Sunteți pe pagina 1din 16

EXEMPLE DE PROIECTARE A LUCRĂRILOR DE

INTERVENŢIE STRUCTURALĂ LA CLĂDIRI


EXISTENTE, VULNERABILE SEISMIC

ANEXA B
CONSTRUCŢII CU STRUCTURA DE BETON ARMAT

Exemplul 2. Structură cu pereţi de beton armat şi parter flexibil

EBA2-1
Cuprins

1 Bloc de locuinţe..............................................................................................3

1.1 Descrierea clădirii.........................................................................................3


1.2 Evaluare seismică a clădirii..........................................................................5

1.3 Obiectivele soluţiei de consolidare şi strategii de intervenţie......................7

1.4 Proiectarea soluției de reabilitare seismică ..................................................9

EBA2-2
1. Bloc de locuinţe
In acest exemplu se prezintă calculele efectuate pentru unul dintre proiectele pilot
realizate de Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic şi de Proiect Bucureşti in
cadrul Proiectului JICA de Cooperare Tehnica pentru Reducerea Riscului Seismic la Cladiri
si Structuri in Romania. Proiectul de Cooperare Tehnica a fost finantat de Agenţia de
Cooperare Internaţională a Japoniei, JICA. La proiectul pilot prezentat au colaborat experţii
japonezi dr. ing. Matsutaro Seki şi dr. ing. Tateyoshi Okada. Scopul proiectului pilot a fost de
a implementa soluţii inovative pentru consolidarea blocurilor cu parter flexibil din Bucureşti,
[Seki et al, 2007]. Detalierea soluţiei de intervenţie a fost făcută de specialiștii din Proiect
Bucureşti.

1.1 Descrierea clădirii


Clădirea aleasă este situată în municipiul Bucureşti, a fost construită în anii 1960, şi are
11 etaje (S+P+10E). Destinaţia principală a clădirii este de bloc de locuințe cu spaţii
comerciale la parter. Sistemul structural este format din cadre de beton armat la parter, Figura
1-1, şi pereţi structurali de beton armat la etaje, Figura 1-2. Parterul formează astfel un nivel
slab si flexibil, fără pereţi structurali de beton armat. Clădirea este formată din trei tronsoane
(A, B şi C) din care, în cele ce urmează, este analizat doar corpul A. Acest corp se încadrează
într-o bază rectangulară cu dimensiunile de 11,42 x 32,85 m. Casa scării uneşte cele doua
corpuri A şi B, lăsând loc unui rost seismic de doar 3 cm [Chesca et al, 2007], [Văcăreanu et
al, 2007].
Înălțimea de nivel a parterului este de 4,80 m în timp ce înălţimea etajelor curente este
de 2,73 m. Terenul de fundare este constituit din straturi de nisip cu pietriş care asigură,
conform studiului geotehnic, o presiune convenţională de 3 daN/cm2.
Secţiunea grinzilor de beton armat variază de la 15 x 55 cm până la 37,5 x 60 cm. Secțiunile
stâlpilor de beton armat variază de la 40 x 55 cm până la 80 x 50 cm. În parter există doi
stâlpi alungiţi de 170 x 50 cm în axele 9 şi 10. Betonul folosit este B250 (echivalent cu
C16/20) şi oţelul folosit este OB37 şi TOR47.
Grosimea pereților structurali de beton armat variază între 15 şi 20 cm. Plăcile de beton
armat au între 8 şi 11 cm grosime. Infrastructura este de tip cutie rigidă care reazemă pe un
sistem de fundaţii continue sub toate elementele structurale verticale. Greutatea totală a
clădirii este de 5528 tf. Perioada fundamentală de vibraţie a clădirii este de 0,68 s, a doua
perioadă este 0,56 s şi a treia perioadă este 0,45 s. Primul mod de vibraţie este o translaţie în
direcţie longitudinală, al doilea mod este o translaţie în direcție transversală asociat cu o
rotaţie iar modul trei este o rotaţie în jurul axei verticale, Figura 1-3.

