Capitolul 9

MA{INI DE PLANTAT

Generalităţi. Ma[inile de plantat sunt utilaje agricole care execut\

lucrarea de transport, distribu]ie [i plantare a diferitelor culturi agricole. Prin
plantat se `n]elege distribuirea uniform\, la adâncime corespunz\toare, a
materialului de plantat reprezentat prin bulbi, tuberculi, r\saduri sau puie]i.
Opera]iile principale care trebuie executate la plantat sunt: deschiderea de
rigole, gropi sau cuiburi, distribuirea `n ele a materialului de plantat [i
acoperirea cu p\mânt.
Dup\ destina]ie, ma[inile de plantat se `mpart `n urm\toarele grupe:
 ma[ini de plantat cartofi;
 ma[ini de plantat bulbi;
 ma[ini de plantat r\saduri;
Dup\ modul de agregare se intâlnesc ma[ini tractate, purtate [i
semipurtate.
Dup\ modul de alimentare al aparatelor de distribu]ie, se `ntâlnesc
ma[ini cu alimentare manual\, maşini semiautomate [i maşini automate.
Dup\ schema de dispunere a rândurilor plantate, maşinile de plantat
pot fi:
 speciale, pentru o singur\ distan]\ `ntre rânduri;
 universale, pentru plantarea la diferite distan]e `ntre rânduri.
9.1. Maşini de plantat cartofi
Cartoful este o plant\ pr\[itoare, cultivat\ `n rânduri sau `n cuiburi.
Pentru plantare se folosesc tuberculi de 30 – 60 mm `n diametru (30 –
45 mm frac]iunea mic\ [i 45 – 60 mm frac]iunea mare). Plantarea se poate
face cu semibilonarea rândurilor, utilizându-se ma[ini destinate special acestui
scop, care, `n procesul de lucru, realizeaz\ `ngroparea tuberculilor [i
acoperirea lor cu p\mânt, cu o reparti]ie uniform\ pe rând [i `ntre rânduri.
9.1.1. Clasificarea ma[inilor de plantat cartofi
Ma[inile de plantat cartofi se deosebesc `ntre ele prin forma
constructiv\ a organelor de lucru sau prin num\rul opera]iilor [i modul de
realizare a procesului de lucru.
a. dup\ procesul de lucru pe care `l realizeaz\, deosebim:
 ma[ini simple, care realizeaz\ numai plantarea tuberculilor;
114
  ma[ini combinate, care pot administra erbicide sau `ngr\[\minte
simultan cu plantatul.
b. dup\ modul de plantare:
 ma[ini de plantat `n cuiburi obi[nuite, la distan]e de 60 – 80 cm `ntre
rânduri [i 20 – 40 cm pe rând;
 ma[ini de plantat `n cuiburi dispuse `n p\trat.

c. dup\ sursa energetic\ folosit\:

 ma[ini de plantat cu trac]iune animal\;
 ma[ini de plantat cu trac]iune mecanic\ (tractate, purtate,
semipurtate).
d. dup\ modul de alimentare:
 cu alimentare manual\;
 cu alimentare automat\.

9.1.2. Cerin]e impuse ma[inilor de plantat cartofi

Maşinile de plantat cartofi trebuie să îndeplinească anumite cerinţe,
dintre care se pot menţiona următoarele:
 s\ asigure o reparti]ie uniform\ a tuberculilor `n cuiburi pe rând;
 s\ realizeze rânduri drepte, echidistante, cu distan]ă constant\ `ntre
ele pe tot parcursul;
 abaterea tuberculilor planta]i fa]\ de axa rândului s\ fie cât mai mic\;
 `ngroparea tuberculilor s\ se fac\ `n totalitate la o adâncime
corespunz\toare [i care să fie uniform\;
 acoperirea tuberculilor s\ se fac\ cu sol umed;
 plantarea s\ se fac\ f\r\ strivirea sau v\t\marea tuberculilor;
 procesul de distribuire a tuberculilor s\ nu ridice probleme deosebite;
 s\ nu rezulte goluri la plantare mai mari de 2 %;
 ma[inile s\ permit\ plantarea pentru diferite distan]e `ntre rânduri [i
între cuiburi;
 ma[inile s\ lucreze corespunz\tor cu tuberculi de dimensiuni diferite;
 construcţia ma[inilor s\ fie simpl\, iar acestea s\ aib\ siguran]\ `n
exploatare [i capacitate mare de lucru.
115
 9.1.3. Procesul de lucru a unei ma[ini de plantat cartofi (fig.9.1).
Aparatul de distribu]ie rotindu-se preia câte un tubercul din bunc\r [i `l
depune `n brazda deschis\ de br\zdar. Organele de acoperire perfecteaz\
acoperirea tuberculior [i uneori realizeaz\ [i semibilonarea. Ac]ionarea
aparatelor de distribu]ie se face de la roata activ\ de sprijin a ma[inii.

