor;
- măsurile de creştere a eficienţei energetice implementate de operatorii serviciilor de
interes general local şi efectele lor;
- costurile şi performanţele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru
creşterea eficienţei alimentării cu energie la utilizatorii finali;
- măsurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de
interes general local şi efectele lor;
- analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilităţi existente în
oraş: energie termică (încălzire individuală, la nivel de scară, bloc, centralizată), energie
electrică, alimentare cu apă şi canalizare, gaze naturale, salubrizare etc.
Pentru serviciile publice aflate în subordinea municipalităţii, la întocmirea Programului
Propriu de Eficienta Energetica se au în vedere măsuri de eficientizare, specifice fiecărui
serviciu public.
5.2. Alimentare cu energie termică

In ceea ce priveste alimentarea cu energie termica in sistem centralizat din orașul Huedin,
evolutia descendenta a indicatorilor tehnico-economici, scaderea productiei termice si reducerea
accentuata a numarului de utilizatori a dus la insolvența companiei SC Crișul SA în anul 2015. Un
alt factor care a condus la insolvența societății a fost procurarea biomasei a cărei costuri au crescut
iar calitatea acesteia fiind scăzută.
După insolvența societății SC Crișul SA, contractul de delegare a gestiunii a fost acordat
firmei SC Paulownia Greene International Srl, care a modernizat centrala termică și a dispus de
resurse economice și de transport pentru procurarea biomasei din alte județe la prețuri mai reduse.
În prezent, societatea are în vedere un proiect pentru extinderea rețelei de temoficare, prin care vor
fi racordate la sistemul centralizat Spitalul Orășenesc, sediul ANAF-ului, Liceul tehnologic dar și
zona industrială a orașului.
Instalarea de centrale individuale a necesitat un efort substantial pentru proprietarii de
apartamente, dar noul sistem individual a eliminat pierderile din reteaua de distributie.
Sursele individuale de încălzire chiar dacă nu sunt cea mai bună variantă din punct de
vedere tehnic, au mari avantaje pentru populatie si oraș în perioada de criza când veniturile sunt
mici si somajul ridicat. Locatarii îsi gestionează confortul termic după posibilit ătile financiare,
eventualele restanţe la plata energiei termice nu afectează vecinii buni platnici, iar orașul nu
trebuie să cheltuie din bugetul local pentru subventionarea energiei termice.
În acest context, autoritatea publică locală consideră necesară şi oportună realizarea unei/
unor surse de energie în cogenerare, care să garanteze preţuri competitive si să suplinească
avantajele centralelor de apartament.

5.3. Alimentare cu apă şi canalizare


În prezent în orașul Huedin, alminetarea cu apă și canalizarea sunt gestionate de către Compania de
Apă Someș SA. În scopul creşterii eficienţei energetice a serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare, autoritatea administratiei publice locale implementează o serie de proiecte majore de
investitii pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii aferente.

Proiecte de investiții finanțate integral de la bugetul local

În anul 2016 au existat două proiecte


 ,,Reabilitare rețea apă potabilă DN 110 pe strada Bradului„-151 metri și ,,Reabilitare rețea
apă potabilă DN 110, DN 63 pe stradaTrandafirilor„ 1451m valoarea acestui proiect fiind de
353 773.34 lei.
 ,,Lucrări de branșare, prelungire rețea apă potabilă la baza sportivă, Avram Iancu nr. 41„ -
280 m, valoarea proiectului fiind de 18 608 lei.
Anul 2017
 ,,Extinderea rețea apă potabilă în orașul Huedin„ - au fost racordate 12 familii iar valoarea
proiectului a fost 97 600 lei.
Anul 2018
 Extindere retea apa potabila in Orasul Huedin-600 m, valoare 77.434,40 lei cu TVA

 Extindere retea canalizare in Orasul Huedin cu p valoare de 46.963,64 lei cu TVA

 Extindere retele electrice in Orasul Huedin în valoare de 59.500 lei cu TVA

 Reabilitare sistem de iluminat public in Orasul Huedin Etapa II cu o valoare de 523.639,99


Lei cu TVA

Proiect finanțat din fonduri externe nerambursabile

Anul 2018

 ,,Reabilitare energetică clădirea veche a Spitalului orășenesc Huedin„ valoarea acestuia


fiind de 434 389.53 lei.