EBA2-3
Figura 1-1: Planul parterulu
i

Figura 1-2: Planul etajului curent

T1=0.68s T2=0.56s T3=0.45s

Figura 1-3: Formele modale şi perioadele de vibraţie ale clădirii

EBA2-4
1.2 Evaluare seismică a clădirii
Evaluarea seismică a clădirii a fost făcută în două etape. Prima etapă, evaluarea
calitativă, a scos în evidenţă punctele slabe ale sistemului structural. Tipologia clădirii este
foarte vulnerabilă la cutremure datorită parterului flexibil şi slab. Secţiunile transversale ale
stâlpilor sunt în general mai mici decât cele din practica actuală de proiectare din România
pentru o clădire cu 10 etaje. Procentele de armare longitudinală a stâlpilor se situează între
1,3% şi 1,5%, mai mari decât prevederile minime din codurile actuale de proiectare. Cu toate
acestea, etrierii nu sunt îndesiţi la capetele stâlpilor şi există barele longitudinale care nu se
situează la colţ de etrier. Grinzile prezintă un deficit evident de armatură în zona momentelor
pozitive de pe reazeme, în unele cazuri procentul de armare scăzând până la 0,2%. Lungimile
de ancorare a barelor sunt mai mici de 40-50d. Armarea la forţă tăietoare a pereţilor
structurali de beton armat nu corespunde normelor de proiectare în vigoare în România.
10 130 70 280 50 280 50 180 40 250 40 180 50 280 50 290 55 275 70 290 80 365 60

S1 S2 S3 S112 S110 S4 S5 S107 S6 S16 S7


70 x 42 50 x 45 50 x 45 40 x 40 40 x 40 50 x 45 50 x 45 55 x 45 70 x 45 80 x 40 60 x 40
C30-37 x 50 C21 - 15 x 133 25
7

15

7
C21 - 37 x 35 C21 - 37 x 35 C21 - 37 x 35
37

37

37

37

37

30

30

40
+9.13 (+9.83)
+6.40 (+7.10)
10

10

10
5

15

15

15

15

15

15
50 10 25 10 15 15 10 10 25 25 10 30 10 45 10 421 65 30
80

S116
C31- 15 x 54

C32-15 x 54

C33-15 x 54

170
C6-15 x 54
C6-15 x 54

35
C6-15 x 54

30 x 75
e
75

as

S102
ir c

30 x 75
Sta

75
cm
15 330 15 330 15 200 15 280 15 200 15 330 15 330 15 330 15 300 15 460
512
475

475

11
515

515
520

520

=
35

hp
1515
+9.48 (+10.18)
hp = 8cm

S113
+6.75 (+7.45)

S111 S109

60
30 x 135 10
25 x 65 10

S115 S118 S108 15 20


S104
60

30 x 130 115 x 30
25 x 65
C2 -
15
S117 S106 105 S101
C2 -

93
30 x 135 30 x 135 30 x 115 105 x 40 30 x 155

65
15

15
57,5

60

60

60

60

50

15 x 16 15 x 16

10 10
710
1142

20

20
15

15

1140
12cm
15

15

S119 hp = C25 - 15 x 54

P1
57,5

20 21
C24-15 x 50
50
60

60

60

70
180

180

115
S120

C33-15 x 54
22.5 x 15
22.5 x 15
60

4 12
15 22,5 22,5
C3 - 15 x 16 C4 -
cm
15

15

15

15 x 54
15 9 15 145 15 200 15 11

400
=
hp
145

9
530

530

530
15

15 330 15 330 15 335 15 330 15 330 15 330 15 300 15 460 15 15


380

380

15
C31-15 x 54

C32-15 x 54

S114
C6-15 x 54

C6-15 x 54

C6- 15 x 54
C8-15 x 54

15 15

30 x 75
75

220

30
8 cm
hp =

125
80

30 30 30 30
30 5
5

C22 - 40 x 35 C22 - 40 x 35 C22 -


40

40

40

40

40

40

40 x 35
37,5

1515
5

5
15

15

15

35
C23-37.5 x 50 S9 S10 S11 S12 S13 S105 S14 S100
S8 45 x 50 45 x 50 50 x 50 45 x 50 45 x 50 45 x 50 45 x 50
S15 30 x 175
60 x 55 30 x 185
10 130 60 300 45 300 45 300 50 300 45 300 45 300 45 300 45 300 30 430 30 15