Fig.9.1. Procesul de lucru a unei

ma[ini de plantat cartofi:
1 – bunc\r; 2 – [ub\r pentru reglarea
debitului; 3 – aparat de distribu]ie; 4 –
pâlnia br\zdarului; 5 – br\zdar; 6 –
organe de acoperire.

O asemenea ma[in\ poate avea dou\ sau mai multe sec]ii de lucru,
fiecare sec]ie lucrând pe dou\ rânduri.

9.1.4. P\r]ile componente ale ma[inilor de plantat cartofi

Principalele p\r]i componente ale unei ma[ini de plantat cartofi sunt:
cadrul cu ro]ile de sprijin, co[ul de alimentare, aparatul de distribu]ie,
br\zdarul, organele de acoperire a tuberculilor, mecanismul de transmitere a
mi[c\rii.
Co[ul de alimentare (bunc\rul), este confec]ionat din tabl\ de o]el [i
prezint\ un [ub\r, ac]ionat printr-un [urub cu manivel\, prin care se regleaz\
cantitatea de tuberculi care trece c\tre aparatul de distribu]ie. ~ntotdeauna
peretele posterior al bunc\rului este realizat sub forma unui plan `nclinat cu 45
– 600, ceea ce u[ureaz\ alunecarea liber\ a tuberculilor. Acest perete este
prev\zut cu dou\ ferestre care permit golirea bunc\rului la sfâr[itul lucrului.
Uneori fundul co[ului de alimentare este oscilant, pentru a pre`ntâmpina astfel
formarea bol]ilor `n masa de tuberculi.
Capacitatea co[ului de alimentare este de 80 – 125 kg pentru fiecare
aparat de distribu]ie.
Aparatul de distribu]ie preia tuberculii din bunc\r [i `i depune `n
brazda deschis\ de br\zdar. Din punct de vedere constructiv aparatele de
distribuşie pot fi cu cupe, montate pe lan] sau pe disc, cu palete pe disc, cu
celule etc.
Aparatul de distribu]ie de tip “lan] cu cupe” (fig.9.2), prezint\ dou\ ro]i
pe care se `nf\[oar\ un lan] agricol, iar pe acesta sunt montate cupe.
Lan]ul cu cupe, care se g\se[te `n interiorul unui jgheab, este ac]ionat
de la roata de sprijin a sec]iei, care este `n acela[i timp [i roat\ de tasare.
Fiecare cup\ preia din co[ un tubercul, pe care `l transport\ [i apoi `l depune
`n brazda deschis\ de br\zdar. Prezen]a jgheabului deasupra lan]ului cu cupe
`mpiedic\ c\derea tuberculilor din cupe [i dispersia lor.
116
 Fig.9.2. Aparat de distribu]ie cu cupe montate pe lan]:
1 – co[ de alimentare; 2 – [ub\r; 3 – cupe; 4 – lan]; 5 – roata motoare a lan]ului; 6 – roata
de `ntindere a lan]ului; 7 – jgheabul lan]ului cu cupe; 8 – roata ma[inii; 9 – mecanism de
antrenare a lan]ului cu cupe; 10 – br\zdar.
Distan]a `ntre plante pe rând se regleaz\ prin schimbarea num\rului de
cupe pe lan] sau prin modificarea vitezei liniare a lan]ului ; antrenarea de la
roata de sprijin asigură menţinerea constant\ a distanţei indiferent de viteza
de `naintare a ma[inii. Uniformitatea distan]ei `ntre plante pe rând las\ de dorit
deoarece există posibilitatea ca tuberculii aflaţi pe ramura descendent\ a
lan]ului să iasă din cupe şi să cadă pe cupa precedent\. Acest lucru face ca la
eliberarea lor distan]a de plantare s\ nu se mai respecte.
Aparatul de distribu]ie cu cupe montate pe disc (fig.9.3 si 9.3.a)
este tipul cel mai des utilizat la ma[inile de plantat cartofi. Aparatul este format
dintr-un disc rotativ, la periferia c\ruia sunt amplasate cupele, sub formă de
adâncituri create pe disc prin presare. Fiecare cup\ este acoperit\ de c\tre un
deget care se continu\ cu un bra] lateral. Degetul are rolul de a men]ine
tuberculul `n cup\ [i de a-l elibera `n momentul `n care cupa respectiv\ a ajuns
deasupra pâlniei br\zdarului.
În timpul lucrului discul [i cupele se rotesc. Când cupele trec prin
camera de alimentare, degetele se deschid sub ac]iunea unei came [i fiecare
dintre cupe preia un tubercul. Dup\ ce bra]ul degetului trece de cam\, degetul
acoper\ cupa [i tuberculul este transportat prin partea superioar\ a camerei de
alimentare. Când cupa plin\ ajunge deasupra pâlniei br\zdarului degetul se
deschide din nou sub ac]iunea altei came [i tuberculul cade `n rigolă.
Distan]a `ntre plante pe rând se regleaz\ prin modificarea turaţiei
discului distribuitor.

