Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

Asist. univ. ing. Radu Panaitescu-Liess

TEZĂ DE DOCTORAT
- REZUMAT -

MODELAREA BIOMECANICĂ A ORGANISMULUI UMAN


SUB ACȚIUNEA VIBRAȚIILOR

Conducător științific:
Prof. univ. dr. ing. Cristian PAVEL

București
2013
1
CUPRINS

Introducere 3
I.1. Domeniul abordat 3
I.2. Scop și obiective 3

1. Studiu privind modelele biomecanice asociate organismului uman 3


1.2. Scurt istoric al conceptului de modelare biomecanică 3
1.4. Modele biomecanice asociate organismului uman – stadiul actual al
cunoașterii la nivel național, european și internațional 4

2. Studiu referitor la efectele complexe produse de echipamentele cu acțiune


vibrantă asupra organismului uman 5
2.3. Răspunsul organismului uman sub acțiunea vibrațiilor - stadiul actual al
cercetărilor la nivel național, european și internațional 5
2.3.3. Boala degetelor albe (VWF) 5
2.3.4. Leziuni ale oaselor și articulațiilor 6
2.3.5. Afecțiuni ale sistemului muscular 6
2.3.6. Tulburări neurologice 6
2.3.8. Efecte benefice ale vibrațiilor asupra organismului uman 6

3. Cercetări experimentale privind influența vibrațiilor asupra organismului uman 7


3.1. Metodele și aparatura utilizate 7
3.2. Locul, baza materială și condițiile de experimentare 7
3.2.1. Locul și baza materială 7
3.2.2. Condiții de experimentare 8
3.4. Experimente privind mobilitatea articulației cotului 8
3.4.1. Încercări de referință 8
3.4.2. Expunerea la vibrații 9
3.4.3. Încercări după vibrații 10

5. Calculul modelelor biomecanice asociate cercetărilor experimentale 10


5.2. Modelul dinamic al sistemului mână-antebraț 10

6. Concluzii, contribuții și direcții de cercetare 12


6.1. Concluzii ale cercetărilor efectuate 12
6.2. Contribuții originale ale autorului și diseminarea rezultatelor 12
6.3. Perspective de cercetare 14

7. Lista lucrărilor publicate 14

Bibliografie selectivă 15

Cuvinte-cheie: biomecanică, modele dinamice, vibrații, mobilitate, amortizare, rigiditate, Matlab

2
”Această coincidenţă între modelul matematic și
experiment a fost considerată de Einstein ca unica
minune din Univers, faptul că natura are aceleași
legi de evoluţie ca și cele ale raţiunii umane..”
Acad. Radu Voinea1
INTRODUCERE

I.1. Domeniul abordat

Fragilitatea ființei umane care se manifestă și în cazul expunerii la fenomene vibratorii a condus la
cercetări aprofundate în zona determinării și combaterii efectelor negative pe care vibrațiile le au asupra
organismului uman. Nici zona efectelor benefice nu a fost neglijată, deși cercetările au fost de mai mică
amploare. Totodată, au apărut și standarde care evaluează limitele expunerii omului la vibrații. Dar
oamenii, din punct de vedere biologic (și nu numai) sunt entități distincte și răspund în mod diferit în fața
agresiunilor mediului înconjurător, în raport cu rezistența lor nativă, cu gradul de sănătate, cu
personalitatea și temperamentul lor, etc. Pe de altă parte nu putem realiza întotdeauna determinări
experimentale in vivo. Toate aceste constatări, reliefează oportunitatea modelării biomecanice a
organismului uman supus acțiunii vibrațiilor. Deși rareori se pot verifica în totalitate rezultatele obținute
pe baza unui model cu cele pe care le obținem din determinări pe modelul real, totuși se pot face simulări
pe diferite modele pentru identificarea modelului optim. Tocmai din aceste motive, partea I a tezei de
doctorat se axează pe două direcții: documentarea cercetărilor în domeniul modelării biomecanice a
organismului uman, trecând în revistă elementele de bază folosite în modelare, istoria și stadiul actual al
cunoașterii în acest domeniu (capitolul 1) și pe stadiul actual al cunoașterii în domeniul efectelor
complexe pe care mijloacele cu acțiune vibrantă le au asupra organismului uman (capitolul 2)
[61, 63]. Conținutul celei de-a II –a părți a tezei este focusat, în capitolul 3, asupra cercetărilor
experimentale privind influența vibrațiilor asupra organismului uman și anume, cum influențează
acestea articulațiile degetelor și încheieturii mâinii, ale coatelor și genunchilor. Capitolul 4 al acestei
părți se concentrează – de această dată din perspectiva determinării frecvențelor și pulsațiilor proprii – pe
modelele degetului, sistemului mână-antebraț-braț, sistemului mână-antebraț și picior-gambă. Am pornit
de la modelele mână – antebraț cu două grade de libertate și mână – antebraț - braț cu trei grade de
libertate, continuând analiza asupra unui model cu 4 grade de libertate (mână) și a unor modele cu 6 grade
de libertate (mână) și 8 grade de libertate (mână – antebraț - braț). Apoi au fost analizate două modele
având 15 (mână), respectiv 17 (mână – antebraț - braț) grade de libertate, iar în capitolul 5, modele ale
degetului uman și ale sistemelor mână-antebraț și picior-gambă [62]. Cea de-a III - a parte cuprinde
concluziile generale, contribuțiile originale și perspectivele care se deschid în urma cercetărilor efectuate
(capitolul 6). De asemenea, în această parte am prezentat și modul de diseminare al rezultatelor obținute
(capitolul 7).

I.2. Scop și obiective

Scopul prezentei teze de doctorat constă în elaborarea unor modele biomecanice, în vederea
studierii mai profunde a efectelor pe care vibrațiile mecanice le au asupra organismului uman. Pentru
atingerea acestui scop am avut în vedere următoarele obiective: a) Catalogarea informației existente, a
stadiului actual al cercetărilor în domeniul de interes în vederea eficientizării muncii de cercetare;
b) Conturarea principalelor consecințe periculoase pe care vibrațiile le au asupra organismului uman,
precum și a celor mai importante efecte benefice produse de vibrații asupra organismului uman;
c) Evaluarea dinamicii corpului uman pentru diverse regimuri de aplicare ale mișcării vibratorii.

