INFORMARE PROFESIONALĂ

STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI NOU SERVICIU - BIBLIOTECA DE CARTIER

Nicolina Halgaş

Biblioteca publică reprezintă structura de informare cea mai apropiată de cetăţean. Prin atribuţiile şi
funcţiile sale ea îşi păstrează calitatea de instituţie culturală, iar în egală măsură trebuie să fie ancorată
în realitatea contemporană a colectivităţii pe care o serveşte. Aflate încă în plină transformare,
bibliotecile publice din România, care deservesc comunităţi umane mici şi mijlocii, trebuie să găsească
noi teritorii pentru acţiunile lor şi să îşi adapteze oferta către un anumit public prioritar, iar
modernizarea şi diversificarea serviciilor lor au ca scop, pe de o parte, apropierea acestor instituţii de
comunitatea locală, iar pe de altă parte de standardele bibliotecilor similare din Uniunea Europeană.

Scopul fundamental al oricărei biblioteci este satisfacerea cerinţelor informaţionale şi de documentare

ale utilizatorilor. Pentru realizarea acestui obiectiv cererile utilizatorilor trebuie identificate într-un timp
cât mai scurt, iar serviciile bibliotecii trebuie să fie disponibile într-un loc potrivit şi într-un mediu
adecvat care să îl încurajeze pe utilizator să apeleze la bibliotecă.

Motivul efectuării acestui studiu a fost generat de faptul că, în condiţiile menţionate ale societăţii
contemporane, Biblioteca Municipală «Teodor Murăşanu» Turda şi-a propus să îşi extindă serviciile
asupra populaţiei din cel mai mare cartier al oraşului, existând doar un sediu central pentru o populaţie
de peste 57.000 de locuitori. La momentul respectiv, instituţia avea două secţii situate în zona centrală
a oraşului şi o colecţie enciclopedică de peste 100.000 unităţi bibliografice (cărţi, periodice şi
documente audio-video) destinată utilizatorilor din întreaga comunitate locală, precum şi celor din
localităţile Comunităţii Urbane Turda-Arieş care apelează la serviciile sale.

Pentru ca biblioteca să-şi îndeplinească eficient misiunea, aceea de "acces la orice materiale purtătoare
de informaţii şi cunoaştere; îndrumare pentru utilizarea lor într-o manieră eficientă, care să contribuie
la rezolvarea nevoilor intelectuale, sociale, culturale, de informare comunitară şi de recreere ale
tuturor membrilor comunităţii locale; susţinerea învăţământului oficial, a studiul individual la orice nivel
şi a proceselor de educaţie permanentă şi de deschidere către toate domeniile cunoaşterii", este
necesar ca informaţia şi cultura să ajungă la oameni. Accesul la serviciile de informare şi lectură
publică nu poate fi rezolvat doar prin existenţa unui sediu central bibliotecii. Filialele sunt cele care
trebuie să pătrundă adânc în cartierele oraşului. Biblioteca oferă o gamă variată de servicii gratuite,
dar şi servicii speciale contra unor taxe minime tuturor locuitorilor din zonă. Dacă populaţia apelează
sau nu la aceste servicii, care le pot fi foarte utile, depinde nu numai de existenţa şi calitatea lor, dar şi
de uşurinţa cu care se ajunge la ele.

Bazat pe o cercetare de marketing care a relevat necesitatea identificării de noi pieţe şi de noi
modalităţi de atragere la lectură a utilizatorilor, prezentul studiu este important pentru elaborarea
deciziilor manageriale ale instituţiei, referitoare la îmbunătăţirea şi dezvoltarea continuă a serviciilor
oferite utilizatorilor. În acelaşi timp, subiectul tratat propune noi metodologii pentru atragerea la
lectură a utilizatorilor copii, prin activităţi de animaţie culturală bazate pe dezvoltarea formei
tradiţionale de inteligenţă, respectiv cea reflexivă, care îşi pierde tot mai mult din autoritate din cauza
excesului de mesaje audio-vizuale. Aceste mesaje îi îndepărtează pe tineri de carte şi de lumea
interiorizată a textului fără de care nu poate exista modelare culturală şi progres spiritual.

Pentru crearea şi implementarea noului serviciu s-a realizat o analiză amănunţită a situaţiei bibliotecii
la momentul respectiv şi a fost concepută o cercetare de marketing care să identifice cele mai bune
strategii pentru atingerea scopului propus. Pentru constituirea filialei a fost ales cel mai mare cartier al
oraşului. În scopul demarării proiectului s-a făcut o analiză a situaţiei generale a cartierului din punct
de vedere demografic şi al ofertei educaţionale şi culturale, constatându-se următoarele :