117
 Fig.9.3. Aparat de distribu]ie cu cupe montate pe disc:
I – vedere lateral\; II – vedere din spate; III – fazele de lucru ale aparatului. A – pozi]ia
degetului pentru re]inerea tuberculului; B – pozi]ia degetului pentru faza de alimentare [i
desc\rcare a tuberculului. a – faza de alimentare; b – faza de transport; c – faza de
desc\rcare. 1 – disc; 2 – cup\; 3 – deget; 4 – axul degetului; 5 – bra]ul lateral al axului;
6 – cam\ (ghidaj); 7 – arcul de readucere a degetului; 8 – bunc\r; 9 – [ub\r; 10 – br\zdar.

Fig.9.3.a Maşina de plantat cartofi firma Grimme în lucru

Aparatul de distribu]ie cu alimentare manual\ (fig.9.4) este simplu

din punct de vedere constructiv [i se poate adapta [i pe alte ma[ini; nu impune
utilizarea de tuberculi sorta]i [i permite plantarea cartofilor `ncol]i]i. Acest
aparat are `ns\ neajunsul aliment\rii manuale, fiind deci necesar câte un
118
muncitor pentru fiecare aparat de plantare. Aparatul de distribuţie poate fi
amplasat pe verticală (fig. 9.4a)sau pe orizontală (fig. 9.4b).

Fig.9.4. Aparate de distribu]ie cu

alimentare manual\:
a - cu disc vertical (vedere lateral\);
b – cu disc orizontal (vedere de sus).
1 – disc rotativ; 2 – carcas\; 3 –
br\zdar.

Br\zdarul ma[inilor de plantat tuberculi are rolul de a deschide

rigola `n care sunt introdu[i tuberculii. ~n func]ie de condi]iile de clim\ [i sol,
br\zdarele trebuie s\ deschid\ rigole cu adâncimea de 10 – 20 cm, f\r\ s\
amestece straturile de p\mânt, astfel `ncât acoperirea tuberculilor s\ se fac\
cu p\mânt umed [i afânat.
~n construc]ia ma[inilor de plantat cartofi se folosesc br\zdare rotative
(monodisc sau bidisc) [i br\zdare târâtoare (de tip corp de rari]\ [i de tip
patin\).
Br\zdarele rotative sunt identice cu cele de la sem\n\tori; brăzdarul
monodisc este `nclinat fa]\ de direc]ia de `naintare sub un unghi de 300, iar la
brăzdarele bidisc unghiul dintre discuri este de 11 – 200.
Br\zdarele târâtoare (fig.9.5) se `ntâlnesc `n mai multe variante
constructive, fiind de tip rari]\ sau de tip patin\. Brăzdarele de tip patin\ pot fi
cu unghi ascu]it sau cu unghi obtuz.
Br\zdarele patin\ cu unghi ascu]it au unghiul  = 35 – 450 , iar cele cu
unghi obtuz au   130 – 1450.
Br\zdarele tip rari]\ [i cele de tip patin\ cu unghi ascu]it se vor folosi pe
soluri mijlocii [i grele sau pe terenuri tasate, pe când cele de tip patin\ cu
unghi obtuz se folosesc pe soluri u[oare sau pe terenuri bine preg\tite pentru
plantare.

