Sunteți pe pagina 1din 45

-

pentru clasele I/II –

nani nai rar Marin


Nina rame iarna Ieremia
Nae e marinar. Arina e mai mare.
Nana ia mere mari. Marina are ie.
Elicea elicoperului se învârte repede.

√ Cupe albe, sângerii, / Stau pe lujere


înfipte/ Parc-ar fi nişte făclii. / Hai,
ghiceşte-le de ştii! ( lalelele )

√ Elefantul de la circ / Este mare şi voinic. /


Educat de un dresor, / El e blând şi-
ascultător.

√ Capra cară coşuri grele / Cu verdeţuri


strânse-n ele, / Dar le duce cu răbdare / Să
dea iezilor mâncare.

au aur nume minune


mereu uimire unu urnim
Ea are un an. Un miner are aur.
Urma mea e mare. Ea nu mai are mere.
√ Ura, ura! / Strigă Udrea, / Trenul se
zăreşte.

cum amic crai carne cuc Rica


√ Camera Marinei e mare. La Marina acum e
Crina.
- Marina, ai mure ?
- Nu. La Ene e cana cu mure .

√ - Ai un nume ? Care e ?
- Aurica.

√ Marcu e cu Nicu. Ei au un cuc mic.


- Care are mure ?
- Nimeni . Marin are mere rumene.

√ Anica e cu Nicu. Ea are un crin mic. Nicu


are un an. Acum e mare. Iancu e amic cu
Nicu. Are un cal. Marcu are un curcan mai
mare ca un canar.
- Iancu are un curcan?
- Nu. Iancu nu are un curcan.

√ Crina e cu Crinu. Ea are cana mare. Cana


ei e cu un mac. Crinu are mere acre.
Carmen e cu Anica. Ea are un ac mic.
Anica ia crema cu mure.
- Anica are un ac?
- Nu. Carmen are un ac.

umor Onu ecou om roman


eroi ore camion orar nou
Moara e a unui morar. Onu are un camion nou.

√ Ion e cu Marica. Ei iau cornuri cu mac.


- Romeo e morar ?
- Nu. Numai Onu e morar.

√ E ora unu.Cora e cu Onica.


- Onica, ai un ac?
- Mama mea are.

√ Eu am un arc mare. Onu are o caramea.


Monica,Rica,Oana,Nicu iau cornuri cu mac.
Ioana are o oaie.

√ Suntem patru surioare, / Omului


folositoare, / Îi aducem daruri mii, / Bucurii
pentru copii. ( anotimpurile )

√ Morarul
E ora unu. Aron e la lucru. E un morar cu
renume. Miron e cu Nona la el.
-Roata morii e mare!

√ „O” e gura mea când strig, / „O” e roată,


e covrig, / „O” e chipul oului / Şi e gras de
felul lui. / Oac-oac-oac! Oac-oac-oac! /
Broasca vrea să zică „lac”, / Dar în loc de
„lac-lac-lac” / Broasca zice „oac-oac-oac”.

√ Manole e oier. El mai ia oi. E econom! Oile


lui urcau colina. El ocoli lacul. Animalul lacom
nu e acolo. Are mare noroc! Urca cu oile la
nuc. Coroana nucului e mare. Un miel ia
urma unei mioare.
- Manole, a cui e mioara?
- Mioara e a mea.
- Manole, al cui e nucul?
- Nucul e al meu.

√ Cornel e cu Manole. Ei locuiau la malul


lacului. Au culori. Cornel colora un nor auriu.
Amicul lui ia creionul. El colora un cocor. Cora
e la ei. Ea are un corn moale cu cacao. Aroma
lui e mare. Acum iau camionul nou. El aluneca
lin.
- Cornel, ai role noi?
- Nu. Eu am un camion nou.

lac lama liliac calm calul acuarele


Lina e cu Liana. Ei au alune mari.
Carol ia lemne. Leul e un animal mare.

√ - Nicu are lalele?


- Nu, Nicu are alune.

√ - Luca e cu Maria?
- Nu, cu ea e Ramona.

√ - Nicolae are un an?


- Nu, el e mai mare. Carol are un an.
√ - Nucul are alune?
- Nu, alunul are alune.

√ E luna iulie. Acum e miercuri. Emil e la


mamaia lui.
- Emil, la culcare!
- Nu e ora, mamaie!

√ - Laura, ai un leu ?
- Nu. Eu nu am. Are Ileana unul.

√ Lorena e la noi . Ea are nouă lalele .


- Liliana , ia o lalea !

√ Luci şi Liana / Flori au cumpărat. /


Liliac,lalele, / Mamei i le-au dat.

√ S-a-ntâlnit un miel cu melcul, / Cu-n melc


mic cât o mutelcă.

√ Lola , Licu , Lili


Lola ia linia. Linia e a lui Licu.
- Licu, iau linia!
Licu e cu Lili. Ei au liliac.
√ La Marinela
Liliana e la Marinela. Ea are un melc.
- Marinela, eu am un melc!
- Cum e melcul, Liliana?

√ Luna luneca lin. Lumina nu e mare. Nenea


Luca e cu Laura la malul lacului. El are lulea.
Nu e lume.
Un melc urca alene. Laura urca calm culmea.
Ea ia liliac. Nenea Luca lua lemne. El nu lucra
ca melcul.
- Laura, ai alune?
- Nu. Eu am liliac.

cară urcă cămară lumină călărie


El are rană la umăr. Noi cărăm lemne mari.
Numărul nouă e mai mare ca unu.

√ Mălina e la Călin.
- Mălina, iei un măr?
- Nu, eu am mărul meu.

√ Cornel e cu mama lui.


- Mămico, ai ai pere?
- Am la cămară, la răcoare.
- Acolo e lumină?
- Era acum o oră.
√ Ene are un camion nou. Cu el cară lemne
mari. Cornel e mic. El le numără. Nimeni nu e
ca ei!

√ Păsărică mică, / Cu ochi de mărgică / Stai


în frig afară / Pe crengi de zăpadă.

√ Păsărică, păsărea / Hai, măi cântă, că-mi


plăcea.

