Nicolae Ploscariu

de invcltot'e
rdpida Ei
e+ic ientA

fr-4{
 +t<
lwilt?
'areiP^uJ aP lnl!}s

uJ leuolif,eyed ep r.ro 'leldelpul aP re euJnue af,

eBe ealnd la^ la+
-}se reLunN 'sns leul oP elllPqarluJ el olellJaf,uls nr ri-epundsqg

aPun ad" nes'yoluoc

ie^er autiel tan Luntrllo 9l eiuereds ul ',,lf,nde
r5 e15rur1 aP Pzeo o leelf, re-ri epun'nP1 le leLunu
lol un-rluJ "'
"' ;ienulrol o) ul 3
arol eale^lozeJ njlued osJnsal
ellnLu leul ap otonou eane lan Ptr Pullj luer]5uoc 'ollll+lP elolf,elq
-ns ed lgluJ reu et6;eue lzazlleuetr tit nes 'a1ar6 oP l91e eelqd
reur
ad
ron as ri nu gc eiue.rads u1 'euutn e1 r5e1 el Ps elltrlllP leul ealere
etr pugralerd 'ereo5n rolaparqns nrpnls ep lndurlr lllpap liJ
"'
... 1fenul dtu;t W)',
ir6urle Ps laln a^llf,alqo
al 'tcoqe lJ drulr ]93 'lnlle nes lf,alqns un elPnls la^ pugl ]uauloLu
eruo u1 rr15 Ps lgf,ui lapse lnure-r6ord eztue6ro !o^ li1 nes '1n1;e el nlP
_nls op lf,atqns un el ep pugf,el] eroleue 16;ndur1 r15esol1 1i1 "'
"' lianul unl g
4pleztue6.ro gluelsuoc eeleienut nllued ngf 1ndu1f urp eyed oluelsuof,
r5

pour ul tf,ole nes loleueutexe e lo1e1se1 lo1eza1 eeluleuJ leop

"'
I
I
"' lie^uJ Pue)'6
1.

e eP
erolrt^ lnlrdord eulloj li-e ep 16 e]5eounf,
I

'a; lurpnlrlde'ol liPllllqe'ea1e1t ;euosled ello^zeP li-e

oP'euorfrapad
o] e ap eiurrop ulP llo 'uoLrtexa un eprerd nu e aP nes ef,lul Plou o
enl nu e ep ef,tl+ aP 'trlltrePlP lnlnlpetr e r'ro 'ro;riur'rpd eureel
aP "
"' lle^uJ at ac 7

epundsgr Iioa lit

nl le|'unu oret el lrPqarluJ
I. Mistere,dezlegnte
ale creierului si mernodei :

Creierul unui om c6ntdregte doar2o/o din masa totald a corpului

acestuia, dar este rdspunzitor de consumul a 20"/" din necesarul de
energie 9i oxigen alintregului corp.

Creierul este constituit din apd in proporlie de 73o/". Tn cazul

in care el se deshidrateazS cu 27o, pot apirea tulburdri de atenlie
9i memorie. Daci timp de 5 minute creierul nu primegte oxigen, el
poate suferi leziuni care nu se mai vindecS.

in studiile de specialiate se estimeazd ci creierul uman conline

in jur de 80 de miliarde de celule nervoase. Creierul omului ajunge
la maturitate deplin5 in jurul v6rstei de 25 de ani.

Se crede cd, in medie, creierul umbn genereazd intre 50 000 9i

70 000 de g6nduri pe zi.
Creierul omului este activ tot timpul; in cursul noplii, creierul
este mai activ decdt ziua.

ln urma unor studii atente, oamenii de gtiin!5 au ajuns la conclu-

zia cd r6sul stimuleazi memoria de scurti duratS.
*4
 'allullld olllieullolul ulP %06 eP lnl uJ eulial le^ lliel]suoulop
'ela ulP %09
loun e po ettlf,eld rriecrlde loun eurn uJ'qLUltlf,s ul
op rnf uJ ouliel lan 'lenzln-olpne eleluezald luns olllieullo+ul Pf,eC
'arieullolul ulP %E L el Pugd euliel lon 'lzne af, eaa3 ulp f,lullu lzolou
nu 'rrirai reun Indulll uJ PleP 'nlduraxa erd5 'dtu1l !5ele)e ul e)et
16 aunds e) eeel
6un;epu1 ;eur ;6 eulq leur tlnur u;ier InuO

'o/oO9ap erilodord ul ale,t aleod es eledrruud

rolropr eelef,nPoldal er drurl u1 'o/olZ ep er{-lodord u1ele1 a}eod
as

]xa1 rnun e glePl+ eolaf,npoldel 'tunl 9 RdnP

'nlduaxe alds'9c 1el1s
.drur1 op ueul olernp n.rluad elnurie-r ]uns
-uuloap ne alllplaf,re3
ollaPl 'qlurqcs ul 'PllLu leLU alsa lol
;eriuasa ;nlnuriuoc 'aledtrut.rd
-elt ejlptr op lnl ruauriet elelnP 'luennl nf, +ue^nf, }xe} un Lugloujoul
es Luef,letuJ pugf, lf,unlv 'apeoJ 1,reur ea'rd ale nu !f,lu leP 'l;nu
a15asoqo al F) letunu nu 'gleilo|'lso't ep ed ee'reignu;
"p"ol
'1e6un1aput teul dull un auti
-al len 11 r5 nou lelloleLu un Ptdel teul t5 lo5n teul a6a1eiu1 lon n] lel
'1rieuu.ro1utalsof,e ed ellueruof, en es le llunle 'eGutnuof, lan lJ PleC
."rueuodLul ep llqesoep ]uns llieurolur elsef,e ?l lnlaloll t6utnuor
rig gs erer utld 'tlnf,nll asle^lp e1 rzelede es alnqall 'e"ralp1d
acel ti1
nu ojef, ntuatuop un-llutp 'l1ieLU.rO1Ur A]lulnue eurial e nllued
.aleo}|s|}tr!1dr5a1rnu5|qoea|o]eadglou6ralt5ezealuol
'alel
atec alrrieuulo+ut leop ezeauve1eLuuJ lnlolaltr ',ntloLu lsale ulc
,elrnuSrqoau llnllnl
-del5eau rri rou ,elueselelur ;ndrurl 1o1 el5alop
161 13 'e1e1nou ap aJelng) FlueueuJad
ul alse ueun InJalel)

'eJeru le|'u olelluetruot ap uola un !)el 9s elnqall '1n)et1 uJ leFe

!e a) enef, alul.t|e o)npe !i-e
n.rtuad '!cac 'gieleldns el snPeel ep
nu of, eec 'eltqtsalf,e eP 19]e ]uns leul
lrqrsodrur ]uns Pf, eutueesul
nu lel
nu apun 'elsds ut enapun esurdu.rl luns 13 'glepotllu pleld es
-arf, ap elef,ols elrrieu-r-ro1ul Pf, Plaplsuor t6o1o'rnau rilnu leul
lal

'ee a.rdsep ullqlo^ Pugf, llunle 19f,4P lllelaP eurind leul ulllulLue ou
'1nler1 urp ereldurgluJ o e1 rurpug6 au Pugl
'!lqlo lzlqf,uJ Ptrep llnlf,
-n1 rl6eluiule 1i-gs lo6n reuu 3
'arie.rnles el glePotlru e6unle en nu le
,eaof,e ac .pletlwllau else aulieJ e eP lnlnJeler) ee1e11rede3
ll. AiutS-li creierul sd te ajute!

