Sunteți pe pagina 1din 75
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI2003 37 ANEXA") NORMATIY PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA $I EXPLOATAREA HIDROIZOLATHLOR LA CLADIRI 1, PREVEDERI GENERALE 1.1,0BIECT PREZENTUL NORMATIV CUPRINDE URMATOARELE PREVEDERI IN CONFORMITATE CU LEGEA nr.10/1995: a. Prevederi exigentiale: + PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA $I UTILIZAREA HIDROIZOLATIILOR; - PRINCIPIL GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE: - SISTEM PRACTIC DE EVALUARE A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE: SISTEMUL LP.T. + PRINCIPII DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE. b. Prevederi informative: = SPECIFICATII DE ZONARE GEOCLIMATICA; - PREZENTAREA MATERIALELOR HIDROIZOLANTE DE UZ CURENT; - ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE. c. Anexe NOTA: _ In cadrul prezentului normativ se fac referiri si exemplificari si la alte elemente ce fac parte din conceptul de hidroizolatie. Elaborat de: ‘Aprobat de: r INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- | MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, DEZVOLTARE iN CONSTRUCTIL $I] TRANSPORTURILOR $I LOCUINTEL ECONOMIA CONSTRUCTHLOR_-_INCERC | Cu Ordinul nr. *) Anexa este reprodusa in facsimil MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 1.2.DOMENIUL DE APLICARE 1.2.1. Prevederile prezentului normativ se adreseazi proiectantilor, exeeutantilor si rr (utilizatorilor) de Iuerari de constructii, precum si organelor de avizare, lor tehnici cu execufia din domeniul construcfiilor civile, industriale siagrozootehnice. 1.2.2. Prevederile prezentului normatiy se refera la hidroizolatiile continue si omogene la cladir' supuse actiunii apelor, neagresive chimic, cu sau fara presiune hidrostatica (infiltratii si/sau exfiltrai). 1.2.3, Hidroizolatiile continue si omogene la care se refer prezentul normativ constau din: 1.2.3.1.Materiale hidroizolante bituminoase continue — membrane nearmate sau armate (cu armare, simpla sau dubla, cuprins& in masa, sau cu strat de armare ca suport); 1.2.3.2.Materiale hidroizolante polimerice continue - membrane extruse sau calandrate, nearmate 8. armate (cu armare simpli sau dubla cuprinsd in masa si/sau cu sau fir strat de armare ca suport); 1.2.3.3.Materiale hidroizolante din mase omogene, bituminoase sau polimerice, cu aplicare peliculard ‘in unul sau mai multe straturi, cu sau f%rd strav/straturi de armare, 1.2.4. Prevederile prezentului normativ NU se referd la: - hidroizolatii la construcfii speciale (drumuri si poduri, tuneluri, bataluri, gropi ecologice); = hidroizolatiile cu plici metalice; = impermeabilizari in masi sau de suprafafa a elementelor de constructie (betoane, tencuieli, sape); - _impermeabilizari ale solului; = ecraniri si drenaje de protecetie a partilor de constructie subterane; - invelitori la acoperiguri cu panta general mai mare de 5%; + reabilitiri si reparafi ale hidroizolatiilor. 1.3.REFERINTE PRINCIPALE 1.3.1. Referinte nationale = Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; = SR-ISO 6240/97 Norme de performan(a in construcfii-continut si prezentare; - Normativ cadru privind detalierea conjinutului cerinfelor stabilite prin Legea 10/95; = SeriaC,107 Normative pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri; = SR 137/95 Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de verificare; - P.130/99-Normatiy privind urmarirea comporttirii in timp a constructiilor; + P.100/92-Normatiy pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, inclusiv completare simodificare cap.11, 12 (MLPAT 71/N/96); - P.118/99-Normati de siguranfi la foc a constructiilor; = SR 1907/1/97-Caloulul necesarului de c&ldura - Prescripjii de calcul; - STAS 10101/20/90-Actiunea vantului; - STAS 10101/21/92-Incarcari date de zApada; MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI,2003 39 - STAS 2921/76 _ Construcfii civile industriale i agrozootehnice Luerati de hidroizolatii Determinarea impermeabilititii; - STAS 6615/1-74 Adezivi pe baz de elastomeri Determinarea vascozitifii: - STAS 6622/88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii Condifii tehnice generale de calitate; - STAS 8622/88 — Chituri de etansare a rosturilor in constructii Condifii tehnice de calitate; - STAS 9199/73 Masticuri bituminoase pentru izolatii la construcfii Metode de analiza si incercari. HG nr.925/1995-Regulament de verificare si expertizare tehnict de calitate a proiectelor, a execufiei lucratilor si constructiilor; - Legea nr.90/1996-Legea protectiei muncii completata cu Legea nr.177/2000; ‘Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii-1996; Regulamentul privind protectia si igiena muneii, aprobat cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al MLPAT; ~ Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat eu Ordinul nr.225/95; - OG. nr.60/1997 privind apairarea impotriva incendiilor, aprobati prin Legea nr.212/1997; - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI r.775/1998; - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executirii lucriilor de construcfii si instalafii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr.20/N al MLPAT; - Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor- D.G.P.S.L-001, aprobate cu Ordinul MI nr.1023/1999;, - Dispoziii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor- D.G.P.S.1-002, aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000. 1.3.2. Referinfe straine - Directive Generale UEAte privind etangeitate la construcfii (caiet CSTB nr.1812); ~ Directive tehnice unificate, seria 20 si 43 (CSTB), privind etanseitatea constructiilor; - Directive europene privind produsele pentru construcfii (89/106/CEE); = Ghidul performanjelor in construcfii (elaborate de CSTC si SECO) din 1990. 1.4. TERMINOLOGIE $1 ELEMENTE DEFINITORIL 1.4.1, Terminologie conform STAS 2355/1-85 (Construcfii Civile, Industriale si Agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie) 1.4.2. Terminologie (adoptati suplimentar): termen generic ce defineste impermeabilitatea construcfiilor (parti si elemente de ‘impotriva apei si/sau a umiditiii, care cuprinde si domeniul hidroizolatiilor 1a clidiri (ce fac obiectul prezentului normativ); 40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 1.4.2.2.Hidroizolatie - structura etans, continua si omogend de protectie a elementelor sau pértilor de constructie impotriva infiltratiilor si/sau exfiltrajiilor apei si/sau a umiditafii naturale a mediului; 1.4.2.3.Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de foi groase ambalate in suluri; 1,4,2.4.Mase omogene cu aplicare peliculari - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de fluide cu diverse vascozitati; 1.4.2.5.Terase utilitare-termen ce defineste categoria teraselor ce comporti funcjiuni utilitare in exploatare: a) Terase circulabile pietonal - terase de acces si/sau flux pietonal (cu utilizare redusd sau intens&); b) Terase carosabile - terase apte accesului si parcajului auto; ©) Terase cu utilitate multipla (mixte). mn 1.4.2.6.Terase necirculabile cu structurd hidroizolant& autoprotejata - terase pe care nu se circula sau cu circulatie ocazional’, dirijata, care au ca strat superior al structurii hidroizolante 0 membran& hidroizolanta autoprotejat& (pentru acces ocazional se prevad zone special intarite si marcate ce comport o circulajie usoara); 1,4.2.7.Terase necirculabile cu protectie suplimentara grea - terase pe care nu se circula sau cu circulafie ocazionala (peste structura hidroizolanta sunt prevazute cu protectie grea din pietris, dale sau sap); 1.4.2.8.Terase ranversate - terase pe care nu se circuld cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolajia lestat este pozati peste structura hidroizolanta aplicati direct pe elementul structural suport); 1.4.2.9.Armare (strat - straturi de armare) - materiale sub forma de impdslituri (voaluri) folii, tes&turi, plase, care se includ in structura interna a membranelor hidroizolante sau care intarese straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara; 7 1.42.10. Autoprotectie (membrane sau structuri hidroizolante autoprotejate) - protectie cu materiale minerale (granulare sau in paiete), folii sau pelicule aplicate in procesul de fabricatie pe fafa superioaré a membranelor hidroizolante sau materiale hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate; 1.42.11. Independent sau flotant - mod de aplicare fir aderenp la suport a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante; 1.4.2.12. Semiaderent - mod de aplicare a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante prin lipire in puncte, benzi (fasii) continue sau discontinue, intr-un procent stabilit; 1.42.13. Aderenfa total (total aderenja) - mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudura sau lipire continua, omogend pe intreaga suprafafé; 14.2.14, Strat de separare - folie sau foaie aplicata flotant intre diverse substructuri ale structurilor termohidroizolante sau aplicata sub stratul de protectie grea; MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.xI.2003 44 1.42.15. Strat de desolidarizare — strat din foaie, folie, impaslitura, etc. intercalat intre alte straturi ale structurii termohidroizolante en rol de a impiedica aderenfa si/sau de protectie; 1.42.16, Difuziune (strat difuziune) - strat cu rol de repartizare uniform si migrare a vaporilor de apa. 1.43. Explicitare termeni 1.4,3.1.Sistemul IPT - sistem de apreciere calitativa globala pe criterii si niveluri de performanga a structurilor hidroizolante (detaliat in caitolul IV) ce cuprinde: - 1 impermeabilitatea la apa; - P. rezistenja la perforare (Ps-perforare statica si Pd-perforare dinamic&);, - T comportamentul la temperaturi ridicate, 1.4.3.2.Criterii si niveluri de performanfa a materialelor hidroizolante (detaliat in capitolul V) ce cuprinde urmatorii parametri definitorii, principali: ~ R forfa de rupere la tractiune; - A. alungirea la rupere la tractiune; - F flexibilitatea la temperaturi scdzute. 1.4.3.3.Suport - termen ce defineste natura suprafefei pe care se aplict hidroizolatia: a) Suport rigid-beton monolit sau prefabricat, sape (slab armate, din mortar de ciment); constituie suport cu deformatii neglijabile - comporta orice tip de materiale hidroizolante; b) Suport elastic - suport deformabil (panouri profilate metalice, astereald din lemn sau din placi celulozice aglomerate) cu sageat maxim admisibila de 1/150-comporta hidroizolatii cu membrane; ©) Suport semirigid - placi termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite in puncte, continuu sau fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 Wem? pentru o deformatie maxima de 10% (exemplu: plici din polistiren expandat sau extrudat, placi din poliuretan, etc.) - comporté hidroizolatii cu membrane; 4) Suport semielastic - placi termoizolante fixate mecanic, lipite continuu sau in puncte pe suport rigid, elastic sau semirigid, ce pot fi supuse unui efort de 0,2 n/em’, cu o deformatie maxima de 5% la un coeficient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi vat& minerala de minimum 140 kg/m*) - comporta hidroizolatii cu membrane. 1.4.3.4.Structura hidroizolanté - termen ce defineste un sistem structural monostrat, bistrat sau multistrat din materiale hidroizolante: a) Structurile hidroizolante pot fi constituite din membrane hidroizolante (bituminoase sau polimerice) sau din mase omogene cu aplicare peliculara (bituminoase sau polimerice); b) Structurile hidroizolante din membrane se aplica pe suport in urmatoarele variante: - simplu pozate direct pe elementul suport sau cu intercalarea unui strat de separare (cu asigurarea etangeitafii suprapunerilor); - lipite continu, in urmatoarele moduri: © lipire cu adezivi specifici la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (bituminosi si/sau polimerici); © sudur& cu flactra sau cu aer cald (sau suduri cu microunde a suprapunerilor unor membrane polimerice); * auioaderenfi (cu film de protectie ce se indeparteaza); suprapunerile se lipesc sau se sudeazi. - lipite discontinuy, in urmatoarele modu 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 © cuadezivi specifici, la cald sau la rece, in puncte sau benzi; prin topirea superficiala a reliefului (benzi sau ploturi) cu care este prevaizuta membran hidroizolanta (bituminoasa): in puncte sau benzi autoadezive); cu adezivi specifici, la cald sau la rece, prin intercalarea unei folii sau foi perforate. - _ simplu pozate, cu fixare mecanic& (cu asigurarea etanseitifii suprapunerilor); lipite continu sau discontinuu, cu fixare mecanica suplimentara. ~ membranele ce compun structurile hidroizolante multistrat se lipese continua tre ele cu adezivi specifici la cald sau la rece si prin sudura (nu se recomanda prin autoaderenfa); = _structurile hidroizolante din mase omogene, simple sau armate, se aplic& numai pe suport rigid (in straturi succesive) manual sau mecanic (cu sau fird straturi de armare). 