√ O ie nouă
Lina are o ie nouă. Ea e cu Călin. El are
nouă lalele.
- Lino, ai un ilic nou?
- Nu. Eu am o ie nouă.

√ Mălina e cu Rică. Ei urcă cu carul o colină.


Rică cară lemne. Pe cărare apăru Călin. El are
ramuri pe umeri. Apăru un lup lacom. Panica e
mare. Lupul apucă prin poiană. Pericolul pieri!
Pe o rămurică alunecă un melc.
Mălina ia melcul.
- Rică, cari ramuri?
- Nu. Eu car lemne.

tare tocmai lacăt tractor termometru


tron cartier turturea mătură tort unitate
Martin e tare talentat. El a luat notă mare la
matematică. Mitică are o carte cu animale.
Tudorică studiază / La trompetă exersează:
ta, ta, ...

√ O temă
Aneta are temă la matematică. Ea a luat
maculatorul. A căutat coloanele notate, a
calculat atentă. A trecut la caietul cu teme.
Aneta a tare cuminte.

√ Marieta a urcat la mine tăcută. Am lucrat


mult la aritmetică. Eram tare atente. La ora
trei am terminat.
- Ai luat tu cutia cu creioane colorate ?
- Nu.Tocmai am luat carnetul tău cu note.

√ Cu motoreta
Timotei are motoretă nouă. La el e Petrică.
- Uite, motoreta are roată moale! arată
Timotei.
Au lucrat la ea trei ore. Acolo era un cui
mititel. La ora nouă roata era montată la loc.
- Timotei, mă iei cu tine? Eu nu am călătorit
cu motoreta.
- Urcă alături!
Ei au cutreierat multe locuri.

√ S-a trântit Tândală-n tindă, / Trândav


trântorul în tihnă.
√ Tic-Pitic, tare şi voinic, / A cântat şi l-
am ascultat: / Rin, tin, tin; / Tin, tin,
tin; / tana, Ana, tin!

√ Un tâmplar din strada Tâmplărie, pe când


tâmplărea în tâmplărie, a lovit din
întâmplare tâmplăreasa la tâmplă.

√ Marcela, Corina, Cătălina


- Marcela, ai un toc?
- Nu. Eu am o carte.
- Corina, ai cercei?
- Nu. Marcela are cercei.eu am o ie nouă.
- Cătălina, iată o lalea!
- Ce lalea mare!

√ Anton e tăcut. E la tratament tatăl lui.


Acum taie lemne. Nu are mult timp.
Catinca ia teancul cu tricouri. Le calcă iute.
Ea a terminat lucrul. Acum e tare curat totul.
Un tropăit pe trepte: trop! trop! E prietenul
lor, Mitică. El are nea pe tălpi.
Catinca caută tartine cu unt, ton cu tomate.
Motanul intră tiptil. El tremură tolănit pe
pat.
- Mitică, ai luat tartine cu unt?
- Nu. Eu am luat ton cu tomate.
Iarna aproape a trecut.
√ Tatiana e cu Traian. Intră Tania cu Titel.
Tocmai a alunecat tare pe trepte. Are o
tăietură. Tania tamponă rana.
- Titel, nu te teme!
Apoi taie tortul pentru Tinu. El are trei ani.
A primit un tren iute. Ei petrec mult timp.
Trică nu e cu ei. El e cu Tinca la patinoar.
E
tare talentat. El lucra temeinic. Turneul e
aproape.

avere evantai vineri val violoncel voi


Ivan are o turturea vie. La Liveni e o vie
mare.

√ Lavinia avea o tavă cu alune. Eva a lovit


tava cu cotul.
- Ce ceartă ai merita!
Eva a cerut iertare. Era vinovată.

√ Invitatul
Elvira era invitată la Livia.
- Eu nu mai vin la tine. A intervenit ceva.
- Ce motiv ai?
- A venit la mine vărul meu,Octavian.El e
elev ca noi.
- Vino cu el. E invitatul meu. Vă voi arăta
un acvariu nou.

√ - Viorel, vărul tău Velicu mai are cercul


acela mare?
- Nu, el are acum un avion mic.

√ Valeria e la Victoriţa. Vali cere unt cu


miere.
- Tu nu vrei, Victoriţo?
- Nu. Eu vreau numai o tartă cu mere.
Intră mama Victoriţei cu tava de tarte.
Valeria a mai cerut una.

√ V: e veveriţa care / Vara vine la plimbare. /


Verde, verde codrişorul / N-o vânează
vânătorul.

√ Vărul meu Vasile pe nevrute / S-a lovit cu-n


vas în frunte.

√ Vărul meu Vasile sare val-vârtej într-un val.


/ Valul îl învăluie pe Vasile şi-l azvârle pe mal.

√ La vie
Voicu este vărul meu cel mai mic. El va
veni la vară la noi cu avionul.
Victoriţa a sosit la noi. Ea va veni cu noi
vineri la via lui Victor.
- Vai, ce vilă mare e acolo!
Tata a scos o cană cu vin.
- Ce vin rece e la noi!
√ E vară. E o vreme minunată. Livia e
invitată la Silvia, la munte. Ea e o sportivă
talentată la volei. Silvia e verişoara ei. Caută
vila. Intră vioi. La vale e o viperă vicleană. Ea
are venin.
Ele povestesc o vreme. Apoi iau un volum
valoros cu versuri. Alături e un ventilator.
Silvia vrea o tartă cu cremă de vanilie.
- Ne aventurăm pe munte, Silvia?

√ Veturia vine la Voica. Ea are o vioară. Ea


e o solistă vestită. Intră veselă.
- Veturia, Valer nu a venit cu tine?
- Nu! El va veni vineri.
Veturia cu Voica vin la vie. Vine o vulpe. Ele
nu se sperie. Nu e nimeni vătămat. Nu se
vaietă.
Un vultur voinic se rotea sus. O viespe vine
spre ele. Ele evită insecta.

apă parte porc lopată aparat


plapumă pompier rup petale papuc pai
O pitulice are aripa ruptă. Copilul a aruncat
pălărioara printre pene.Orice plantă are nevoie
de apă. Petrică pleacă cu vaporul pe apă.