Somnul

Pentru buna funqionare a organismului nostru, somnul are o im-

portan!5 cov6rgitoare. El antreneazd acea parte a creierului uman
responsabilS cu creativitatea. Informaliile pe care creierul le primegte
in timpul zilei sunt procesate si fixate de acesta in timpul somnului.
Un'studiu realizat pe un grup de adolescenli 9i publicat in re-
vista S/eep Journalin 2015 a scos in eviden!5 faptul ci somnul care
dureazi mai pulin de gase ore pe noapte cregte considerabil riscul
de instalare a unei depresii sbvere.
Somnul de noapte are un impact puternic asupra feluluiin care
creierul funclioneazd in urmitoarea zi. Somnul consolideazd leg6-
turile dintre celulele nervoase ale creierului, un aspect extrem de
important in procesul de invSlare 9i memorie.

Retine!
DacE nu dormi suficient, ori dacd nu ai un somn odihni-
tor, trebuie si te agtepli la unele probleme de memorie pe
- I .l .

Parcursul ziler.
 *L<
lurlq'xapur/eq6t00a09pa 6rcP Lpi 19999- t
-Uu]os-lnu,lo-a}sale6ald-f,|U.la}nd-aueo}-}Ue}f,auof,aP-}f,4}a-ale-e^|lf,e
-euqrpo-lnldeluof,-ll6oloqlsd-ellldxe-ulnl/^oseJq/alesol/or'lnle^ape//:olltl t

osse! otenbJol
'!lrPt5!tu
allJn)eal oleol reP ')eal
lnpete lnroluJ lod nu )ol un el lltrlnl
a)!ro F)selnf,oluJ Ps 'ngs ;n1re1e u1.rd 'aleod ee,rer6lY1
iauriau

'rnueC uerlelnV ln6oloqrsd eraled aP else ,,'aleu

-osredralur .ro1rrie1e.r ealepllosuol el alnqllluol'soruau lnlnulalsls
eererqrlrtlte n.ilued leunulw co1[ru un pull] 'Plsea]ol+ns erirzodslp
aurq uJ pugqLulqtrs 'leuotiotuo ]eullll llLunue un Pzeaolf, 'a1r'rnpu96
csa15rur1 t5 e1t-rguln alaLuelqolo P3l+llelf, 'etieall
ep alaserotd gzeaz
-lrone+ 'eriuele ezeazuoue+ 'elenpalelul etrunu ap ]lsoqo Inlolelf,

V, ry
--'
I ,"S'
v,' * u'
--l;-:.;;

r+*
B- r

]ueuef,rpeul af,l;o ef, llnu teu lsel6tull elo :]elelatr)e

ullll uJ ezea))
'f,14
-nl aleuralsts t5 e1eue6-ro aleol 'atzt1rolri911n1pe lndurtl u1"
elilsjntxa 'Plalf,lllq ed 1ns-rar-u 'so[ ed Insleul 'pods lnun e 'ecvt}
.ro1rrioraxe eelectlleld 'ololle elluud 'eundnseld pnrlre
euqIPO

IM P^!pe euqlPo
 Hrana

influen-
studiile de specialitate aratS c5 alimentalia sSnitoasS
a memora 9i de a reacliona adecvat in
leazdpozitiv capacitatea de
unei zile'
fala s"r.inilor pe care le ai de indeplinit in cursul
Creieru|fo|osegteg|ucozadinorganismpepostdecombustibi|.
scad 9i ele' cerea-
c6nd nivelul glucozei ,cade, abilitSlile creierului
ceea ce ii permite
lele, spre e*eilplu, Tncetinesc aborblia glucozei'
de care are nevoie'
creierului s5 igi procure in timp util combustibilul

Supermdncare
pentru creler
&
,Y"ffffi#:n9,1'ffi${Ft"

Coaceze ---a
,".cn*ffi #,tiF,rmH$"frRu.""
&
ffi.-.ffi & wsiri$tr'h:H*#tril
:,/:;.dffifu**>qru;ftffi**r,e"
KsrF#lPffi$e*u::x.,.

W \A Broccoli -1
.-?:lff'#"ti?ft1lif"trl!*:llti,
*ffi,gqffiM*''€#
de.*sonqe*
@*ry
*,65i#lz.;*t'"r"

w
*li3'lifiirriflrai"i''

Consumu|denuciprotejeazicreieru|debo|igravegireduce
care ii conlin varza rogie'
riscul de degenerare neuronalS. Nitralii pe
s6ngelui cStre creier 9i
sfecla rogie, ridichile imbunStSlesc circulalia
sporesc capacitatea de concentrare' . .
verzi' nuci)'
Acizii gragi Omega 3 (din Pegte, legume cu frunze
susan) sunt sti-
acizii gragi Omega i(ain porumb, floarea-soarelui,
mulenli puternici ai memoriei'

Reline!
pot dormi
Oamenii nu pot 96ndi bine, nu pot iubiblne' nu
bine, dac5,nu au m6nfat.bine inainte'
virginiawoott

+8
 *6
/ lt log}9 / /V\ar^nualuof,/ol urze6etltelsr^aIMMM//:duq
'n1ndru1 16 uiurtu etdnse rc1un6otp Fpoll'nlsado6 aelof,lN ueupv z

2,,'elnze)s Inf,lef, ep elliPlll

-lqe 15 erelouleul aP olliP]
-rcedet'eliuele nc'tiuelel

E -tput'Piulo^ PlPj'elie^llotll
PrP+ 'Pier^ eP +eql
-ede 'lilsoqo un6orP
erP]|. '|f,r}
oP

w floleLunsuot ulene' unze)

I eP leFse uJ'Pl eJellul oP

o nN '1r5erll e;1igr1reder
ulPnulullp !J o!+ 'LuPnue]
-"" lJ er1 6un; ueuuit ed
'etrseert1 etfezues a]tJo oP
ugnr.rd I nes ulPlnLut]serdns 1-9eeP :ru]sou Inlalell nr t5 e esy'gple
Os ps,ntzlgl teul nes epedel leut 'ef, elesue5 aleol ulone'ezeuotirun;
gs leltrelold 1so1 e eJef, el eotr el lgtop eleul teul ountsuol el f,eq
un ureund gcep 'ec ur!}S 'e^er6 ele-rqe'raf, lunlzol ee'rqde lod - llq
-elpeulolt edeo.rde (.e.u 'rnlnlere.rc e) Inl eelelt^lpe gqJniled 6un1
ueuJrol ed znqe un" :un6oJP oP Inulnsuoc e16enr.rd el eeof, ul

.luouleuoduror ep dlf lnlsotre e;e ene.r6 eleiurcesuotr ollulp e^elgf,

reop luns elelqalo) lligl!^lpe e g;eleua6 eelePgf,s r5 elrrieulonleq'et.t
-ouloul ep alueptotd 'lnlnletelr eldnse glcel!P 9nr1e6eu piuengut o
ere 6un1 ueuuel ed r5 eleleOexe liRrl+uetr ul loof,le eP Inulnsuol

'euouteul t5

lnl"equrrl ec 'elelueuePunl entltuooc

esecold 9leo591sep os ePun
,(rnlnletelc touedns
1e 1n1er1s) lnlnxeuof, e e.reriqns
o ernpojd pe6ri
op lnun] :e^tltrnllstP eiuenpul 'tnlnleteltr eldnse 'ele 6un; uoulel
ed 1n1eun1 .e6ugs urp ue6rxo ep rriglrluetr eelof,npet euureosuJ ef,
eeer 'UoqJet oP Plxououl gzeolequl Inuio 'Pzeauln+ ec d6rr1 u1

al nu al
lll. Trucuri pentru a nu lSsa
creierul sa leneveascd

Piramida Tnvitirii3

Un dicton asiatic spune: Aud - uit, vdd - refin, fac - infeleg.