5.4. SalubrizareSylevySalubriserv SRL.. Pentru


Pe raza orașului Huedin societatea căruia îi este delegat serviciul de salubrizare este SC Sylevy
Salubriserv Srl.
Pentru anul 2018 deșeurile au fost colectate de către și Sc Transim SA și SC Sylevy Salubriserv
SRL.. Cantitățile colectate au totalizat 2280 tone de deșeu municipal din care selectiv a fost predat
57.96 tone.
In ceea ce priveste izolarea termica a cladirilor, orașul Huedin prin Consiliul Local a izolat
pe fonduri proprii cinci ANL-uri și o locuință socială. În blocurile de locuințe, există apartamente
izolate pe banii contribuabililor dar acestea nu sunt izolate integral.

6. Elaborarea Programului propriu de creştere a eficienţei energetice


În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă este
reprezentată de elaborarea unei viziuni pe termen lung care să definească evoluţia viitoare a
comunităţii, ţinta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetică pe termen
lung.
- Misiunea : reflectă rolul autorităţilor locale în contextul energetic local;
- Viziunea : modalităţile prin care comunitatea locală îşi va îndeplini misiunea asumată;
- Obiectivele pe termen mediu şi lung necesare pentru punerea în practică a viziunii
definite.

Misiunea este aceea de a furniza energie consumatorilor în condiţii de siguranţă,


egalitate de tratament şi cu costuri minime.
Viziunea trebuie să pornească de la misiunea asumată şi să definească acţiunile necesare
pentru a câştiga încrederea consumatorului local de energie, păstrând în permanenţă grija faţă
de mediul ambiant..
Obiectivele se referă la:
- asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentare, a consumatorilor finali de energie la
parametrii stabiliţi prin contracte;
- realizarea investiţiilor necesare pentru respectarea criteriilor de performanţă ale
serviciilor;
- realizarea investiţiilor necesare pentru promovarea măsurilor de eficienţă energetică în
instalaţiile aflate în administrarea autorităţilor locale;
- realizarea investiţiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile
locale;
- organizarea permanentă de campanii de informare a utilizatorilor serviciilor publice etc.

Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea – de către


autorităţile publice locale – a hotărârilor legate de condiţiile locale de producere şi de
utilizarea eficientă a energiei de către consumatorii orașului. Toate acţiunile care se vor
întreprinde şi deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui să fie corelate cu
obiectivele pe termen lung incluse în acest document.
Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe termen lung, contribuie la creşterea
capabilităţii departamentelor şi structurilor de execuţie aflate sub autoritatea Consiliului Local al
orașului de a gestiona problematica energetică şi, în acelaşi timp, de a adopta o abordare flexibilă,
orientată către piaţă şi către consumatorii de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică
a municipiului şi de a asigura protecţia corespunzătoare a mediului.
Programul propriu de creştere a eficientei energetice este prezentat în Anexa 1.

6.1. Rezultate scontate ale programului propriu de creștere a eficienței energetice.

Realizarea şi implementarea unui Program propriu de creştere a eficienţei energetice conduce


la:

 reducerea consumurilor de energie ale comunităţii locale şi a costurilor aferente prin


utilizarea de echipamente performante;

 creşterea controlului asupra costurilor cu energia şi evaluarea cu o precizie sporită a acestei


componente în perspectivă;

 creşterea calităţii serviciilor publice oferite comunităţii locale şi odată cu acestea, creşterea
confortului în clădirile rezidenţiale;

 creşterea performanţelor operatorilor prin introducerea în contractele de delegare a gestiunii


(concesiune) a unor clauze ferme pentru asigurarea îndeplinirii criteriilor de eficienţă energetică;

 îmbunătăţirea gradului de confort (iluminat, climatizare) pentru angajaţii administraţiei


publice locale, dar şi a condiţiilor de studiu din şcoli, grădiniţe şi a condiţiilor din unităţi sanitare.
Pentru a analiza situaţia energetică actuală a consumatorilor finanțați de la bugetul oraşului
Huedin, au fost efectuate vizite la obiectivele vizate în timpul cărora au fost completate o serie de
chestionare pentru fiecare consumator municipal. În urma colectării datelor de bază privind
consumurile pentru fiecare activitate şi a prelucrării acestora (prin consultarea documentelor şi a
persoanelor implicate în sectoarele respective de consum) au rezultat informaţiile prezentate în
Anexa 1.
ANEXA 1: Programul propriu de creştere a eficienţei energetice al Orașului Huedin