√ Ploaia
Petru, Paul, Pintilie poartă pălării noi.
Acum plouă : pic! pic! pic!
- Care e copacul cu ramuri înalte?
- Acolo, la capătul trotuarului, arată Petru.
Picăturile pică cu putere pe pălăriile lor
noi.
- Pavel e aproape. El ne va acoperi cu
pelerina lui, propune Pintilie.
Cu multă plăcere, Pavel pune pe ei
pelerina.

√ Pata
Pe paltonul luii Pompiliu a apărut o pată.
- Oare e rupt paltonul tău?
- Nu, e pătat. Parcă e cerneală. Voi
prepara pic cu apă, apoi voi aplica pe pată.
- A mai apărut pata?
- Nu. Acum port paltonul cu plăcere.

√ La cumpărături
Paulina e cu mama ei. Ele vor cumpăra:
pere, morcovi, ceapă, prune, portocale, apă
minerală.
Paulina rupe o ceapă.
- Ce ceapă iute!
Ea pune ceapa la loc. Ia apoi patru prune.
- Portocalele le vom pune pe un platou,
propune ea mamei.
√ Pic, pic, pic / Ploaia cântă-n geam peltic /
Astăzi plouă...nu-i nimic !

√ Papucarul papucăreşte papucii papucăresei ,


că nu-şi poate papucări papucii ei.

√ Prepeliţa pestriţă are paisprezece pui.


Pe cap un capac, pe capac un ac.
Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe
plic.

√ Căprarul crapă capul caprei în patru, pe


capră.
Paula ia un capac pictat. Ea are multe capace
colorate.
Pune capacul pe cutia penarului . Mama sa a
ieşit a ieşit cu Paul, dar s-a întors repede.
- Paula, pune capacul la locul lui!

√ E luna aprilie. Apare liliacul. Lumina e


aurie. Nu mai ploua. Paul e cu Puica. El are un
plan mare. Porni prin poiana cu plopi. Aproape
era lacul. Pe malul lacului apar caprele. Un
iepure apuca pe calea cu pini. Lupul nu e
aproape. Pericolul e mic. Apare Pia. Poala ei e
cu prune.
- Pia, ai mure?
- Nu. Eu am prune.
√ Raul porni cu Alin prin parc. El pune
panerul plin cu prune, pere, pepene. Ei nu rup
lalelele.
Apare Ilie. El e campion. Calul lui e mereu
primul. Ilie urca uneori pe ponei. Acum nu mai
e copil!
Aproape era un planor. El plana lin. Apoi
pieri. Apare Anca. Ea pune palma pe un pui.
- Raul, ai curmale?
- Nu. Eu am numai pepene.

sare sat sirop Siret coastă tras


Sorin răstoarnă castronul cu ciuperci.
Stelele sclipesc pe cerul senin.

√ La mare
Răsare soarele. Pe mare sunt pescari. Ei au
o navă specială.
- Cu ce pescuiesc ei?
- Cu o plasă mare.
Seara vor avea saramură. O vor savura cu
plăcere.

√ Secretul
Costel scrie temele cu stiloul. Pe caiet a
apărut o pată. E tare supărat. Se apropie
sora sa, Sorina:
- Care e supărarea ta?
- Stiloul meu nu mai scrie.
- Stiloul se spală, se umple cu cerneală,
apoi va scrie.
- Acesta era secretul?
Costel o sărută vesel pe Sorina.

√ O seară plăcută
E seară. Vasile e la vecinul său, Sever. A
venit prietena lor mai mare.
- Simina, ne spui povestea cu Iepurică?
- O sa vă citesc una mai interesantă.
- Te ascultăm!

√ La masă
Silviu cu Simona stau pe scaune.
- Masa e servită, spune mama.
Copiii iau aperitivele: pastramă, măsline,
salată de vinete, salam. Au urmat sarmalele.
- Ce masă copioasă!
- Vă mai servesc o savarină cu mult sirop.
Apoi am pentru voi o sticlă cu suc.
- Sărut mâna pentru masă, mamă!

√ Cu sania
Alin e cu Radu. Radu are o sanie nouă. Ei
se urcă sus cu sania.
Ce lin alunecă sania lor!
Au sosit în sat. Este seară. Acasă la Radu
este lumină.Ei sună la sonerie. Iese sora lor.
- Ce seară rece!

√ S: ne este foarte drag, / S: e-n soare şi în


steag. / Strugure, sanie , sapă, / Toate vor
cu s să-nceapă.

√ Sanda saltă-ntr-o sandală.


Şapte sate late şi alte şapte sate late să le
car pe toate-n spate.
Şase saşi în şase saci.

√ E seară. Costel se spală. Ia săpunul. E


aproape savoniera. Totul e sclipitor. Nu e un
secret pentru el că sănătatea e importantă. E
simplu pentru el să se spele. Intră Cosmina,
sora lui.
- Ai stropit plantele, Costel?
- Acum le stropesc.
Apare prietenul lui simpatic, Arsenie. El
salută. Apoi povesti despre costumul lui
interesant.

√ Soarele a răsărit. Stelele au plecat. Sorin


sare sprinten. Somnul speriat nu mai stă cu el.
Sora lui, Sica, se strecoară spre camera lui.
Surprins, el se sperie. Nu se supără pe ea.
- Să plecăm la munte, Sorin!
Suie pe o cărare. Nu e ostenit! Apa susura.
Apăru un sticlete cu penele colorate. E un
solist renumit. El ascultă trilul lui. Alături e un
scatiu, o pasăre mică, iute. Sica a strănutat.
Păsările se sperie. Sorin stă supărat.

dar duce Dunăre rudelor departe conduce


Adela aude la radio o melodie plăcută.
Loredana a primit două cadouri.
Radu se duce să adune dude.

√ Aniversarea
Pe data de doi aprilie e aniversarea lui
David. El va avea opt ani. Rudele doresc să se
ducă la el cu cadouri. Adrian e dornic să se
vadă cu David.
- Va avea multe dulciuri?
- Da, plus un tort mare!

