Modalitati de determinare a pretului

Firmele care vand produsele lor pe pietele internationale au la dispozitie

trei metode de stabilire a preturilor: metoda preturilor standard, metoda
preturilor diferentiate si metoda combinata .
1. Metoda preturilor standard. Aceasta presupune folosirea aceluiasi pret
pe toate pietele lumii. Ea este utilizata in cazul produselor standardizate si
se bazeaza pe ipoteza ca diferentele dintre pietele nationale sunt
nesemnificate, iar produsele respective nu necesita o astfel de distinctie.
Daca produsul are o productie de masa, folosirea metodei preturilor
standard va duce la stabilirea unor preturi mai mici, datorita reducerii
costurilor fixe unitare. De asemenea, metoda se poate utiliza la produsele
bazate pe tehnologie. In aceasta situatie, compania incearca sa exploateze
mai degraba similaritatile, decat deosebirile dintre tari. Problema care se
ridica in cazul practicarii preturilor standard este ca in tarile in care se aplica
tarife vamale ridicate si alte bariere comerciale, marja de profit se
diminueaza.In mod ideal, pretul standard se stabileste la unul care
maximizeaza acceptarea lui de catre consumator. Practic insa, pretul
standard este dat de cel mai scazut nil necesar pentru ca firma sa ramana
competitiva pe o mare piata potentiala.
2. Metoda preturilor diferentiate. Metoda se bazeaza pe ideea stabilirii
unor preturi diferentiate, in functie de conditiile concrete de pe fiecare
piata. In felul acesta, firma poate profita de facilitatile create pe anumite
piete si de a obtine astfel un profit mai mare, pentru a contrabalansa
profitul mai redus obtinut pe unele piete mai competitive. De asemenea, se
creeaza oportunitatea de a diferentia pretul in functie de celelalte elemente
ale marketingul mix, in conformitate cu specificul local si cu unele
posibilitati locale de achizitie. Totusi, este dificil de utilizat preturile de
transfer intrafirma atunci cand in fiecare tara se practica un alt pret.
3. Metoda combinata. Cea de-a treia solutie in determinarea preturilor
internationale consta in utilizarea combinata a metodelor precedente.
Premisa de la care se pleaca in acest caz este ca fiecare piata internationala
este unica, insa folosirea in anumite situatii a unor preturi standard poate
depasi diferentele dintre piete. Pe o piata pretul si programul de marketing
pot fi aceleasi, pe o alta - poate diferi doar pretul, iar pe alta - pot varia atat
pretul, cat si programul de marketing. Dificultatea care apare in acest caz o
reprezinta supravegherea continua a a fiecarei piete internationale.
Tehnici de stabilire a pretului produselor agroalimentare
Stabilirea pretului se realizeaza prin parcurgerea unui numar de sase etape:
1. fixarea obiectivelor tinta ale firmei
2. analiza structurii cererii
3. determinarea corelatiei între cost-productie
4. studierea preturilor concurentei
5. alegerea metodei de determinare a pretului
6. stabilirea nivelului final al pretului.
În sfera agroalimentara, pretul de vânzare al unui produs sau serviciu poate
fi stabilit pornind de la studierea:
·0 costurilor ocazionate de realizarea produsului / serviciului
·1 cererii existente si potential

·2 caracteristicilor si practicilor concurentei.

I. Studierea costurilor
Costurile = element esential în procesul de stabilire a pretului.
Intreprinderile pot reactiona la cresterea costurilor sau a cererii fara a
recurge la cresterea preturilor. Principalele metode utilizate sunt:
1. reducerea dimensiunilor unui produs în locul cresterii pretului;
2. înlocuirea materialelor sau ingredientelor scumpe cu altele mai
ieftine;
3. reducerea sau eliminarea caracteristicilor produsului in vederea
scaderii costului;
4. renuntarea sau reducerea numarului serviciilor asociate produsului;
 5. utilizarea unui material mai ieftin pentru ambalare;
6. reducerea numarului de modele si marimi oferite;

7. crearea unor marci noi, economice

II. Studierea cererii se concretizeaza, de fapt, în analiza conjuncturii pietei,

la un moment dat
Elasticitatea masoara sensibilitatea consumatorului la variatia pretului:
EP= Variatia cererii (%) / Variatia pretului (%)
III. Studierea concurentei necesita utilizarea unor instrumente care sa-i
permita obtinerea de informatii referitoare la preturile practicate de catre
concurenta.