1. Studiu privind modelele biomecanice asociate organismului uman

1.2. Scurt istoric al conceptului de modelare biomecanică

De-a lungul dezvoltării civilizației umane, s-au pus la punct concepte fundamentale de mecanică
elementară. Aceste concepte au fost ulterior dezvoltate și folosite în descrierea cu succes a mișcărilor

1
Discurs de recepție, 6 februarie 2008 (aula Academiei Române)
3
corpului omenesc. Departe de a epuiza subiectul, iată câteva dintre figurile marcante ale istoriei și
cronologia câtorva dintre cele mai importante descoperiri și cercetări din acest domeniu [10, 42]:
 Leonardo da Vinci (1452-1519) – de la autorul cuvintelor ”Voi dăinui!”, ne-au rămas printre
altele, studii cu privire la mecanica și anatomia corpului omenesc, a centrului de greutate, a
interacțiunii mușchilor (figura 1.5);
 Alfonso Borelli (1608-1679) – este considerat a fi fondatorul biomecanicii moderne. Acest
renascentist italian considera oasele ca fiind asemănătoare unor pârghii, ce împreună cu mușchii
funcționează după legi matematice. În lucrarea sa ”De Motu Animalium”, Borelli compară
animalele cu niște mașini și consideră rezistența aerului sau a apei cauze ale pierderii de forță
(figura 1.6);

Figura 1.5 – Anatomia umărului Figura 1.6 – Prima carte de biomecanică:


(Biblioteca regală a Castelului Windsor)2 ”De Motu Animalium”3

 Wilhelm Roux (1850-1924) – este autorul noțiunii de mecanostructură, cercetând mecanismele


oaselor, cartilagiilor și tendoanelor (inspirat fiind și de lucrările inginerului Carl Culmann);
 Francisc J. Rainer (1874-1944) – a introdus pentru prima dată în România studiul mișcării
corpului omenesc.

1.4. Modele biomecanice asociate organismului uman

Primul model biomecanic al corpului uman, utilizat în scopul de a determina impedanța și funcția
de răspuns în frecvență pe direcția verticală, a fost realizat de Dieckmann în anul 1957, pe baza unui
model Kelvin-Voigt (figura 1.18). [92]
z
m
m

k c

Figura 1.18 - Modelul lui Dieckmann (1957)


Atât anterior, cât și mai ales ulterior acestui an, prin îmbinarea unor modele simple, au existat
încercări de dezvoltare a diferitelor modele biomecanice ale sistemului mână-antebraț-braț (acesta fiind
cel mai atent studiat). Modele care descriu complet sau parțial mâna sunt și cele realizate de cercetătorul
japonez Takahiro Miwa (1964) [55] și de D. Reynolds și W. Soedel (1972), precum și de Suggs și Mishoe
(1974) [78] (figura 1.21 - a, b, c).

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Leonardo23.jpg;
3
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Giovanni_Borelli_-_lim_joints_(De_Motu_Animalium).jpg
4
a) Miwa (1964) b) Reynolds, Soedel (1972)

c) Suggs și Mishoe (1974)


Figura 1.21 - Modele care descriu sistemul mână-antebraț-braț4

În anul 1982, Rasmussen dezvoltă o hartă a sistemului mecanic echivalent al organismului uman,
cu frecvențele proprii ale diferitelor organe interne (figura 1.26). [83]

a) b)
Figura 1.26 – Harta sistemului mecanic echivalent Figura 1.27 – Magheți (1984)
al organismului uman (după Rasmussen)

Profesorul Magheți prezintă două modele biomecanice, unul al organismului uman aflat în poziție
verticală, sub formă de mase concentrate (figura 1.27-a), iar celălalt al sistemului mână-braț, sub formă de
bare articulate (realizat în 1984, figura 1.27-b) [50]. Preocupări în domeniul modelării biomecanice a
corpului uman au existat și în cadrul fostei Catedre de Mecanică tehnică și mecanisme (actualul
Departament de Tehnologie mecanică) din cadrul U.T.C.B. Astfel, a fost realizat un model dinamic cu
șapte grade de libertate cu scopul de a modela interacțiunea dintre un dispozitiv fitness tip Galileo 2000
cu structura osoasă. Acest model este o simplificare a modelului propus de Brüel & Kjaer. [19, 47, 48]

2. Studiu referitor la efectele complexe produse de echipamentele cu acțiune vibrantă asupra


organismului uman

2.3. Răspunsul organismului uman sub acțiunea vibrațiilor - stadiul actual al cercetărilor

2.3.3. Boala degetelor albe (VWF)

O expunere de lungă durată la aceste noxe tip ”vibrație mecanică” poate conduce la apariția unui
sindrom deosebit de periculos și anume, boala degetelor albe – o formă secundară a sindromului

4
Fotografii din arhiva personală
5
Raynaud. Acesta constă în paloare şi răceală la extremităţi, de regulă accelerate la temperaturi scăzute,
urmate de îngustarea vaselor de sânge, fenomen ce în timp, netratat, poate provoca chiar cangrene.

2.3.4. Leziuni ale oaselor și articulațiilor

Unii cercetători consideră că, diversele afecțiuni sau leziuni ale oaselor și articulațiilor nu sunt
cauzate de expunerea la fenomenele vibratorii, ci de munca grea prestată pe o perioadă lungă de timp și
de îmbătrânirea subiectului. Totuși, investigațiile medicale au pus în evidență chisturi la nivelul mâinilor
și articulațiilor, iar alți cercetători au concluzionat că anumite modificări ale caracteristicilor oaselor de
mână, articulațiilor și coatelor, pot fi puse pe seama expunerii prelungite la vibrații.

2.3.5. Afecțiuni ale sistemului muscular

Au fost raportate dese cazuri de slăbiciune musculară ale subiecților care lucrează în medii expuse
vibrațiilor. Reducerea forței de prindere a sculelor, pentru cei care lucrează în domeniul forestier, poate
evolua – în anumite condiții – în deteriorarea nervilor periferici sau la apariția contracturii Dupuytren –
tulburare a țesutului fascial care provoacă imposibilitatea extinderii pe deplin a palmei.