√ O duminică plăcută
E duminică. Damian cu Dumitru doresc să
se ducă la pădure. Aceasta este dincolo de
deal. Drumul este destul de drept. Au plecat
după ora două.
- Dacă ne dor picioarele?
- Ne oprim aproape de pod.
Seara au povestit cum au petrecut la
pădure.
Nu vor uita niciodată această duminică.

√ Doctorul
Doctorul a sosit ieri la Dorina. El ştia că
lăcomia strică omenia. I-a dat Dorinei
medicamente, căci mâncase multe dulciuri.
Imediat durerea de stomac i-a trecut.
- Mulţumesc, doctore!

√ Dan, Ducu şi cu Dinu / Dau de două ori pe zi


/ Dura, dura prin grădină / Două mingi
portocalii.

√ Dulci sunt dudele din dud, / Dudul este


doldora de rod.

√ De gospodărit m-am gospodărit, dar de


desgospodărit nu mă pot desgospodări că
desgospodărirea e periculoasă.

√ Andrei porni cu mama lui la aeroport.


Pleacă departe. Se deplasă spre scara
avionului. Ocupă discret locul lui. Prinde
centura.
Avionul se desprinde delicat de sol. După
decolare pilotul le dori călătorie plăcută.
Plutesc deasupra norilor. E tare distractiv!
Repede dispar dealurile. Andrei e dornic să
descopere lucruri noi. E destul de calm, se
descurcă de minune. Este lăudat de mama lui.
- Vrei un desert, Andrei?
- Acum nu vreau, mamă!

√ E duminică. Prietenii se adună. Dorel a


cumpărat un dovleac durduliu pentru masă.
Diana pune aluatul la dospit. Doina a decorat
tortul dalb cu dude. Didina vrea pălăria de
dantelă. Nu e demodată! Ei discută despre
Dumitru. El e alpinist de doi ani.
Acum pornesc la dans. Apoi se domolesc.
Dorel se descurcă de minune la vals. Ei
aplaudă.
- Vrei să audiem o melodie, Doina?
- Da. Admir mult melodiile lui Enescu.

încă împărat cântă coborî întărâtat


Pârvu mănâncă pâine caldă.
La stână mâncăm smântână.
Întărâtat de un copil, un câine începe să
mârâie.
√ Încercarea
În parc sunt mulţi copii. Între ei este unul
supărat. Îl vede prietenul său. Îndată se duce
la el. Copilul îi spune că are piciorul scrântit.
- Încearcă să vii după mine! îl îndeamnă
prietenul. Îndoaie piciorul, nu îl încorda!
Încet, încet, au pornit amândoi de mână.
Acum râd împreună.

√ În clasa întâi
Noi suntem elevi în clasa întâi. Acum
suntem mari. E începutul semestrului al doilea.
La matematică, la scriere, la citire, lucrăm
mult. Cântăm în cor cântece noi. Am început
să avem încredere în noi.
Cine va avea calificative mari va lua
premiul întâi!

√ În drum
Celia venea spre casă cântând. În drumul ei
apare Pârvu. Acesta mănâncă pâine proaspătă.
- Vino să mâncăm împreună! îi spune el.
Înainte de a începe să mănânce, Celia vede
un câine. Ea se apropie încet de el.
- Săracul câine! Vino să îi dăm de mâncare!
îl îndeamnă ea pe Pârvu.

√ Amintiri
Încă din copilărie îmi plăceau întrecerile
sportive. Eram îndemnat mereu de tatăl
meu.Întotdeauna încercam să ies pe locul întâi.
Uneori îmi încercam puterile cu ale vântului.

√ Irinel şi Irinuca / Iepuraşul îl iubesc, / Îi


dau iarbă să mănânce; / Amândoi îl îngrijesc.
birou arbori strâmb slab
întrebare tub berbeleacul berbec
Bunicul are barbă albă.
Băiatul cel blond are bonetă albastră.
√ La munte
Bobi e cu bunicul la munte. Stau la cabana
„Babele”. Se dau câte două ore cu bobul.
Mai au de stat o săptămână. Apoi,
plănuiesc să plece spre Bran.
- Bunicule, cum arată Castelul Bran?
- E impunător, Bobi!
√ Bătrânul
Costel cu Barbu se plimbă în parc. Barbu
observă un bătrânel obosit. Stă pe bancă sub
un arbore înalt.
- Cred că este bolnav! spune Barbu. Ar
trebui să îl ducem împreună acasă.
- Bună idee!
Binevoitori, se apropie de el. Costel spune cu
voce blândă:
- Bunicule, vino cu noi! E mai bine să ne ai
alături la drum.
- Bravo, copii! îi laudă bătrânul bucuros.
√ Nerăbdarea
Bebe vine repede acasă. Butonul de la
sonerie e rupt. Bate tare în uşă. Atunci apare
bunicul buimăcit:
- Ce e, Bebe?
- Bunicule, am venit să beau apă.
- Încearcă să ai mai multă răbdare. Uite, în
cana albastră e apă bună de băut.
Băiatul bea cu sete. Iese apoi bucuros.

√ Roiul de albine
Un cioban bătrân are o turmă de oi albe.
Oile sunt blânde. Ele umblă pe sub copaci. Pe
un copac e un roi de albine.
- Ce roi mare!
Baba Maria prinde roiul şi îl pune în stup.
Baba are multe borcane cu miere.
- E bună mierea, bunicule!

√ Baba, baba, oarba, / Unde-ţi este roaba? /


Roaba-i ici, colea / Ia-te după ea.

√ Barza văzu varza / Varza nu văzu pe barză.

√ Balaban Bălăbănescu bâlbâie bâlbâituri pe


negândite.

√ Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de


bucuria lui Bucurel care a venit bucuros de la
Bucureşti.
jar ruj bandaj bujor mijloc păianjen
Jeni şi Janeta sunt în Japonia.
Apa Jiului e cristalină.