Fig.9.5. Br\zdare târâtoare:

a – tip rari]\; b – tip patin\ cu unghi ascu]it;
c – tip patin\ cu unghi obtuz; d – tip patin\
cu unghi obtuz [i cu]it pentru afânarea
fundului brazdei.

119
 Organele de acoperire a tuberculilor (fig.9.6) sunt amplasate `n
spatele br\zdarelor [i au rolul de a acoperi tuberculii cu sol, precum [i de a
nivela sau bilona terenul `n urma ma[inii.
Organele de acoperire de tip grap\ sau cele de forma unor cormane
aplatizate realizeaz\ acoperirea tuberculilor prin antrenarea p\mântului `n
mi[carea lor de transla]ie. Aceste organe se folosesc pe terenurile u[oare,
nisipoase sau `n zonele cu deficit de umiditate.
Corpurile de rari]\ se monteaz\ pe centrul intervalului dintre rânduri.
Ele acoper\ tuberculii prin bilonare, rev\rsând p\mântul antrenat lateral stânga
[i dreapta.
Organele de acoperire de tip disc se prezint\ sub forma a dou\ discuri
convexe din o]el, cu diametrul de 400 – 420 mm, `nclinate atât fa]\ de direc]ia
de `naintare, cât [i fa]\ de suprafa]a solului (la 6 – 140).
9.1.5. Exploatarea ma[inilor de plantat tuberculi
Plantarea cartofului la timp [i `n mod corespunz\tor constituie condi]ia
de baz\ pentru ob]inerea unor produc]ii ridicate, dar [i pentru mecanizarea
lucr\rii de recoltare mecanic\. Principalele reglaje ce se realizează au `n
vedere: distan]a dintre rânduri, distan]a dintre tuberculi pe rând, adâncimea de
`ngropare a tuberculilor, dimensiunile bilonului, lugimea marcatoarelor.

Fig.9.6. Organe de acoperire a tuberculilor:

1 – grap\ cu col]i rigizi; 2 – cormane aplatizate; 3 – corpuri de rari]\; 4 – tip dublu disc;
a – adâncimea de `ngropare; h - `n\l]imea bilonului.

Distan]a `ntre rânduri se regleaz\, `n general, prin deplasarea

transversal\ a br\zdarelor pe cadru [i prin modificarea distan]ei dintre sec]ii pe
direc]ie transversal\.
Distan]a dintre tuberculi pe rând se regleaz\ prin schimbarea tura]iei
distribuitorilor, lucru posibil prin modificarea raportului de transmitere de la roţi
la distribuitori.
Adâncimea de `ngropare a tuberculilor se modific\ cu ajutorul unor
ro]i de sprijin sau prin deplasarea pe vertical\ a br\zdarelor.
Dimensiunile bilonului se modific\ prin schimbarea geometriei aripilor
rari]ei de bilonare sau prin apropierea ori `ndep\rtarea discurilor de acoperire
Deplasarea agregatelor de plantat `n timpul lucrului se face dup\
metoda `n suveic\ (fig 9.7). Lăţimea zonei de `ntoarcere trebuie s\ fie
obligatoriu un multiplu al l\]imii de lucru a ma[inii; aceasta se va planta la

120
sfâr[it, fie cu cartofi, fie cu alte plante rezistente la c\lcare, prin treceri pe o
direcţie perpendiculară pe rîndurile plantate.

Fig.9.7. Deplasarea agregatelor de plantat cartofi

9.2. Ma[ini de plantat bulbi

Ma[inile de plantat bulbi func]ioneaz\ pe principiul ma[inilor de
sem\nat, adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor (de arpagic sau usturoi) `n flux
continuu.
Plantarea bulbilor de ceap\ [i usturoi este o lucrare de sezon, care
presupune un consum mare de for]\ de munc\ [i o perioad\ scurt\ de
executare (5 – 6 zile). Lucrarea se poate efectua manual, semimecanizat [i
mecanizat.
Plantarea manual\ este greoaie [i se realizeaz\ cu un consum de 50
– 70 zile-om/ha.
La plantarea semimecanizat\ se folosesc cultivatoare echipate cu
cu]ite dalt\, care deschid rigolele `n care bulbii se introduc manual. Acoperirea
rândurilor de bulbi cu p\mânt se face printr-o nou\ trecere cu cultivatorul,
echipat cu cu]ite s\geat\.