 Cartierul Oprişani, situat în sudul oraşului, cuprinde un procent important (peste 60%) al
 populaţiei municipiului şi o populaţie mai tânără (70%) comparativ cu zona centrală şi de nord
- vest. O parte importantă a populaţiei cartierului este formată din copii, existând trei şcoli, un
liceu, 4 grădiniţe, cămine şi creşe.
 Este un loc propice pentru prestarea serviciilor publice (culturale, educative, recreative) pentru
ameliorarea calităţii vieţii şi atenuarea disparităţilor crescânde dintre grupurile favorizate şi
cele defavorizate.
 Cartierul are nevoie de o redinamizare a vieţii cotidiene, neexistând oferte cu caracter educativ
şi cultural pentru petrecerea timpului liber în colectivitate, respectiv spaţii special amenajate în
acest scop. Nu există nicio instituţie de cultură.
 Distanţa faţă de biblioteca publică, aflată în zona centrală, care nu acoperă prin filiale întregul
teritoriu al oraşului şi necesitatea deplasării cu mijloace de transport în comun face ca numărul
utilizatorilor ( în special grupele de vârstă între 7-14 ani şi peste 60 de ani) ce provin din
cartier să fie redus.
 În evoluţia cartierului s-a produs un declin, generat probabil şi de migraţia mare a forţei de
muncă în străinătate. Este o coborâre de la relaţiile comunitare intense la relaţii impersonale,
ocazionale, inerţie, apatie. Politicile oraşului, privitoare la instituţiile de cultură ale cartierelor
oraşului cunosc o foarte mică modernizare în ultimii ani. Organizarea serviciilor, alocarea
resurselor, adaptarea infrastructurilor se structurează din mers. Cultura este însă elementul de
coeziune în viaţa socială internă a comunităţilor umane (inclusiv a cartierului), iar
marginalizarea ei este dăunătoare pe termen mediu şi lung.
 Elementele care contribuie în cea mai mare măsură la evoluţia cartierului sunt: educaţia,
procesele de socializare, instituţiile şi serviciile. Acestea au posibilitatea să genereze şanse de
realizare personală, să faciliteze comunicarea, să favorizeze participarea activă a grupurilor şi
persoanelor individuale la programele de dezvoltare a zonei, să încurajeze asumarea de
responsabilităţi, spiritul asociativ şi civic.
 Crearea unei ludoteci în cadrul bibliotecii, ca spaţiu de joacă, de dialog şi de schimburi între
participanţi, ar constitui un loc de destindere nu numai pentru copii ci şi pentru părinţi.
Ludoteca participă la dezvoltarea cognitivă, socială şi culturală a copilului, şi nu se limitează
numai la împrumutul de jocuri. În acelaşi timp este un spaţiu destinat adulţilor, părinţilor,
permiţându-le să-şi descopere proprii copii (prin faptul că joaca provoacă o bună dispoziţie
generală, generatoare de creativitate, care relevă aspecte surprinzătoare ale fiinţei umane,
inedite, benefice şi atrăgătoare) şi să-şi confrunte propria experienţă cu cea a altor părinţi.
 Biblioteca trebuie să îşi adapteze în permanenţă activităţile pentru ca produsele şi serviciile pe
care le oferă să corespundă nevoilor şi aşteptărilor utilizatorilor.

Pentru luarea deciziilor s-a realizat o analiză a pieţei căreia i se va adresa instituţia şi a poziţiei
acesteia pe piaţa utilizatorilor. Întrebările la care s-a căutat răspuns sunt: Este nevoie de o filială a
bibliotecii în cartierul Oprişani? Care sunt argumentele înfiinţării ei? Va avea aceasta utilizatori ? Care
sunt clienţii biliotecii ? Care nu sunt clienţii acesteia? Ce vor clienţii de la noi şi ce cred ei despre
serviciile bibliotecii ? Pentru efectuarea acestei analize s-a aplicat un sondaj de opinie pe subiecţi
reprezentând 3,5% din populaţia zonei studiate. Datele obţinute despre utilizatorii reali şi potenţiali şi
despre nevoile lor de informare au ajutat la proiectarea unor servicii şi produse documentare mai
bune, la îmbunătăţirea activităţii structurii infodocumentare şi evident la creşterea gradului de
satisfacere a nevoilor de informare ale utilizatorilor.

Analiza rezultatelor a dus la concluzia că procente importante dintre cei chestionaţi ar apela la serviciile
bibliotecii dacă ar exista o filială în cartier, cu servicii diversificate care să atragă utilizatorii şi un fond
de carte cu cele mai recente apariţii editoriale din toate domeniile cunoaşterii. De asemenea, numărul
utilizatorilor ar creşte dacă ei ar fi implicaţi într-o verigă importantă a lanţului documentar şi anume
achiziţia. Biblioteca va trebui să ia în considerare această cerinţă şi să facă eforturi pentru ca utilizatorii
să observe că li s-a acordat toată atenţia în acestă privinţă. O parte dintre cei chestionaţi (11%) sunt
de părere că biblioteca ar avea mai mulţi utilizatori dacă ar exista un serviciu de informaţii comunitare.
Deoarece instituţia oferă informaţii diverse utilizatorilor care solicită acest lucru, se pare că acest
serviciu este insuficient cunoscut. Pentru aceasta biblioteca va trebui să analizeze nevoile de informare
ale utilizatorilor, respectiv: care este informaţia care îi interesează, în ce scop, cu ce finalitate, nivelul
la care cunosc informaţia de care sunt interesaţi, în cât timp doresc să obţină informaţiile sau sinteza
asupra acestora, sub ce formă (dosare, extrase, fişe, rapoarte, note), şi să se preocupe de mai buna
popularizare a acestui serviciu.

