Romaji

Pronuntie in Romaneste
a a
i i
u u
e e ALFABET JAPONEZ
o o
Romaji In Japoneza sunt 3 + 1 tipuri de scriere:
Pronuntie in Romaneste
1. Kanji: charactere Chinezesti. Fiecare caracter
ka ca are o anumita insemnatate. Majoritatea se pot
ki chi pronunta in cel putin doua feluri. In jur de 2000 de
ku cu charactere sunt folosite in scrierea curenta.
ke che
ko co 2. Hiragana: 46 simboluri. Limba Japoneza este
Romaji constituita pe 46 de silabe. La fel cum in Romana
Pronuntie in Romaneste
totul se poate scrie folosing cele 27 litere din
sa sa alfabet, in Japoneza totul se poate scrie folosing
shi şi cele 46 Hiragana.
su su
se se 3. Katakana: 46 de simboluri. Simbolurile
so so Katakana sunt folosite pentru aceleasi 46 de silabe
Romaji ca si Hiragana. Katakana se scrie cu linii drepte,
Pronuntie in Romaneste
Hiragana sunt simboluri rotunjite. Katakana sunt
ta ta folosite pentru cuvinte imprumutate din limbi
chi ci straine, Hiragana se foloseste pentru cuvinte
tsu ţu originare Japoneze.
te te
to to 4. Romaji: Alfabet latin. Romaji este folosit pentru
Romaji scrierea limbii Japoneze folosind alfabetul latin cu
Pronuntie in Romaneste
scopul de a inlesni invatarea limbii de catre straini.
na na
ni ni Pronunţie alfabet Japonez - silabe
nu nu principale
ne ne
no no
Romaji
Pronuntie in Romaneste
ha ha
hi hi
hu fu
he he
ho ho
Romaji
Pronuntie in Romaneste
ma ma
mi mi
mu mu
me me
mo mo
Romaji
Pronuntie in Romaneste
ya ia
yu iu
yo io
Romaji
Pronuntie in Romaneste
ra ra
ri ri
ru ru
re re
ro ro
SILABE MODIFICATE

Silabele din grupurile de silabe modificate "g-", "z-", "d-", "b-" si "p-", se scriu in Hiragana si
Katakana prin adaugarea:
- a doua liniute (ghilimele) in partea dreapta sus, pentru grupurile "g-", "z-", "d-" si "b-".
- unui cerculet in partea dreapta sus, pentru "p-".
Romaji Pronuntie in Romaneste
ga ga
gi ghi
gu gu
ge ghe
go go
Romaji Pronuntie in Romaneste
za za
ji gi
zu zu
ze ze
zo zo
Romaji Pronuntie in Romaneste
da da
di gi
du zu
de de
do do
Romaji Pronuntie in Romaneste
ba ba
bi bi
bu bu
be be
bo bo
Romaji Pronuntie in Romaneste
pa pa
pi pi
pu pu
pe pe
po po
Silabele din grupurile de silabe modificate formate din "consoană" + "ya", "yu" ori "yo", se
scriu in Hiragana si Katakana in felul urmator:
Romaji Pronuntie in Romaneste - consoana, urmata de litera "ya", "yu" ori "yo" scrisa
kya chia in marime micşorata (jumatate din marimea normala a
kyu chiu unei litere).
kyo chio
Romaji Pronuntie in Romaneste
sha şia
shu şiu
sho şio
Romaji Pronuntie in Romaneste
cha cia
chu ciu
cho cio
Romaji Pronuntie in Romaneste
nya nia
nyu niu
nyo nio
Romaji Pronuntie in Romaneste
hya hia
hyu hiu
hyo hio
Romaji Pronuntie in Romaneste
mya mia
myu miu
myo mio
Romaji Pronuntie in Romaneste
rya ria
ryu riu
ryo rio
Romaji Pronuntie in Romaneste
gya ghia
gyu ghiu
gyo ghio
Romaji Pronuntie in Romaneste
ja gia
ju giu
jo gio
Romaji Pronuntie in Romaneste
Mai jos avem un “alfabet al literelor din nume”:
bya bia
byu biu
byo bio
Romaji Pronuntie in Romaneste
pya pia
pyu piu
pyo pio
A-ka; B-tu; C-mi; D-te; E-ku; F-lu; G-ji; H-ri;
I-ki; J-zu; K-me; L-ta; M-rin; N-to; O-mo; P-no; Q-ke;
R-shi; S-ari; T-chi; U-do; V-ru; W-mei; X-na; Y-fu; Z-zi.

kon'nichi wa = hello ; watashi = I, me, myself

desu = am, are, is ; anata = You
Amerika-jin = American (person)
Nihon-jin = Japanese (person)
daigaku-sei = college student
kookoo-sei = high school student
otomo-dachi = friend
nan'nen-sei = what grade level, what year (in school, college)
ninen-sei = second level, second year (in college = sophomore)

Watashi wa XXX desu.