2.3.6. Tulburări neurologice

Faptul că tulburările neurologice afectau utilizatorii de scule vibratoare (de la câteva procente
până la peste 80 %), a condus la definirea unor stadii ale componentelor neurologice ale așa numitului
HAV Syndrome5, cel care este responsabil de modificări în percepția senzorială, ce pot conduce la
amorțeala permanentă a degetelor, slăbiciune musculară și în unele cazuri, la deget alb (figura 2.14).
Stadiul Semne și simptome
0SN Expunere - fără simptome - la vibrații

1SN Amorțeală intermitentă, cu sau fără furnicături

Amorțeală intermitentă sau persistentă, percepție redusă


2SN
senzorială
Amorțeală intermitentă sau persistentă, reducerea
3SN
sensibilității tactile și/sau a dexterității de manipulare

Figura 2.14 – Scara stadiilor neurosenzoriale pentru sindromul HAV6

2.3.8. Efecte benefice ale vibrațiilor asupra organismului uman

Studii privitoare la influența benefică pe care vibrațiile o au asupra metabolismului au fost


efectuate chiar înainte de anul 1949, când au fost observate efectele pozitive ale vibrațiilor induse prin
intermediul unui pat oscilant, testele fiind realizate pe pacienți imobilizați prin aparate gipsate [44, 96].
De asemenea, s-a observat că, vibrațiile cu frecvențe de 50 Hz și accelerații 10g, aplicate timp de între
două și cinci ore pe zi, au condus la creșterea secțiunii musculare și la reducerea cantității de grăsime din
țesutul muscular [41, 44]. Observațiile potrivit cărora, vibrațiile aplicate mușchilor și tendoanelor (în
combinație cu efortul fizic), provoacă acestora contracții involuntare sunt de mare însemnătate în cazul
pacienților cu diferite forme de pareză [31, 38, 43]. Astfel de tehnici au început să fie utilizate atât în
neurofiziologie și fizioterapie [11, 43], cât și în pregătirea sportivă în general [43, 59], iar în particular în
sporturile unde apar eforturi mari în intervale scurte de timp [43, 95]. Alături de creșterea puterii
musculare, exercițiile prin vibrații (VBX) pot influența în sens pozitiv și metabolismul [86]. S-a observat
că, în urma testelor efectuate pe 10 subiecți de sex masculin, absorbția specifică de oxigen a crescut cu
frecvența vibrațiilor transmise și cu amplitudinea [86].

5
http://www.patient.co.uk/health/hand-arm-vibration-syndrome;
6
Workshop 86 (1987)
6
3. Cercetări experimentale privind influența vibrațiilor asupra organismului uman

3.1. Metodele și aparatura utilizate

Aparatura utilizată este produsă de firma MediTouch și este formată din trei componente
ergonomice și portabile, distincte: mănuși (HandTutor), proteze pentru coate (ArmTutor) și proteze
pentru genunchi (LegTutor). Întregul echipament este asistat de un software specializat (figura 3.1).

Figura 3.1 – Echipamentul utilizat

3.2. Locul, baza materială și condițiile de experimentare

3.2.1. Locul și baza materială

Experimentele s-au desfășurat în cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare – Inovare al


Universității ”Transilvania” din Brașov și s-au concentrat pe efectele pe care vibrațiile le au asupra
mobilității articulare.
Prin intermediul celor trei componente ale sistemului MediTouch – HandTutor, ArmTutor și
LegTutor – și ale programului software, au fost preluate și înregistrate deplasările degetelor și
articulațiilor mâinilor, ale antebrațelor și ale gambelor picioarelor. Astfel, au fost stocate informații despre
7
intervalele de deplasare (activă și pasivă) – Range of Motion [mm] sau [deg] și frecvențe – Spectrum
[cyc/sec]. Vibrațiile au fost generate prin intermediul unui aparat de vibromasaj tip INSPORTLINE,
model Rose IN 132.

3.2.2. Condiții de experimentare

Experimentele s-au realizat pe un eșantion de patru subiecți. Pentru studiul mobilității articulare a
degetelor și încheieturii mâinii au fost folosiți doi subiecți, Subiectul A – sex masculin, 16 ani, stângaci și
Subiectul B – sex masculin, 43 ani, dreptaci. Pentru studiul mobilității articulare a coatelor și genunchilor,
experimentele au fost realizate pe toți cei patru subiecți: Subiectul A, Subiectul B, Subiectul C – sex
masculin, 12 ani și Subiectul D – sex feminin, 39 ani. Toți cei patru subiecți folosesc în activități
preponderent piciorul drept. Niciunul dintre subiecți nu a avut probleme medicale cu mâinile, brațele sau
picioarele (de exemplu: luxații, entorse, fracturi, etc.) și nu a mai efectuat vreodată exerciții fizice pe
aparatură vibratoare. Au fost realizate seturi de măsurători de referință, înainte de expunerea la vibrații și
seturi de măsurători după expunerea la vibrații. Toate încercările de referință au fost făcute cu subiecții
odihniți, în prima parte a zilei, în aceleași condiții de mediu (temperatură, umiditate, presiune atmosferică,
etc.).

3.4. Experimente privind mobilitatea articulației cotului

3.4.1. Încercări de referință

Cei patru subiecți au realizat flexii și extensii maxime ale antebrațului iar apoi, flexii și extensii
intermediare, pe cât posibil cu aceeași viteză și aceleași deplasări (figura 3.23).

Figura 3.23 – Cei patru subiecți în teste de referință

Antebrațul a executat mișcări de oscilație în jurul articulației cotului, în plan vertical. Au fost
înregistrate mișcarea [deg], frecvența mișcării [cyc/sec] a antebrațelor, intervalul maxim de deplasare -
Max. ROM și frecvența maximă a mișcării - Max. Freq. Energy (figurile 3.25 ÷ 3.32).