Aceasta inseamnd cd experienla personalS, actiunile concrete sunt
cele care ne ajuti si inlelegem 9i sd relinem mai ugor 9i pentru mai
mult timp anumite informalii.
Cercetdrile desfdgurate in legiturd cu mijloacele prin care noi
inlelegem 9i relinem o informalie au scos la ivealS cd ascultarea
informaliei sau simpla lecturd a acesteia sunt metode nu foarte pro-
ductive de inv51are.
La polul opus se aflS metoda de invilare care ar putea fi numitd
invayd-i pe cei din jurultdu.

/. lmagineazS-fi c5 predai!
lmagineazS-1i, in timp ce parcurgi un material, cd va trebui sd
predai altcuiva ceea ce tu aiinvSlat.

3in anul 1969, Edgar Dale elaboreaz5 a9a numita Piramidd a experien.tei
educafionale, cunoscutd 9i sub numele de Piramida luiDale sau Scara luiDale-
Pedagogul american considerd cd experienla directi este cea mai eficientii
formd de invSlare. (n.a.)
* 10,g
 'eJerourau g5 a.re6a;eiu1
ap ealelleeder "/oO6
el Pugd ne rseiglgunquJ e;1u16eu1

iaultau

.llnul aueo+ e}5e.ltr elriuud e;rrieuurolur f,ruraulal autie.r e ep r5 115a1tr

of, eaef, a6eleiu1 e ap eelelrlrqlsod 'nrlsaGns teLU 19tr lenzl^
podns ;e
of,uo nes 'aloqel 'ect6o; auue-r6erp 'euueqls lnllsuof, la^ liJ'1xa1 un
n3 puelf,nl 'pteg '1xe] tnun eera6aleiuJ llnul gzeeln6n alrul6eur;
I
a1llieut.tolu I Pzeaz! 1pnz'.A' 6

'olel elolur^nf, pulso;o1 16 alrrirzodold puglnLulo+el '1ege le of, eaef,

rinsul ari ecrldxe tiod til'e1e1 elaiurlSounc lilusuel+ rJ Ps eralPf, eueos
-ted o ?lstxo nu PleC 'repald lJ elelgf, taueosled n] t5 tzesalPe a1 I ?s
tnqall en e5e ,ari eneurc ozoselPe es ri 9s leln LUnf, e5y'unq ualer.rd
un nt rincslp pugt tf,unle le I erec ed tnlnuo] ]erdorde 16 pler lnun
t+ en ilf,on Inuo+ lel
.alel elalul^nf, nc erieurolur elnLulolel le^ lf, }xa}
,,p r5 alelutnnt teluf,otrul tsolo+ len nu 'e1t5nsu1a1aiur15ou
"1,r91nLulo1
+xa] un r6lnc.red erep ',nlduuexo ec
,euo1s1 op
-nt epatd to^ puet

'rudo.rd ale] olalul^nl pulsolo+'allPugqoP

aleiu116ounc (eur1 ep s.rnc.red tnlnlelleleLU lnlf,olqns eldsap f,lLUlu
er16 nu aler) eueosred e11e reun tSglrgdu.rl ran t1 'aleolefelnf,uJ leul
}gf, alelellnzol lel 'Plue!f,!+a leul }ef, el+ Rs eejefgnut e] nJ]uad
 3. Pune-1i in permanent Tn-
trebdri! Citirea interogativi
Doar citirea 9i recitirea unui
text nu sunt suficiente pentru in-
lelegerea acestuia 9i, mai ales,
pentru re-tinerea informaliilor pe
termen lung.
Pentru a avea succes atunci
c6nd inveli, adreseazS-1i, in per- a_*

manenld, intrebdri in legdturd I

cu textul citit. De Ce?, Cine?,
CAnd?, in ce scop?, lJnde?, Cum
anume?, Ei gi? sunt exemple de
intrebSri care, de pild5, i1i orien-
teazd atenlia spre extragerea cu-
nogtinlelor dintr-un text de romdnd, unul istoric, un text gtiinlific
9.a.m.d. incerc6nd s5 rispunzi singur la aceste intrebdri, vei fi ca-
pabil si constali foarte ugor c6t anume ai retinut din ceea ce ai citit
9i c6t de mult ai aprofundat materia.
Titlurile pe care le vezi in cuprinsul unei cJrli ili sugereazd sco-
pul conlinuturilor introduce in ea 9i sugereazd mereu intrebSri. lati
c6teva: Oare care este ideea principald din acest capitol?, $tiu deia
ceva despre aceastd temd?, Ce anume mi-ar face pldcere sd aflu
din acest capitol?

Reline!
Creierulinva!5 ugor 9i reline cunogtinle doar atunci c6nd
lucreazi cu ele. intrebirile 9i rispunsurile il ajuti sd lucreze
cu informaliile pe care le primegte. Fii, in acelagi timp, si pro-
fesorul care pune intrebiri 9i elevul care rdspunde.

* 12"€
 +'tL <
.-'rnlnlxollnles
es lap! elsole ele) ul InPoLu eP
-eu eulo; e n-r1ued elo elluJ F,6eet
.ala errutp areror} aje seleiul ec 16 e1ier1llu
*"anro"ri ll+ ps elnqe{ pugilo1 1ep1
:;;; 1,r;iotrJp !+ Ps nl ef, PrP+ erord e1 9s lnrolerf,
"r
olsaf,e llier ps nN 'rnlnlxet ole eledrcur'rd olloPl l)!+!luoPl
"ri"JL1 'ratiue]e e oJeu leu eleJ]uof,uo3
gs e1n[e en a] eJnltral e]seatrV
o el lnlxel elou 6
o nc '1ue1 te|.rl ulllJ un-JluJ'eln1ce1 enop e
'nu nes eceld

liJ ec 'erepen gurrrd

o el llf,ljlP eled es 1i ec 'ee1ellzollno lelPoull
eulol nf, ezllelltuje+ o1
el6ezajl ril eurnue el eopo^ e njlued 'tn;n1xa1
,rrieul.rolur eurfel e n.rlued otre' os nu Plnltrol Plseo3v '1!6
e n.rlued rc
reu erSpttl 'l
-rgls el gugd lnderrl t1 ep 'et[ue1e n] In]xo] !91u1
'r5ed rerl

uJ ore+ es lelleleu lnun e Plluloula]

elnlf,el 'dulr unf,s n'rlued
el qs olnqell nu
,"op ,j en t6nel to^ PtreC 'lzelouleu 11 es rzeiro+
I6nal e nlluod
nrpnls oP lelleleLu un urldap ad l6elaiuJ Ps