Fig. 9.8. Maşină de plantat bulbi

Plantarea mecanic\ se face cu ma[ini special destinate acestui scop.

Aceste ma[ini sunt alc\tuite din 2 – 12 sec]ii de lucru, prinse articulat la un
cadru comun care este prev\zut cu ro]i de sprijin [i cu dispozitiv de cuplare la
tractor.

121
 Ma[inile de plantat bulbi pot fi tractate, semipurtate sau purtate,
lucreaz\ `n agregat cu tractoarele legumicole sau universale [i sunt utilizate
atât pe teren plan cât [i pe teren modelat.
9.2.1. Cerin]e impuse ma[inilor de plantat bulbi:
 s\ realizeze rânduri drepte, echidistante, cu o uniformitate de
distribu]ie a bulbilor pe l\]imea de lucru de cel puţin 95 %;
 abaterea distan]ei `ntre bulbi pe rând s\ nu dep\[easc\  5 cm;
 `ngroparea bulbilor s\ se fac\ la o adâncime constant\ (se admite o
abatere maxim\ de  0,25 am);
 plantarea s\ se fac\ f\r\ v\t\marea bulbilor (procentul maxim de
bulbi vătămaţi nu trebuie să depăşească 2 %).

9.2.2. Procesul de lucru a unei sec]ii de plantat bulbi

O sec]ie de lucru (fig.9.9) este format\ dintr-un cadru propriu, montat
articulat la cadrul general al ma[inii. Pe acest cadru se monteaz\ toate
celelalte p\r]i componente.
~n procesul de lucru bulbii din cutie ajung `n caseta de distribu]ie, de
unde sunt prelua]i de distribuitor, transporta]i [i l\sa]i apoi s\ cad\, prin tubul
de conducere, `n [an]ul deschis de br\zdar. Acoperirea bulbilor cu p\mânt
este realizat\ de c\tre dou\ aripioare, care adun\ solul pe axa rândului [i este
perfectat\ de c\tre o roat\ dubl\, care execut\ [i tasarea. Cantitatea de bulbi
care trece din cutie către caseta de distribu]ie se regleaz\ cu un [ub\r.
Principala parte component\ a ma[inilor de plantat bulbi este aparatul
de distribu]ie. Acesta poate fi de tip disc cu cupe, lan] cu linguri]e etc.

Fig.9.9. Sec]ia de plantat bulbi:

1 – bunc\r; 2 – [ub\r; 3 – distribuitor; 4 –
agitator; 5 – cam\; 6 – tub de conducere a
bulbilor; 7 – br\zdar; 8 – aripi de nivelare;
9 – roata de tasare; 10 – cadrul ma[inii;
11 – dispozitiv de cuplare la tractor; 12 –
cadrul sec]iei; 13 – arc pentru
uniformizarea for]ei de ap\sare pe sol.

Aparatul de distribu]ie tip “disc cu alveole” (fig.9.10) este cel mai

des folosit la ma[inile de plantat bulbi, fiind format din dou\ discuri cu alveole
dispuse vertical [i paralel cu direc]ia de `naintare a ma[inii.
Fiecare disc este prev\zut cu zece cupe. Discurile sunt montate pe
arbore decalat, astfel `ncât cupele de pe un disc sunt poziţionate `ntre cupele
celuilalt disc.
122
 Antrenarea aparatului de distribu]ie se face de la roata de sprijin a
ma[inii. Debitul acestui aparat de distribu]ie, respectiv distan]a `ntre plante pe
rând, se modific\ prin schimbarea raportului de transmitere dintre roata de
sprijin a ma[inii [i axul comun al distribuitorilor.

Fig.9.10. Aparat de distribu]ie tip

“disc cu cupe”:
1 – caset\ de distribu]ie; 2 – axul
distribuitor; 3 – tub pentru conducerea
bulbilor; D1, D2 – discuri verticale cu alveole.

Aparatul de distribu]ie tip “lan] cu linguri]e” (fig.9.11) este mai rar

utilizat. Acesta este format din dou\ ro]i din]ate duble, pe care se `nf\[oar\
dou\ lan]uri, între care sunt prinse echidistant [i intercalat linguri]e.

Fig.9.11. Aparatul de distribu]ie cu lan]uri

[i linguri]e:
1 – co[ de alimentare; 2 – [ub\r; 3 – caseta de
alimentare; 4, 5 – ro]i duble de lan]; 6 – lan]uri;
7, 8 – linguri]e; 9 – tub de conducere a bulbilor;
10 – br\zdar.