8
a1) Încercare de referință – test 1
Figura 3.25 – Subiectul A (încercări de referință – antebraț drept)

a1) Încercare de referință – test 1


Figura 3.27 – Subiectul B (încercări de referință – antebraț drept)

a1) Încercare de referință – test 1


Figura 3.29 – Subiectul C (încercări de referință – antebraț drept)

a1) Încercare de referință – test 1


Figura 3.31 – Subiectul D (încercări de referință – antebraț drept)

3.4.2. Expunerea la vibrații

Subiecții A, B, C și D au fost expuși la vibrații în poziția ”în picioare” pe placa vibrantă. Subiecții
au purtat încălțăminte astfel: Subiecții B și D – încălțăminte de munte cu talpă Vibram, iar subiecții A și
C - pantofi de sport. Programul folosit și timpii de expunere pentru subiectul B, se găsesc în tabelul 3.4:

Tabel 3.4 Subiect B


Treapta Frecvența Perioada de timp Total timp
Programul
[Hz] [min] [min]
2 3,92 2
4 4,40 2
P1 6 4,87 2 9
8 5,23 2
10 5,72 1
9
3.4.3. Încercări după vibrații

Mișcările antebrațelor celor patru subiecți au au fost similare etapei I și anume, flexii și extensii
maxime ale antebrațelor, iar apoi, flexii și extensii intermediare.

5. Calculul modelelor biomecanice asociate cercetărilor experimentale

5.2. Modelul dinamic al sistemului mână-antebraț


Cercetările experimentale efectuate s-au concentrat pe studierea mobilității articulare. Astfel,
subiecții au efectuat mișcări de pendulare (flexii și extensii) ale antebrațelor. Din acest motiv, realizarea
unor modele simple, cu un singur grad de libertate, ale acestor părți componente ale corpului uman este
pe deplin justificată. Ținând cont de masele totale ale subiecților, precum și de dimensiunile antebrațelor
acestora, conform [5], am realizat o estimare a maselor și pozițiilor centrelor de greutate ale mâinilor și
antebrațelor (figura 5.16 și tabelul 5.2).

Figura 5.16 – Estimarea masei și poziției CG ale mâinilor și antebrațelor7


Tabelul 5.2
mână-antebraț

mână-antebraț

mână-antebraț
Poziția CG al
Masa totală

sistemului

sistemului

sistemului
Lungimea
Subiectul

m [kg]

l0 [m]
Masa
l [m]
[kg]

A 54,9 0,38 1,48 0,19


B 92,0 0,40 2,49 0,20
C 33,7 0,30 0,91 0,15
D 58,8 0,34 1,59 0,17

Pentru verificare am realizat o a doua estimare a masei antebrațului, luând pentru densitățile
țesutului moale și ale osului proaspăt valorile de 103 kg/m3, respectiv 1,93.103 kg/m3 conform [39]. Pentru
aceasta am considerat antebrațul de forma unui trunchi de con cu următoarele dimensiuni:
Subiect A: r1 = 0,024 m, r2 = 0,038 m, h = 0,28 m;
Subiect B: r1 = 0,029 m, r2 = 0,046 m, h = 0,29 m;
Subiect C: r1 = 0,022 m, r2 = 0,031 m, h = 0,22 m;
Subiect D: r1 = 0,025 m, r2 = 0,040 m, h = 0,24 m;
Considerând că, oasele antebrațului reprezintă aproximativ 25% din volumul total al antebrațului,
rezultă următoarele valori ale maselor antebrațelor:
Subiectul A: 1,095 kg
Subiectul B: 1,605 kg
Subiectul C: 0,603 kg
Subiectul D: 0,998 kg

7
conform Astașev, V. K., ș.a. – Vibrații v Tehnike, Tom 6, Mașinostroenie, Moskva, 1981, p. 375;
10
Comparând aceste valori cu cele din tabelul 5.1, se constată că diferențele sunt foarte mici. În
simulările ulterioare, am folosit datele din acest tabel, considerându-le mai apropiate de realitate.

y
O

l0
k
2
i
c

l
j
1
z

Figura 5.17 – Modelul dinamic al sistemului mână-antebraț

În cazul expunerii la vibrații conform experimentelor descrise în paragraful 3.4, scriem ecuația lui
Lagrange de speța a II-a:
ml 2 1
ϕ&& + c0ϕ& + k 0ϕ + mgl 0 sin ϕ = mω 2 l 2 sin pt (5.61)
3 2
Dacă se consideră problema inversă, din rezultatele experimentale obținute pentru subiectul B
(figura 3.38, test 3), rezultă ϕ = ϕ 0 sin ωt ⇒ ϕ = 0,4 ⋅ sin 6,28t . Utilizând datele antropometrice din tabelul
5.2, pentru t=5s și t=10s, știind că, ϕ& = 2,5 ⋅ cos 6,28t și ϕ&& = −15,8 ⋅ sin 6,28t , obținem c0 → 0 N.m.s/rad
și k0 = 9,3 N.m/rad.
Am repetat această simulare și pentru subiecții A, C și D, obținând următoarele rezultate:
- Subiectul A (figura 3.26, test 1, ϕ = 0,55 ⋅ sin 5,65t ): c0 → 0 N.m.s/rad și k0 = 5,3 N.m/rad;
- Subiectul C (figura 3.29, test 1, ϕ = 0,41 ⋅ sin 5,02t ): c0 → 0 N.m.s/rad și k0 = 1,0 N.m/rad;
- Subiectul D (figura 3.41, test 1, ϕ = 0,65 ⋅ sin 5,65t ): c0 → 0 N.m.s/rad și k0 = 4,6 N.m/rad.
Considerând problema directă, prin utilizarea valorilor determinate mai sus pentru c0 și k0 și
folosind schema-bloc din figura 5.18, realizată in Simulink, se obține răspunsul sistemului mână-antebraț,
pentru fiecare dintre cei patru subiecți (figurile 5.19 ÷ 5.22).
Ca și la modelul degetului, pentru aceaste simulări am folosit frecvența de 2 Hz și amplitudinea
de 0,015 m, deoarece în jurul acestor valori mânuirea echipamentelor este serios afectată. [60, 97]
-3 -3
x 10 x 10
8 4

6 3

4 2

2 1
deplasare [rad]

deplasare [rad]

0 0

-2 -1

-4 -2

-6 -3

-8 -4
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
timp [s] timp [s]