Responsa Termen de Surse de


Obiectiv specific
bili realizare finanţare
1. Municipalitatea – iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locală
1.1. Reorganizarea structurilor responsabile cu coordonarea, monitorizarea şi controlul
activităţii serviciilor publice locale
1.1.1. Crearea unei Echipe de
CL 2020 Buget Local
Monitorizare (EdM)
1.1.2. Creşterea capacităţii profesionale a
CL permanent Buget Local
EdM, CE prin training
1.1.3. Implementarea unui Sistem de
Management Integrat al Calităţii,
CL 2020 Buget Local
Mediului, Sănătăţii şi Securităţii
Ocupaţionale (SMI)
1.2. Fundamentarea politicii energetice locale
1.2.1. Actualizare PUG CL 2018 Buget Local
1.2.3. Elaborare Program de gestiune CL Buget Local
2020
integrată a resurselor energetice locale operatori Operatori
1.2.4. Stabilirea Zonelor unitare de
Buget Local
încălzire CL cf. PUG şi HCL
Buget Local.
1.2.5. Elaborare Program de Eficienţă
CL (CE), Buget Central,
Energetică în clădirile publice şi 2020
operatori Asociatii
rezidenţiale
proprietari
1.2.6. Elaborare Program de protecţie a
CL (CE), Buget Local,
mediului pentru activităţile şi serviciile 2020
operatori Buget operatori
poluante

1.4. Elaborarea de reglementări fiscale locale care să favorizeze direcţiile de dezvoltare


stabilite de strategiile locale
Buget Local.
1.4.1. Subvenţii, ajutoare sociale CL permanent
Buget Central
1.4.2. Facilităţi fiscale CL permanent Buget local
1.4.3. Impozite, taxe, contravenţii CL permanent Buget local

1.5. Evaluarea performanţelor operatorilor prin definirea exactă a indicatorilor de calitate a


serviciilor prestat în cadrul contractelor de concesiune
1.5.1. Elaborarea indicatorilor de
performanţă ai fiecărui serviciu public, a
programului de realizare şi a sistemului de CL Realizat Buget Local.
penalizări în cazul neîndeplinirii nivelului
convenit în contract al indicatorilor
1.5.2. Evaluarea nivelului actual al
CL anual Buget Local.
indicatorilor
1.6. Exercitarea unui control riguros asupra nivelului tarifelor/preţurilor serviciilor publice
locale
1.6.1. Elaborarea metodologiei de ajustare şi Conf.
Buget Local.
modificare a tarifelor/preţurilor practicate de CL prevederilor
Buget operatori
operatori (condiţii actualizare etc.) legale
1.6.2. Elaborarea procedurii de aprobare a Conf.
Buget Local.
tarifelor/preţurilor practicate de operatori CL prevederilor
(termene, responsabilităţi etc.) legale
2. Municipalitatea – producător şi distribuitor de energie
2.1. Energie termică: Strategia de dezvoltare a surselor de energie termică şi sistemului de
transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, în condiţii de creştere a eficienţei
energetice cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului
2.1.1. Identificarea soluţiilor viabile din
punct de vedere tehnic, economic şi al
Buget local,
mediului, pentru modernizarea sistemului de CL ,
2020 Buget central,
distribuţie şi furnizare a energiei termice în Operator
Buget operator
oraş, corelate cu Programul de reabilitare
Termică a clădirilor
Buget central,
CL (CE),
2.1.2. Identificarea soluţiilor de finanţare a semestrial Buget operator,
Operator
proiectelor de investiţii Surse atrase
2.1.3. Stabilirea Zonelor unitare de CL
cf.PUG Buget local
încălzire Operator
Buget central
Operator 2020
•Finalizarea contorizării individuale Surse atrase
•Elaborarea balanţei energetice şi crearea
bazei de date energetice necesară pentru Buget operator
Operator anual
evaluarea raportului cerere - ofertă în Surse atrase
domeniul energiei
•Încheierea convenţiilor individuale cu
Operator 2020 Buget operator
fiecare consumator din condominiu
2.1.4. Elaborarea şi implementarea
Strategiei de comunicare cu clienţii
serviciului centralizat de alimentare cu Buget
energie termică, în scopul creşterii Operator 2020 operatori, Surse
încrederii şi sprijinului acestora, creşterii atrase
ratei de încasare a facturilor şi descurajării
debranşărilor
•Monitorizarea implementării Strategiei de EdM,
trimestrial Buget operator
comunicare CdC