√ Ursul Biju
Bucur a primit în dar o jucărie: un urs. Îi
spune Biju. Copiii cei mici se joacă în jurul lui.
Parcă râde la ei. Când mănâncă jeleuri, îi dau
câte o jumătate.
- De ce nu mănâncă? întreabă Ovidiu.
- Pentru că e doar o jucărie!
√ Joiana
Joi am mers la bunica, pe Valea Jiului. Ea
are o junincă pe nume Joiana. Noi o
înconjurăm veseli.
Jianu o întreabă pe bunica:
- O pui la car, bunico?
- Junincile nu se pun la car. O ajutăm să
crească mare. Peste o jumătate de an ne va
da lapte.

√ Ajutorul
Jean se joacă în camera sa. Pe jos sunt
multe jucării. Una dintre ele vâjâie tare. La el
intră Jenica. Ea are un cojocel nou.
- Jean, te ajut să aduni jucăriile!
- Ce o să se bucure mama!
√ Satul meu
Satul meu se află pe malul stâng al Jiului.
Sătenii sunt oameni vrednici şi pricepuţi la
muncă, la joc şi la cântat.
Duminica se adună voioşi. Unii sunt
îmbrăcaţi în costume naţionale.
- Ce frumos joacă!

√ Lângă apa Jijiei / Ne-am jucat mereu toţi


trei / Jana, Juncu şi cu mine / Ne-am jucat
atât de bine / Jijia tot vâjâia: / J! J! J!
Jijia.

√ Eu mă joc, / Tu cojoc / Dar deodată aud:


poc! / Mi s-a rupt cojocul, / Se vede mijlocul.

√ Am o vâjâitoare care vâjâie ca un avion


vâjâitor. Vâjâie tare vâjâitoarea, dar mai tare
vâjâie avionul vâjâitor.

hartă halva hrubă mohor dihor ham


Mihai are hanorac cu blană.
Haralambie joacă handbal.

√ La pădure
Era duminică. Vremea nu mai era mohorâtă.
Am hotărât să plecăm la pădure. L-am luat cu
noi pe Hector. Câinele, bucuros, umbla hoinar
printre copaci. Căuta hrană.
- Tată, ce a adus Hector? am întrebat eu.
- Uitaţi-vă, a adus hribi! Hribii sunt ciuperci
bune de mâncat! Haideţi să culegem şi noi!
Am cules şi noi. Le-am pus pe jar. Miroseau
tare îmbietor. Apoi am mâncat cu plăcere.
- Ce bune sunt! mă minunam eu.

√ Hărnicia
Albinele sunt harnice. Mierea lor e
hrănitoare.
Când vremea e mohorâtă, ele hotărăsc să
muncească în stup.
- Cine e harnic ca albinele?
- Haiduc, câinele vânătorului Haralambie.

√ La horă
Mihu este cu Mihai. Mihai este harnic şi
are întotdeauna haine curate. Ei s-au hotărât
să se ducă duminică la horă în satul Hotarele.
- Ce horă mare!

√ Hora mare, hora mare / Hai să o jucăm! /


Haideţi toţi cu veselie / Haideţi să cântăm!

√ Horia are-n harbuzărie harbuji.


Harbujii din harbuzăria lui Horia sunt
hrănitori.
√ Şi hangiul şi hangiţa / Au un han cât un an!

şapte cocoş roşu Braşov ieşire caş


Şerban are şapte peştişori aurii.
Roşcata pândeşte adăpostul coşeilor.
Mişu învârteşte o morişcă.
√ Şoricelul Şiri
Şoricelul Şiri ştie că nu e nimeni acasă.
Stăpânul soseşte la ora şase. Totdeauna
opreşte maşina lui roşie în curte.
Acum Şiri priveşte cu lăcomie o bucată de
caşcaval. Se apropie de ea şi mănâncă liniştit.
Pisica cea roşcată păşeşte uşor spre
şoricel.
Oare îl va prinde?
Aş! de unde! Şoricelul Şiri, şiret, reuşeşte
să treacă pe sub uşă.
Pisicuţa îl urmăreşte cu ciudă.

√ La masă
E ora mesei. Şerban vine de la scoală. Se
duce în bucătărie. Vrea să mănânce din
peştele prăjit.
- Mâinile sunt curate? întreabă mama.
- O, am uitat, spune Şerban îndreptându-
se spre robinet.
Dă drumul apei. Priveşte cum aceasta îi udă
uşor mâinile. Opreşte robinetul.
- Te-ai spălat şi cu săpun? insistă
mămicuţa.
Şerban se ridică ruşinat. Pleacă şi se spală
bine cu apă multă şi săpun. Mâinile strălucesc.
Aşa copile! Numai aşa putem să ne apărăm
de microbii purtători de boli.
√ Mătuşa Anişoarei
Anişoara o aşteaptă pe mătuşa ei. Vine de
la Iaşi. Soseşte la ora şapte. Nu ştie dacă o
va mai cunoaşte. Aşteaptă cu nerăbdare.
Bănuieşte că îi va aduce o păpuşică blondă.
Bunica îi şopteşte ceva.
- Ce bine! A venit mătuşa cu păpuşa mult
dorită!
√ Pe plajă
Nicuşor, Mişu şi Şerbănuţ sunt pe plajă.
Soarele străluceşte puternic. Mişu meştereşte
cureluşa lui Martinică. Şerbănuţ priveşte cu
mândrie la peştişorii cenuşii şi roşiatici din
borcan. Îi adăposteşte sub umbrela de soare.
La ei se opreşte Andreiaş.
- Cine vrea cireşe roşii?
- Sunt tare bune, dar căpşuni nu ai? îi
şopteşte Nicuşor.
Copiii erau tare voioşi.
√ La Mişu
Ticu e la Mişu. El şi-a construit o maşină.
Maşina alunecă uşor pe şosea. Mişu are într-
un coş roşu caş şi şuncă. În curtea casei sunt
multe animale. Un cocoş a ieşit şi urmăreşte
un şoarece.
- Ce cocoş isteţ!
Se aşterne liniştea în sat.