lelreletu lnun e P^!sar6o'rd

ernpal 'Lnl

\
\

e)lulotuol
areiP^uJ ap oPototu e^otgJ nl
 8. A treia lecturS, dacS primele doud etape au fost corect par-
curse, este lectura in timpul cireia vei face rezumatul a ceea ce ai
citit. Este lectura cu creionul in mdn5. Acum ili notezi ideile princi-
pale 9i secundare Pe care le-ai identificat, definiliile cuprinse in text,
iormulezi argumente pro 9i contra, l1i exprimi punctul de vedere,
tragi concluziile.
Succesul activitdlii tale va fi asigurat numai dupi ce vei face re-
capitularea informaliilor pe care tocmai le-ai aflat in urma lecturii 9i
analizei materialului. Aceasti recapitulare presupune 9i ea trei pagi:
a. recitirea consPectului (rezumatului),
b. reproducerea conspectului (rezumatului), fdri sd i1i arunci
,,un ochi pe el",
c. o reproducere a rezumatului dupd un anumit interval de timp
(c6teva ore), tot fdrd sd i1i arunci ,,un ochi pe el"' Dacd nu
vei simli nevoia s5 te uili peste insemn;rile tale, acest lucru
inseamnd cd ai reugit sE inveli corect.

Retine!
n"p*; in absenla materialelor de ?nv;!at sau cel mai bine
in prezenla unui coleg care si te asculte. Reproducerea este
primul examen dat de tine insuliin invSlare.
Pavel Muregan

+ 14<
 €> 9L <
'lzolluilse nl otr eeetr
g6un1 glernP ed r5 Prdel eutiel en
r5 rnln1xe1 elelueurbel+ ollul r'rn196
-e1 giueueured uJ ele+ en Inlalelf,
'pout lsotre ul'lnl ealuleulP elee ed
rzelnlrdecel al Ps 'nou 1o1tdef, un
ederul e eP oluleul'ef, PleP olel
-el+ eP gtu6 Pugne '1etle1eu 1n6er1
-ul n3 POuJ lsotre uJ lzoPof,oJd

'eollojl le oP
elolrdec
ler el'o)ol1 e oP oluleul
pnop eleuud rzelntrdece6 7
'1o1tder ealroP le
o,6-t I ppolour tSeeece gdnP tienul 'g

'Lnl el esrllsoP ePoleu qdnP lolrder lnurrrd rienul 6

lnlnuriuor nf, ezpelllurel
'

'l
01 e nlluad
,1r5.rg1s e1
lnderul el oP lelloleul 1n6al1u1 r$e113
:lopse rzepero'rd
aP oreur rPul
grep sedurt ulp salf,ns nc tSel es lo5n lj e^ liJ'elo1tder
uJ lpe el Pug) lf,unlv
-nu un nt lelJeleu un etPnls e ep erien]ls
'rolpptder6e ernseul ed r1lon olelellnzor lel
l+ e^ luoul6el1 elecetl
'enrset6old tr.rn1ce1 ePoleul gdnP lelpnls
'Plelnp Punf,s oP elelou'leu o lgleP t6nel ten
o rienul Ps lualuJ
nu eu,rol Rlle ulP e1e19un[ o leoP 96eel1uJ PLua]
16

pf,e6l 'prr6og pqie ps aued oref,or' lgf,ur leFse 'otuo1 'e1o1rd

lrrq-nJ, "rr*,rn'o
r, :ecr 6o1 liprl u n ug ]eluetu 6er] or nqorl n e rrele N
I I

"lorid ril ps 19cep

'solo+ ap prg+ t6 gctuereut erelouau o el Inlololr.tndns
.,,.trra tzglsy"
e^of,lre rruilu a3e+ re^ nN 0L eurguj'ruroed 0L ip^ul
luli.rgdurl euecdec
ul lzel nu Ps pft'r6 te ',oleul
:lur6ed op leunu
"a 'n1 rnlnleuoleu lnulnlo^ Rle6l
eueo+ olse lelpnls eP le U olef, ad

!nf nlelrar:* eareluauoell'z'Al

 Reline!
De fiecare datd cdnd te apuci s5 Tnveli, dupi ce te-ai fa-
miliarizat cu conlinutul, stabilegte clar care vor fi rezultatele
activitSlii tale: ce vei 9ti, ce vei putea face dupd ce aiinvSlat
un material.
Nu ?ncerca si relii ce nu ai inleles, pornegte Tntotdeauna I
de la simplu la complex. I
Te va ajuta foaite mult in TnvSlare dacd nu vei porni de la
afirmalii de felul ,,Nu pot", ,,Nu stiu", ,,Nu ?mi place", ,,E prea
greu".

fV.3. Metoda RICAR

Numele acestei metode de invSlare se traduce prin: Risfo-

iegte - TntrebSri - Citire activd - Amintirea (rememorarea conlinu-
tului) - Recapitulare.
Prin urmare, atunci c6nd ai in fald un material spre studiu,
e bine si ai in vedere pagii de maijos.

{. Risfoig;te-l fird grab5, pentru a vedea ce i1i atrage atenlia,

ce anume ?!i trezegte interesul, curiozitatea.
lmagineazS-li ci te afli pentru prima datd intr-un loc necunos-
cut 9i vrei 55',,arunci o privire" in jur, pentru a-!i face o impresie
generalS despre acest loc. t
9. pe mdsuqi ee il rdsfoiegti, formuleazd intrebdri la care te
t
agtepli sd afliiiSspuns citind materialul pe care il ai in fa!5. Poli
formula'?ntrebdri.legate de titlul lucririi sau al unui capitol, legate
de tema abordatS, de importanla ei fald de altele.
Nu uita,.creierul'omului este foarte curios. Daci pui intrebSri,
il determini sd caute rispunsuri, si cerceteze, sd exploreze. Este
bine ca, pe mdsuri ce o intrebare.ili apare in minte, si o notezi. La
+' 16 <
 > Lr, <<

. 'trruetouJ lero|'Ile|.rl re ef, PULueesuJ'ueur oueoj luns

aleiuerojrp pre6 'luozerd uJ !116 o ore) ed reler e 151ep lueurorrr un
e; rer15 o orer ed erieulolu! op lliprlruec e erernspLu o quureesuJ
epignug rolof, ee.relnlrdef,eJ 'Arlour ]se3e ur6 'plrn es lrlrf, ue ol
eeec urp ele+purnl edeorde 'runlce; eole]o)uJ el ap o]nurur ene]gf,
poncl 'oleorf,uuo ol!ep! lnurleJ rs seleluJ re ernseur af, ur Pug^ros
ffl'

-qo 15 1nu1ie.r re or eoetr pue;nlrdecer 'rrrgrcnl eJnpol erou t

'o-les9l
e-ri erec ed erserdr-u! el ap pururod '6ero ;ece el op re r.rgldel5e ec
lllqels lo^ liJ'eeef,e pdnp 1e6 ';e e.rdsep atserdurt gr-ur,rd o rcel
ri1 gs er.ref,uJ len'nou 5ero un-rlur lBe'oI'r.redorsap Rs n] ll6erop
ec etSelrqels'1e nf, lezrJerlrurej re-e] t5;eueleut un llo+ser te of,
pdnC 'dors un pqre es euneeplolul ernqerl lxol rnun ernlrel
'e;edicur.rd allopl r15e;rqe1s ps pugf,retrur 'lnlxol erSerr3 g