Chestionarul a relevat, de asemenea, faptul că ex-utilizatorii şi utilizatorii actuali, care au frecventat şi

frecventează în prezent biblioteca trebuie luaţi în considerare ca public-ţintă, alături de non-utilizatori,
care nu s-au aflat niciodată în relaţie cu instituţia culturală şi care trebuie atraşi prin serviciile şi
produsele pe care le va oferi filiala.

Constituirea filialei impune, în primul rând, o evaluare a situaţiei concurenţiale. Această evaluare
situează biblioteca într-o poziţie bună comparativ cu celelalte bilioteci existente în cartier, respectiv
bibliotecile şcolare (singurele existente în oraş alături de biblioteca publică), acestea au, în general, o
dotare slabă, fonduri de carte învechite şi pot fi frecventate doar de elevii de gimnaziu (7-14 ani).
Aceste biblioteci nu prezintă un concurent serios pentru biblioteca publică. Principalul concurent al
instituţiei ar fi Internetul, dar în acest caz diminuarea concurenţei se va putea face prin dotarea filialei
cu calculatoare cu acces la Internet. În cartier există şi o sală pentru jocuri mecanice, biliard etc. care
ar putea să atragă locuitorii pentru petrecerea timpului.

Evaluarea mediului în care îşi desfăşoară activitatea biblioteca a luat în considerare contextul mondial
şi naţional, la aceasta adăugându-se o analiză a mediului extern (PEST) şi o analiză SWOT.

Contextul mondial relevă evoluţia către o societate a învăţării continue, globalizarea economiei şi
progresul eonomic rapid, mai ales în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, răspândirea
pe scară largă a cărţilor electronice, dezvoltarea mişcării open acces, toate acestea obligând bibliotecile
publice să reînnoiască într-un ritm rapid conţinutul ştiinţific al informaţiilor, mediul de stocare şi
mijloacele de consultare ale acestora.

Pe plan naţional există direcţii strategice de dezvoltare a bibliotecilor publice. Au fost selectate din
aceste strategii cele mai relevante aspecte pentru proiectul bibliotecii, care se referă la : sprijinirea de
către biblioteci a cunoaşterii sub toate aspectele prin oferta de servicii de specialitate către persoane
fizice şi organizaţii, extinderea accesului la colecţii şi dezvoltarea de noi servicii pentru utilizatori,
perfecţionarea instrumentelor de regăsire a informaţiilor ca expresie a plus-valorii produselor de
bibliotecă; perfecţionarea serviciilor oferite utilizatorilor ; monitorizarea cerinţelor utilizatorilor ca parte
a politcii de dezvoltare a planificării investiţiilor ; cunoaşterea nevoilor, aşteptărilor, a practicilor de
consum, a profilului socio-cultural al consumatorilor de produse şi servicii specifice domeniului de
referinţă în vederea diversificării şi îmbunătăţirii ofertei culturale.

Factorii sociali se caracterizează prin dezvoltarea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice la toate

nivelele, lipsa locurilor de muncă şi nevoia de educaţie permanentă, apariţia de profesii noi,
necesitatea reconversiei profesionale, pericolul excluderii sociale, evoluţiile ratei şomajului,
liberalizarea circulaţiei persoanelor şi migraţia în străinătate pentru locuri de muncă, ansamblul acestor
factori determinând o reconsiderare a structurii achiziţiilor, serviciilor şi produselor oferite. Mediul
informaţional influenţează bibliotecile prin prezenţa unei pieţe editoriale cu o producţie de publicaţii în
continuă creştere, incontrolabilă şi greu de definit, costuri ridicate ale materialelor publicate, calitatea
slabă din punct de vedere a rezistenţei suporturilor tradiţionale care obligă la numeroase remedieri şi
operaţiuni de legătorie, acestea ridicând costul sursei de informare, creşterea impactului documentelor
electronice şi audiovizuale, dezvoltarea sistemelor de comunicaţii.

Analiza mediului financiar nu arată o situaţie prea favorabilă pentru bibliotecile publice municipale,
care depind financiar de resursele alocate de autorităţile locale. Dezvoltarea serviciilor noi este dificilă
datorită alocaţiilor bugetare modeste, a dificultăţilor de a atrage resurse extrabugetare şi sponsorizări,
creşterii continue a cheltuielilor de întreţinere şi a preţului cărţilor. Factorii politici locali şi buna relaţie
a instituţiei cu aceştia, imaginea pe care biblioteca o are în comunitatea locală au, de obicei, o
influenţă determinantă pentru alocarea fondurilor necesare dezvoltării.