2.2. Energie electrică: Strategia de dezvoltare a sursei de producere a energiei

2.2.1. Evaluarea necesarului investiţional în Buget central


CL 2020
ipoteza funcţionării cu "investiţii minime” a Buget operator
Operator
sursei, până la implementarea soluţiei Surse atrase
2.2.2. Identificarea soluţiei viabile din punct CL 2020 Buget central
de vedere tehnic, economic şi al mediului, Operator Buget operator
pentru modernizarea sursei de producere a
energiei în cogenerare, având la bază
Surse atrase
prognoza evoluţiei consumului de energie
electrică şi termică
2.2.3. Identificarea soluţiilor de finanţare a CL 2020
Buget central
proiectelor de investiţii Operator Buget operator
2.2.4. Monitorizarea implementării Buget Local
CE,
Planului de Acţiuni al Strategiei de permanent Buget central
Operator
dezvoltare a sursei Buget operator
2.3. Energie electrică şi termică: Strategia de utilizare a resurselor regenerabile
2.3.1. Identificarea potenţialului existent şi a Buget central
soluţiilor viabile din punct de vedere tehnic, Buget local
2020
economic şi al mediului de utilizare a CL, Buget operator,
resurselor energetice regenerabile (RES) operatori Surse atrase
Buget central
CL, Buget local
2020
2.3.2. Elaborarea Strategiei de utilizare a operatori Buget operator,
RES Surse atrase
2.3.3. Identificarea soluţiilor de finanţare a CL (CE), Buget central
semestrial
proiectelor de investiţii Operator Buget operator,
2.3.4. Implementarea şi monitorizarea
Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru CE, CdC, Buget local
valorificarea potenţialului energetic al RES Operatori Surse atrase
CL, Buget central
APM, semestrial Buget operator,
•Energie solară Operatori Surse atrase
CL, Buget central
APM, semestrial Buget operator,
•Biomasă Operatori Surse atrase
CL, Buget central
APM, semestrial Buget operator,
•Deşeuri Operatori Surse atrase
CL, Buget central
APM, semestrial Buget operator,
•Alte surse regenerabile Operatori Surse atrase
3. Orașul – consumator de energie
3.1. Energie electrică pentru alimentarea cu apă şi canalizare
Buget Consiliul
3.1.1. Prognoza evoluţiei consumului de Sc Judeţean,
2020
energie electrică, în contextul dezvoltării Electrica Buget local,
urbane în următorii 10 ani SA Buget operator
3.2. Energie termică şi combustibil pentru încălzire şi apă caldă
3.2.1. Prognoza evoluţiei consumului de
energie termică, în contextul dezvoltării 2020 Buget operator,
urbane în următorii 10 ani operatori
3.2.2. Prognoza evoluţiei consumului de
carburant pentru energie termică şi apă
2020 Buget operator,
caldă, în contextul dezvoltării urbane în
următorii 10 ani operatori
3.3. Combustibil pentru salubrizare
3.3.1. Prognoza evoluţiei consumului de
2020
combustibil, în contextul dezvoltării urbane CL , Buget operator
în următorii 10 ani Operator
3.4. Energie electrică pentru iluminat public
3.4.1. Prognoza evoluţiei consumului de
Buget local
energie electrică, în contextul dezvoltării CL , 2020
Buget operator
urbane în următorii 10 ani Operator
3.6. Eficienţa energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale
3.6.1. Prognoza evoluţiei consumului de
energie termică şi electrică, în contextul
dezvoltării urbane în următorii 10 ani şi al 2020 Buget central
creşterii performanţelor energetice ale Buget local
clădirilor publice şi condominiilor CL Surse atrase
3.6.2. Inventarierea clădirilor de locuit
2020
multietajate şi a celor publice CL (CE), Buget local
Buget central
3.6.3. Realizare Program de reabilitare 2020 Buget local
termică a clădirilor (publice şi rezidenţiale) CL (CE), Surse atrase
3.6.4. Fundamentarea şi aprobarea CL (CE), Buget central
Programelor anuale MTCT anual Buget local
3.6.5. Expertizarea energetică şi Buget central
întocmirea Raportului de expertiză CL (CE) semestrial Buget local
3.6.6. Realizarea şi aprobarea auditului
Buget central
energetic (studiului de pre- fezabilitate) şi a
Buget local
studiului de fezabilitate CL (CE) semestrial
4. Orașul – factor motivator
4.1. Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului
CL (CE), Buget local
CJ, Buget operatori
•elaborare Strategie de comunicare Operatori 2020 Surse atrase
•aprobare Strategie de comunicare CL, CdC 2020 Buget local
•monitorizare implementare Strategie de EdM,
semestrial
comunicare CdC Buget local
4.2. Asumarea rolului de mediator şi de
arbitru al conflictelor dintre utilizatori şi Buget local
operatori CL (CE) permanent
•elaborare Program de urmărire şi rezolvare CL, Buget local
2020
a reclamaţiilor Operatori Surse atrase
•aprobare Program de urmărire şi rezolvare
2020
a reclamaţilor CL, CdC Buget local
•monitorizare implementare Program EdM trimestrial Buget local
4.3. Continuarea organizării de campanii
de informare Buget local
a publicului CL (CE) permanent Surse atras
•elaborare Program de informare 2020
CL,
Operatori Buget local
Surse atrase
•aprobare Program de informare CL 2020 Buget local
•monitorizare implementare Program
informare EdM trimestrial Buget local