'onrlelyuures esar6ord 'nu nes'1nce1 re Rtrep eepon ealnd

15 .ro;unsundsgr e eof, nf, rolupqeJlul elsrl eluru'uoD ran 116.rg;s
 1V.4. inva!5 sd iei notile

Dictionarul explicativ al timbii romine ne spune cd notile in-

seamnS, printre altele: ,,insemndri rezumative dupd un curst o leclie
etc.; note.
inlelegem prin aceasta cd a lua
notile nu inseamnd a nota cuv6nt cu
cuv6nt tot ceea ce se Pred5 in clasd,
sau a copia cuv6nt cu cuv6nt tot ceea
ce citegti.
Notilele cuprind ideile principale
ale unei teme (citite sau ascultate),
agezate in mod schematic pe caiet sau
pe o fi95 de lucru.
Luarea notilelorte ajuti sd organizezi, asimilezi, relii 9i folosegti
informalii mult mai bine.
ExistS, desigur; un stil personal de a lua notile. Totugi, sunt c6-
teva tehnici generale, care Pot fi adoptate cu ugurinld de fiecare'
latd unele exemple de astfel de tehnici:
) folosegte prescurtiri pentru unele cuvinte: pt. (pentru),
adapt. (adaptare), alcdt. (alcdtuire), art. (articol), autobiogr.
(autobiografie), aut, (autor), biogr. (biografie), caP. (capitol),
cercet. (cercetdtor), cca. (circa), cl. (clasa), coment. (comen-
tariu), cf. (conform), coop. (cooperare), cor. (corect), cron.
(cronologic, cronologie), def. (definilie), diagr. (diagramd),
fig. (figurd), graf. (grafic), il. (ilustralie), incompl. (incomplet),
introd. (introducere), intocm. (intocmit), leg. (legdturi), orig.
(original), pag. (pagind), pl. (plan95), prelim. (preliminar),
presc. (prescurtat), rez. (rezumat), tit. (titlu), urm. (urmare, ur-
mdtor), vol. (volum) etc.; poli inventa, ?n egalS misurS, un
cod al tdu, personalizat, de abreviere 9i prescurtare;
folosegte semne, simboluri, acolade acolo unde este po-
sibil: 9i devine +, sau devine /, pentru ideile care necesitd
atenlie sau sunt importante folosegte semnul exclamSrii !;
*18<
 +6t.e

le|'unzau
a;euos.red ;;irapag runrxeuoJ
eilroN
!rPqarlul araql-alurAnl

'so[ rer.u ep InlapoLu pdnp rrur6ed

eerfugdurl puureosuJ ppoloLlr plseotrV'rn; e.rdnse rzo+trollai es
rode 15lerpnls lnleuelul rzozrleluls es 'rzezrleue es 'lrleurelsrs
pou un-rlul rze;1sr6erur es g+nfe el (OEO I uJ )ned relle7171 lnros
-e1ord ep lello^zep) rolai;1ou e erenl ep lleuro3 lnruelsls
lererouau op rnlns
-ero.rd elernp r5 eelelrprde; 'erzrcerd %Og edeo.rde nc e16e.r
-ods ;eueleLu rnun e;unlnuriuoc ezrue6ro e nrlued lo;uo;nc
eorezrllln 'Por ]rurnue un ]!llqels Plsrxa Puef, rf,unle Pluarr
-rle eur^ep oJeolnf, uud earecrel4 'f,14 rnlnroselo.rd e;e nes
a;euoslad rrurdo 'e1e1rc '!ligurlep 'lxel ep eluer.u6etj 'eraL,1l
elurnnt 'repr giuepr^o uJ eund e ntlued lJoln) ezeezlllln
1eleir1oulenl ure pugf, rf,unle lueuodu.l leJeptsuof,
ure er rlurLlreer ron ou alerreur o]sore 'e1eir1ou ur]rf,or pugf,
rf,unlv'f,1e urnf,rerur 'ein;e1s 1edrl ap srlf,s'elnosnfer.u '1eur;lur
sr.rls 'uqnluatrre 'uerur;qns uud egeqr elelullnf ezeaq)Jeu
le1ezer1 'alrunriou
'a1e1ozr alalur^ntrlprap duurl 1;nur reur nlluad r:5 epeda.r reuu
15 ro5n reLU pzeoroLuouJ os 'o1o.rf,uof, 'enrlrnlur elaleueleL!
1e;e ellurp io;rrn1g6al e nes e;edrrur.rd lolrepr e 'leluezald
rn;nldacuoc ee.ra6e;aiuJ +rured eelsare iroleirlou ealenl ul
tia6ps 'aigqrs 'aurer6egp 'euasep 'r.rn611 'eureqes a15aso;o;
lelereunua e1rr.ro6e1eo nes aledrcur.rd ollopl ezealoJeunu
V Memorarea'rapidi

V1 . 55 inlelegem mecanismele memoriei

Memoria noastrd are treitrSsdturi importante: este activS, selec-

tivi 9i logicS. Aceasta inseamnd cd informalile sunt in permanen!5
analizate 9i selectate, relireAndu:s€ €s€hlialulin funclie de anurnite
nevoi ale noastre, apoi ele sunt structurate, organizate 9i stocate.

ExistS diferite tipuri de memoriel. logicd -si mecanicd, intenfio-

natd (voluntari) 9i neintentionatd (involuntari), de scurti duratS 9i
de lungi duratS.

in procesul invitdrii, performanlele

memoriei sunt influenlate de natura
inaterialului studiat (organizat 9i struc-
turat sau neorganizat, abstract sau in-
tuitiv explicativ sau descriptiv), canti-
tatea sau volumul acestuia, gradul de
familiarizare a noastrd cu acest mate-
rial, modul lui de prezentare, ambianla
in care ludm contact cu el, timpul in
care acest contact se.produce.
€" 20 '<
 *LZ<
']nullol aP
un ejdsep llnltrnl e1;nru rr15
lllljlP leul alse elsotre 'loetqns
nu pug] 'lxal oP lezl^ InluaLuoP ep e1e6e1 1rfeuulolut P]nef <
'lnulie-t

apnar6|eu,|e}uoLue;auriuoceleo,e1Ilt1lPleLue1e[esedere5<
'elsole oP aslulsuell ellopl
ef,r]lluep! e n.rlued lllll.oP lnlnlxel eldnse o}-Pzeelluaf,uol <
'rienul Pue3 llunle grede gs 1od alef, ollf,lltp eledrlc
e tlnOel enel
ailulp a]lnu r$e5gdep 9s elnle en o] alelcedsel lolPf,
-gtraloPenullePsalnqoll'9)tue)eutealelouloujell^oenlluod

ra!Joulotu
eoreuoJlue njluad llgpuetuolau'zn

'erefpnul oP lollrnlnutiuor eeJeztue6

'ef,tuecout lttpt
-ro r( earennlard grgl lolllieuilolul eereOeleiul PlPi
-ourour greot"redns also Pnlleelc'gct6o1'Plua1}suof,
eeleloulof\

ue6etny11Pne4
,,'!nlnluetuepueJ
eeJez!)
e lJo 9-g ep e.re16eJ) o Pulu,JeleP lyPJoulau lnlndors
-eld nes eatal6eounr le! 'e1e1oz1 Jolelul^n) eaJeJoulotu lgfeP
p^lpnPold leu llo eP 9Z sP elsa JolazeJ+ eoleJoueu 'eala)
-npo.rde.r lgraP ereoSn letu lro t-Z ap else ee'rel5eoun)eg"
'pte.rnP 96un1 eP !5 Pleuoliuetu!
'geg6o1 ellolueul ulg^lPe Ps alnqert 'tuPiP^uJ Pugt lfunlv
iouliou