În cadrul analizei mediului intern al instituţiei au fost identificate punctele forte ale acesteia : este
cea mai frecventată instituţie de cultură din oraş, identifică continuu noi forme de activitate cu publicul,
oferă o gamă largă de servicii şi facilităţi, inclusiv acces Internet, are capacitate de adaptare la
cerinţele de consum informaţional, oferă suport info-documentar pentru procesul de învăţământ. Cele
mai slabe puncte ale bibliotecii sunt legate de spaţiul insuficient pentru depozitare, limitând creşterea
numerică a colecţiilor, lipsa totală a spaţiului pentru activităţi de animaţie culturală destinate
utilizatorilor, inexistenţa filialelor, dezvoltarea nevoilor utilizatorilor într-un ritm mai rapid decât
posibilităţile de dezvoltare ale instituţiei, astfel că biblioteca nu poate răspunde pozitiv, în permanenţă,
nevoilor acestora.

Apar şi o serie de ameninţări din exterior, valabile şi pentru viitor, legate de scăderea continuă a
numărului de locuitori din cauza migraţiei forţei de muncă, în special a celor tineri, reducerea timpului
disponibil pentru lectură şi recreere în rândul populaţiei active, existenţa anti-culturii comerciale,
saturarea gradului de curiozitate a beneficiarilor ofertei culturale în cazul neadaptării rapide la nevoile
acestora, ceea ce generează indiferenţă faţă de instituţia culturală. Toate acestea duc la scăderea
numărului de utilizatori şi la necesitatea identificării de noi pieţe şi de noi modalităţi de atragere la
lectură.

Toate analizele efectuate au dus la concluzia că biblioteca Turda trebuie să identifice noi modalităţi de
atragere a populaţiei la lectură, creşterea numărului utilizatorilor fiind absolut necesară.Cartierul
Oprişani poate constitui mediul oportun pentru realizarea acestui obiectiv. Deoarece noul serviciu al
bibliotecii trebuie să cuprindă şi elemente inedite pentru creşterea gradului de atractivitate, s-a
analizat posibilitatea diversificării ofertei bibliotecii prin jocuri şi dezvoltarea gustului pentru lectură cu
ajutorul animaţiilor centrate pe joc. S-au căutat, astfel, argumente în favoarea constituirii unei
ludotecii în cadrul secţiei pentru copii a filialei.

Spiritul ludic reprezintă acea scânteie din sufletul fiecăruia dintre noi care ne determină să privim
lumea şi cu alţi ochi. Trăim într-o societate tehnologizată şi plină de maşinării care mai de care mai
inteligente, însă ceea ce ne diferenţiază este tocmai acest spirit ludic. Pentru un spaţiu cultural de tipul
unei biblioteci publice, spiritul ludic poate fi starea potrivită care să anime acest loc în care oamenii se
întâlnesc pentru a împărtăşi lucruri, experienţe, cunoştinţe, indiferent de vârstă sau de mediul de
provenienţă.

Chiar dacă prima ludotecă din lume a fost creată în anul 1934 ea continuă să fie un spaţiu cultural
contemporan inovator, o instituţie socio-educativă, un loc de animaţie cu ajutorul jocului şi jucăriilor,
un loc de împrumut deschis tuturor şi adaptat nu numai pentru copii ci şi pentru adolescenţi, adulţi şi
colectivităţi. În prezent există 15 ludoteci în ţara noastră, unde nu se organizează animaţie
permanentă, iar jocurile nu se împrumută la domiciliu. Această cifră înseamnă foarte puţin faţă de
ţările occidentale, unde există câteva sute în fiecare ţară.

Pentru a înţelege mai bine modul de funcţionare al unei ludoteci s-au făcut mai multe vizite în
asemenea instituţii din Franţa, în oraşele Angoulême şi Cognac, în perioada 12-20 iunie 2006, cu
ocazia unui stagiu de informare la Salonul de Literatură din Cognac. Câteva observaţii şi concluzii în
urma vizitelor sunt prezentate în continuare, modul de funcţionare al acestora fiind diferit.

1. Ludoteca Centrului Social şi Cultural din cartierul Crouin al oraşului Cognac.

Acest centru face legătura între locuitorii cartierului şi instituţiile oraşului. Obiectivul principal al
centrului este să păstreze liniştea în cartier şi să-i integreze în societate pe locuitori acestuia.
Populaţia majoritară este formată din emigranţi. Centrul Social şi Cultural are o ludotecă unde
se organizează jocuri educative, de grup, pentru copii. Această structură primeşte copiii până
la vârsta şcolarităţii, însoţiţi de unul dintre părinţi. Părinţii pot să-şi petreacă timpul cu jocuri şi
diverse activităţi împreună cu copiii lor sau pot face schimb de experienţă cu ceilalţi părinţi
referitor la educaţia copiilor şi, de asemenea, pot să primească consultanţă de la persoane
competente care lucrează în ludotecă. Copiii învaţă să evolueze în cadrul unui grup, fiind astfel
pregătiţi progresiv pentru intrarea la grădinţă.
Această ludotecă nu împrumută jocurile la domiciliu, există educatori şi educatoare care
intervin în jocuri, introducând puţin câte puţin regulile de comportament în societate. În cadrul
acestui centru există Casa Părinţi - Copii (Maison Parents - Enfants) care organizează
numeroase activităţi sub formă de întâlniri, dezbateri, expoziţii, ateliere de literatură, teatru,
video.