1,4.3.5,Structurile hidroizolante din membrane se protejeaz fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri: a) Autoprotejate (din fabricatie) cu: - materiale minerale (granule, paiete) - la membrane bituminoase; - folii_metalice (prin dublare) din aluminiu, cupru, inox - la membrane bituminoase; = foi polimerice (prin dublare) - la membrane polimerice; - _pelicule (lacuri, vopsele) - la membrane polimerice; - prin natura compoundului din care este realizat materialul hidroizolant - la membrane bituminoase si polimerice. b) Protejate pe santier cu: = _ pelicule de protectic (reflectante) - la membrane bitumingase si polimerice; = acoperire cu pietris sau dale (protectie grea >40 kg/m’), cu sau fara strat de desolidarizare - la membrane bituminoase gi polimerice; = _acoperire cu elemente prefabricate sau tunate (avand rol construetiv sau rol de protectie si de uzuri in cazul teraselor utilitare) cu sau fara strat de desolidarizare -Ia membrane bituminoase; = acoperire cu plici sau mase termoizolante protejate spre exterior (structuri ranversate) pelicular sau cu protectie grea cu sau fir strat de desolidarizare -la membrane bituminoase si polimerice. 1.4.3.6.Structurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara se protejeaz fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri: = autoprotejate (din fabricafie) in masa, prin natura compoundului din care sunt realizate; = protejate pe santier cu: ‘* pelicule de protectie (reflectante); ‘© acoperire cu dale sau pietris (protectie grea >20 kg/m’), cu intercalarea unui strat de desolidarizare; # acoperire cu folii,feséturi sau impéslituri. 1.44, Configuratia structurilor termoizolante (nofiuni suplimentare contextului dar definitorii B} caren scandens MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 = structuri clasice; in care structura termoizolanti este cuprinsi intre structura hidroizolanta si clementul structural suport (se menjioneaza cd stratul de difuzie si bariera contra vaporilor fac parte din structura termoizolanta); - structuri ranversate; in care termoizolajia este aplicati peste structura hidroizolanta (spre exterior). Termoizolajia ranversati poate fi realizata cu materiale aplicate direct (poliuretan spumat) sau prin pozarea pe placi (sticl& spongioasi sau polistiren extrudat), protejate; - _ structuri distincte (separate); hidroizolanta si termoizolanta (in care termoizolatia este prevaizuta in interiorul construcfiei, sub elementul suport al hidroizolatiei). b) Structurile termohidroizolante clasice au urmatoarea configurajie (de la exterior spre interior): ~ structura hidroizolanté autoprotejati sau protejati suplimentar, aplicata in aderen{a totala, semiflotant sau flotant pe structura termoizolanta; (se va prevede strat difuzant sub hidroizolatia aplicaté pe termoizolajia ce implica procedee umede sau pe suport cu umiditate proprie peste nivelul admisibil): = _ structura termoizolanta (monostrat, bistrat sau mixtl): = protectia termoizolatici (fafa de vaporii de apa aflafi la interiorul constructiei) este alc&tuita din bariera contra vaporilor, cu sau fara strat de difuzi. ©) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe toate tipurile de suport, conform urmatorului tablou: Tipul ‘Tipul teraselor/mod de aplicare suportului T.N TNA. | TP. fs. eft dof Toned te SUPORT RIGID + beton, sap il sal pal eaeelar, |X laze ‘+ _beton usor tumat sau spumat eee eae ee SUPORT ELASTIC ‘+ _lemmn sau pliici fibrolemnoase* x |x x s/he SUPORT SEMIRIGID © plici potiuretan sau polistiren (cu sau ffird cagerare)** sea: eller Hanh taeaure sfaae kee * plici pluta (cu sau ftird strat de cagerarey | x | x | x | x | x |x| x | x © placi perlit (cu sau fra strat de caserare) | x | x | x | x | x | x | x | x * _placi sticla spongioasa x|x|x|x |x |x| x/x SUPORT SEMIELASTIC + placi rigide vata minerala (cu sau fara strat de cagerare) *** x x x |x x terase necirculabile cu protectie suplimentara, grea; terase necirculabile cu structura hidroizolanta autoprotejata; terase circulabile pietonal. flotant semiaderentat aderenta totala * ‘pe suport din lemn sau placi fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica in semiaderenta sau aderenja totala in cazul membranelor autoadezive, special concepute; se poate aplica la T.P. cu circulajie redusa. pe suport din vata minerala, primul strat hidroizolat se va fixa mecanic; pe suport din vata minerala caserataé din fabricatie cu membrani hidroizolanta, se aplica in totala aderenta; se poate aplica la T-P. cu circulatie foarte redusi. d) Structurile hidroizolante cu membrane polimerice (de regula structuri monostrat) se aplica de regula pe suport rigid dar se pot aplica si pe suport elastic, semirigid sau semielastic cu respectarea stricta a prevederilor producatorului (de membrane polimerice); Membranele polimerice se aplici de reguli cu fixare mecanicd si sudarea/lipirca suprapunerilor conform prevederilor producatorului. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1,2003 2. PRINCIPIT PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI UTILIZAREA HIDROIZOLATHLOR 2.1.PRINCIPI PRIVIND PROIECTAREA 2.1.1. Prineipii generale 2.1.1.1.Documentatia de executie privind hidroizolarea cladirilor impotriva apei si/sau a umiditay ‘mediului se va intocmi conform prevederilor reglementirilor tehnice specifice in constructii, vigoare si in concordafa cu prevederile producatorilor de materiale hidroizolante. in 2.1.1.2.Documentafia de executie a lucrarilor de hidroizolare a cladirilor se va elabora de caitre firme si/sau persoane specializate, autorizate. 2.1.1.3.Documentatia de executie a lucririlor de hidroizolare va fi elaboratd explicit, pe stadii fizice distincte, cu prezentarea lucrarilor de alt specific si corelarea acestora cu. lucrar hidroizolare propriu-zise (dupa caz). 