Distan]a de plantare `ntre bulbi pe rând se modific\ prin schimbarea

vitezei liniare a lan]ului.
Ma[inile de plantat bulbi sunt prev\zute cu br\zdare tip patin\ [i ro]i de
tasare a solului. Ele prezint\ de asemenea marcatoare de urm\, ro]i de sprijin
care sunt [i ro]i de antrenare a distribuitorilor, precum [i lame rigide pentru
acoperirea rândurilor de bulbi.
Principalele reglaje ale ma[inilor de plantat bulbi sunt:
 distan]a `ntre rânduri;
 distan]a `ntre bulbi pe rând;
123
  adâncimea de `ngropare a bulbilor;
 lungimea marcatoarelor de urm\.
~n vederea plant\rii terenul, arat din toamn\, se prelucreaz\ superficial
prin discuire sau cu combinatorul, pentru a se ob]ine o bun\ m\run]ire [i o
afânare pe adâncimea de 7 – 8 cm pentru ceap\ [i 8 – 10 cm pentru usturoi.
Norma de s\mân]\ la hectar este de 600 – 800 kg la arpagic [i 800 – 1400 kg
la usturoi.

9.3. Ma[ini de plantat r\saduri

Ma[inile de plantat r\saduri sunt folosite la plantarea r\sadurilor de
legume (ro[ii, ardei, vinete, varz\ etc.), tutun, stoloni de fragi sau c\p[uni,
precum [i a altor culturi. Unele ma[ini de plantat pot fi adaptate pentru
plantarea r\sadurilor produse `n ghivece nutritive, a buta[ilor sau a cartofilor
pre`ncol]i]i.
Procesul de lucru executat de o asemenea ma[in\ const\ din
executarea urm\toarelor opera]ii: deschiderea rigolei de plantare, introducerea
r\sadului `n rigol\, fixarea r\sadului `n sol [i udarea.

Fig. 9.12. Maşină de plantat

răsaduri

9.3.1. Clasificarea ma[inilor de plantat r\saduri

De regul\ aceste ma[ini lucrează în agregat cu tractorul, rareori fiind cu
trac]iune animal\. Se folosesc tractoare care se pot deplasa cu viteze foarte
mici, chiar sub 1 km/h. Maşinile de plantat răsaduri pot fi tractate sau purtate,
~n func]ie de opera]iile pe care le execut\, aceste ma[ini pot fi:
 cu introducerea manual\ a r\sadului `n rigole;
 cu introducerea r\sadului `n rigol\ prin intermediul unui aparat de
plantare.
Ma[inile din prima categorie au 4 – 6 sec]ii de lucru montate articulat la
un cadru. O sec]ie este format\ dintr-un br\zdar pentru deschiderea rigolei,
dou\ ro]i de tasare a solului de-a lungul rândului de plante, instala]ia de udare
a plantelor [i scaun pentru muncitor.
Ma[inile din a doua categorie au construc]ie asem\n\toare, dar fiecare
sec]ie are `n plus un aparat de plantat.

124
 9.3.2. P\r]ile componente ale ma[inilor de plantat r\saduri
Br\zdarul cel mai des utilizat este de tipul patin\ cu unghi ascu]it de
p\trundere `n sol (la partea inferioar\), având `n\l]ime mare [i aripile mult
alungite `n spate, pentru a `ntârzia surparea p\mântului (fig.9.13).

Fig.9.13. Br\zdarul ma[inilor de plantat

r\saduri:
1 – suport; 2 – corp; 3 – vârf; 4 – aripi.

Aparatul de plantat cel mai des utilizat este cel cu alimentare

manual\, care este `ntâlnit `n mai multe variante constructive: lan] cu cleme.
disc cu cleme, discuri elastice.
Aparatul de plantat tip “lan] cu cleme”, este alc\tuit dintr-un lan] cu
zale demontabile, montat pe 3 ro]i din]ate (fig.9.14). Pe lan] se monteaz\
cleme (prinz\toare de plante), formate din dou\ pl\ci articulate `ntre ele,
`mbr\cate `n cauciuc pentru a se evita v\t\marea r\sadului.

Fig.9.14. Aparat de plantat tip “lan]

cu cleme”:
A – construc]ia [i procesul de lucru; B –
pozi]ia clemelor; a – deschis\; b -
`nchis\. 1 – lan]; 2 – clem\; 3 – cam\; 4 –
plant\; 5 – scaun; 6 – br\zdar; 7 – ro]i de
tasare [i antrenare.