4.4. Consultarea utilizatorilor la Buget local,


stabilirea politicilor şi strategiilor locale semestrial Buget
şi a modalităţilor de organizare şi operatori
funcţionare a serviciilor publice CL (CE) Surse atrase

Notă: CL= Consiliul Local, CJ= Consiliul Judeţean, APM= Agenţia Protecţia Mediului, EdM = Echipa
de Monitorizare, CdC = Comitet de Coordonare, CE =Compartiment Energetic, RES = resurse
energetice regenerabile
Programul de creştere a eficienţei energetice al orașului Huedin va fi revizuit anual.

 Măsurile de EE propuse în PLAEE au fost ierarhizate pe baza urmatoarelor criterii:


- Gradul de urgenţă pentru implementarea măsurilor de EE la consumatorul (uzură ridicată
al clădirii, importanţa clădirii în ceea ce priveste satisfacerea serviciilor pentru care a fost
proiectată, lipsa parţială sau totală a serviciului, lipsa confortului etc.).
- Grad de implementare a acţiunilor de EE la consumator (în cazul unor investiţii deja
realizate – de ex. reabilitare termică, chiar dacă nu la nivelul de confort dorit) şi
valorificarea maximă a potenţialului de economisire a energiei etc.).
- Măsuri de EE cu potenţial maxim, care să asigure confortul necesar cu considerarea
utilizarii de SRE.
- Măsuri atractive pentru finanţare datorită unor durate reduse de recuperare a investiţiilor.
- Nivel de clasificare al investiţiilor - cu costuri mari (termoizolare clădire, iluminat public)
şi măsuri cu costuri reduse sau fără costuri (cele privind comunicarea, comportamentul
favorabil introducerii masurilor de EE, îngrijirea echipamentelor consumatoare de energie,
iluminat etc).
ANEXA 2
FIŞĂ DE PREZENTARE ENERGETICĂ a localității Huedin
ENERGIE ELECTRICĂ
Tipul consumatorului

Destinația
consumului U.M. Casnic Non casnic Total

populație MWh 24 234,299 36 597,891 60 832,190

iluminat public MWh - - 495 207

sector terțiar (creșe, MWh


grădinițe, scoli,
spitale, alte - - 420 360
clădiri publice, etc.)

alimentare cu apă*
(Compania de Apă
Someș SA) MWh - - 11 037
consum aferent MWh
pompajului de
energie - - 114 052
termică*
*Numai dacă factura este plătită de UAT și nu de întreprinderea de alimentare cu apă

ENERGIE TERMICĂ (din sistemul


centralizat)