'ellseou olllnleaPl tS elelueuttlues

,elrrioure ep elerdo.rde tetu 19f, luns elec t6 elezlueolo t5 eleztleual
-rlr"peletrjpel6unneolef,'elduttsrSelep'osttruof,1unse'rece1r1i
-eulJo+ur durll llnur teu rulued r5 'ro5n leul Pzealouloul
lluaueo
 la c6te o scurtd pauzd in timpul ci-
tirii, maiales dupi pasajele diflcile.
de lucru, inainte de
La sf6rgitul zilei
cu lcare, incearci o recapitu la re ge-
neralS a informaliilor dob6ndite.
Acestea se vorintipdri mai bine in
memorie in timpul somnului.
AcordS-1i, pentru fieca.re perfor-
man!5 in memorare, o not5, o re-
compensS, .o incu rajare etc.
) Atunci c6nd citegti, incearcd mai int6i sd inlelegi, apoi, sd
memorezi.
) C6nd inveli, informeazS-te din mai multe surse. Confruntd
sursele, stabilegte asemdndri 9i deosebiri ?ntre informaliile
pe care doregti sd le asimilezi.

aceasti informalie prin propriultdu mod de g6ndire. incearci

sd transpui informalia in limbajul tdu propriu.

pentru a cunoagte 9i pentru via15.

V.3. Metoda grupdrii

ln general, oamenii pot

doar intre patru 9i gapte
stoca
informalii ffil
€g!
qF^*
diferite in memoria de scurti duratS.
\\?SK4
&
O metodd prin care aceastS limitd
poate fi depdgitd este aceea a gru-
A D
v |/4gJ.Dr',
pdrii (chunking method), care constd
?n gruparea, mai multor elemente frou* @a ffi
diferite intr-un intreg cu o singuri
semnificalie. S**W#
* 2;
 >tz
'(arer-p; er) ]serluoc'(gpr ue.r
-rd-r qOun u1) e:eupurese'(a1as-red e
esdr;) ]trole-pznec ariercose :rienul
pugf, r)unle ore,t riod e1 a.rer ad rri
-etf,ose ep rJnorl e^alef, Plel 'aJels
o nl 'ueuloue+ un nf, 'aopr o no
olertrose luns erep roSn reu elnurier
luns alelurnnr '1xe1 un-rlurp 'ereul
-ln ulld ')ul)eP JuaJn) nf, ere+ es
eolelfose lerpeur 'eztd lnluennf
vne pugr 'n;durexe e6 'ournue
enetr nf, nr3nl un letuolne PouJ
uJ ezerf,ose rnlnuro lnrararl

'p' ul e'5 eiuelsqns'r.ro1r u u.rop

'ugi'e;e1rdef,'e5ero op eL.Lrnu rr[e.r gs g+nle et gpo]aLU p]seetrV
'Pls!l Rlseaf,e lllaqe+le olnlllsuolar tode 'tltttl
-nuep olsatre nes ruerural r15ere qrrlaqe,tle eurpJo ut ezeSe'llier c
ps arnqarl erer ed rJrLUnuop ap nes ruaur;e] op plsrl o re gf,eC

!euEelu!s lneperord'rol!!ie!)ose
ePoleu 'erlleqelle ilrPuoPro ePoleN 'v'A

'lenpr^rpur poLU uJ rzaroLlrour e1 gs rndord ril erec u' -:::

uJ lgrep ]ug^nr aretet+ !]Selurule ri1 roSn reur alsa 'apou JS3:: ,
'uods lnlue^nr lliqo rS nrf,nl rnrererl e;erirur pursolo+ lug^nl u- ? *, :-
riod'rrier al ?s ]ro^au t]5e gcep 1e6'olutnnt elsafe arlur ?.-'-=-==
ol)lu plslxa nu pf ]ueprna elsf 'tusiJnl'gpe6n6pt 'cuuoltu.o : -:=
'eletutes :unrsnl ep plsll eoreoleLuln eP os :nldLt-texe : =
rorlrqour '!lirnrlsuoJ 'e1e1eu :luoulop ler] ut oJec-
elurnnf, olsafe ef LUopoA'eriuale nr elsrl rur]rf plep -reC
-eleo un op eronou urane ourlar ol e nrlued 'Hl,eal 'fec ,= -
')utz 'g)a4dou 'unecs 'nrutLunp '1ut6te Tatuoyi 'p1ed 1.e --- -
'ntuttunle 5o1g :a1urnnf, ep areolpurn elstl uJane 'n1dr."r.a>:: =-
 Prin procedeul sintagmei (1. Neacgu, 1985) se pot reline liste de
termeni care altfel pot pSrea plictisitori sau dificili.

Exemplu

Trebuie si relii cronologia trecerii popoarelor migratoare prin

Dacia. ln loc sd faci efortul unei memoriri forlate, poli construi
o sintagmd neobignuitS: Go-hu-ge-a/Sla-bul-un/Pe-cu-ta, ceea ce
inseamnd gofi, huni, gepizi, avari, salvi, bulgari, pecenegi, cumani,
tdtari. Aproape cd seam5ni cu o formula de magie, folositd de un
vrdjitor. Dartocmai acest aspect neobignuitii atrage creierului atenlia.
Inventeazi astfel de sintagme, c6t mai originale 9i haioase,
atunci c6nd ai de studiat materiale seci 9i neatrigdtoare.

Situaliile tn eare ai de memoratiiste determenisau denumiri nu

sunt foarte dese atunci c6nd invefi.
Mult mai dese sunt situaliile in care ai de a face cu materiale
unitare, cu un anu.mit conlinut, o anumitd structurS, o logicd 9i un
mesaj specifice. Acestea pot fi parcurse 9i invdlate prin implicarea
ta efectivd 9i creativd

Exemple

,,O dernonstralie matematicd se reline rnai temeinic dacd este

construitd de subiect (de cdtre cel care inva!5, n.a.) 9i nu parcursd
doar prin citire. Denumirile 9i amplasarea spajiald a unor agezdri ge-
ografice (forme de reliel ape, orage etc.) sunt mai rapid memorate
c6nd sunt cSutate 9i identificate pe hartd, dec6t daci sunt invdlate
fdri un suport intuitiv deci pe dinafarS, din carte. Se inva!5 mai bine
gramatica atunci c6nd construim singuri diferite structuri gramati-
cale, decdt atunci.c6nd acestea ne sunt furnizate de-a gata... . Cu-
vintele unei limbi sttdine se memoreazd mai ugor c6nd sunt invSlate
intr-u n context, dec6t'atu nci cAnd sunt invSlate izolat. in memorarea
unui text liter:ar sau gtiinlific, rezumarea 9i conspectarea sunt mult
mai eficiente dec6t sublinierea sau recitirea." (pavel Muregan)
*24,<