0,1 1,3 32,85

Figura 1-4: Plan etaj curent cu indicarea secţiunilor pereţilor

În etapa a doua a evaluării seismice s-a efectuat analiza statică neliniară (de tip push-
over) a structurii. Pentru evaluarea capacitaţii seismice a clădirii au fost efectuate analize de
tip push-over pentru fiecare direcție principală a clădirii folosind programele de calcul
ETABSTM [Computers and Structures, 2007] şi SNAP [Kozo System/Kentiku Pivot Co.,
Ltd.]. Pentru fiecare direcţie a acţiunii seismice, au fost analizate doua distribuţii ale forţei
seismice, o distribuţie triunghiulară şi o distribuţie uniformă. Figura 1-5 şi Figura 1-6 prezintă
rezultatele analizei de tip push-over pe cele două direcţii principale ale clădirii obţinute
utilizând programul ETABSTM. Figura 1-7 şi Figura 1-8 prezintă rezultatele analizei de tip
push-over pe cele două direcţii principale ale clădirii obţinute utilizând programul de analiză
structurală SNAP.

EBA2-5
Figura 1-5 Curba push-over - direcţie Figura 1-6: Curba push-over - direcţie transversală,
longitudinală, distribuţie triunghiulară a forţei distribuţie triunghiulară a forţei seismice (roşu) şi
seismice (roşu) şi distribuţie uniforma a forței distribuţie uniforma a forței seismice (albastru)-
seismice (albastru)- rezultate ETABSTM rezultate ETABSTM

Figura 1-7: Curba push-over - direcţie Figura 1-8: Curba push-over - direcţie transversală;
longitudinală; rezultate SNAP rezultate SNAP

Indicatorul R3 - gradul de asigurare structurală seismică - din Codul de Proiectare Seismică –


Partea a III-a – Prevederi pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente, indicativ P100-
d
3/2008, se determină cu relaţia R3 = u unde:
ds

ds deplasarea laterală impusă structurii de cutremur la vârful construcţiei, si


du deplasarea laterală ultimă (capabilă) a structurii la acelaşi nivel.

EBA2-6
Pentru cazul particular al acestei structuri, pentru care au fost efectuate o serie de
analize dinamice liniare, deplasarea laterala impusă structurii de cutremurul de proiectare (ds)
2 2
 T   T 
se determina cu relaţia d s = cSe   modificata prin înlocuirea termenului Se   cu
 2π   2π 
valoarea deplasării obţinute la vârful clădirii în urma calculului dinamic liniar. Astfel, valorile
indicatorului R3 sunt:
- Directie longitudinala
du, cm = 12 c = 1,94 ds, cm = 1,94x8.9=17.2 R3=0,69
- Directie transversala
du, cm = 7 c = 2,00 ds, cm = 2,00x5.3=10.6 R3=0,66
Valorile obtinute pentru indicatorului de performanţă R3 sunt orientative; având în
vedere cazul particular al acestei clădiri, o mare parte din degradările provocate de cutremur
se vor concentra la nivelul parterului, valoarea reala a indicatorului R3 putand fi mult mai
mică.
În urma analizelor efectuate se constata insuficienta capacitate de ductilitate a
structurii la nivelul parterului. Aceasta lipsă de ductilitate poate fi foarte ușor evidențiata si
prin cedarea la forța tăietoare a stâlpilor întinși. Astfel, o fisura inclinata la 45 de grade printr-
un stâlp intersectează 3,41x2 ramuri de etrieri cu diametrul de 8 mm, ceea ce produce o
capacitate la forţă tăietoare de 4,83 tone (utilizând rezistenta medie a otelului), valoare cu
mult mai mica decât forța tăietoare asociata plastifierii ambelor capete ale stâlpilor de la
nivelul parterului.