2. La Maison du temps libre Cognac

Face parte din Asociaţia socioculturală ASERC, are o bibliotecă şi o ludotecă. La ludotecă copiii
 pot să se joace singuri sau în grup, sau pot împrumuta jocurile acasă. Biblioteca asigură
împrumutul cărţilor la domiciliul utilizatorilor şi propune şcolilor, centrelor de loisir şi locuitorilor
cartierului animaţii în jurul poveştilor şi ateliere de literatură. Personalul instituţiei asigură, de
asemenea, în parteneriat cu părinţii şi profesorii, sprijin în pregătirea şcolară a copiilor, adaptat
pentru fiecare situaţie, pentru a le favoriza reuşita personală.
Prin intermediul ludotecii, al bibliotecii şi a tuturor animaţiilor organizate, ASERC are rolul de a
preveni delincvenţa în cartierele periferice ale oraşului Cognac. Asociaţia luptă şi împotriva
analfabetismului şi a excluderii sociale a locuitorilor.
3. Ludoteca Saintes
Este un spaţiu dedicat în întregime jocului. Există două servicii: jocul în spaţiul ludotecii şi
împrumutul de jocuri. Personalul ludotecii îi ajută pe copii şi adulţi (există şi fond de jocuri
pentru adulţi) să utilizeze resursele instituţiei. Utilizatorii au posibilitatea să facă sugestii
pentru achiziţia de jocuri şi au la dispoziţie un caiet special pentru a-şi exprima dorinţele.
Ludoteca participă la animaţiile socio-culturale şi educative locale şi organizează manifestări
specifice rolului pe care îl îndeplineşte. Părinţii şi bunicii sunt invitaţi aici să se joace împreună
cu copii lor, dar, în acelaşi timp ludoteca este şi un spaţiu neutru unde utillizatorii pot veni pur
şi simplu pentru plăcerea de a se juca.
4. Ludoteca "Rives de Charente" Angoulême
Are o organizare asemănătoare cu cea din Saintes, împrumută jocuri pentru adulţi şi copii.
Organizează foarte multe animaţii pentru copii preşcolari, inclusiv pentru cei cu diverse
dizabilităţi. Se primesc zilnic clase de copii însoţiţi de educatori sau învăţători. Am asistat aici la
o animaţie specială realizată de o muziciană, având ca subiect natura. În cadrul unei expoziţii
despre natură s-au improvizat, sub formă de joc, mici cântece, diferite instrumente muzicale,
sunete ale naturii, ploaia, vântul, zgomote făcute de diferite animale. În cursul vizitelor
efectuate am aflat informaţii referitoare la Carta ludotecilor publice din Franţa, fişa de descriere
a jocurilor, tipurile de jocuri existente, fişa pentru utilizatori, indicii de clasificare ai jocurilor,
resursele financiare ale unei ludoteci publice.

Pentru a stabili cu exactitate importanţa unei ludoteci este necesară şi o analiză a funcţiilor cunoscute
pe care le are jocul, rezultând următoarele roluri ale acesteia :
 Situarea jocului şi a jucăriei în centrul oricărui proiect şi a oricărei acţiuni întreprinse în
ludotecă;
 Promovarea activităţii de joacă şi participarea la plăcerea de a se juca;
 Favorizarea şi promovarea jocului liber (alegerea liberă a jocurilor, a partenerilor de joc);
 Ludoteca permite, prin intermediul jocului, într-un spaţiu de socializare cu persoane care nu fac
parte "din familie", însuşirea codurilor elementare asupra proprietăţii: "ceea ce este al meu şi
ceea ce nu-mi aparţine";
 Anticipare şi pregătire în vederea depăşirii dificultăţilor pe care le ridică viaţa;
 Garantarea respectării regulilor jocurilor, garantarea respectării regulilor instituţiei, educarea
pentru respectul între partenerii de joc;
 Însuşirea regulilor elementare ale vieţii în societate prin intermediul relaţiei particulare care
permite jocul cu ceilalţi: copii, părinţi participanţi, alţi adulţi;
 Dezvoltarea responsabilităţii, dezvoltare de comportamente sociale favorabile;
 Dezvoltarea prin joc a sensibilităţii vizuale, auditive, a atenţiei, gândirii, limbajului fonetic,
imaginaţiei, senzaţiilor, emoţiilor, perceperii şi reprezentării, memoriei, deprinderii, capacităţii
de generalizare şi abstractizare, puterii de anticipaţie etc.;
 Încurajarea spontaneităţii;
 Verigă între trecut şi viitor, jocurile păstrând zestrea genetică şi culturală a civilizaţiei umane;
 Asigurarea accesului la bunuri materiale şi culturale pentru copii şi familii cu venituri mici sau
lipsiţi de venituri, favorizând dezvoltarea normală a copiilor şi prevenind riscurile excluderii
sociale;
 Educaţie pentru integrarea în societate şi prevenirea delincvenţei prin crearea obişnuinţei de a
respecta reguli şi regulamente, de a respecta partenerii de joc;
 Prin intermediul jocului, ludoteca favorizează pentru adulţi crearea stării ludice, retrăiri ale
unor emoţii primare, amintirea experienţelor ludice infantile şi fericiri proprii universului lor şi
prin acestea, destindere şi eliberare de tensiuni şi energii negative;
  În relaţiile dintre adulţi jocul contribuie la evacuarea tendinţelor incompatibile cu necesităţile
sociale;
 Valorificarea patrimoniului ludic prin crearea unei colecţii de jocuri din diferite epoci şi diferite
culturi;
 Dezvoltarea spiritului critic al utilizatorilor prin posibilitatea de a experimenta o multitudine de
jocuri;

