Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur (1)

 Asfixia perinatală
 Hipotermia
 Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii)
 Dereglări cardiovasculare (hipotensiune, duct arterial deschis)
 Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE), leucomalacie periventriculară
 Gastrointestinale: ileusul paralitic, enterocolita ulceronecrotică (EUN)
 Hipoglicemia şi hiperglicemia
 Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată)
 Hipoprotrombinemia
 Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia, hiperkaliemia, acidoza metabolică)
 Anemia
 Sepsisul neonatal
 După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară
 Dizabilităţi neuro-developmentale
 Probleme psihosociale
Profilaxia antenatală

 Naşterea să fie în cadrul maternităţii de nivelul III

 Transportarea «in utero»
 Administrarea dexametazonei cu scopul profilaxiei SDR
 Administrarea antibioticelor cu scopul profilaxiei infecţiei neonatale

Măsurile ce trebuie efectate postnatal

 asigurarea protecţiei termice

 asigurarea necesităţilor calorice
 prevenirea şi tratarea hipoglicemiei

Managementul

1. Dacă se anticipează naşterea unui prematur, creşteţi temperatura din sala de naşteri la 25 - 28
°C, conform recomandărilor OMS
2. Pre-încălziţi obiectele înainte de punerea în contact cu copilul.
3. Acestea includ (şi nu se limitează la) saltea, mâinile dumneavoastră, stetoscop, casete
radiologice şi scutece
4. Să aplice cu grijă principiile “lanţului cald”
5. Incubator încălzit prealabil şi echipament adecvat pentru terapia intensivă în sala de naştere
6. Aer (nu O2) umezit (>80%), încălzit (40ºC la copiii <800 g) în incubator, nivel de umiditate ridicat,
pereţi dubli
7. Comanda cutanată reglată la 36,5ºC.