Prin mi[carea lan]ului, prinz\torul deschis trece prin fa]a muncitorului

care introduce `n clemă un fir de r\sad, cu r\d\cina orientată către muncitor.
Sub ac]iunea camei, clema se închide şi ]ine r\sadul `n aceast\ pozi]ie,
transportându-l pân\ `n brazda deschis\ de br\zdar. Planta este eliberat\ de
cam\ exact `n momentul când ajunge `n pozi]ie vertical\, fiind fixat `n sol
datorit\ surp\rii pere]ilor brazdei. Definitivarea fix\rii r\sadului `n sol este
realizat\ de ro]ile de tasare, care apas\ p\mântul spre r\d\cinile plantei.
Reglarea distan]ei `ntre plante pe rând se face prin modificarea
num\rului de prinz\toare pe lan].
Viteza lan]ului trebuie s\ fie egal\ cu viteza de deplasare a ma[inii, caz
`n care prinz\torul cu r\sad are viteză relativă zero fa]\ de sol, pe ramura
orizontal\ a lan]ului. ~n acest caz r\sadul plantat va r\mâne `n pozi]ie vertical\.
125
 Aparatul de plantat tip “disc cu cleme” (fig.9.15), este format dintr-
un disc vertical pe care se găsesc prinz\toare pentru r\sad.

Fig.9.15. Aparatul de plantat

r\saduri tip “disc cu cleme”:
1 – disc; 2 – clem\; 3 – ghidaj; 4 –
br\zdar; 5 – roata de tasare; 6 – scaun;
7 – planta; a – clema eschis\; b –
clema `nchis\.

Prin rotirea discului clema deschis\ ajunge `n fa]a muncitorului, care

introduce r\sadul `ntre clem\ [i disc. R\sadul este a[ezat pe direc]ia discului
cu r\d\cina `n afar\ [i ]inut cu mâna pân\ ce clema este `nchis\ de către
ghidaj. Când r\sadul a ajuns în partea inferioară, `n pozi]ie vertical\, clema se
deschide deoarece iese de sub ac]iunea ghidajului. ~n acest moment, `ns\,
planta este deja par]ial fixat\ `n sol prin surparea pamântului dup\ br\zdar.
Cele dou\ ro]i de tasare, care urmeaz\ dup\ br\zdar, definitiveaz\ fixarea
r\sadului [i realizeaz\ tasarea solului la r\d\cina plantei.
Aparatul de plantare este ac]ionat de la roata de tasare prin intermediul
unui tren de ro]i din]ate.
Reglarea distan]ei dintre plante pe rând se face prin modificarea
num\rului de cleme pe disc [i prin schimbarea raportului de transmistere dintre
roata de tasare [i disc.
Aparatul de plantat cu dou\ discuri elastice (fig.9.16) este alc\tuit
din dou\ discuri elastice, sub]iri, din o]el sau material plastic.

Fig.9.16. – Aparat de
plantat r\saduri cu
dou\ discuri elastice:
1, 2 – discuri; 3 – plant\;
4 – br\zdar; 5 – roat\ de
tasare; 6 – scaun.

Discurile sunt a[ezate `nclinat unul fa]\ de cel\lalt, astfel `ncât la partea
fin fa]\ sunt tangente pe circa o treime din circumferin]\. Aceste discuri sunt
antrenate `n mi[care de rota]ie de la una din ro]ile de tasare ale sec]iei.
Muncitorul introduce r\sadul `ntre cele dou\ discuri, pe direc]ie radilă,
`n zona `n care acestea sunt `nc\ `ndep\rtate unul de celălalt, ]inându-l lipit de
unul din discuri. Locul de introducere a r\sadului `ntre discuri este marcat prin
semne u[or vizibile.
Când r\sadul ajunge la punctul de tangen]\ al discurilor, acesta este
eliberat, fiind preluat [i transportat între cele două discuri pân\ ce va ajunge `n
pozi]ie vertical\. Acest moment coincide cu acela al termin\rii zonei de contact
dintre discuri. Drept urmare, r\sadul este eliberat [i fixat par]ial `n sol prin