√ Motănelul lui Şerban / Şade leneş pe


divan. / Şoricelul din manşon / S-a ascuns
într-un şoşon.

√ Şase saşi în şase saci.


Moş, moş, cocoloş / Vino iute, dă-mi un coş /
Să pun în el un cocoş.

gândac gât Grigore gargară Gogu gol


Un greieraş pribeag a găsit un grăunte.
Nenea Gogu e din Gorj.

√ La bunici
Bunicii mei sunt din Gorj. Au o gospodărie
bine îngrijită. Eu cu vărul meu ajutăm în
grădina de legume. Cărăm apă cu găleata. Apa
o punem la rădăcina plantelor. Greblăm
straturile de legume. Când suntem gata,
bunica glumeşte cu noi.
- Dragă bunică, ce sunt bulgăraşii aceia
galbeni?
- Sunt pui de gâscă. Gâscanul şi gâsca îi
apără straşnic. Când ne apropiem, strigă într-
un glas: Ga! Ga! Ga!

√ Gripa
Gabi a venit de la gară în grabă. Lasă
bagajele jos şi goleşte sacoşele. Tusea nu îl
slăbeşte. Gândeşte că are gripă. Merge la
dulăpiorul cu medicamente. Găseşte ce îi
trebuie. Încearcă şi gargară.
Îngrijit din timp, va alunga degrabă gripa.

√ Povestea gâştelor
Un gânsac avea nişte papuci roşii. Tare
mult se mai mândrea cu papucii lui!
Dar, nu ştiu cum, gânsacul nostru a
pierdut papucii în apă.
- De ce eşti supărat? au întrebat gâştele.
- Cum să nu mă supăr, dacă nu mai am
papuci?
- Să îi căutăm! au spus gâştele în cor.
Şi au căutat şi caută şi acum neobosite.
- Ga! Ga! Ga! Nu ştie nimeni unde sunt
papucii?

√ Un gânsac avea o gâscă şi atunci când o


vedea, el în limba gâştelor aşa îi cânta:
- Ga-ga-ga, ga-ga-ga! Gâscă, gâsculiţa
mea!

√ Lângă un gard gânsacul şi gâsca gâgâie


îngânduraţi: Ga-ga-ga! Ga-ga-ga!

zidar zeamă Azor văzut zugrăvit mânz


Răzvan a zgâriat zugrăveala.
Zgomotul buldozerului e asurzitor.
Zoe a văzut zimbri în zona rezervată.

√ Primăvara
E primăvară. Se întorc berzele. Pământul e
zvântat. Iarba începe să înverzească. Zinca şi
Răzvan sunt la munte. Acolo, pe creste, se
mai zăreşte zăpadă. Au poposit la cabana
Zănoaga. Copiii sunt tare năzdrăvani. Se
zbenguiesc din zori şi până seara. Au ridicat şi
un zmeu colorat.
Zinca întârzie lângă izvor. A zărit o
buburuză. Se încălzea la soare.
- Buburuză dragă, tu ai adus primăvara?
În loc de răspuns, ea a auzit zumzetul a
zeci şi zeci de gâze zglobii.

√ Vizita
La şcoală e zarvă mare. La amiază vor vizita
o uzină. Acum e pauză. Elevii discută despre
apropiata vizită.
- Tatăl meu lucrează acolo, spune Răzvan. E
zidar. El zideşte o clădire nouă în incinta
uzinei. Zilnic pleacă devreme. Nu întârzie
niciodată la serviciu.

√ Zâna cea bună


Azi mama s-a trezit în zori. A copt
cozonacul, apoi a văzut că nu mai e zahăr.
Fără zăbavă a plecat la cumpărături. A
cumpărat brânză, orez, zahăr, griş şi parizer.
De la aprozar a luat mazăre, zarzăre şi
frumze de leuştean.
La prânz era înapoi. Pentru mine a adus o
bluză roz.
Mama e ca o zână pentru noi! Mâine îi voi
aduce zambile!

√ Primăvara
E început de martie. Baba iarna nu se
îndură să plece de la noi. Norii cenuşii încep
să se destrame. Soarele trimite câteva raze
timpurii. Petele mici de zăpadă, care mai
acoperă livezile, se topesc. Păsările
migratoare se întorc din depărtări. Ele zboară
lin în văzduh. În curând pomii vor înmuguri.
Bine ai venit, dragă primăvară!

√ Sfârşitul iernii
Soarele încălzeşte. Razele lui topesc
zăpada de pe câmpie. Oamenii lucrează de
zor.
Zorica şi Zizi privesc cum zboară berzele.
Azi la amiază am văzut o barză. Lângă zidul
casei creşte un zarzăr.
El va face zarzăre zemoase.

√ Zum, zum, zum, / Zum, zum, zum, / Zumzet


vesel de albine / Zumzăie pe câmp.

√ Tot am zis ş-am zis şi-oi zice, / Dar de zis


eu n-am mai zis. / Zică cel ce vrea să zică, /
Iar eu zic că n-am să zic.

√ Barza văzu varza. / Varza nu văzu barza.

febră pufos îmbufnat umflat francez


Fănel e fotograf la Feteşti.
Funda fetei e ca o floare.

√ Sora şi fratele
Afară e cam frig. Fănică a ieşit pe furiş la
joacă. Era doar în flanelă şi fără fular. Acum
are febră. Flavia, sora lui, îl îngrijeşte.
- Poftim un ceai din flori de tei. Am pus şi
câteva felii de franzelă cu unt pe farfurioară.
Suflă în ceai fiindcă e fierbinte. Fii sigur că o
să te faci bine!
Fericit, Fănică spune:
- Eşti formidabilă! Sunt mândru că eşti sora
mea!

√ Ziua Florinei
Florina se întoarce de la farmacie.
Fredonează o melodie veselă. Azi împlineşte
şapte ani.
Intră fericită pe uşă. Fetele din clasă o
aşteptau cu flori. Florina, fire timidă, se
fâstâceşte. Nu ştie ce să facă. Pe uşă apare
mama ei.
- Gestul vostru este foarte frumos, fetelor!
Am pregătit un tort şi fursecuri. Folosesc
această ocazie să vi le ofer.
Fiecare fată primeşte câte o felie de
tort.