În concluzie, ludoteca favorizează:

 Experimentarea
 Socializarea
 Educaţia
 Integrarea în colectivitate
 Însuşirea culturii, jocul fiind izvor al tuturor experienţelor culturale
 Destindere şi eliberarea tensiunii psihice

Se constată că ludoteca reprezintă în primul rând un loc de primire, de plăcere, destindere, de

petrecere agreabilă a timpului liber şi în acelaşi timp de socializare, de comunicare, de prevenire a
încălcării regulilor de viaţă în societate şi de integrare în colectivitate. Activitatea de joacă, deşi i se
atribuie cel mai adesea un caracter frivol, s-a dovedit însă a fi un instrument formidabil: jocul este
indispensabil dezvoltării psihomotorii a copiilor, este esenţial pentru păstrarea echilibrului psihic în
adolescenţă şi chiar la vârsta adultă, favorizând dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii şi eliberarea de
tensiune psihică.

Cel mai potrivit este ca, în cadrul filialei bibliotecii din cartierul Oprişani, ludoteca să fie parte
componentă a secţiei pentru copii. Biblioteca va experimenta aici o îmbinare a ofertei bibliotecilor
publice cu jocurile educative, pentru a-i apropia pe copii de carte şi a le trezi interesul pentru ea.
Aceasta i-ar putea antrena într-o mulţime de activităţi având rol benefic asupra personalităţii lor.
Ludoteca trebuie să fie dotată cu cărţi - jucărie, cărţi de colorat, tăbliţă pentru desen, acuarele şi
blocuri de desen, CD-uri cu poveşti, DVD-uri, jocuri pentru împrumut, dar şi pentru utilizare în spaţiul
bibliotecii. Este necesar să se organizeze activităţi de animaţie care să îi implice şi pe adulţi (părinţi,
bunici, alţi membri ai familiei). Se va acorda o atenţie deosebită alegerii jocurilor, precum şi
personalului care se va ocupa de această activitate.

Analizând toate aceste atribute ale mediului în care îşi desfăşoară activitatea biblioteca, precum şi
cerinţele actuale ale utilizatorilor, respectiv : organizarea activităţii pentru public în spaţii adecvate şi
accesibile în raport cu locul de domiciliu, asigurarea unei achiziţii corespunzătoare de documente,
îmbunătăţirea serviciilor existente şi dezvoltarea de servicii noi, taxe mici pentru serviciile cu valoare
adăugată, asigurarea unei infrastructuri adecvate - spaţii moderne, atractive, dezvoltarea bibliotecii ca
centru de informare, educaţional şi cultural, s-a stabilit ca scopul proiectului de marketing să fie
îmbunătăţirea accesului utilizatorilor la serviciile de bibliotecă prin constituirea unei filiale pentru adulţi
şi copii în cartierul Oprişani, diversificarea serviciilor prin organizarea unei ludoteci cu rol de spaţiu de
joacă, împrumut de jocuri la domiciliu şi animaţie culturală prin joc, rolul esenţial al acesteia fiind
educaţia şi integrarea în societate, obişnuinţa utilizării bibliotecii, precum şi creşterea numărului de
utilizatori ai instituţiei.