U.M. Tipul consumatorului Total


Destinația
consumului Casnic Non casnic

populație Gcal
(MWh) 930 530 1460

sector terțiar (creșe Gcal


,grădinițe, scoli,
spitale, alte (MWh) - 800 2260
clădiri publice, etc.)
(1 Gcal=1,163 MWh)
BIOMASĂ (lemne de foc, peleţi, etc.)
Destinația consumului U.M. Total

populație to. 17000


sector terțiar (creșe ,grădinițe, scoli, spitale, to.
alte clădiri publice, etc.) 470

CARBURANŢI (motorină, benzină)


Destinația consumului U.M. Motorină Benzină

transport local de călători to. 0 0


serviciul public de salubritate to. 11.97 0
TOTAL 11.97

NOTĂ: se va preciza daca sunt utilizați și alți combustibili în afară de gaz natural si biomasă, pentru
gătit, apă caldă și încălzire

ANEXA 3 – Indicatori sector rezidențial

Revizuirea Directivei privind Performanţa Energetică a Clădirilor (EPBD) a introdus,


la Articolul 9, „Clădirile cu consum de energie aproape zero” (nZEB) ca viitoare cerinţă care
trebuie să fie pusă în aplicare începând cu 2019 pentru clădirile publice şi din 2021 pentru toate
clădirile nou construite. Directiva defineşte Clădirile cu consum de energie aproape zero după
cum urmează: „O clădire cu consum de energie aproape zero este o [...] clădire cu o
performanţă energetică ridicată […], iar acest necesar de energie redus sau aproape egal cu
zero ar trebui să fie acoperit în mare măsură din surse regenerabile, inclusiv energie produsă la
faţa locului sau în apropiere”

Clădirile de locuit individuale şi cele colective reprezintă aproximativ 95% din fondul
de clădiri de locuit din România. Clădirile de birouri reprezintă în jur de 13% din fondul de
clădiri nerezidenţiale, însă au înregistrat o rată de construire ridicată în ultimul deceniu
Fondul de locuinţe din România constă în aproximativ 8,2 milioane locuinţe, în 5,1
milioane clădiri. În zona urbană, majoritatea locuinţelor (72%) sunt amplasate în clădiri de tip
bloc, spre deosebire de zonele rurale, unde majoritatea (94,5%) sunt locuinţe individuale.
Clădirile de locuit individuale reprezintă în jur de 98% din fondul de clădiri de locuit din
România. Există aproximativ 81 000 de blocuri de apartamente, în general concentrate în
zonele urbane, reprezentând aproximativ 2% din fondul clădirilor, dar însumând 37% din
locuinţele din România (în jur de 3,18 milioane de apartamente). Conform rezultatelor
preliminare ale recensământului din 2011, numărul total al clădirilor din România este de
aproximativ 5,3 milioane, din care 5,1 milioane sunt clădiri de locuit, iar 0,2 milioane sunt
clădiri nerezidenţiale.
Aproximativ 53% din clădirile de locuit au fost construite înainte de 1970 şi mai
mult de 90% înainte de 1989 (în m2 ), având un nivel al performanţei energetice cuprins între
150 şi 400 kWh/m²/an. Energia termică reprezintă în jur de 55% din consumul total de energie
din apartamente şi până la 80% în clădirile de locuit individuale. Clădirile construite înainte de
1990 au o performanţă energetică scăzută, în jur de 180 – 400 kWh/m²/an.
Cel mai simplu mod de monitorizare a rezultatelor obținute prin implementarea
măsurilor din programul de îmbunățire a eficienței energetice al orașului Huedin, este prin
comparații pe baza datelor cu privire la:
 starea obiectivelor înainte și după punerea în aplicare a măsurilor din Programul de
îmbunătățire a eficienței energetice.
 Cantitatea totală de energie economisită pentru întreaga perioadă de punere în aplicare a
programului , precum și proiecțiile pentru o anumită perioadă de timp folosind datele
din măsurătorile reale și previziunile bazate pe rezultate efective de la măsurile puse în
aplicare.
Evaluarea programului include, de asemenea, o comparație a rezultatelor obținute pentru
fiecare dintre obiectivele stabilite: scăderea costurilor cu energia, reducerea emisiilor,
îmbunătățirea calității serviciiilor energetice și a altori indicatori care fac obiectul programului.
Monitorizarea și evaluarea începe de obicei de la primii pași ai proiectului și continuă
după finalizarea implementării măsurilor în scopul stabilirii impactului pe termen lung al
programului asupra economiei locale, consumului de energiei, mediului și asupra
comportamentului uman.