Academia Tehnica Militară Catedra E1

LABORATOR
Amplificatorul operaŃional (1)
Obiective
• Alimentarea diferenŃială a AO
• Cunoaşterea caracteristicilor de catalog ale AO 741
• Determinarea tensiunilor de offset la ieşire şi la intrare în simulare/practică
• Măsurarea amplificării AO cu semnal aplicat pe fiecare din cele două intrări (A+ şi A-) în
practică (CC) şi în simulare (CC şi CA)
•
Desfăşurarea laboratorului
1. Date de catalog pentru AO 741
- simbolizare/capsulă: DIP (dual in-line package) pentru montare TH (through-hole) pe cablajul PCB
(printed circuit board)
Mini DIP - 8 pini
INTRARE ne-inversoare Alimentare (+Vcc)
1 8
2 7
3 6
4 5
IEŞIRE

DIP - 14 pini
Echilibrare
(nu se utilizează)

Alimentare (- Vcc)
INTRARE inversoare 1

- tensiunea de alimentare max. ± 22V

- tensiunea de intrare pe fiecare dintre intrări max. ± 15 V
- tensiunea de intrare diferenŃială max. ± 30 V
- puterea disipată max. 500 mW
- tensiunea de offset la intrare max. Uio = 5 mV
- curentul de polarizare max. IB+ - IB- = 200 nA
- curentul de decalaj max. (IB+ + IB-)/2 = 500 nA
- amplificarea în tensiune AV = 50.000 – 200.000
- curentul de alimentare în stand-by 1,7 – 2,8 mA
- curentul de ieşire în scurt-circuit 25 mA
- frecvenŃa de tăiere fT = 1 MHz
- viteza de răspuns (slew rate) SR = 0,5 V/ µs
- impedanŃa de intrare Zin = 2MΩ
- factorul de rejecŃie în mod comun FRMC = 90 dB

Cpt. dr. ing. Doru Munteanu 1 Laborator DCE

Academia Tehnica Militară Catedra E1
1. Alimentarea diferenŃială – se realizează prin utilizarea a două surse de tensiune V1 şi V2 astfel:
borna + a sursei V2 se conectează cu borna – a sursei V1, acest punct devenind punct de masă (0 V).
Borna + a sursei V1 devine +VCC iar borna – a sursei V2 devine –VCC.

+VCC

Sursa de
alimentare
0
diferenŃială

-VCC

PRACTICĂ
- se realizează sursa diferenŃială
- înainte de a alimenta AO se măsoară cele trei puncte de tensiune +VCC, –VCC şi 0 (masă).
- se opreşte sursa de tensiune diferenŃială, se alimentează AO şi se verifică din nou cele trei puncte de
tensiune

SIMULARE
- se realizează doar editarea schemei de mai sus, fără a efectua o simulare propriu-zisă

OBS. – în continuare alimentarea diferenŃială a circuitului nu se mai reprezintă explicit pe schemele de lucru
pentru a evita încărcarea excesivă a schemei

2. Măsurarea tensiunii de offset la ieşire – se determină prin legarea la masă a ambelor intrări
(inversoare şi ne-inversoare) şi măsurarea tensiunii de la ieşirea AO

-VCC
AAaa

PRACTICĂ
- Nu este necesară o rezistenŃă de sarcină, se măsoară în gol; U0off =_______.

SIMULARE
- Analiza BIAS POINT DETAIL
- Se vizualizează valoarea tensiunii de ieşire U0off =_______.

Cpt. dr. ing. Doru Munteanu 2 Laborator DCE

Academia Tehnica Militară Catedra E1
3. Măsurarea tensiunii de offset la intrare
- Schema de lucru:

Rr
- se calculează amplificarea montajului este A+ = 1 + , se măsoară valoarea tensiunii de ieşire VO ,
R1
V0
se determină tensiunea de offset la intrare U Ioff =
A+

PRACTICĂ
- se determină prin măsurarea în gol, valorile pentru A+ = _______, VO =_______ şi U Ioff =_______.

SIMULARE
- Analiza BIAS POINT DETAIL
- se determină valorile pentru A+ = _______, VO =_______ şi U Ioff =_______.

4. Măsurarea amplificării cu semnal pe intrare ne-inversoare ( A+ )

- Schema de lucru:

Rr
- se calculează amplificarea teoretică a montajului este A+ = 1 + , se aplică o tensiune la intrare Vin
R1
V
şi se măsoară valoarea tensiunii de ieşire VO , se determină valoarea amplificării A+ = O
Vin

PRACTICĂ
Cpt. dr. ing. Doru Munteanu 3 Laborator DCE
Academia Tehnica Militară Catedra E1
- se aplică la intrare o tensiune continuă (CC) de ordinul a sute mV
Rr
- se determină prin măsurarea în gol, valorile pentru (teoretic) A+ = 1 + (de ordinul unităŃilor)=
R1
V0
_______, Vin = ______, VO =_______ şi respectiv (practic) A+ = =_____.
Vin

SIMULARE
a) Analiza BIAS POINT DETAIL
- se aplică la intrare o tensiune continuă (CC) de ordinul sute mV
R
- se determină valorile pentru (teoretic) A+ = 1 + r (de ordinul unităŃilor)= _______, Vin = ______,
R1
V
VO =_______ şi respectiv (practic) A+ = 0 =_____.
Vin

b) Analiza TRANSIENT
- se aplică la intrare o tensiune alternativă (CA) cu amplitudine de ordinul zeci, sute mV şi frecvenŃă de
ordinul kHz
R
- se determină valorile pentru (teoretic) A+ = 1 + r (de ordinul unităŃilor)= _______, Vin = ______,
R1
V
VO =_______ şi respectiv (practic) A+ = 0 =_____.
Vin

5. Măsurarea amplificării cu semnal pe intrare inversoare ( A− )

- Schema de lucru:

Rr
- se calculează amplificarea teoretică a montajului este A− = − , se aplică o tensiune la intrare Vin şi
R1
V
se măsoară valoarea tensiunii de ieşire VO , se determină valoarea amplificării A− = O
Vin

Cpt. dr. ing. Doru Munteanu 4 Laborator DCE

Academia Tehnica Militară Catedra E1
PRACTICĂ
- se aplică la intrare o tensiune continuă (CC) de ordinul a sute mV
Rr
- se determină prin măsurarea în gol, valorile pentru (teoretic) A− = − (de ordinul unităŃilor)=
R1
V0
_______, Vin = ______, VO =_______ şi respectiv (practic) A− = =_____.
Vin

SIMULARE
a) Analiza BIAS POINT DETAIL
- se aplică la intrare o tensiune continuă (CC) de ordinul sute mV
R
- se determină valorile pentru (teoretic) A− = − r (de ordinul unităŃilor)= _______, Vin = ______,
R1
V
VO =_______ şi respectiv (practic) A− = 0 =_____.
Vin

b) Analiza TRANSIENT
- se aplică la intrare o tensiune alternativă (CA) cu amplitudine de ordinul zeci, sute mV şi frecvenŃă de
ordinul kHz
R
se determină valorile pentru (teoretic) A− = − r (de ordinul unităŃilor)= _______, Vin = ______,
R1
V
VO =_______ şi respectiv (practic) A− = 0 =_____.
Vin

Întrebări de verificare a cunoştinŃelor

Cum se determină tensiunea de offset la ieşire?

Care este procedura de determinare a tensiunii de offset la intrare?
Cum se determină A+ în practică ?
Cum se determină A− în practică ?
Cum se determină A+ în simulare ?
Cum se determină A− în simulare ?

Cpt. dr. ing. Doru Munteanu 5 Laborator DCE