Deoarece instituţia nu va putea satisface prin serviciile sale pe toţi utilizatorii potenţiali, segmentele de
populaţie spre care se va concentra mesajul bibliotecii vor fi copiii, inclusiv preşcolarii cărora nu li s-a
acordat o atenţie deosebită până în prezent, fiind doar utilizatori ocazionali, şi tinerii, aceste segmente
reprezentând oportunităţi atractive pentru instituţie.
Au fost formulate în continuare obiectivele generale ale planului de marketing:
1. Crearea unui maxim de satisfacţie clienţilor bibliotecii, prin optimizarea ofertei .
2. Determinarea posibilităţilor de dezvoltare a pieţei prin extindere (creşterea numărului de
utilizatori).
3. Îmbunătăţirea propriei imagini prin stabilirea unor politici de plasament şi de promovare
adecvate .
4. Stimularea interesului membrilor comunităţii locale faţă de produsele şi serviciile culturale pe
care le oferă mediul lor de viaţă.
Obiectivele strategice vor urmări punctual:
Nr.crt. Obiective socio-culturale
Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din
cartierul Oprişani prin crearea unui loc de
petrecere plăcută a timpului liber, un
spaţiu accesibil tuturor, de consfătuire şi
îndrumare, adaptat diferitelor categorii de
public vizat (copii, adolescenţi, adulţi,
colectivităţi).
1 adresate utilizatorilor reali şi potenţiali, în
2 Creşterea numărului de utilizatori ai
bibliotecii, astfel încât procentul de
atragere la lectură să crească cu 10 %
după primul an de funcţionare al filialei.
Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor
 Identificarea, renovarea şi amenajarea
spaţiului necesar pentru funcţionare în
termen de maxim 6 luni.
 Colecţionarea şi organizarea unui fond
reprezentativ de cărţi, periodice,
documente audio-vizuale şi electronice în
funcţie de dimensiunile şi structura
publicului utilizator în termen de maxim 1
an.
 Realizarea unei amenajări modificabile a
spaţiului în vederea organizării de animaţii.
 Realizarea serviciilor de lectură şi studiu
funcţie de nevoile acestora.
 Stabilirea unui orar de funcţionare accesibil
tuturor categoriilor de public ţintă.
 Selectarea, angajarea şi instruirea
personalului necesar. Angajarea de
personal cu pregătire psiho-pedagogică şi
formarea unei echipe competente pentru
acest tip de activitate.
 Deschiderea filialei pentru public în termen
de 1 an şi jumătate de la demararea
proiectului.
 Informarea utilizatorilor asupra existenţei
noului punct de lucru al bibliotecii din
cartierul Oprişani şi asupra modului de
utilizare al acestuia.
 Organizarea de vizite periodice ale claselor
de elevi şi grupelor de grădiniţă pentru
prezentare, cunoaştere şi familiarizare cu
spaţiul bibliotecii.
 Informarea utilizatorilor asupra tuturor
serviciilor şi activităţilor bibliotecii prin
mass-media, pliante, afişajul interior etc.
 Informare asupra cerinţelor şi necesităţilor
utilizatorilor prin discuţii, studierea
publicului care frecventează biblioteca,
analiza nevoilor potenţiale ale diferitelor
categorii de public şi a propunerilor venite
de la utilizatori prin caietul de sugestii şi
dialog cu aceştia.
 Urmărirea de către bibliotecare a
comportamentului utilizatorilor în relaţie cu
raftul liber pentru îmbunătăţirea aranjării
pe subiecte în funcţie de doleanţele
acestora şi găsirea mai rapidă a
documentelor.
 Împrumutul colecţiei de jocuri pentru
atragerea de noi utilizatori şi creşterea
numărului de documente împrumutate.

Reducerea inegalităţilor sociale şi
combaterea excluderii sociale prin oferirea
posibilităţii tuturor copiilor de a profita de
dezvoltarea normală psihomotorie şi
3 oferirea posibilităţii, pentru toţi utilizatorii,
de a profita de dezvoltarea afectivă şi
intelectuală prin joc.
Crearea, prin activităţile de animaţie
culturală, de legături sociale care vizează
solidaritatea, convieţuirea şi colaborarea
interetnică.
4 etnii, turnee (ex: de şah), seri ale
Dezvoltarea şi facilitarea deschiderii
culturale (în special la copii şi tineri).
5
6 Favorizarea comunicării cu alţi parteneri
sociali din cartier sau comunitatea locală.
 Afişarea listelor cu noile achiziţii de cărţi şi
jocuri şi a modului de consultare a
acestora la ambele secţii.
 Favorizarea descoperirii de către utilizatori
a domeniilor şi subiectelor noi, de care nu
erau poate interesaţi înainte, popularizând
colecţiile şi noile achiziţii prin organizarea
de expoziţii tematice şi prezentări de carte.
 Se va asigura asistenţă utilizatorilor pentru
utilizarea bibliotecii, căutarea şi găsirea
documentelor şi informaţiilor solicitate.
 Dotarea ludotecii cu jocuri şi jucării de
calitate, de la cele mai scumpe până la
cele cu un preţ accesibil.
 Stabilirea de tarife de împrumut accesibile
tuturor categoriilor sociale.
 Acordarea de reduceri sau gratuităţi pentru
situaţii speciale.
 Realizarea unor activităţi culturale specifice
de stimulare a interesului public pentru
informare, documentare, studiu.
 Organizarea de schimburi şi întâlniri între
generaţii diferite, interculturale (ex:
practicarea de jocuri tradiţionale ale unei
jocurilor).
 Organizarea de întâlniri ludice între
cartiere, localităţi rurale.
 Dezvoltarea utilizării jocurilor de grup şi a
cooperării.
 Organizarea de prezentări de carte pentru
adulţi şi copii.
 Organizarea de întâlniri cu scriitori.
 Utilizatorilor li se va oferi posibilitatea de a
cunoaşte jocurile în mod aprofundat (prin
afişe explicative, expoziţii).
 Utilizatorilor li se va propune vizitarea şi a
altor spaţii culturale care au legătură cu
elementul ludic.
 Organizarea unui serviciu de împrumut
pentru colectivităţi (şcoli, grădiniţe).
 Stabilirea unui orar special pentru primirea
colectivităţilor pentru vizite, împrumut de
cărţi şi jocuri (anumite zile ale săptămânii,
anumite intervale orare).
 Organizarea de animaţii în mijlocul acestor
colectivităţi.