2.1.1.4.Documentatia de executie a luerdrilor de hi elaborate in baza urmatoareleor date definito a) Definirea si determinarea conditilor si exigenfelor stabilite de beneficiar (utlizator); b) Stabilirea si definirea din punct de vedere structural si functional al tipului de cladire, sau element al cladirii ce se hidroizoleaza; ©) Stabilirea conditiilor geologice (studiu geo, niv zonare geoclimatica, dupa specificul hidroizolafi 4) Stabilirea modurilor, parametrilor si nivelurilor de actionare curenta si maxim-potentieala a apei sau a umiditigii mediului asupra obiectului ce se hidroizoleazai; ©) Definirea tipului de hidroizolatie preconizat. roizolare se va intocmi in baza temei-program mediu si maxim al apelor freatice) si de 2.1.1.5.Documentaia de executie a luerdrilor de hidroizolare a cladirilor impotriva apei si/sau a umiditijii mediului va cuprinde memoriul justificativ-explicativ (justificarea solujiei adoptate in contextul datelor de tema, implicayiile in relayie cu lucrarile conexe, de alt specific), cantitit'- de lucrari pe stadii fizice, necesar de materiale, resurse si utilaje precum si piesele desenate de ansamblu si detaliile caracteristice. 2.1.1.6.Documentafia de executie va cuprinde specificatiile privind reglementirile tehnice de refering’, standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciati a structurilor hidroizolante preconizate si condifiile de utilizare. 2.1.1.7.Pentru lucriri de hidroizolare de amploare sau cu condijii de pericol privind incendiile, exploziile sau accidentirile, se vor elabora proiecte tehnologice si caiete de sarcini cu abordarea distinct a mAsurilor P.S.L. si de protectia muncii. 2.1.1.8.Proiectantul si beneficiarul pot opri luerarile de execufie in cazul in care se constata abateri de la prevederile documentatiei de executie, a prescripfiilor si reglementarilor in vigoare. 2.1.2. Prineipii particulare 2.1.2.1.La proiectarea hidroizolatiilor cladirilor se va tine seama de urmatoarele aspecte specifice ansamblului construit: MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI2003 45 a). Definirea condifiilor geoclimatice de amplasare a constructiei; b) Categoria de importanta a cladirii; ©) Definirea generaki din punct de vedere volumetric si structural al clidirii, parjilor sau elementelor de constructie ce necesita hidroizolare sau termohidroizolare; d) Definirea functionalititii cladirii, partilor sau elementelor de constrctie pentru stabilirea generali a tipului de hidroizolatie sau de termohidroizolatie; @) Stabilirea precisa a naturii, geometriei si conformafiei elementului suport al structurii hidroizolante sau termohidroizolante; f) Definirea modului de comportare din punct de vedere al deplastrilor, vibratiilor, misearilor elastice si al nivelului de microfisurare-fisurare al elementului suport; g) Aprecierea si stabilitatea modalitijilor si nivelurilor de actionare medii-curente si maxim- potentiale a apei sau a umiditatii mediului asupra hidroizolatiei. 2.1.2.2.Proiectarea propriu-zisé a hidroizolafiilor la cladiri se va face in baza urmatoarelor aspecte: a) Stabilirea cerinfelor de performanfa a nivelurilor de performanfi necesare pentru structura hidroizolanta preconizata a fi utilizaté (conform sistemului LP.T. de apreciere calitativa global); b) Definirea si stabilirea tipului de hidroizolatie preconizata (in foi hidroizolante sau din mase omogene cu aplicare peliculari). in cazul structurilor termohidroizolante, se va face corelarea cu normele in vigoare privind termoizolarea construcjiilor, cu definirea i stabilirea structurii ansamblului termohidroizolant, ©) Stabilirea structurii ansamblului hidroizolant (monostrat, multistrat) a materialului- materialelor componente (bituminoase sau polimerice) si a sistemului de aplicare pe suport pentru suprafejele orizontale, inclinate si verticale, in concordanfl cu specificatiile producatorului si cu cele din agrementele tehnice a materialelor preconizate; 4) Definirea si stabilirea relafiilor privind anexele, accesoriile gi elementele constructive locale (receptoare pluviale, jgheaburi senouri, atice, stripungeri, diferente de nivel, socluri, etc.), in contextul suprafefei generale date si in concordanfa cu modul de utilizare-functionare; e) Determinarea si prezentarea elementelor speciale, particulare, atipice si modurilor de solutionare; £) Determinarea cantitagilor de luerari pe etape de executie, stadii fizice si pe tipuri de structuri; ) Determinarea cantitijilor de materiale necesare; fh) Stabilirea condifiilor privind verificarea calitaqii lucrarilor si urmarirea comportirii in exploatare. 2.2.PRINCIPI PRIVIND EXECUTAREA. 22.1, Prineipii generale 2.2.1.1.Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditijii mediului trebuie s& se desfisoare in condifii facile pentru asigurarea calititii necesare in utilizare, prin respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. 2.2.1.2.Lueritrile se vor executa de cditre firme autorizate, cu personal calificat, specializat in domeniu. 2.2.1.3.inaintea inceperii Iuerarilor, executantul va solicita proiectantulni, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordange fafa de situatia din teren. 46 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 2.2.1.4.{naintea inceperii lucririlor, executantul va elabora documentatia tehnologicA de executie (functie de natura si amploarea lucririlor) gi va stabili graficul de esalonare in raport cu lucritile conexe si/sau cu lucrarile de alt specific. 5.Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigenfelor impuse de natura lucririlor, de prevederile documentafiei de executie sia reglementirilor specifice in vigoare. 2.2.1.6.inceperea lucrarilor va fi precedati de organizarea de santier, in special privind asigurarea punctelor si traseelor de acces, a punctelor gi zonelor de depozitare a gospodariei anexe si a misurilor de protectie a muncii si de pazA si prevenire a incendiilor. 2.2.1.7.Luerarile se vor executa strict in conformitate cu conditiile si prevederile documentafiei de executie si a reglementirilor specifice in vigoare; orice neconcordané va fi semnalaté spre rezolyare proiectantului de specialitate cu instiinjarea beneficiarului. 