√ O zi frumoasă
Felicia şi Ştefan au fost la cinematograf.
Au văzut filmul: „Fram,ursul polar”. Filmul a
fost foarte frumos. Erau fericiţi. La
întoarcere au cumpărat flori şi fursecuri.
Acum privesc pe fereastră zborul fugar al
unor fluturi. Au forme şi culori fermecătoare.
Au petrecut o zi foarte frumoasă!

√ Fantezia fulgului de nea


În luna februarie Fabiola a fost la munte.
Ningea foarte tare. Zăpada era afânată. În
palmă îi cădea câte un fulg de nea. Fata îi
vorbea:
- Ce frumos străluceşti! Şi ce multe foloase
ne aduci tu şi tot covorul alb, pufos.
Ca prin farmec a auzit un glas:
- Da, Fabiola, noi formăm covorul cald de
nea. El fereşte de frig şi ger firele fragede
de grâu.

√ Florile
Florile sunt un simbol al frumuseţii. Ele
sunt iubite atât de sufletul trist, cât şi de cel
fericit.
Prin culoare, formă şi parfum ele
descreţesc frunţile şi îndulcesc sufletele
oamenilor.
Noi iubim florile şi înfrumuseţăm casa cu
flori proaspete. Astfel totul devine mai plăcut
şi mai frumos. Niciodată nu uităm să dăruim
flori.
- Ce frumoase sunt florile!

√ Fata fierarului Fănică face fasole fără foc


fiindcă focul face fum.
√ Fâş, fâş, fâş, / Ce foşneşte prin frunziş /
Şi se-ascunde pe furiş?

√ Fragii fragezi din făget / Sunt mai fragezi


ca-n pomet.

√ Florin s-a dus la florărie ca să cumpere de


la florăreasă flori pentru Florica.

ţăran ceaţă veveriţă toţi Constanţa ţiţei


Lenuţa e ţesătoare la ţesătoria cea nouă.
Victoriţa are o ţesătoare cu picăţele.
Ţânţarii stau pe lângă bălţi.

√ În vacanţă
A început vacanţa mare. Vlăduţ a plecat cu
părinţii la ţară. Au fost aşteptaţi de bunicuţa
lui. De la portiţă îi vrăjea frumuseţea curţii.
Panseluţele cu frunzuliţe verzi împodobeau
faţa grădinii.
Erau impresionaţi.
- Aici totul e plin de viaţă, spune bunicuţa.
Vlăduţ se minunează:
- Voi trăiţi ca în basmul:”Tinereţe fără
bătrâneţe”!

√ Dimineaţa
Toţi din casă se trezesc dimineaţa devreme.
Dănuţ şi Ionuţ sunt doi fraţi cuminţi. Ei iubesc
curăţenia. Se spală pe faţă cu apă rece.
Folosesc zilnic periuţa de dinţi şi săpunul. Au
învăţat să cureţe hăinuţele şi încălţămintea
lor.
- Uite, Ionuţ! Pisicuţa noastră se spală pe
lăbuţe!
Mama lor le aminteşte:
- Nu vă miraţi! Ştiţi doar:”Curăţenia este
mama sănătăţii!”

√ La Lenuţa
E ora unu. Ţiriac cu Luminiţa intră la
Lenuţa. Ea are un căţel.
- Ce căţel mic ai!
Ţiriac cere Lenuţei lecţiile.

√ Are clopoţel şi ţapul / Şi răsună în tot


satul. / Ţicu vine ca să-l vadă / Iar Ţugulea-
n ţarc îl bagă.

√ Un ţap ţintat în frunte / Ţinteşte într-un


ţânţar. / Ţânţarul îl înţeapă pe ţap în ţinta
din frunte.
√ Am o mâţă mâţoasă, căpăţânoasă, care are
cinci mâţoşei jucăuşi şi frumuşei.
boxă prefix exact Polixenia explicaţie
Xenopol a luat nota maximă la extemporal.
Alexandru e un băiat excepţional.

√ Prietenie
Polixenia e tare îngrijorată. Prietena ei,
Roxana, nu a venit la şcoală. Îi dă telefon şi
află că este intoxicată.
- Stai liniştită! La douăsprezece fix sunt la
tine să-ţi dau temele.
La ora fixată, Polixenia era la Roxana. I-a
arătat exerciţiile la matematică şi textul la
citire. I-a explicat şi tema la muzică.
La şcoală, Roxana a luat zece la extemporal.
La muzică a cântat excepţional.
- Îţi sunt recunoscătoare, Polixenia! a
îmbrăţişat-o ea. Sunt fericită că am o
prietenă adevărată!

√ În excursie
E sfârşitul anului şcolar. Elevii îşi exprimă
dorinţa să facă o excursie. Au fixat ziua şi au
plătit taxa pentru autocar. Toţi au promis că
vor face exact ce li se spune.
Pe traseu au vizitat o fabrică de textile. Pe
urmă, la expoziţia de instrumente muzicale, au
văzut de aproape: un xilofon, un saxofon, o
harpă.
Nerăbdători, părinţii îi aşteptau la
întoarcere în curtea şcolii.
- V-a plăcut excursia? au întrebat ei.
- Extraordinar de mult! exclamară copiii
entuziasmaţi.

kilometru kilometraj kaki Kogălniceanu


Gherghina a cumpărat cinci kilograme de
piersici.
Am mers un kilometru pe Bulevardul
Kogălniceanu.
La dulceaţă punem un kilogram de zahăr şi unul
de fructe.
În vacanţă voi merge la vărul meu în oraşul
Kogălniceanu.

