Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DIDACTIC

DATA:
Școala Gimnazială Nr.1 Saliste de Vascau
CLASA: a VI-a
PROFESOR: Terme Alexandra
OBIECTUL: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
SUBIECTUL: Adverbul
TIPUL LECŢIEI: dobândire de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată
și dialogată.
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții.
3.4 sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite (nonliterare și literare).

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive – la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
OC1 - să definească adverbul;
OC2 - să identifice părţile de vorbire pe care le determină adverbul;
OC3 - să diferenţieze adverbele după alcătuire, înțeles și origine;
OC4 – să identifice funcţia sintactică a adverbelor;
OC5 - să precizeze gradele de comparație ale adverbelor.

B. Afective – elevii trebuie:


OA1 – să participe cu interes şi atenţie la lecţie;
OA2 – să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor.

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă.

STRATEGIA DIDACTICĂ: (ora I)


a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode precum: învăţarea prin descoperire,
exerciţiul, expunerea, conversaţia euristică, problematizarea, dictarea, schema la tablă, jocul didactic,
analiza gramaticală.
b) Forme de organizare a învăţării: activitate frontală combinată cu activitatea individuală şi pe grupe;
c) Mijloace didactice: fişe de lucru, manualul, tabla, laptopul, proiectorul, „plicul cu surprize”.
d) Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, conţinuturi conform programei şcolare, timp de lucru
– 50 de minute;
e) Bibliografie:
 Crăciun, Corneliu – Metodica studierii limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura
EMIA, Deva, 2007;
 Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ, Iaşi, Editura POLIROM, 1999;
 Koronka, Adriana – Morfologia limbii române, Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2005;
 Metea, Alexandru, Limba română pentru elevi. Vocabular. Morfologie. Sintaxă, Editura
HELICON, Timişoara, 1993
 DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura UNIVERS
ENCICLOPEDIC, Bucureşti, 2005;
 Manualul pentru clasa a VI-a , EDP, Bucureşti, 2018;
 Programa de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII;
SCENARIUL DIDACTIC

Strategii didactice
(metode, procedee, forme
Etapele lecției Durata Activitatea profesorului Activitatea elevilor de organizare, mijloace
didactice)

1. Moment 2 min. Asigură atmosfera adecvată începerii și desfășurării Deschid caietele, se pregătesc de oră. Conversația
organizatoric orei; notează absenții. Activitatea frontală

2. Verificarea
cunoștințelor Verifică tema, cantitativ și calitativ, face aprecieri Citesc tema, analizează cele efectuate.
anterioare și a temei 4 min. asupra modului în care elevii au rezolvat cerințele. Activitate frontală
pentru acasă
Elevii sunt solicitați să clasifice părțile de vorbire și Clasifică părțile de vorbire în flexibile
să le enumere pentru fiecare clasă. (substantivul, verbul, adjectivul,
numeralul, pronumele și adjectivul) și
neflexibile (adverbul, interjecția, Joc didactic – completarea
conjuncția, prepoziția). Completează petalelor florilor
toate aceste informații pe cele două flori
(una cu 6 petale și cealaltă cu 4).
3. Captarea atenției Astăzi vom studia o parte de vorbire neflexibilă. Spargerea gheții (gândirea
5 min. Pentru a afla despre ce parte de vorbire este vorba, Primesc fișa cu rebusul. activă)
vom rezolvăm un rebus. Rezolvă cerințele.
Activitate frontală
Răspundeți întrebărilor pentru a afla subiectul lecției Descoperă titlul lecției – Adverbul.
noastre!