2.2.1,8.Executantul va intocmi procese verbale privind diversele faze de executie, in special pentru Iuerarile ascunse, impreun& cu beneficiarul (si cu proiectantul). In unele cazuri se pot opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate. 2.2,1.9.La terminarea executiei se vor intocmi formele de recepfie ale lucrarii (cu eventuale observafii ce vor fi insusite si operate de executant) in baza constatirilor si verificdrilor efectuate de 0 comisie format din executant, proiectant i beneficiar. Se vor face, unde este posibil, probari ale etanseitatii prin inundare pe timp limitat (72 ore) si observarea eventualelor infiltrati. 2.2.2. Principii particulare i), Stncturia [idrotanimai ss vor: splice la exemrioralSonmarcailceubifeonit limasiso, normale, adecvate lucririlor de hidroizolare; fra vanturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste +2°C; b) Structurile hidroizolante se vor aplica in interiorul constructiilor in conditii de temperatura pozitiva si de perfects ventilare a spafiilor in care se lucreazA (in special la lucrul cu produse ce congin solventi organici volatili sau substanfe nocive). 2.2.2.2.Conditii referitoare la suport - conditii de preluare a frontului de lucru: a) Suportul pe care se aplic& structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curat si desprafuit; b) Nivelul admisibil al umiditatii naturale a suportului hidroizolatiei se recomanda sa fie: ‘maxim 12% la beton, elemente prefabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment fiir adaos de var); © maxim 12% la beton celular sau spumat; ‘¢ maxim 20% la astereala din lemn; © maxim 15% la plici perlit, gips carton; maxim 15% la placi aglomerate celulozice. c) Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maxim 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate; 4) Suprafata suportului rigid mu va prezenta neregularitifi (bavuri sau excrescenfe) mai mari de 2 mm determinate cu o rigleti de 20 em lungime, deplasata in toate sensurile; MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 76 bis/5.XI.2003 47 e) Nu se vor admite denivelati intre elementele suport, prefabricate, mai mari de 10 mm; denivelirile se vor rectifica cu mortar de ciment (fra adaos de var si eventual cu adaos de aditivi plastifiangi), cu o pant de minim 1/5; f) Suportul rigid nu trebuie s& comporte fisuriri in planul suprafefei mai mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor inedrcatrilor previzibile, stabilite; g) Neregularitafile locale negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 em se vor rectifica cu mortar cu rigini sintetice iar neregularitafile mai mari de 2 em? se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi specifici (fra adaos de var); 1) Suporturile elastice, semirigide si semiclasice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, ined si nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolafiei) stagniri de api mai mari de 1 m* cu grosimea stratului de apa de maxim 1,5 em; i) Muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu racord la 45° si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 em lungime si deniveltiri (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste condifii sunt aplicabile si in cazul slifurilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolafiei); nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate la hidroizolatiile impotriva apelor fri presiune hidrostatica; i) Se va verifica existena si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaz hidroizolatia precum gi corecta execufie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base, etc.). 2.2.2.3.Condifii de punere in oper’: a) Structurile hidroizolante si termohidroizolante vor fi asigurate la intreruperea lucrului, incét si se evite deteriorarea lucririi executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitati, vant) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lueru (noaptea, zile libere); b) Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tindndu-se seama in special de pante, de caile de acces, transport $i manipulare a materialelor, fir afectarea zonelor cu lucrari in curs de execufie sau terminate; ©) Dotarile grele de Iucru (butelii eu gaz, containere sau palefi cu material hidroizolant, etc.) Vor fi prevazzute cu postamenti si elemente de transport care si nu deterioreze suprafejele suport gi cele hidroizolante; d) La pante generale mai mici de 2% se admit stagn&ri de apa pe suprafete limitate. 2.2.2.4.Condifii privind protecfia muneii si prevenirea incendiilor a) Se vor lua toate misurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca (asigurarea cailor de acces verticale si orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunzitoare a mijloacelor de ridicare a materialelor, etc.); b) Se vor lua toate misurile necesare pentru paza si prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis, depozitarea materialelor, etc.): ©) Se vor lua toate masurile necesare pentru a preveni acumularea (in special in spatiile inchise, izolate) de gaze toxice si/sau inflamabile; d) Nu se vor admite utilaje, scule gi unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea lucrarilor de hidroizolare sau protectiea si sinatatea muncitorilor. 2.3.PRINCIPH PRIVIND EXPLOATAREA Nofiunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, intrefinerea, utilizarea si funcfionarea sistemului hidroizolant. 2.3.1. Principii generale 23. ‘Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizata prin dou moduri de evaluare: MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 a) Garanfia acordata (durabilitate garantata de catre executant si/sau producator); trebuie si constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante componente structurii sau la structura in ansamblu); b) Durata de utilizare apreciata; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativa ce poate fi luati in considerare functie de organismul care face aprecierea sau susfinerea prin exemplificai. Sistemul de garantare trebuie si precizeze masurile de intrejinere preconizate in functie de condifiile de utilizare in conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garantie de 10 ani. in cazuri particulare, prin conventie intre parti (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene. 2.3.1.2.Masurile de intretinere preconizate si freevenfa acestora trebuiesc stipulate in Dosarul Tehnic (cartea tehnica a constructiei). 