√ La cumpărături
Manolache se întâlneşte în Piaţa Kogălniceanu
cu Alexandru.
- Ce vrei să cumperi? îl întreabă el.
- Un kilogram de portocale, două kilograme
de brânză şi un pachet de margarină.
- Mergem împreună. Cumpăr şi eu trei
kilograme de cartofi şi un kilogram de ceapă.
Ne întoarcem pe jos.
- Bine, dar până acasă sunt doi kilometri.
- Nu-i nimic, mersul pe jos e sănătos!
√ În drumeţie
Karla şi Karina sunt surori. Tatăl lor este
şofer. El are bluză kaki. Ieri ele au fost în
drumeţie cu maşina. Au mers mulţi kilometri.
Kilometrajul maşinii a înregistrat kilometrii
parcurşi. Karina a cules din pădure două
kilograme de plante medicinale. Karla a cules
şi ea două kilograme de ciuperci.
La întoarcere ei au trecut prin comuna
Kogălniceanu.
- Ce mare e comuna!

abur macara capac ea abecedar liniat


Anica a plecat la Arad.
Afară fac larmă mare acei copilaşi.

√ Ana, Aura, Aneta , Alina, Angela, Anton,


Adrian şi Aurel au ajuns la şcoală.

√ Acele ariciului sunt ascuţite, dar el nu-şi


poate coase haina cu aceste ace.

√ Astăzi este ziua lui Adrian. La el au venit


Andrei şi Adina. Acum, ei se joacă în cameră.
Apoi, Adrian vorbeşte la telefon cu unchiul
Anatol, din America.
√ ” Ana are aţă-n ac, / Vrea să coase o
albină, / Un ardei şi o afină / Pe o pânză de
bumbac. ”

√ A fost odată, în împărăţia Apelor Albastre,


un gândăcel al cărui adevărat nume era
Arăpilă. Acest aprig Cavaler Gândac avea o
prietenă bălaie: o albină care se numea Xipi.
De obicei, pe la amiază, dumneaei, albina,
zbura din prisacă după flori tocmai departe,
peste şapte hotare, în poiana din Ostrovul
Alunilor. Dar într-o zi, mai de dimineaţă, Xipi
se lovi de o ramură şi de atunci îşi scrânti
aripioara. Ajutor! Ajutor! aripioara mea, se
văicărea îndurerată.

nume amare numai moment marama om


Marcela şi Mihai locuiesc în Mangalia.
Carmen termină tema acum.
Ema şi Mariana au plecat cu mama la mare.
Mihăiţă şi Mişu mănâncă mereu mere din mărul
mătuşii Maria.

√ Moara macină făină / Şi morarul toarnă-n


coş / Morăriţa cântăreşte / Şi dă boabe la
cocoş.
√ ”Mac, mac, mac!” strigară molcom trei
răţuşte mirate să vadă cum le pică mură-n
cioc un gândac nu mai mare ca o măslină.
”Primejdie mare”, mârâi Arăpilă urmărit de
micile măcănitoare. Şi apoi, porni iute, iute
spre malul mlaştinei mărginaşe, unde de mult,
dar nu foarte de mult, voia să ajungă.

√ Mama, mama-mare / Mereu, mereu are /


Mere, pere bune, / Mure şi alune.

√ Moş Martin mănâncă miere / Mormăie şi-i


mulţumit: / Mor,mor,mor...

ai mai imn inima Maia Mimi sănii in


Mimi ia iasomie. Şi voi aţi primit cadouri.
Mia mai citeşte încă. Irimia minte iar.

√ Ilenuţa are o ie de in şi-un inel divin.

√ Ina, Lică şi Ioniţă ies cu sănii pe uliţă.

√ Irinel şi Irinuca / Iepuraşul îl iubesc, / Îi


dau iarbă să mănânce ; / Amândoi îl îngrijesc.

√ ...Iar tu, ia priveşte mai bine la ifosele


puiului acestuia de piţigoi ce seamănă ca două
fire de iasomie cu un pinguin pipernicit: vezi-l
cum ţopăie de iute şi ciripeşte pe funia
corăbiei. Iscusită păsărică, n-am ce zice!

nani ani Nina nana un nimeni nenea


Nenea Nanu are un bun renume.
Ana are nuci. Din nori cade multă nea.

√ Ninge-afară liniştit, / Neaua-mbracă totu-n


alb.

√ Nanu, Nicu şi Ion / Un om de zăpadă fac.

√ Toată lumea are nare / Numai Nare n-are


nare. / Ninge, ninge, ninge / Şi-a rămas în
pom o minge.

√ Nenea Nică şi cu Nicu / N-au văzut nici un


pitic. / Numai nea Nicolae / A văzut pe unul
mic.

rana arin iarna iar rar Riri marama


Irina are o rană roşie. Marian ia rama.
Răţuşca cea urâtă şi neascultătoare porneşte
pe cărare. Marina ia rama iar.

√ Un râs s-a luat la întrecere cu alt râs care


a râs mai mult decât primul râs.
√ Capra albă, piatra neagră; / Calcă capra,
crapă piatra.

√ Raţa merge lipa, lipa / Către râu pe lângă


casă, / Sare voiniceşte-n apă / Dup-un rac
şi-o râmă grasă.

√ Capra neagră-n piatră calcă, / Piatra-n


patru laturi crapă.

√ Răsărita s-a trezit la răsăritul soarelui. / Şi


i-a zis răsărita Soarelui : / - Ştii că sora
soarelui pe pământ e floarea-soarelui?

kilowat watt York Quintus Willy Quebec


Walter a cumpărat un bec de patruzeci de
waţi. New York este unul dintre cele mai
mari oraşe din lume. La depozit s-au adus
zece quintale de porumb. Mihai a văzut la
expoziţie două tablouri de Theodor Pallady.

√ Prietenie
Vara trecută am fost la mare. Acolo am
cunoscut un american. El este William,
prietenul meu. Locuieşte în New York, pe
strada Quebec.
Astăzi îi trimit o scrisoare.

√ Prietenie
Eu mă numesc Quintus. În vacanţă am fost
în tabără la munte. Acolo am întâlnit mulţi
copii. John este englez. El este un prieten
bun. William este american şi locuieşte în
oraşul New York. Wagner a venit din
Germania. Lui îi place mult să mănânce kiwi.
Toţi au devenit cunoscuţii mei. Vara
viitoare ne vom întâlni iar.