ohayoo gozaimasu = good morning ; sore = that

kore = this ; are = that over there
nan = what ; kamera = camera
dareno = whose ;kono = this (possessive) konpyuutaa = computer
Nihon-go = Japanese
Denwa = telephone ; hon = book ; zasshi = magazine

kore = this ; sore = that ; are = that over there (further away) ; dore = which

kata = person (formal) hito = person (informal)

namae = name Oosutoraria = Australia
doko = where shirimasen = I do not know
shiru = to know kochira = this person, this direction
Tookyoo = Tokyo Tookyoo-umare = born (in) Tokyo

ZILELE DIN LUNA (DATA)

Întâi Romaji: tsuitachi Pronuntie: ţuitaci
Doi Romaji: futsuka Pronuntie: fuţuka
Trei Romaji: mikka Pronuntie: mi.ca ("i" foarte scurt urmat de o scurta pauza)
Patru Romaji: yokka Pronuntie: io.ca ("o" foarte scurt urmat de o scurta pauza)
Cinci Romaji: itsuka Pronuntie: iţuca
Şase Romaji: muika Pronuntie: muica
Şapte Romaji: nanoka Pronuntie: nanoca
Opt Romaji: youka Pronuntie: iouca
Noua Romaji: kokonoka Pronuntie: coconoka
Zece Romaji: tooka Pronuntie: touca
Unsprezece Romaji: juuichi-nichi Pronuntie: giuici-nici
Doisprezece Romaji: juuni-nichi Pronuntie: giuni-nici
Treisprezece Romaji: juusan-nichi Pronuntie: giusan-nici
Paisprezece Romaji: juuyokka Pronuntie: giuio.ka ("o" foarte scurt urmat de o scurta
pauza)
Cinsprezece Romaji: juugo-nichi Pronuntie: giugo-nici
Şaisprezece Romaji: juuroku-nichi Pronuntie: giurocu-nici
Şaptesprezece Romaji: juushichi-nichi Pronuntie: giuşici-nici
Optsprezece Romaji: juuhachi-nichi Pronuntie: giuhaci-nici
Nouasprezece Romaji: juuku-nichi Pronuntie: giucu-nici
Douazeci Romaji: hatsuka Pronuntie: haţuca
Douazeci si unu Romaji: nijuuichi-nichi Pronuntie: nigiuici-nici
Douazeci si doi Romaji: nijuuni-nichi Pronuntie: nigiuni-nici
Douazeci si trei Romaji: nijuusan-nichi Pronuntie: nigiusan-nici
Douazeci si patru Romaji: nijuuyokka Pronuntie: nigiuio.ca ("o" foarte scurt urmat
de o scurta pauza)
Douazeci si cinci Romaji: nijuugo-nichi Pronuntie: nigiugo-nici
Douazeci si şase Romaji: nijuuroku-nichi Pronuntie: nigiurocu-nici
Douazeci si şapte Romaji: nijuushichi-nichi Pronuntie: nigiuşici-nici
Douazeci si opt Romaji: nijuuhachi-nichi Pronuntie: nigiuhaci-nici
Douazeci si noua Romaji: nijuuku-nichi Pronuntie: nigiucu-nici
Treizeci Romaji: sanjuu-nichi Pronuntie: sangiu-nici
Treizeci si unu Romaji: sanjuuichi-nichi Pronuntie: sangiuici-nici

NUMERELE
0 - zero / rei 1 – ichi 2 – ni 3 – san 4 - shi / yon
5 – go 6 – roku 7 - shichi / nana 8 – hachi 9 - ku / kyu
10 – ju 11 - ju ichi 12 - ju ni 13 - ju san
14 - ju shi / ju yon 15 - ju go 16 - ju roku
17 - ju shichi / ju nana 18 - ju hachi
19 - ju kyu / ju ku 20 - ni ju
100 – hyaku 200 – nihyaku 300 – sambyaku
400 – yonhyaku 500 – gohyaku 600 – roppyaku
700 – nanahyaku 800 – happyaku 900 – kyuhyaku
1000 – sen 2000 – nisen 3000 – sanzen
4000 – yonsen 5000 – gosen 6000 – rokusen
7000 – nanasen 8000 – hassen 9000 – kyusen

Januarie Romaji: ichi-gatsu Pronuntie: ici-gaţu

Februarie Romaji: ni-gatsu Pronuntie: ni-gaţu
Martie Romaji: san-gatsu Pronuntie: san-gaţu
Aprilie Romaji: shi-gatsu Pronuntie: şi-gaţu
Mai Romaji: go-gatsu Pronuntie: go-gaţu
Iunie Romaji: roku-gatsu Pronuntie: rocu-gaţu
Iulie Romaji: shichi-gatsu Pronuntie: şici-gaţu
August Romaji: hachi-gatsu Pronuntie: haci-gaţu
Septembrie Romaji: ku-gatsu Pronuntie: cu-gaţu
Octombrie Romaji: juu-gatsu Pronuntie: giu-gaţu
Noiembrie Romaji: juuichi-gatsu Pronuntie: giuici-gaţu
Decembrie Romaji: juuni-gatsu Pronuntie: giuni-gaţu