Nr.crt. Obiective socio-educative
Favorizarea socializării, a spiritului
cetăţenesc al tinerilor, prevenirea
delincvenţei juvenile.
1
Educarea şi formarea celor mai
tineri utilizatori.
2
Dezvoltarea autonomiei şi a
responsabilităţii la copii şi tineri.
3 sau tineri (expoziţii, turnee, confecţionare de
Dezvoltarea relaţiei părinţi - copii,
susţinerea şi îndrumarea părinţilor
în rolul lor educativ.
4 care participă atât copiii cât şi părinţii;
 Întocmirea de proiecte comune,
parteneriate cu aceste instituţii (expoziţii,
animaţii, manifestări culturale).
Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor
 Întocmirea unui regulament de utilizare a
bibliotecii şi ludotecii, afişarea acestuia, aducerea
lui la cunoştinţa părinţilor, copiilor şi tinerilor,
semnarea unei fişe contract la înscriere, urmărirea
respectării regulamentului;
 Angajaţii vor avea grijă ca utilizatorii să-şi
respecte adversarii în timpul jocurilor, precum şi
regulile jocurilor;
 Împrumutul jocurilor la domiciliul utilizatorilor în
scopul dezvoltării noţiunilor de responsabilitate şi
respect;
 Îmbinarea jocului cu lectura, astfel încât trecerea
de la joc şi ascultat poveşti la lectura propriu-zisă
a cărţilor de către fiecare copil în parte să fie cât
mai uşoară, iar biblioteca să devină în mintea
copiilor un loc plăcut în care să dorească să revină;
 Dotarea cu cărţi - jucării, cărţi rezistente din
material plastic, cu imagini colorate care mediază
cunoaşterea lumii şi dezvoltarea curiozităţii
intelectuale;
 Propunerea de roluri în cadrul bibliotecii/ludotecii
(inventarierea jocurilor la un moment dat, operare
în fişele de împrumut etc.);
 Susţinerea de proiecte iniţiate de utilizatorii copii
jocuri/jucării;
 Punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui caiet de
sugestii;
 Stabilirea în regulamentul de utilizare ca minorii
între 3 - 7 ani să fie însoţiţi de unul din părinţi sau
bunici;
 Propunerea de jocuri, lecturi, sau chiar consultanţă
psiho-pedagogică pentru intervalul de timp în care
părinţii îşi însoţesc copii la ludotecă;
 Organizarea de animaţii, manifestări culturale la
 Atragerea şi integrarea părinţilor în proiectele
filialei;
 Organizarea de jocuri pentru adulţi;
 Dotarea ludotecii cu jocuri pentru adulţi, atât
pentru împrumut cât şi pentru utilizare în spaţiul
ludotecii.
 Ludoteca va face cunoscută  Organizarea de activităţi pentru descoperirea
importanţa jocului pentru jocurilor şi jucăriilor vechi;
5 dezvoltarea individului. Personalul
va acorda consultanţă în alegerea
 Organizarea de ateliere de creaţie de jocuri şi
jocurilor.
jucării.

Punerea în practică a majorităţii obiectivelor stabilite s-a făcut cu ajutorul instrumentelor specifice
marketingului. Spaţiul a fost identificat, renovat şi amenajat pentru organizarea serviciilor şi a fost, de
asemenea, recrutat şi instruit personalul necesar. Aşa cum s-a propus, s-a realizat o amenajare
modificabilă a spaţiului, unele din rafturile duble fiind prevăzute cu roţi pentru a se putea muta cu
uşurinţă la nevoie, în vederea organizării de animaţii. De asemenea, prin dotarea ludotecii cu jocuri şi
jucării, atât pentru împrumut cât şi pentru utilizare în spaţiul filialei şi prin stabilirea de tarife de
împrumut accesibile tuturor categoriilor sociale, biblioteca a contribuit la reducerea inegalităţilor sociale
şi la combaterea excluderii sociale, oferind posibilitatea tuturor copiilor de a profita de dezvoltare
normală psihomotorie şi de dezvoltare afectivă şi intelectuală prin joc.