Figura 5.19 – Subiectul A Figura 5.20 – Subiectul B

11
-3
x 10
0.015 2.5

2
0.01
1.5

1
0.005
deplasare [rad]

deplasare [rad]
0.5

0 0

-0.5
-0.005
-1

-1.5
-0.01
-2

-0.015 -2.5
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
timp [s] timp [s]

Figura 5.21– Subiectul C Figura 5.22 – Subiectul D

6. Concluzii, contribuții și direcții de cercetare


6.1. Concluzii ale cercetărilor efectuate
Cercetările efectuate pentru stabilirea conceptelor de analiză și sinteză a comportamentului uman
sub acțiunea vibrațiilor transmise, sunt individualizate și prezentate în mod semnificativ pe grupe de
concluzii. Astfel, acestea sunt următoarele: a) Recunoașterea simptomelor unor boli cauzate de
fenomenele vibratorii este dificilă, necesitând o abordare complexă, atât din punct de vedere medical, cât
și din punctul de vedere al specialiștilor în vibrații; b) Există studii la nivel mondial care au pus în
evidență o legătură între fenomenul bolii degetelor albe – VWF și pierderea auzului. Testele realizate pe
muncitorii din domeniul forestier au arătat că, vibrațiile sistemului mână-braț nu provoacă agravarea
deficiențelor de auz, dar în combinație cu zgomotul, pierderile de auz sunt mai severe decât în cazul
expunerii numai la zgomot; d) Cercetările efectuate în prezenta teză au evidențiat necesitatea analizei pe
bază de modele fizice, numerice și reologice. Astfel, au fost elaborate modele biomecanice ale degetului,
mâinii, sistemului mână-antebraț și picior-gambă; e) Pe baza datelor cazuistice ale comportării
organismului uman sub acțiunea vibrațiilor, parte din acestea fiind omogene, iar altă parte eterogene, în
cadrul tezei au fost selectate datele certe și semnificative ca fiind parametrii inițiali de intrare în modelele
adoptate; f) Stabilirea și fundamentarea conceptului de validare a rezultatelor numerice pe modelele
propuse cu caracter ajustabil (versatil), parametrizate; g) Validarea rezultatelor numerice pe baza
rezultatelor experimentale variate constituite într-o bază de date.

6.2. Contribuții originale ale autorului și diseminarea rezultatelor


a) Conceperea și utilizarea unor sisteme instrumentale și informatice menite să evalueze influența
vibrațiilor asupra organismului uman și/sau asupra părților sale componente. În cadrul experimentelor
realizate asupra mâinii, în special din diagramele de mișcare ale degetului mare - deși inițial nu a intrat în
sfera scopului și obiectivelor lucrării – a fost pusă în evidență utilizarea în mod nativ a mâinilor celor doi
subiecți (dreaptă și stângă). Graficele mișcării degetelor au forme neregulate pentru degetele mâinii
drepte (pentru stângaci) și vice-versa. De asemenea, din curbele de mișcare pentru degetele mari, reiese
că mișcarea degetului este practic inexistentă, din cauza lipsei de corelație între degetele mâinii care nu
este folosită în mod nativ (figurile 6.1 și 6.2).

Figura 6.1 - Subiect A – mână dreaptă Figura 6.2 - Subiect B – mână stângă

12
În legătură cu mobilitatea articulației genunchiului, trebuie specificat faptul că toți cei patru
subiecți folosesc în jocurile de picior (cum ar fi fotbalul), cu precădere piciorul drept.
Subiectul B
Genunchiul drept al acestui subiect înregistrează o scădere dramatică a mobilității: de la intervalul
cuprins între 160 în extensie și 1050 în flexie – înainte de vibrații, la intervalul 370 în extensie și 1060 în
flexie – după vibrații. Aceleași constatări, chiar dacă nu așa de evidente, pentru genunchiul stâng: de la
intervalul cuprins între 100 în extensie și 1170 în flexie – înainte de vibrații, la intervalul cuprins între 140
în extensie și 1130 în flexie – după vibrații. Mobilitatea articulației genunchiului stâng este mai bună decât
cea a genunchiului drept. După expunere, s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a mobilității
articulare a genunchiului stâng față de cel drept, dar pe fondul descreșterii accentuate a mobilității
genunchiului drept de care vorbeam. Având în vedere rezultatele obținute în timpul testelor pentru
subiectul B, acesta a fost expus la un nou set de vibrații, fără protecția tălpii încălțămintei (conform
paragrafului 3.5.3, figura 3.62). Cele trei seturi de măsurători au fost sintetizate în tabelele 6.10 și 6.11:
Tabelul 6.10 (Subiect B)
Înainte de vibrații După vibrații După vibrații
Genunchi test 1 test 2
drept Extensie Flexie Extensie Flexie Extensie Flexie
160 1050 370 1060 180 1010

Tabelul 6.11 (Subiect B)


Înainte de vibrații După vibrații După vibrații
Genunchi test 1 test 2
stâng Extensie Flexie Extensie Flexie Extensie Flexie
100 1170 140 1130 250 1060