126
surparea brazdei. Procesul de fixare a r\sadului `n sol este definitivat de ro]ile
de tasare.
Distan]a dintre r\saduri pe rând se poate regla prin schimbarea
raportului de transmistere dintre roata de tasare [i discurile de plantare,
precum [i prin modificarea num\rului de semne care se amplaseaz\ pe disc.
Dispozitivele de tasare a solului (fig.9.17) au rolul de a perfecta
acoperirea cu p\mânt a r\d\cinilor r\sadurilor [i totodat\ s\ taseze solul
pentru a asigura prinderea plantelor.
Pentru fiecare rând de plante se folosesc dou\ ro]i, cilindrice sau
tronconice, a[ezate `nclinat, de o parte [i de alta a r\sadului [i situate `n
spatele br\zdarului.
De cele mai multe ori una din ro]ile de tasare serve[te [i pentru
antrenarea aparatului de plantat, printr-o transmisie cu ro]i din]ate, `n care scop
este prev\zut\ cu pinteni pentru a preveni alunecarea roţii fa]\ de sol.

Fig.9.17. Ro]i de tasare:

a – cilindrice; b – tronconice.

Dispozitivele de udare a r\sadurilor asigur\ udarea plantelor,

continu\ sau por]ionat\, `n vederea prinderii lor. ~n acest scop ma[ina are 1 –
2 rezervoare (fig.9.18) pentru ap\, de la care pleac\ conducte pân\ la rampa
de distribu]ie. De la ramp\ pleac\ conducte de udare c\tre fiecare sec]ie de
lucru, conducte ce p\trund `ntre aripile br\zdarului pentru a uda continuu
fundul rigolei [i r\d\cinile plantei.

Fig.9.18. Instala]ie pentru

udarea continu\ a r\sadului:
1 – rezervor pentru ap\; 2 –
robinet de trecere; 3 – rampa de
distribu]ie; 4 – robineti; 5 –
conducta de udare; 6 – br\zdar.

Udarea por]ionat\ se folose[te `n cazul distan]elor medii [i mari `ntre

plante pe rând. ~n acest caz, scurgerea apei se realizeaz\ numai `n momentul
introducerii r\sadului `n rigol\, prin deschiderea unei supape comandate de
către discul de plantare; în acest scop, pe discul de plantare sunt montate
[tifturi (fig.9.19) care, printr-un sistem de pârghii, comand\ deschiderea
supapei conductei de udare. Num\rul [tifturilor este egal cu cel al
prinz\toarelor de r\sad de pe disc.

127
 Fig.9.19. Instala]ie pentru udarea
por]ionat\ a r\sadului:
1 – disc de plantare; 2 – [tifturi; 3 – sistem de
pârghii; 4 – supap\; 5 – arc de `nchidere a
supapei; 6 – conduct\ de udare.

9.3.3. Exploatarea ma[inilor de plantat r\saduri

~n procesul de plantare mecanizat\ a r\sadurilor se ob]in performan]e
ridicate dac\, `nainte de `nceperea lucrului, s-au efectuat reglajele necesare [i
dacă s-au luat m\suri organizatorice privind aprovizionarea ritmic\ cu r\saduri,
alimentarea cu ap\ a rezervoarelor de pe tractor, folosirea de muncitori
suplimentari.
Modelarea solului, pe lâng\ alte avantaje, permite ca, pe aceea[i sol\,
s\ se lucreze cu mai multe agregate, care se deplaseaz\ dup\ forma]ia "`n
cocor" (fig.9.20). ~n acest caz alimentarea rezervoarelor cu ap\ se face separat
de la o arip\ de ploaie sau o remorc\ cistern\.

Fig.9.20. Deplasarea agregatelor de stropit dup\ forma]ia "`n cocor"

La `nceputul lucrului nu se va depăşi viteza de lucru de 0,3 km/h, iar pe

m\sur\ ce muncitorii cap\t\ `ndemânare, viteza de deplasare se m\re[te
treptat pân\ la 0,7 km/h.
128
 Pe toat\ durata campaniei de plantat se va folosi aceea[i forma]ie de
muncitori, care, c\p\tând `ndemânare, pot s\ lucreze cu productivitate m\rit\.
Preg\tirea patului germinativ, [i, eventual modelarea solului, se fac cu
6 – 8 zile `nainte de plantare, pentru ca `n acest interval de timp solul s\ se
a[eze. ~n acela[i scop este indicat s\ se aplice o udare de aprovizionare cu 3
– 4 zile `nainte de plantare (aproximativ 300 m3/ha).

129