I
 +- 9Z
'Preig^uJ adeo'rde
atsa elzeod gr apadu'lll elsa'g:ltse;d Pl're ep a'redo
ellunue
e1 ;16apug6 a1 9s )el el alzeod u1p a11u16eu; 15 lrnsra^ t aP
uiina le., eulq e'eot !!ier nu gr 'nlseulurf leq
e e;i;1edal elarl e gdnp
-!hf ap eslrts 'P€P ad eteg relzeod'.redorsep
glep 'n;durexe a.rd5 nlleer) pou'r uJ aull ap rliP6oquJ !5
e glaldutol 1eu
i"ongp" relqr 15 g.ro.re allnu PrP' 'elnlsere
un el
lg) ora)npoldel o !!iqo 11i;1adar eP rlut rPurnu 'txel FteP
lelJeleu un lnuliel !e PrnsPuI
a) u! e)!'!le^ liod lnun
ilrarnpordar eelelller 9ln61se nu'ro;11i;1ader InrPtunN
iauliou

'g1n6ar Plseaf,e rcr;de nu 1xa} lnun

perqns alluJ elal
eerelrepar uJ Pf,ep 'e1n6ltn aund es nu lecrperd rd
,'nlduexe erds 'rr15 qs soloj ep l+ e^ lii nN 'leuoli
-ptr ullo+uoo e1n6a.r
-rzrLlte te-al eref, ad rolaiurl6ounc e gcr1re'rd
ul ruqrr;de le elaf,e alsa
e oP also nu rugignul lndor5
rc rrieu.rolut leltu,lou uoLula] ad eurier
.liln al nu pf, sutnuotr 11 e n.rluad'lieder el Ps leoP ]uolfl+ns alsa nu
lr5epugqoPalaleladeleiurl5ounolere^ePenrlsololenlluod''ir
lV
-gig^u! eLueLu atse eriltadag 9c as-nPugunds rloesepe llzne

le [gnu1 re
o) eaof, e eelelnlldelau 'ln
 Modul ?n care repeli 9i recapi-
tulezi un material depinde foarte
mult de m5rim-ea, de volumul aces-
tuia. Atunci c6nd ai de recapitulat
un capitol intreg, de exemplu, nu
vei avea succes daci nu il fragmen-
tezi 9i nu il egalonezi in timp. Inter-
valele de timp pe care le stabilegti
nu trebuie si fie nici prea scurte
(deoarece nu i1i oferd timp pentru
sedimentarea, agezarea in memorie
a informaliei), nici prea lung (deoa-
rece apare riscul uitdrii 9i al reluirii materialului de la capit). Din
acest motiv, trebuie sd relii c6t de importantd este planificarea ri-
guroasb a timpului de studiu.

Vl.1 . 10 reguli ale unei repetilii eficiente

f.Dupi una sau doud lecturi ale unui material, incearcd sd il

reproduci (firi si il consulli) ?n g6nd sau cu voce tare, singur sau
in prezenla cuiva care i1i verificd fidelitatea reproducerii.

9. Confruntd reproducerea
pe care ai fdcut-o cu materialul.
AcordS-1i o notd sau o recom-
'
pensi pentru calitatea reprodu-
cerii tale.

8.. R"p"t"rea se face la scurt

timp dupd inv51are. Este foarte
important ca repetarea si
aibd loc seara, inainte de cul-
care. Amintegte-li ci in timpul
*26.<
 E>LZ<
'eerelrn eerd elrrirledeg 'eerelur 15 e;eesoqo
ezeeztJoue1. aJeJ
'e;eesrprld teoref,reluge.rdns pola ef, ne esep ee.rd e;rrirredey 9

ueienyry pne4
,,'rz snou e r5 eldo e 'eeldeS e 'eotruttr e 'elled e ug ttlu t5
leueleul un lrlrf, rie er pdnp rz enop e u1 rieledar ps otnqeJl nN
'r.rgledel Z-l'lz ereJl e 16 enop e n.rluad
'uqleder g-t aresooeu luns.ro;rrirledel pleullsep rz eutud nrluod
'elrz rorl ep eroJl e r5 e;rz
pnop ep enop e'tzo ep elso (e'u'rrirleder etlu1) gzned eulu;"

'urind reur of, uJ oJ urp rode '1ndetruJ el llnLu

reuu elader lon 'pf,ruef,our eoleroureuJ ourruolur rsunle ef,oleoap
'ereur oueo,t al+ ps nr.ro1e6r;qo elso nu rrirlade.r ep InlpLunN 'g

'ourl ep
lepedse.r 15r!llqers cr1e.r6 un pdnp 1o1r.rn1nuriuof, e dr-ul1 u1 eoleu
-o1e6e ur.rd ecel es aseoururnlo^ JololerJoleuJ eele;nlrdeced f

'lnsotrf,ns leuolne poul uJ g.rn6tse tit nu 'ueuexo op

llurr.rd e-el eJef, ed elrrieuuolur euouleur ul pzeexr+ InJeralf, 'tnlnuulos

 7, Euiteintotdeauna reproducer'ea cuv6nt cu cuv6nt a unui ma-
terial. Realizeazd o listi a celor mai importante noliuni, idei conli-
nute de acesta.

B. Urmdregte nu insugirea 9i reproducerea cunogtinlelor ci apli-

carea lor, operarea concretS.cu acestea.

9. Verificd in mod constant calitatea reproducerilor pe care

le faci, corecteazi gregelile 9i umple lacunele pe care le constali.
Dacd am6ni acest lucru, vei:fi nevoit si o iei de la capdt cu studiul
materialului.

f0. Incearcd, atunci c6nd recapitulezi, si faci corelaliiintre dife-

rite discipline de studiu. Dac5, spre exemplu, studiezi un text lite-
ral incearci sd ili imaginezi ce experimente dintre cele realizate la
fizicd ar putea fi fdcute de cdtre personajele din textul citit. Aceste
corelalii trezesc interesul creierului 9i il transformd din receptor
pasiv de informaliiintr-unul activ 9i creativ.

V1.2. Ce trebuie si faci ca s; nu uiti

ce ai Tnvitat?

/. Vei face recapitularea cunogtinlelor

in scris, sub formd .de rezumat organizat,
concis 9i clar, ugor de parcurs 9i de relinut.

9. Un factor important pentru a pre-

ve,ni uitarea este somnul.ln timpulinvS!5rii
pentru un examen, spre exemplu, organis-
mal simte nevoia de mai mult somn. Acest
lucru se int6mplS 9i din cauzi cd creierul are nevoie de mai mult
timp.pentru organizarea 9i stocarea inforrrn,aliilor. Or.i el face foarte
bine acest lucru atunci c6nd noi dormim.
€' 28 .e

I
 >62<
'aleig^uJ ep lnlnso)old lnduurl ul eleiurlSounc ttie't
15 rzelruutse alef, uJ InPoLr.l gzeeiuangur 'glepuolou 'eleul eald
eeJap
-oJf,ut nes autl uJ eajapajf,uJau 'eoialsul 'eunlnS 'rianul Pugf, lf,unle
l|}e ar eret uJ 115era11ns rrrPls Pllqosoap ariuele o gProlv 8
.tJautn ep olaltz uJ PPef,s qs pugdecul 'tlnf,lotul r5 rileuu eP olollz uJ
r5 roI

e}saltr 'rrugiupldps e lz eutlln 16 eu.rud uJ psnpor reu also areignui ap

ealeltf,eoe3 'eugLuPldes e6eellu1 ed rr 'o1tz toun ;nsrncled ed teutnu
nu ntpnls op ng] lnlnLueloold ealezlue6ro u1]uele ll+ Ps elnqa{ /