Dacă pentru genunchiul drept, după a doua expunere la vibrații, mobilitatea articulară (în extensie)
a revenit aproape de cea inițială, în cazul genunchiului stâng, s-a constatat o scădere continuă (în
extensie) a mobilității. De asemenea, în flexie, mobilitatea a continuat să se reducă după cel de-al doilea
set de teste. O parte dintre aceste rezultate au fost diseminate în lucrarea 13 din lista de lucrări.
b) Conceperea și elaborarea unor modele biomecanice parametrizate, astfel încât să poată reda cu
fidelitate comportamentul real al organismului sub acțiunea vibrațiilor. Relativ la modelele biomecanice
propuse, așa cum am arătat în prima parte a tezei, deși organismul uman este un sistem complex, el poate
fi redus la sisteme mecanice mai simple, compuse din mase și resorturi. Utilizând programul Matlab, am
determinat pulsațiile și frecvențele proprii pentru modelele mâinii și sistemului mână-antebraț-braț
prezentate în paragraful 1.4. În primul rând, analizând rezultatele rulării, se constată - pentru modelul
dinamic al mâinii umane (paragraful 4.4), în care degetul mare s-a constituit într-un model cu trei grade
de libertate, iar celelalte degete în modele cu patru grade de libertate - o bună concordanță pentru pulsația
și frecvența corpului de masă m15 de care sunt legate toate cele 5 sisteme dinamice. Diseminarea acestor
rezultate s-a realizat în lucrările 7, 9 și 10 din lista de lucrări publicate. Pentru modelul cu trei grade de
libertate al degetului uman (index), am determinat frecvențele și pulsațiile proprii, utilizând masele
estimate ale falangelor subiectului B. Prin aplicarea metodei analizei modale, aceste valori s-au confirmat,
în final găsindu-se valorile coeficienților de distribuție și vectorii formelor proprii. În continuare, am
realizat două modele ale sistemului mână-antebraț și picior-gambă, adaptate experimentelor efectuate și
prezentate în paragrafele 3.4 și 3.5. Pentru ambele modele am realizat simulări prin utilizarea programului
Matlab. Pentru modelul sistemului mână-antebraț, am prezentat problema inversă și anume, din
rezultatele experimentale obținute pentru subiecții A, B, C și D, cu datele antropometrice din tabelul 5.2,
am rezolvat sistemul de ecuații cu necunoscutele c0 și k0, estimând astfel valorile acestor doi coeficienți.
Pentru problema directă, utilizând schema bloc realizată în Matlab și valorile obținute pentru c0 și k0, am
obținut răspunsul sistemului mână-antebraț φ = φ (t). Pentru sistemul picior-gambă, prin utilizarea
programului Matlab am efectuat simulări, din curbele obținute reușind de asemenea estimarea
coeficienților c0 și k0 pentru articulația genunchiului subiectului B.
c) Contribuțiile personale în analiza comportării organismului uman sub acțiunea vibrațiilor, pe
baza modelelor biomecanice cu mai multe grade de libertate și acțiunilor perturbatoare cinematice sau
dinamice cu compoziție spectrală în bandă largă, pot fi sintetizate astfel:

13
 Conceperea și realizarea unui sistem de analiză numerică și instrumentală pentru evaluarea
influenței vibrațiilor asupra sistemului osteo-articular (degete, mâini, coate, genunchi)
folosind instrumenrația virtuală MediTouch;
 Evidențierea caracteristicilor de mișcare coordonată pentru organismul uman în condiții
definite ale activității zilnice, astfel încât să poată fi extrasă, ”citită” mișcarea modală
specifică organismului sau părților sale componente;
 Identificarea și fundamentarea analitică a unor modele biomecanice cu legături reologice
menite să asigure analiza mișcărilor pentru următoarele structuri: degete, mână, sistem
mână-antebraț și sistem picior-gambă;
 Conceperea unor modele biomecanice versatile prin amplasarea corespunzătoare pe diverse
trasee de acțiune a elementului reologic ”de probă” Kelvin-Voigt, astfel încât răspunsul
final al modelului să poată atinge precizia și gradul de fidelitate parametrică;
 Stabilirea, realizarea și interpretarea măsurărilor instrumentale asupra organismului uman și
a părților componente, astfel încât să poată fi asigurată compatibilitatea cu modelele
biomecanice adoptate;
 Determinarea pe baze numerice și experimentale a parametrilor vâsco-elastici pentru
articulațiile cotului și genunchiului ca soluții ale problemei inverse.

6.3. Perspective

Teza de doctorat conturează de asemenea și câteva perspective ale continuării cercetărilor în


domeniul influenței fenomenelor vibratorii asupra organismului uman și anume:
 Modelarea organismului uman și a părților sale componente ținând seama de
distribuția parametrică pe lungime, suprafață și volum;
 Stabilirea modelelor biomecanice ținând seama de neliniaritățile din legături și de
comportamentul neliniar al organelor moi;
 Conceperea de modele dinamice sistemice menite să acopere funcționarea
instantanee, arborescentă și sincronismul sau defazajul unor mișcări care pot fi
integrate într-un model robotic de comportament global.