1. Cum se numește modul personal care indică


o acțiune reală, sigură?
2. Care este funcția sintactică a verbelor
predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o acțiune
realizată după momentul vorbirii?
4. La ce mod verbul indică un ordin, o
poruncă, un îndemn?
5. Cum se numește timpul care indică
desfășurarea acțiunii în momentul vorbirii?
6. Care este forma de participiu a verbului „ a
coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se
recunoaște după terminația „-ând” /
„-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la infinitiv?
4. Anunțarea
subiectului lecției și a 2 min. Vom afla împreună ce este ADVERBUL. Va trebui Receptează. Conversația
obiectivelor ca, la sfârșitul orei, să: (se anunță obiectivele Explicația
operaționale operaționale). Scriu titlul în caiete. Activitate frontală și
Scrie titlul pe tablă. individuală

5. Dirijarea învățării
(26 min.) Se va lucra pe grupe.
Grupa I se gândește la enunțuri în care apar, Ex:
a) etapa intuitivă 5 min. deodată, cuvintele: odată și acum. Odată, Andrei era copil cuminte, dar
acum este neastâmpărat.
Învățarea prin descoperire
Exercițiul
Grupa II se gândește la enunțuri cu termenii: Ex:
dincolo și aici. Eu voi face curățenie aici, sora mea,
dincolo.

Grupa III se gândește la enunțuri cu termenii: altfel Ex:


și bine. Dacă vei gândi altfel, îți va merge bine.

Se formulează mai multe enunțuri de către fiecare


grupă. Enunțul cel mai reușit al fiecărei grupe se
scrie pe tablă și în caiete.

Ce parte de vorbire determină aceste cuvinte?


Expunerea
Elevii vor observa că aceste cuvinte Dictarea
b) etapa analitică Profesorul definește adverbul și explică titlul ( lat. determină un verb, de fiecare dată. Sinteza
7 min. adverbium – lângă verb, care determină un verb)

Dictează definiția.
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care
determină un verb. Elevii notează definiția adverbului.
Totuși adverbul poate să determine și un adjectiv sau
alte adverbe.

În ce fel bun?  destul


Profesorul scrie pe tablă enunțurile: În ce fel bine?  aproape Problematizarea
El este destul de bun la matematică. Învățarea prin descoperire
Cânta aproape bine. Activitate frontală
Elevii observă că adverbul poate
Ce observăm în exemplele date? determina și un adjectiv sau un alt
adverb.

c) etapa sintetică
Profesorul face o schemă pe tablă, clasificând Elevii scriu în caiete.
adverbele după:
14 min. a) alcătuire:
- simple – aici, acum, mâine, ieri, alene,
încet, așa.
- Compuse – nicicând, ieri-seară, odată,
niciodată după-masă, astă-seară, adeseori,
altădată, oricând.
b) Înțeles:
- De loc – aici, aproape, dincolo, afară,
aproape, împrejur, jos, sus.
- De timp – acum, atunci, totdeauna, curând, Jocul didactic
astăzi, devreme, îndată. Învățarea prin descoperire
- De mod – alene, aievea, abia, anevoie,
astfel, așa, bine, bărbătește, degrabă, firește. Activitate pe grupe
c) Origine:
- Primare – abia, alene, apoi, azi.
Provenite prin derivare cu sufixe (câinește, pieptiș,
prietenește, târâș, fățiș, bărbătește, totalmente) sau
prin schimbarea valorii gramaticale (din adjective
– ghiozdan frumos / scrie frumos, din substantive –
A venit iarna. / Iarna copiii se bucură de zăpadă –
subst. / adv.).

Împarte fiecărei grupe un „plic cu surprize” care


conține diferite adverbe și cere elevilor să le grupeze
ținând cont de clasificarea lor.
Grupa I: alege adverbele care indică timpul.
Grupa II: alege adverbele care indică locul.
Grupa III: alege adverbele care indică modalitatea
(modul) de realizare a acțiunii. Grupa I: acum, târziu, mâine, imediat,
Grupa IV: alege numai adverbele compuse. niciodată.
Grupa V: alege adverbele formate prin derivare. Grupa II: afară, aproape, deasupra,
acolo, niciunde, sus.
Fiecare grupă pune adverbele identificate în „Lanul Grupa III: repede, aiurea, astfel, așa, Analiza
adverbelor”. agale. Învăţarea prin descoperire
Grupa IV: niciodată, deasupra, astfel, Conversaţia
niciunde. Activitate frontală
Solicită elevii să scrie niște propoziții la tablă și să Grupa V alege adverbele formate prin
pună întrebările potrivite pentru a afla funcția derivare.
sintactică a adverbelor existente:

a. Să stăm strâmb și să judecăm drept.


