DUE – Curs 3 October 20, 2016

Sintagma „Drepturile omului” arată atașamentul UE la principiile dreptului internațional. UE

urmărește menținerea păcii.

Toat e obiectivele UE reprezintă scopuri comune. Atingerea lor se realizează în limitele

competențelor alocate UE de către statele membre prin tratate. Instituțiile UE concură în mod nemijlocit
la atingerea lor (art.13 TUE). Atingerea obiectivelor se paote stabili doar într-un cadru ce stabilește
limitele competenței instituțiilor și UE, dar și pilonii acestora, relevate de principii (art. 4, art.5 TUE).

Mai este un principiu suplimentar – principiul egalității între statele membre. Nu este foarte
mult analizat, pentru că este nou intdorus. Nu este vorba de o egalitate a statelor (diferențe geografice,
demografice, economice între state), dar este înscris în tratat.

Importanța obiectivelor și a valorilor nu este una teoretică. Nerespectarea valorilor poate atrage
sancționarea statelor, sancționare cu caracter politic, prevăzută de art.7. Valorile pot fi văzute ca norme
ce decurg din tratat și, implicit, sunt obligații ale statelor. Importanța valorilor decurge din caracterul lor
univeral. Nerespectarea valorilor împiedică aderarea statelor la Uniune. Aceeași importanță o au și
principiile. Principiile sunt izvoare de drept, situate după dreptul primar. Acum vorbim despre principiile
care guvernează relațiile între UE și state.

C. Principiul subsidiarității

Exercitarea competențelor așa cum au fost acestea delimitate prin tratate este reglementată de
principiile subsidiarității și proporționalității care sunt prevăzute în art.5 TUE, precum și în protocolul
nr.1 privind rolul parlamentelor naționale în UE. (...)

Subsidiaritatea reprezintă principiul conform căruia UE acționează doar în măsura în care la

nivelul său se pot realiza mai bine obiectivele uniunii decât la nivelul statelor membre. Astfel, conform
art.5(3) TUE, în domeniile care sunt de competența sa exclusivă, UE intervine numai dacă și în măsura în
care obiectivele acțiunii preconizate în mod satisfacător nici la nivel central, nici la nivel regional și local,
dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul UE.

Așadar, principiul subsidiarității nu afectează repartizarea competențelor între UE și statele

membre, ci întinderea competențelor transferate de către statele membre către Uniune.

Etimologia cuvântului provine de la latinescul subsidium, termen folosit în domeniul militar, care
însemna ajutor ce stătea în fundal, adică asistență care avea rol secundar. În filosofia politică, principiul
desemnează ideea că o autoritate centrală trebuie să aibă un rol subsidiar, îndeplinind doar acele sarcini
care nu pot fi duse la bun sfârșit și în mod eficient la nivel local. La nivelul DUE, termenul a pătruns prin
intrmediul constituției germane, având în vedere că în legislația acestui stat, acesta desemna limita
legală a puterilor fererale în domeniul competențelor concurente, dând naștere ulterior principiului
constituțional de bază al federalismului cooperativ.

1
DUE – Curs 3 October 20, 2016

Consacrarea legislativă a principiului

Principiul subsidiarității a fost consacrat, inițial,prin actul unic european 1986-1987 în cardul
politicii de mediu. Ulterior, în Tratatul de la Maastrich a fost inclus în tratat ca principiu. Tratatul de la
Lisabona consolodează rolul acestuia prin protocoalele nr.1 și nr.2.

Aplicarea principiului subsidiarității

Conform protocolului nr.1 și nr.2, principiul subsidiarității trebuie respectat, în primul rând, în
procedura de adoptare a actelor legislative (acestea sunt definite la art.289 TFUE). Astfel, Comisia
Europeană care are rolul de inițiativă legislativă transmite parlamentelor naționale proiectele de acte
legislative și proiectele de modificare în același timp în care le transmite Parlamentului European și
Consiliului. De asemenea, Parlamentul European transmite parlamentelor naționale proiectele sale de
acte legislative, precum și proiectele sale de modificare. Consiliul transmite la rândul lui proiectele
legislative emise de un grup de state membre, de Curtea de Justiție, de Banca Central Europeană sau de
Banca Europeană de Investiții, precum și de proiectele de modificare.

Astfel, prin această etapă a procedurii legislative, se asigură controlul parlamentar al respectării
principiul subsidiarității.

Potrivit art.5 din protocolul numărul 2, proiectele de acte legislative se motivează în raport cu
principiul subsidiarității și al proporționalității.