Luni - Getsu youbi

Marti - Ka youbi
Miercuri - Sui youbi
Joi - Moku youbi
Vineri - Kin youbi
Sambata - Do youbi
Duminica - Nichi youbi
Alalteieri dimineata ototoi no asa
Ieri dimineata kinou no asa
Azi dimineata kesa
Maine dimineata ashita no asa
Poimaine dimineata asatte no asa
In fiecare dimineata mai asa
Alalteieri ototoi
Ieri kinou
Astazi kyou
Maine ashita
Poimaine asatte
In fiecare zi mai nichi * pronuntat "mai nicii" in Romana (Romaji "chi" se pronunta
"ci" in Romana)
Acum doua saptamani sen sen shuu
Sapamana trecuta sen shuu
Sapamana aceasta kon shuu
Sapamana viitoare rai shuu
Peste doua saptamani sa rai shuu
In fiecare saptamana mai shuu

Asculta te rog. Kiite kudasai. Pronuntie: Chiite cudasai.

Spune te rog. Itte kudasai. Pronuntie: I.te cudasai. (scurta pauza dupa "i")
Priveşte te rog. Mite kudasai. Pronuntie: Mite cudasai.
Citeste te rog. Yonde kudasai. Pronuntie: Ionde cudasai.
Scrie te rog. Kaite kudasai. Pronuntie: Caite cudasai.
Aminteste-ţi te rog. Oboete kudasai. Pronuntie: Oboete cudasai.
Incă odata te rog .Mou ichido kudasai. Pronuntie: Mou icido cudasai.

Piept = mune ; Spate = senaka ; Umeri = kata

Brat = ude ; Cot = hiji ; Mana = te ; Deget = yubi Unghie = tsume ;
Burta = onaka ; Fund = oshiri ; Picior = ashi ; Genunchi = hiza
Cap = atama ; Ochi = me ; Nas = hana ; Gura = kuchi Urechi = mimi ; Barbie = ago ;
Fata = kao ; Par = kami ; Gat = kubi ; Gat (inautru) = nodo

Buna dimineata - Ohayo gozaimasu

Buna ziua - Konnichiwa
Buna seara - Konbanwa
La revedere - Sayonara
Noapte buna - Oyasuminasai
Ce faci? - O genki desu ka?
Buna (Cand te prezinti pentru prima oara) - Hajimemashite
Incantat de cunostinta - Dozo yoroshiku sau Yoroshiku onegaishimasu
(Sunt) bine - Hai, genki desu
Tu (esti bine)? - Anata wa?
Multumesc foarte mult - Domo arigato gozaimasu
Cu placere - Do itashi mashite
Scuzati va rog (cand vrei sa atragi atentia) - Sumi masen
Pardon / Scuzati va rog (cand iti ceri scuze) - Gomen nasai sau Shitsurei shimasu
Va rog (can oferi ceva) - Dozo
Va rog (cand ceri ceva) - Kudasai
Arata-mi te rog - Misete kudasai
Scrie te rog - Kaite kudasai
Doresc aceasta - Kore o kudasai
Sunt bolnav - Byoki desu
Hai sa mergem – Ikimasho
O genki desu ka? = Esti bine?
Ikaga desu ka? = Ce (mai) faci?

In Limba Japoneza se folosesc urmatorarele titluri de adresare:

1. san
"san" este echivalentul pentru "Domnul / Doamna" in Romana.
"san" se adauga dupa numele de familie.
"san" este forma normala de adresare la servici sau in mediul de afaceri.
Exemplu: Yamada san Domnul (ori Doamna) Yamada
2. sama
"sama" este o forma foarte politicoasa de adresare folosit pentru clienti si personoane foarte
importante.
Exemplu: Yamada sama Domnul (or Doamna) Yamada
3. chan or kun
"chan" ori "kun" sunt folosite numai pentru prieteni si apropiati.
"chan" ori "kun" se adauga dupa prenume.
Pentru baieti se foloseste "kun" ori "chan".
Pentru fete se foloseste doar "chan".
Exemplu:
Unei persone a carei prenume este Aki, prietenii si apropiatii nu i se adreaseaza cu "Aki", ci
"Aki kun" ori "Aki chan" ori forma scurta "A kun" ori "A chan".
Aki kun / Aki chan
4. sensei
"sensei" este folosit petru Profesori, Doctori si Profesional experts.
Exemplu:Yamada sensei
Concluzie:
Forma de adresare cea mai comun folosita in Japoneza este "san', la fel cum forma de
adresare cea mai comuna in Romania este "Domnul / Doamna".

Gust : Dulce = amai ; Acru = supai ; Iute = karai ; Amar = nigai ; Sarat = shiokarai
Culori : Alb = shiro ; Negru = kuro ; Rosu = aka ; Galben = kiiro
Albastru = ao ; Verde = midori ; Violet = murasaki ; Roz = pinku
Portocaliu = orenji ; Gri = gure-