b. Bunica vine mâine în vizită.
c. Aici locuiește prietena mea.
d. Nu am citit cartea de sus.
e. Fratele lui este altfel. Rezolvă cerință și descoperă funcțiile
sintactice pe care le poate îndeplini
Scrie pe tablă funcțiile sintactice ale adverbului, adverbul. Exercițiul
deduse din exemplele de mai sus: Învățarea prin descoperire
a) complement circumstanțial de mod; Activitate frontală
complement circumstanțial de mod;
b) complement circumstanțial de timp;
c) complement circumstanțial de loc;
d) atribut adverbial;
e) nume predicativ.

Notează în caiete.
Li se cere elevilor să-și amintească gradele de
comparație învățate la adjectiv. Se precizează faptul
că unele adverbe au grade de comparație care se
exprimă prin aceleași construcții ca și cele ale
adjectivului.

Se ia propoziția: Gigel învață bine. Se identifică


adverbul și se trece la toate gradele de comparație.
Elevii își amintesc gradele de comparație
învățate la adjectiv.

Un elev vine la tablă și scrie adverbul


bine la toate gradele de comparație.
6. Obţinerea 8 min. Profesorul le cere elevilor să folosească noțiunile
performanţei învățate despre adverb şi să rezolve, la tablă, Analiza gramaticală
exercițiile date. (anexa 1) Exerciţiul
Activitate individuală

7. Asigurarea Se face pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale de Conversaţia


feedbackului tipul: „Bine!”, „Corect!”, „Da!”, „Exact!, prin
răspunsurile pe care le dau elevii.
8. Asigurarea retenţiei 2 min. Se fac aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat
şi a transferului lecţia, se notează elevii care s-au remarcat. Notează tema. Conversaţia
Se comunică tema pentru acasă.

FIŞĂ DE LUCRU (Anexa 1)

1. Analizaţi, după model, adverbele din enunţurile de mai jos:


Model: Ai fost ieri la spectacol?
ieri – adverb de timp, simplu, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp.
Maria vorbește prietenește cu toată lumea. Afară, se aude sunetul cristalin al păsărelelor.
Aşa va proceda mâine, la interviu. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. Bunicul urcă alene dealul.
A pus deasupra cărțile împrumutate. Azi m-am trezit devreme pentru a o ajuta pe mama.
Chelul lesne se tunde. Întotdeauna reuşeşte să facă bine lucrurile grele.
Atunci am aşezat dedesubt lucrurile care nu-mi aparţineau. Mereu se comportă aşa.
Gherasim luase cizmele și căciula de altădată. Aici va avea loc petrecerea.

2. Alcătuiţi, cu ajutorul sufixelor (prin derivare), adverbe de la cuvintele:


femeie - __________________ voinic - ____________________
tânăr - ____________________ cruce- _____________________
viteaz - ___________________ școlar - _____________________
țăran - ____________________ real - ______________________
prieten - __________________ chior - ____________________
bătrân - ____________________ orb - _____________________
francez - ___________________ piept - _____________________

3. Alcătuiţi enunţuri în care să existe:


a) un adverb de loc compus; c) un adverb de timp;
b) un adverb de mod format prin derivare; d) un adverb cu funcţie sintactică de nume predicativ.

4. Treceți următoarele adverbe la toate gradele de comparație: târziu, (vorbește) tare, repede, încet, departe, aproape, sus, bine.
1
1. Cum se numeşte modul personal
care indică o acţiune reală, sigură?
2. Care este funcţia sintactică a
2 verbelor predicative?
3. La ce timp verbul exprimă o
acţiune realizată după momentul
vorbirii?
3 4. La ce mod verbul indică un ordin,
o poruncă, un îndemn?
5. Cum se numeşte timpul care
4 indică desfăşurarea acţiunii în
momentul vorbirii?
6. Care este forma de participiu a
5 verbului „ a coborî”?
7. Care din modurile nepersonale se
recunoaşte după terminaţia „-ând”
/
6 „-ind”?
8. Care este forma verbului „iau” la
infinitiv?
7