Orice proiect de act legislativ este însoțit de o fișă detaliată care conține informații ce permit
evaluarea conformității cu principiile subsidiarității și proporționalității. Aceste informații trebuie să
permită:

- Evaluarea implicațiilor financiare sau a impactului financiar al proiectului în cauză;

- În cazul unei directive, evaluarea implicațiilor acesteia asupra reglementărilor care urmează
să fie puse în aplicare în statele membre, inclusiv asupra legislației naționale, respectiv
regionale.

Motivele care conduc la concluzia că un obiectiv al Uniunii poate fi realizat mult mai bine la
nivelul Uniunii decât la nivelul statelor membre se bazează pe:

- Indicatorii calitativi și, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Parlamentele
naționale trebuie să se pronunțe în termen de 8 săptămâni de la data la care proiectul de
act legislativ a fost transmis. Astfel, în cazul în care parlamentele naționale consideră că
proietu legislativ nu este conform cu principiul subsidiarității, atunci acestea emit un aviz
motivat adresat președintelui Parlamentului European, Consiliului sau Comisiei. Fiecare
parlament național dispune de două voturi, repartizate în funcție de sistemul parlamentar
național. În cadrul unui sistem parlamentar național bicameral, fiecare dintre cele două
camere dispune de un vot. În cazul în care avizele motivate privind nerespectarea
principiului subsidiartității de către un proiect legislativ reprezintă cel puțin o treime din
numărul voturilor atribuite parlamentelor naționale, proiectul trebuie reexaminat. În urma

2
DUE – Curs 3 October 20, 2016

acestei reexaminări, inițiatorii actului legislativ pot hotărî fie să mențină proiectului, fie să îl
modifice, fie să îl retragă, motivând oricare din aceste decizii. (control parlamentar). (Control
parlamentar)

Pentru seminar: analizarea emiterii unor avize motivate cu privire la nrespectarea principiului
subsidiarității în cadrul procedurii legislative ordinare ( se găsește în Specificitatea...)

- Controlul jurisdicțional al subsidirității este prevăzut de art.8 din protocolul numărul 2

conform căruia Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe cu
privire la acțiunile referitoare, la încălcarea principiului subsidiarității, de către un act
legislativ, acțiuni care sunt formulate potrivit art.263 TFUE de către un stat membru sau care
sunt transmise de acesta în conformitate cu dreptul său intrn în numele parlamentului său
național sau ale unei camere a acestuia. Aceste acțiuni pot fi formulate și de către Comitetul
Regiunilor (organ auxiliar) împotriva actelor legislative în vederea adoptării cărora TFUE
prevede consultarea respectiului comitet. CJUE consideră că exercitarea controlului
jurisdicțional trebuie să se limiteze la a se verifica existența unei erori manifeste sau a unei
deturnări de putere sau dacă instituția în cauză nu și-a depășit limitele de apreciere.
(Hotărârea C 84/94, C 58/08) De altfel, nu sunt foarte numeroase hotărârile prin care Curte
de Justiție s-a pronunțat cu privire la respectarea principiului subsidiarității. În concluzie,
trebuie observat că principiul subsidiarității este prevăzut cu limite precise în dispozițiile din
tratat, asigurând respectarea competențelor UE și ale statelor membre, fără însă a
transforma parlamentele naționale în colegislatori la nivelul UE, în condițiile în care acestea
nu dispun de un veritabil drept de veto asupra proiectelor de acte legislative, care nu
respectă principiul subsidiarității.

D.Principiul proporționlității

Potrivit art.5(4) TUE, acțiunea uniunii în conținut și formă nu trebuie să depășească ceea ce este
necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.

Respectarea principiului proporționalității de către instituțiile UE trebuie să se realizeze în

conformitate cu protocolul nr.2. Spre deosebire de principiul subsidiarității, principiul proporționalității
intervine în toate domeniile de competență, inclusiv în domeniile de competență exclusivă (a se
hotărârea vedea C 133/93). Respectarea principiului proporționalității prin intermediulcontrolului
parlamentar se realizează după aceeași procedură prevăzută în art.5 din protocolul numărul 2. Astfel,
proiectele de acte legislative au în vedere necesitatea de a proceda astfel încât orice obligație financiară
sau administrativă care revine Uniunii, guvernelor statelor membre, autorităților regionale sau locale,
operatorilor economici și cetățenilor, să fie cât mai redusă posibil și proporțională cu obiectivul urmărit.

Deși nu este menționat în mod expres în art.8 din protocolul nr.2, controlul jurisdicțional al
respectării principiului proporționalității se poate realiza de către Curtea de Justiție în baza aceleiași
acțiuni în anulare ( a se vedea hotărârile C176/09 și C280/93).