7. Lista lucrărilor publicate


1. Panaitescu-Liess, R., Legendi, A., Pavel, C. (2010). Analysis of a mechanical system’s dynamic properties by
vibrations measurements - 34rd National Conference on Mechanics of Solids, 16-18 septembrie 2010, Reșița (Analele
Universităţii “EFTIMIE MURGU” Reşiţa, anul XVII, nr. 1, 2010, ISSN 1453 – 7397, p. 39-44).
2. Panaitescu-Liess, R. (2010). Aspecte particulare ale influenței fenomenelor vibratorii asupra organismului uman. In
al XVI-lea Simpozion Naţional de Utilaje pentru Construcţii, SINUC 2011, Secţia I- Cercetări fundamentale şi
aplicative în domeniul ingineriei mecanice. decembrie 2010, Bucureşti, România. CD-ROM Edition, ISBN-978-973-
100-195-1.;
3. Pavel, C., Legendi, A., Panaitescu-Liess, R. (2011). Optimizing the functional form of a non-linear dynamic absorber
attached to a non-linear primary oscillating structure. In Proceedings of the XI-th Symposium Accoustics and
Vibration of Mechanical Structure AVMS Timişoara. 26 mai 2011, p. 47-54. Timişoara, România. Editura
Politehnica, ISSN 1843-0902 categoria B+.
4. Panaitescu-Liess, R. (2011). Unele considerații asupra modelării matematice a activității ficatului uman. In al XVII-
lea Simpozion Naţional de Utilaje pentru Construcţii, SINUC 2011, Secţia I- Cercetări fundamentale şi aplicative în
domeniul ingineriei mecanice. 16-17 decembrie 2011, Bucureşti, România. CD-ROM Edition, ISBN-978-973-100-
195-1.
5. Panaitescu-Liess, R. (2012). Modele biomecanice asociate organismului uman. Stadiul actual al cercetărilor, Raport
de cercetare I, februarie 2012;
6. Panaitescu-Liess, R. (2012). Analiza răspunsului dinamic al organismului uman în interacțiune cu fenomenele
vibratorii, Raport de cercetare II, septembrie 2012.
7. Baușic, F., Panaitescu-Liess, R. (2012). Modelarea dinamică a mâinii umane. In al XVIII-lea Simpozion Naţional de
Utilaje pentru Construcţii, SINUC 2012, Secţia I-Cercetări fundamentale şi aplicative în domeniul ingineriei
mecanice, 20-21 decembrie 2012, Bucureşti, România. CD-ROM Edition, ISBN-978-973-100-195-1.
8. Panaitescu-Liess, R. (2013). Efecte complexe produse asupra organismului uman de echipamentele cu acțiune
vibrantă, Raport de cercetare III, 2013.
9. Panaitescu-Liess, R., Baușic, F. (2013) A 6 DOF human hand dynamic model. Annual Symposium of the Institute of
Solid Mechanics - SISOM 2013, May 21- 22, 2013, Bucharest, Romania. CD-ROM Edition,.
14
10. Baușic, F., Panaitescu-Liess, R. (2013). A 8 DOF hand-arm dynamic model. Annual Symposium of the Institute of
Solid Mechanics - SISOM 2013, May 21-22, Bucharest, Romania. CD-ROM Edition.
11. Panaitescu-Liess, R. (2013). Biomechanical Modeling of Human Finger. Proceedings of the XII-th International
Symposium „ACOUSTICS AND VIBRATION OF MECHANICAL STRUCTURES” - AVMS-2013, May 23-24,
2013, Timişoara, România. Editura Politehnica, ISSN 1843-0902, B+, publicat in “Applied Mechanics and
Materials”, ISSN: 1662-7482, Vol. 430 (2013) pp 217-221, © (2013) Trans Tech Publications, Switzerland;
12. Panaitescu-Liess, R. (2013). Experimental research on the influence of vibration on fingers mobility. Analele
Universităţii “EFTIMIE MURGU” Reşiţa Anul XX, nr. 1, 2013, ISSN 1453 – 7397, p. 213-220.
13. Panaitescu-Liess R., Pavel, C., Baușic, F. (2013). Experimental research on the influence of vibration on knee
mobility, Analele Universităţii “EFTIMIE MURGU” Reşiţa Anul XX, nr. 1, 2013, ISSN 1453 – 7397, p. 245-252.
14. Panaitescu-Liess, R., Pavel, C. (2013 – acceptat - în curs de apariție). Analysis of dynamic response of the human
body as a system with several degrees of freedom from external harmonic perturbations. Romanian Journal of
Acoustics and Vibration (RJAV), Volume X, Issue 2, 2013. ISSN 1584-7284.
15. Panaitescu-Liess, R. (2013 – acceptat - în curs de apariție). Experimental research on the influence of vibration on
elbow mobility, Buletinul științific al Universității Tehnice de Construcții București.