2.3.1.3.Conditiile de utilizare si funcjionare trebuie stabilite prin tema-program si vor fi menfinute pe 2.3.2. intreaga durati normat, Condifiile stipulate in tema program pot fi completate de proiectant ~ functie de criteriile de calitate considerate. Principii particulare: Durabilitatea_hidroizolatiilor cladirilor implicd un sistem functional privind verificarea, cexploatarea si intrefinere acestora: 2.3.2.1.Sistemul de verificare: Controlul calitajii lucrarilor de hidroizolafii se va face pe parcursul desfisuririi lucrarilor, pe faze determinate si la terminarea acestora si vor fi stipulate in procese verbale ce se vor anexa la cartea tehnic’ a construcfiei, astfel: a) Verificari pe parcursul lucrarilor: itea suportului; - calitatea materialelor hidroizolante; = pozifionarea si fixarea in structura suport a pieselor inglobate, de trecere, a elementelor de strapungere, etc.; + calitatea executiei pe etape de lucru a structurii hidroizolante si/sau termohidroizolante. b) Rectificari: = rectificdiri locale, unde este cazul, pe etape de lucru; - in vederea verificdrii finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificari privind sistemele de asigurare si protectie, a eventualelor defectiuni locale si de finisare a suprafejei hidroizolate, unde este cazul. ©) Verificare finala: - verificarea de suprafaja se va realiza vizual si prin tatonare, urmarind corectitudinea si calitatea modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire, asigurare si de protectie a structurii hidroizolante (la cerere, se poate face si verificarea structurald prin sondaje-carotare, cu probe de laborator ale acestora): - verificarea documentelor privind controalele de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul desfisurarii lucrarilor; = verificarea prin proba cu apa (unde este posibil’ realizarea indund&rii cu apa) timp de 72 ore (flird a se depasi capacitatea de stabilitate si rezistenta a cladirii). d) Verificati periodice: - verificarea periodicd se va realiza conform unei metodologii stabilite de catre beneficiar cu proiectantul gi/sau executantul. Aceasté verificare este recomandabil a fi efectuati la intervale de doi ani. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI2003 49 2,3.2.2.intretinerea La verificdrile periodice se va urmari si modul de utilizare a hidroizolatiei, in sensul respectarii conditiilor-cadru de utilizare stabilite prin tem&; orice interventii neprevazute se pot face numai cu acordul proiectantului, La verificdrile periodice se vor avea in vedere: a) Interzicerea oricaror interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, inearcari suplimentare, ancoraje, etc.); b) Interzicerea circulafiei pe suprafefele concepute si realizate ca necirculabile; in acest sens este recomandabil ca in cazul teraselor necirculabile de mari dimensiuni sau care cuprind puncte de vizitare, s se prevada cai de acces ocazional, prin asigurarea unor zone cu protectii adecvate acestui scop. intretinerea Eee este sarcina beneficiarului, conform indicafiilor stipulate in documentatia tehnica. Intretinerea const in masuri privind utilizarea corecta si la lucrari de interventie curente. La lucrarile de intervengie curente (ce se referd la izolajiile aparente sau accesibile, nu la cele ascunse, acoperite de structuri grele) se au in vedere: a) Curdfirea sezonieré periodica a suprafejelor prin inlturarea depunerilor si vegetatilor (minim de 2 ori pe an; primavara si la sffrsitul toamnei) prin maturare, precum si curdifirea cu atenfie pe timpul iemii a aglomerarilor excesive de zipada sau a ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale; b) Curatirea trotuarelor perimetrale de protecfie a soclurilor sau subsolurilor clidirilor; ©) Interzicerea efectuarii de sapaturi in zonele hidroizolate subteran, fra asigurarea unor misuri pentru preintimpinarea degradarii izolafiei si acumularilor de api sau de modificare a regimului hidrografic subteran; 4) Interzicerea schimbarii modului de utilizare a spatiilor hidroizolate fara acordul proiectantului; e) Mentinrea in condifii functionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape, dalaje, copertine, etc.); la protectiile cu pietrig se recomanda ca la 7-10 ani s& se cearn& si s& se spele stratul de pietrig si anual (primavara) s& se repartizeze uniform pe suprafafd (intindere uniform); f) Repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolafii si/sau elemente de protectie. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 3. PRINCIPII_ GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE LA CLADIRI ‘Acest capitol cuprinde cerinfele de calitate, condifiile tehnice gi criterlile de performanfa principale la care trebuie sa raspunda urmatoarele categorii de hidroizolare: - hidroizolarea acoperisurilor si a altor elemente ale cladirilor supuse direct acfiunii apelor meteorice: - hidroizolarea elementelor sau partilor de cladiri impotriva exfiltratiilor; - hidroizolarea elementelor sau parfilor de clidiri, amplasate subteran, impotriva infiltratiilor i/sau exfiltratiilor. Principiile generale enunfate in prezentul capitol vor fi precizate, in capitolul 8, prin niveluri de performanjé corespunzitoare criteriilor de performanfi ale diferitelor categorii de structuri hidroizolante. 3..PRINCIPI GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ACOPERISURILOR SI A ALTOR ELEMENTE ALE CLADIRILOR SUPUSE DIRECT ACTIUNII APELOR METEORICE Se referii la urmatoarele elemente sau parti ale clidirilor supuse direct acfiunii apelor meteorice: = acoperisuri teras plate - cu panta cuprinsa intre 0% (inclusiv) si 1,5% (in climat montan ru sunt admise pante 0%; sunt recomandate pante peste 1,5%); = acoperisuri teras& - cu panta cuprinsi intre 1,5% si 5% (se admit portiuni limitate la maxim 30% din suprafafi cu pante peste 5%); - alte elemente ale cladirilor, Acest paragraf cuprinde cerinfele de calitate, condijiile tehnice si criteriile de performanja principale la care trebuie si rispunda hidroizolatia acoperisurilor si a altor elemente ale cladirilor supuse actiunii apelor meteorice, conform urmitorului tablou: Nr] Cerinfe de ealitate Condifii tehnice Criterii de performangi ert 0 1 2 3 T. | Rezistenja si siabilitaiea | Aptitudinea de exploatare | Evitarea deformafiilor excesive sub sarcini concentrate: = sfgeata limitata sub sarcind; se refera la structura hidroizolanta in raport cu suportul. Evitarea degradarilor produse la deplasarile suportului: ~ alungirea la rupere la tractiune. Capacitatea de rezistenta si | Forta de aderenta la suport (realizati prin lipire sau stabilitatea lestare) in vederea prevenirii efectelor sucti presiunii vantului Durabilitatea structural | Mentinerea proprietatilor initiale: = durata de garantie stabilita, 2, | Siguranta in exploatare | Siguranfa in utilizare Rezistenfa la incarcari concentrate: = rezistenta la perforare statica. Rezistenta la soc cu corpuri dure: = rezistenta la perforare dinamica. Siguranfa_ 1a _circulatie | Prevenirea alunecarii: (ocazionala) ~ coeficientul de frecare la lunecare in planul dat. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003, st 1 2 Siguranja Ta foo Rezistenja la for Clasa de combustibilitate + inmod curent nu se pun conditii; = pentru cazuri cu pericol de foc se vor lua méasuri specifice (includerea hidroizolatiei {ntre elemente sau straturi incombustibile, intreruperea de elemente incombustibile, etc.); la executie, dup caz, se adopti ‘misurile ce se impun privind NPSL. Tgiena, sindtatea oame- nilor, refacerea i protectia mediului Tgiena aerului i apet de substanfe poluant ~ pe durata exploatirii hidroizolatiei mu se admit emisii de substanje toxice sau insalubre; - la executie, dupa caz, se adopt masurile ce se impun, privind NTSM si NPSI. Protectia termica, izolare hidrofugs si economia de energie Protecfia termica Izolarea hidrofuga ‘Comportament la temperaturi ridicate: - — deplasari limi suport. Comportament la temperaturi scdzute: = flexibilitatea hidroizol: Etanseitatea la api = _ impermeabilitatea hidroizolatiei. Protecjia__impotriva zgomotului Teolarea Ta zgomot de impact Tmbundtafirea indicelui de izolare la zgomot de impact: = se determina in cazuri speciale (terase utilitare cu circulatie intens8, spatii interioare ce necesita nivel redus de zgomot. 3.2.PRINCIPI GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE CLADIRILOR $I PARTILOR DE CLADIRI {MPOTRIVA EXFILTRATIILOR Se refera la elemente sau parfi ale cladirilor amplasate subteran sau suprateran, hidroizolate impotriva exfiltratiilor, supuse apelor fara presiune hidrostatica sau cu presiune hidrostatica redus& (spatii, parti si elemente de constructie supuse la umeziri, stropiri, spalari sau siroiri). Acest paragraf cuprinde cerinfele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de performanta principale la care trebuie si rispunda hidroizolatia elementelor sau parjilor de cladiri supuse exfiltrafiilor, conform urmatorului tablou: Nr] Cerinfe de e: Condifii tehnice Criterii de performangi ort 0 1 2 3 1, | Rezistenfa si stabilitatea | Aptitudinea de exploatare | Evitarea “deformatiilor excesive sub sarcini Capacitatea de rezistenta si stabilitatea concentrate: - Sfigeata limitaté sub sarcind; se refera la structura hidroizolanta in raport cu suportul. Evitarea degradarilor produse la _deplasirile suportului sau elementului suprapus: ~ alungirea la rupere la tractiune. Forfa de aderenta la suport: ~ nu. constituie conditie prin faptul ct hidroizolatia se afli de regula, intre clementele rigide, grele. Mentinerea proprietafilor initiale: = durata de utilizare a cladirii. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 0 1 2 3 2. | Siguranja in exploatare | Siguranfa in utilizare Rezistenfa la inciretri concentrate: = _rezistenta la perforare static’. ‘Siguranta la foc Rezistenta la foc ‘Clasa de combustibilitate: = in mod curent nu se pun conditii hidroizolatia find cuprinsi de regula intre elemente continue, incombustibile. Tgiena, Stnitatea oame- | Tgiena aerului gi apet de substanfe poluante: nilor, refacerea si - pe durata exploatirii hidroizolatiei nu se protectia mediului admit emisii de substanje toxice sau insaluby - la executie, in special in spatiile limitate si inchise, se impune adoptarea masurilor specifice NTSM si NPSI. Protecfia termicl, izolare | Protectia termic& ‘Comportament la temperaturi ridicate: hidrofuga si economia - fri restrietii pentru hidroizolafii aflate in de energie interiorul cladirilor; - deplastri limitate fati de suport ale hidroizolatiei aflate la exteriorul clidirilor. ‘Comportament la temperaturi seazute: - in mod curent nu se pun conditii (flexibilitatea hidroizolatiei). Tzolarea hidrofuga Etangeitatea la apa: - _ impermeabilitatea hidroizolatiei. Proteojia __impoiriva | Izolarea la zgomot de | Imbundtajirea indicelui de izolare la zgomot de zgomotului impact impact: = _ in mod curent nu se pun condifi 3.3.PRINCIPIL GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ELEMENTELOR SAU PARTILOR DE CLADIRI, AMPLASATE SUBTERAN, iMPOTRIVA INFILTRATULOR SUSAU EXFILTRATULOR Se referd la urmatoarele elemente sau pirti ale cladirilor amplasate subteran (sub cota +0,00) hidroizolate impotriva infiltratiilor si/sau exfiltrafiilor, supuse actiunii apelor cu sau fir presiune hidrostatica (caz particular: constructii supraterane hidroizolate impotriva exifiltratiilor, supuse apelor cu presiune hidrostaticd: bazine, rezervoare): = subsoluri; - fundafii, socluri de fundayii; = _ spafii tehnice si tehnologice (bazine, rezervoare); = spatii, elemente sau parti de constructii supuse la umeziri, stropiri, spalri sau siroiri. Acest paragraf cuprinde cerinjele de calitate, condifiile tehnice si criteriile de performanti principale la care trebuie si raspunda hidroizolatia elementelor sau parjilor de cladiri, amplasate subteran, impotriva infiltrafilor si/sau exfiltrafiilor, conform urmatorului tablou: MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.xI.2003 53 Nr] Cerinfe de calitate Condifii tehnice Criterii de performangi ort 0 1 2 3 1. | Rezistenja i stabilitatea | Aptitudinea de exploatare | Evitarea deformafiilor excesive sub sarcini Capacitatea de rezistenta i stabilitatea Durabilitatea structural concentrate: = sfigeata limitati sub sarcind; se referd la structura hidroizolanta in raport cu suportul. Evitarea degradarilor produse la _deplasarile suportului sau elementului suprapus: = alungirea la rupere la tractiune. Forfa de aderenta la suport: = nu constituie conditie prin faptul ca se afla de regula, intre elementele ride, grele, iranfa in exploatare Siguranfa in utiizare Rezistenfa la incdredri concentrate: = _rezistenta la perforare staticd. 