'olelrn prdet
leLu !+ ron solls ap rtirpuof, lsatre uJ allpugqop
alltieulo+ul 'Pseo^
-leu eoleltctlosetdns 16 1nleuaullns oulrua]ul lel]uol zef, ul '/Pf,seau
-qlpo" es Ps lnlolar3 esPl e nllued 'elnutLU enolel ap ezned o !a! lii
ps elnqall 'esuelut olellualuol aP alnulur aP 09-0t ?onQ '9

'un1o6 elsatre te qc tielsuol

elef el ]elpnls lnleuoleul urp alrunri.rod reurnu enlol lon tcap 'un1o6
elalpnlue^e aldrun e op lnlor ale ealeledaS 'lerreleru lnoerluJ le!
-al pfep plue!f,llou! el5epenop es leueleur rnun ealelaoeu '9
'1eignu1 le ef eaer rcr;de
es nes rcnpordel es llra3uJ
eref, ut lnluauloul uJ te el elec ed alaunf,el e;dun liod nu ec rielsuoc
uo eler ap uo tnlnlelleleul eldnse ele] alll?uLUesuJ 9llnsuof 2

'1eignu1 te olef, eloseP allJnllnl 'o1ulul u1'ltpotlad erag 3

ilrednrerluJ nt 'ele)nde ed lrrrroP nN '(FutllPo op elel lesdll

ezn
-ee u;p) arel letu 15 al5asoqo p'9n1'llodur!P 'l;nut rer.u qulia'r gs
lnlaleD prnle nu enea]e) un)ald alualnulls loun
eelezlllln
'rollz Insrnt ul rnlndulr e Pullrdo eerlsolo; ulld !) ul'uos op lap
-eog.rad eararnper ut.rd gleululla !+ aleod nu durll op ezlr]
'aJo 8 ap olsa loleu
-eruexa !!r!rP6eld epeol.rad uJ uulos eP Purlldo epeollad
iouliau
Vll. Fisa de studiu 9i planul
de idei

Ai aflat in paginile anterioare despre c6t de importante sunt no-

tilele in activitatea de inv51are. in cele ce urmeazi sunt prezentate
c6teva aspecte legate de figa individualS de studiu, pe care trebuie
sd o folosegti fie cd este vorba despre activitatea de insugire de noi
cunogtinle fie cd este vorba despre cea de recapitulare.

Ce este fisa de studiu?

Aceasta este o modalitate de consemnare in mod sintetic a

rezultatelor activitSlii de parcurgere a unui material de studiat. Ea
conline un rezumat al informaliilor cu care vii in contact dar Si ob-
servaliile 9i comentariile tale personale.

Ce informalii conline o fi95 de studiu?

in timp ce studiezi un material, in figd vei consemna:

) denumirea materialului(titlul), fieci este vorba despre o carte
intreagS, fie ci este vorb4despre un capitol din material;
*30-<
 'lnlnlxal lnlesoul nf, alelt ujloluof,
uJ ejo+sare eaeuoP)o'e,lePunf,es ,5
eledrourid rolrepr eoJef,ljrluapr'nrpnls
op rnlnlerralelu e gluole ernlf,ol eund
-nse.rd loplop ue;d rnun eorezrleou
'letPnls lnleueleu nf, elnl
-g6al ne aJe) uptrrjuelt 'rrietlsuoluep
'epduexa no rlgle;duotr eleun rd rcnp
-orlu! ps ernqoil lep! ap ;nue;d u11o1
-lsoloj terp^ope nr r1 ri-e nrluad
'ro;a[ur15oun] e ef,tuteue] eelext] ul podns un pul] 'rrieulolur
;e
olsof,e rzeJoLueLlr es 16 glnle e] Jep '1le1uot ur un olef, nc e;rrier.u.ro1
-ur prde-r rzezrleuelsrs ps glnfe e+ ptr reurnu nu rapr ep lnueld
'lxe] un-llurp eleriuese lo;runriou e eleleLunue o olse ropt ep lnu
-e;d 'a1urnnf, elle n3 'gcr6o; eurpro o-JluJ'lap! op ue;d un--r1uJ']e.red
-as eleuuosuotr luns ropr olsaf,V 'eledrcuud rapr allnLu reuJ elso)e
urp pur.rdsop es nrpnls ep leualew rnun rueOlnued ;ndur1 u;

a!ap! eP Inue;d au;iuof, a)

'ilJolseounf, ele ilueLuop eluej|.tp utp

e;eiur15ounf, allut olueotla un1g6e; !trej ps r5 e.reurldrcstplolut uplf,nl
giur.rnSn nf, rzezrleel es trtLuled ri1 eur;drcsrp ed ntpnls ep a;e6rg
'olep 'esrns 'rrieur.rolur rou ntr e1lig6oqr-uJ pugf,uo !j lod e13
'lerpnls ]xa1 un-rlurp e;edrcurrd elrrieuurolu! el lueur
-oLu ef,lJo uJ se)f,e re gs elnfe ron o1 ,zeztpe) al eref, ad a;e6rg

anlPnls ap e5!l Presof,au olsa sf, aG

'psl+ ep lo+}se o ltwf,olut le oletr n.rlued

eLuol ep e1e6e1 ellJelueLuor 15 eleuosled alel oluguurosuJ <
'f,le ouolsr 'er6o;orq 'glrleueleru 'elnler
-alrl :lerpnls InlerJeleLu ezeeploqe o oles ed reuue1 Inruoulop <
 CU'P.RIN S

intrebdri la care numai tu poli rdspu.nde 3

"i :."*' t: ' . : .. : .

|.Misteredez|egatea|ecreieru|ui9imemoiiei. 4
ll. AjutS-li creierul sd,te ajute '6

lll. Trucuri pentru a nu l5sa creierul si leneveascd . 10

lV. C6teva metode de invdtare temeinica .... 13
1V.1. Lectura progresivd a unui material 13
1V.2. Fragmentarea materialului ... 15
1V.3. Metoda RICAR .:..... 16
V.4.lnva1d sd iei notile 19

V. Memorarea rapid5......:.,.........-......:...... 20
V.1.S;in!elegemmecanl3me|ememoribi......'.' 20
V.2. Recomandiri pentru antrenarea memoriei 21
V.3. Metoda grupirii . . .: . 22
V4. Metoda ordondrii alfabetice, metoda asocialiilori
procedeul sintagmei ,23

Vl. Recapitularea a ceea ce ai invdlat .... 25

V1.1. 10 reguli ale unei repetilii eficiente ... ..-.:..,... ..-. 26
1

Vll. Figa de studiu 9i planul de idei 28

e
 de invofdFe
rdPida Ei
eticientA

cartea @de invdlare rapidd 9i eficientd

doregte s5 te inilieze in ceea ce inseamnS tainele invd!5rii
inteligente, raPide 9i creative'

. reguli de igieni a inv5ldrii;

. modele, metode, tehnici de organizare a cunogtinlelor;
. sugestii de planificare a studiului individual;
. metode de exersare a memoriei de lungi durati

Toate acestea pentru SUCCESUL t5u!

978 - 606 - 993 -

Comondd dtcgt oicil
IEI arf lrl
H_EIE=- -
IIH+.[
--l Ff---fll -
ITIFIFJT' UI JIJIilil
www.libroriodclttn.ro
-rr-.r