Bibliografie selectivă

[2] Abrams, C. F. Modeling the vibration charecteristics of the human hand by the driving point mechanical
impedance method, Ph.D. Thesis, North Carolina State University, 1971;
[3] Anghelache, D. G. Cercetări privind protecția omului la zgomote și vibrații în domeniul tehnologiilor
mecanizate pentru construcții, Rezumat Teză de doctorat, Brăila, 2009;
[4] Ashton, M. C., A short mesure of the major dimensions of personality, Journal of Personality
Lee, K. Assessment, p. 91, 2009;
[5] Astașev, V. K., ș.a. Vibrații v Tehnike, Tom 6, Mașinostroenie, Moskva, 1981, p. 375;
[6] Baritz, M., Education of Arms’ Users in Dealing with Technological Activities, International
Cotoros, D. Conference on Advancements of Medicine and Health Care through Technology, IFMBE
Proceedings Volume 36, 2011, pp 114-119;
[10] Bedford, A., Engineering Mechanics – Statics, ISBN 0-13-032472-8, Prentice Hall, Upper Saddle
Fowler, W. River, New Jersey, pag. 7;
[11] Bishop, B. Neurophysiology of motor responses evoked by vibratory stimulation, Physical Therapy,
54, 1273-1282, 1974.
[16] Bratu, P. Vibrații mecnice. Teorie și aplicații tehnice, ISBN 973-98409-5-7, Editura Impuls,
București, 1998;
[17] Bratu, P. Analiza structurilor elastice. Comportarea la acțiuni statice și dinamice, ISBN 978-973-
8132-73-3, p. 311-312, Editura Impuls, 2011;
[19] Brüel & Kjaer Human vibrations, Brüel & Kjaer Sound and Vibrations Measurement, 2003;
[31] Eklund, G., Normal variability of tonic vibration reflexes in man, Exper imental Neurology, 16, 80-
Hagbarth, K.E. 92, 1966.
[38] Hagbarth, K.E., Tonic vibration reflex (TVR) in spasticity, Brain Research, 2, 201-203, 1966;
Eklund, G.
[39] Harris, C. M., Crede, C.E. Șocuri și vibrații, Volumul III, Editura Tehnică, București, 1969, p. 277;
[41] Hettinger, T. Der Einfluss sinusförmiger Schwingungen auf die Skelettmuskulatur, Int. Z. Angew
Physiol, 16, 192-197, 1956;
[42] Iliescu, A. Biomecanica exercițiilor fizice, Editura C.N.E.F.S, București, 1968, pag. 9-14;
[43] Issurin, V.B., Acute and residual effects of vibratory stimulation on explosive strength in elite and
Tenenbaum,G. amateur athletes, Journal of Sports Sciences, 17, 177-182, 1999;
[44] Kerschan-Schindl, K., ș.a. Whole-body vibration exercise leads to alterations in muscle blood volume, Clinical
Physiology 21, 3, 377-382, 2001;
[47] Legendi, A., Utilizarea analizei FFT a spectrului de vibraţii ca metodă de predicţie in vivo şi in vitro a
Pavel, C., defectelor structurii osoase. Cea de-a VI-a Sesiune de Comunicări Ştiinţifice a Catedrei
Baușic, F. de Mecanică tehnică şi Mecanisme SIMEC, martie 2007, Editura Conspress Bucureşti,
ISBN 973-7797-83-3, pag. 129 – 132;
[48] Legendi, A., Analiza transmisibilităţii vibraţiilor utilizate în scop terapeutic-metoda de investigaţie a
Pavel, C., structurii osoase. Cea de-a VI-a Sesiune de Comunicări Ştiinţifice a Catedrei de
Baușic, F. Mecanică tehnică şi Mecanisme SIMEC, martie 2007, Editura Conspress Bucureşti,
ISBN 973-7797-83-3, pag. 133 - 136;
[50] Magheți, I., Vibrații mecanice. Teorie și practică, ISBN 973-648-389-4, Editura BREN, București,
Savu, M. 2004;
[55] Miwa, T. Studies on hand protectors for portablevibrating tools, Industrial Health, 1964;
[59] Nazarov, V., Development of athlete’ s strength abilities by means of biomechanical stimulation
Spivak, G. method, Theor y and Practice of Physical Culture (Moscow), 12, 37-39, 1987;
[60] Panaitescu-Liess, R. Biomechanical Modeling of Human Finger. Proceedings of the XII-th International
Symposium „ACOUSTICS AND VIBRATION OF MECHANICAL STRUCTURES” -
15
AVMS-2013, May 23-24, 2013, Timişoara, România. Editura Politehnica, ISSN 1843-
0902, B+, published in “Applied Mechanics and Materials”, ISSN: 1662-7482, Vol. 430
(2013), p. 217-221, © (2013) Trans Tech Publications, Switzerland;
[61] Panaitescu-Liess, R. Modele biomecanice asociate organismului uman. Stadiul actual al cercetărilor – Raport
de cercetare I, februarie 2012;
[62] Panaitescu-Liess, R. Analiza răspunsului dinamic al organismului uman în interactiune cu fenomenele
vibratorii, Raport de cercetare II, 21-24, septembrie 2012.
[63] Panaitescu-Liess, R. Efecte complexe produse asupra organismului uman de echipamentele cu acțiune
vibrantă, Raport de cercetare III, p. 17, 2013.
[64] Panaitescu-Liess, R. Experimental research on the influence of vibration on fingers mobility, Analele
Universităţii “EFTIMIE MURGU” Reşiţa Anul XX, nr. 1, 2013, ISSN 1453 – 7397,
p. 213-220;
[65] Panaitescu-Liess, R. Aspecte particulare ale influenței fenomenelor vibratorii asupra organismului uman -
SINUC 2010;
[75] Pavel, C., Legendi, A., Optimizing the functional form of a non-linear dynamic absorber attached to a non-linear
Panaitescu-Liess, R. primary oscillating structure. In Proceedings of the XI-th Symposium Accoustics and
Vibration of Mechanical Structure AVMS Timişoara. 26 mai 2011, p. 47-54. Timişoara,
România. Editura Politehnica, ISSN 1843-0902 categoria B+.
[78] Picu, A., A. Modelarea biomecanică neliniară a dinamicii corpului uman sub acțiunea vibrațiilor
transmise – Teză de doctorat, Galați, 2010;
[83] Rasmussen, G. Human Body Vibration Exposure and its Measurement, Bruel & Kjaer brochure, 1996,
pag. 5;
[86] Rittweger, J., Oxygen Uptake in Whole-Body Vibration Exercise: Influence of Vibration Frequency,
Ehrig, J., Just, K., Amplitude, and External Load, International Journal of Sports Medicine Int J Sports Med
Mutschelknauss, M., 2002; 23: 428-432;
Kirsch, K. A.,
Felsenberg, D.
[92] Truța, A., Noțiuni de biomcanica organismului uman în mediu vibrațional, ISBN 978-606-92133-3-
Arghir, M. 9, Arcadia Media, Cluj-Napoca, 2010, pag. 69;
[94] Vasilescu, A. Mecanică teoretică. Cinematica. Curs și aplicații, ISBN 973-8165-42-3, Editura
Conspress, Bucureşti, 2003;
[95] Vrijens, J. Basic principles in strength training, International Seminar on Kayak-Canoe Coaching
and Sciences (edited by J. Vrijens, J. Verstuyft and D. de Clercq), p. 25-42, Budapest:
ICF, 1990.
[96] Whedon, G. D., Modification of the effects of immobilization upon metabolic and physiologic functions
Deitrick, J. E., Shorr, E. of normal men by the use of an oscillating bed, Am J Med, 6, p. 684-710, 1949;
[97] Wuolijoki, E. Effects of simulation tractors vibration on the psycho - physiological and mechanical
functions of the driver: comparison of some excitatory frequencies, Work Efficiency
Assoc., 1981;
[99] ISO 2631-1:1997 Mechanical vibration and shock - Evaluation of human exposure to whole-body vibration
- Part 1: General requirements;
[100] ISO 2631-2:2003 Mechanical vibration and shock - Evaluation of human exposure to whole-body vibration
- Part 2: Vibration in buildings (1 Hz to 80 Hz);
[101] ISO 2631-4:2001 Mechanical vibration and shock - Evaluation of human exposure to whole-body vibration
- Part 4: Guidelines for the evaluation of the effects of vibration and rotational motion on
passenger and crew comfort in fixed-guideway transport systems;
[102] ISO 2631-5:2004 Mechanical vibration and shock - Evaluation of human exposure to whole-body vibration
- Part 5: Method for evaluation of vibration containing multiple shocks;
[110] SR EN 14253+A1:2008 Vibraţii mecanice. Măsurarea şi calculul efectului asupra sănătăţii al expunerii
profesionale la vibraţii transmise întregului corp. Ghid practic;
[113] Directiva 2002/44/EC Cerințe minime de sănătate şi siguranţă privind expunerea muncitorilor la riscuri ce
decurg din agenţi fizici (vibraţii);
[115] *** http://www.acad.ro/com2008/pag_com08_0206.htm (2011);
[119] *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Leonardo23.jpg (2011);
[120] *** http://en.wikipedia.org/wiki/File:Giovanni_Borelli_-
_lim_joints_(De_Motu_Animalium).jpg (2011);
[122] *** http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica - kineto/ suportcurs/ anatomie.pdf (2011);
[124] *** http://zone.ni.com/reference/en-XX/help/372416B-01/svtconcepts/human_vibration
(2012);
[127] *** http://www.patient.co.uk/health/hand-arm-vibration-syndrome (2012);
[128] *** http://www.ilo.org/oshenc/part-vi/vibration/item/789-hand-transmitted-vibration
(Workshop 86 - 1987) (2012);
[134] *** http://www.insportline.eu (2013);

16