3. | Siguranja la foo Rezistenfa la foe Clasa de combustibilitate: - fn mod curent nu se pun condi hidroizolatia fiind cuprinsi de regula intre ‘elemente continue, incombustibile. @, | Tgiena, sinitaiea oame- nilor, refacerea i Emisia de substanfe poluante: = pe durata exploatirii hidroizolajiei nu se protectia mediului admit emisii de substanfe toxice sau insalubre; = la executie, in special in spatiile limitate si inchise, se impune adoptarea misurilor specifice NTSM si NPSI 3. |Protecfia __termic&, | Protectia termic& ‘Comportament la temperaturi ridicate: izolare hidrofuga i ~ fir restrictii pentru hidroizolatii aflate in economia de energie interiorul cladirilor; = deplaséri limitate fap de suport ale hidroizolatiei aflate la exteriorul cladiri ‘Comportament la temperaturi seazute: - in mod curent nu se pun conditii (flexibilitatea hidroizolatiei). Izolarea hidrofugat Etanseitatea la apa: = impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva umiditafii naturale a solului ~ impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva apelor cu presiune hidrostatic’, (acoperitor, ‘cu majorarea cu 25% a inalfimii maxime a coloanei de apa estimate); - impermeabilitatea hidroizolagiei impotriva efectului de migratiune capilara, la socluri si fundafii (si fie asigurat nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie pe ssuprafata hidroizolatiei ©. | Protecjia__impotriva zgomotului Taolarea Ta agomot de impact Imbundtatirea indicelui de izolare la zgomot de impact: = _ in mod curent nu se pun conditii. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 SISTEM PRACTIC DE EVALUARE = A_—s STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE; SISTEMUL - LP.T. in prezentul capitol, din criteriile de performanji enunjate (capitolul 3), s-au selectat trei criterii principale care permit evaluarea globala a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Aceste criterii de evaluare denumite ,,sistem I.P.T.” sunt urmatoarele: L impermeabilitatea la apa P. _rezistenfa la perforare (static& $i dinamica) T. _ comportamentul la temperaturi ridicate 4.1 1MPERMEABILITATEA LA AP (1) Se clasifiea in sase categorii de niveluri exigentiale, pentru care structura hidroizolanta este impermeabil, conform tabelului: Niveluri de clasificare ‘elul presiunii apel “Timpul menginerii ” (kPa sau m coloani de apa) | presiunii (ore) te 1,5 sau 0.15 72 12. 10 sau 1,0, 72. 13. 60-sau 6,0 _—a La. 700 sau 10,0 as 1S. 200 sau 20,0, ag ~ 16. 400 sau 40,0. 48 17. este 400 sau 40,0 ae Impermeabilitatea la apa se determina conform prevederilor STAS 2921-76. 4.2.REZISTENTA LA PERFORARE (P) Reprezinti rezultatul interpoluarii valorilor (indicilor) de clasificare a rezistentelor la perforare static (Ps) gi perforare dinamica (Pd) conform urmitoarelor tabele: Rezistenta Ia perforare static’ (Ps) Rezistenja la perforare dinamica (Pd) Niveluri de Tncdreare-kg Niveluri de ‘Energie de yoc de 9 J; subelasifieare-Ps_| (bila G10 mm) subelasifieare-Ps_| (poanson sferic, O mm) Ps.1. <= Pd. 25-30 Ps.2. ST Pd. 15-20 Ps.3. SIs, Pa. E10-12 PsA. 325. Pd. 4-6 Pentru hidroizolaiile monostrat la invelitorile acoperisurilor s-a stabilit un parametru intermediar Ps.3.8, ce corespunde unei valori a inceredrii >20 kg. Clasamentul gencral .,P” sc defineste conform urmatoarei grile de interpolare a Ps” si ,Pd”: Niveluri de subclasifieare Perforare statics | Perforare di Ps.1 Pal. Ps.2. Pa.2. P3P 3S) Ps3.(Ps.3.S) Pd3. Pa. Psd. Pd.4. Nivelul general de calificare P corespunde nivelului minim al Ps gi Pd. Rezistenfa la perforare statica se determina conform SR 137-1995. Rezistenja la perforare dinamica se determina conform Directivelor Generale UEA\te. 4.3.COMPORTAMENTUL LA TEMPERATURI RIDICATE - (T) Reprezinta jinuta structurilor hidroizolante la temperaturi ridi stratului suport si a straturilor intre ele, conform tabelului: ate la alunecare (glisare), la nivelul Niveluri de clasificare | Mirimea deplasirii | Temperatura de incereare Te. (mm) co) 1 >2 +60, 72. =, 60. T3. = +80 TA. = 100 Aceasti categorie este semnificativa pentru structurile hidroizolante aflate in contact direct cu factorii mediului ambiant de situare (Insoleiere directa) dar este utila gi pentru perioada de aplicare, inainte de a fi acoperite cu elemente de constructie sau sisteme suplimentare de protectie ‘Comportamentul la temperaturi ridicate se determina conform SR 137-1995. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI,2003 55 5. PRINCIPIL PRINCIPALE DE EVALUARE A MATERILELOR HIDROIZOLANTE in prezentul capitol sunt prezentate criterii de performanfa care permit evaluarea diverselor tipuri de materiale hidroizolante Criteriile de performanfa se clasificd in dows categorii de parametri: - parametri definitorii, principali de evaluare a materialelor hidroizolante dar prin extensie si de apreciere a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Pentru aprecierea structurilor hidroizolante multistrat se va lua in considerare in prineipiu, in cadrul unui parametru, materialul cu nivelul de exigenja cel mai defavorabil: - paramatri auxiliari de evaluare suplimentara a materialelor hidroizolante sunt prezentafi in ANEXA NR.1. Paramatri definitorii, principali sunt: 5.1.FORTA DE RUPERE LA TRACTIUNE (R) ‘Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante (membrane si mase omogene cu aplicare peliculara). Parametrul R se exprima in N/5 cm, conform SR 137/1995. Parametrul R se exprima in valori pentru sensul longitudinal gi transversal al materialelor si/sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel: Nivel de exigenti Forja de rupere la tractiune (N/S em) R Jongitudinal RL transversal Rt RI <250 Rel. <150 R2. 250-300 Rt. 150-200 R3. 300-400 Rt. 200-300 RA. 400-500 Rts 300-400 RS. >500 Rt 400 Nivelul general de calificare R corespunde nivelului minim al RI si Rt. 5.2.ALUNGIREA LA RUPERE LA TRACTIUNE (A) Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante (membrane si mase omogene cu aplicare peliculara), Parametrul A se exprima in procente, conform SR 137/195. Parametrul A se exprima in valori pentru sensul longitudinal gi transversal al membranelor si/sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel: Nivel de exigent Alungirea la rupere la tracfiune (%) A longitudinal A.1. transversal A.t. Al. 2 Atl.