1.3 Obiectivele soluţiei de consolidare şi strategii de intervenţie


Obiectivul principal al soluţiei de consolidare este îmbunătăţirea performanţei seismice
a clădirii cu o afectare cât mai mică a funcţiunii rezidenţiale. Din acest motiv s-a considerat
că orice intervenţie structurală trebuie concentrată la nivelul parterului şi subsolului limitând
astfel intervenţiile în apartamentele locatarilor. Pereţii structurali din etajele superioare
prezintă un deficit de capacitate de preluare a forţei tăietoare, în timp ce stâlpii din parter nu
au suficientă capacitate de ductilitate.
Au fost considerate mai multe strategii de reabilitare seismică:
• creşterea capacităţii de preluare a forțelor seismice prin extinderea pereţilor structurali
din etajele superioare la parter si subsol, eliminând astfel diferenţele de rigiditate de
pe înălţimea clădirii;
• reducerea cerinţei seismice pentru suprastructură prin izolarea seismică la nivelul
superior al stâlpilor din parter;

EBA2-7
• creşterea capacităţii de preluare a forţelor seismice prin cămăşuirea metalică a
stâlpilor de la parter şi a pereţilor structurali din suprastructură şi reducerea cerinţei
seismice prin folosirea disipatorilor de energie (amortizori cu fluid vâscos).
Soluţiile de reabilitare seismica au fost analizate comparativ din punct de vedere tehnic,
social şi economic.
Pentru evaluarea soluţiilor de reabilitare seismica au fost folosite analize dinamice liniare
utilizând programul de calcul structural ETABSTM. Mişcarea seismică a fost reprezentată
prin componenta N-S a accelerogramei înregistrate la INCERC Bucureşti pe data de 4 Martie
1977 si scalata pentru o valoare de varf a acceleratiei terenului de 0,24g.
Figura 1-9 prezintă modificarea calitativă a răspunsului clădirii exprimat acceleraţii
spectrale pentru cele trei strategii de reabilitare seismica. Creşterea perioadei fundamentale a
clădirii prin izolarea bazei conduce la cea mai drastică diminuare a forţei tăietoare în pereţii
structurali din suprastructură dar şi la o creştere a deplasării absolute la vârf a clădirii.
Extinderea pereţilor de beton armat la parter si subsol duce la o creştere a forțelor tăietoare în
pereţii structurali din suprastructură. Introducerea amortizorilor cu fluid vâscos la nivelul
parterului duce atât la o diminuare a forţei tăietoare în pereţii din suprastructură cât şi la o
diminuare a cerinţelor de ductilitate pentru stâlpii de la parter. Figura 1-10 şi Figura 1-11
prezintă efectele celor trei soluţii de reabilitare seismică analizate asupra forţei tăietoare în
pereţii structurali de peste nivelului parterului. Soluţia clasică, extinderea pereţilor structurali
la parter si subsol, nu a fost adoptată deoarece determină o creştere a forţei tăietoare în pereţii
din suprastructură. Această creştere a forţei tăietoare necesită consolidarea pereţilor, fapt care
nu corespunde obiectivelor reabilitării seismice, şi anume un deranj cât mai mic pentru
ocupanţii clădirii. Soluţia de izolare a bazei, cu toate că este cea mai spectaculoasă şi
eficientă din punct de vedere al reducerii eforturilor şi deformaţiilor, a fost eliminată din
cauza rostului seismic foarte mic intre corpurile A şi B cât şi din cauza faptului că este cea
mai scumpă. Soluţia de reabilitare seismica ce îndeplineşte obiectivele propuse este cea care
presupune cămăşuirea metalică a stâlpilor de la parter, cămăşuirea metalică a pereţilor de
beton armat din etajele superioare şi folosirea amortizorilor cu fluid vâscos ca disipatori de
energie la nivelul parterului.

SA Continuarea pereţilor

Introducere
amortizori Izolarea Bazei

T
Figura 1-9: Reprezentarea schematică a modificării acceleraţiilor spectrale
pentru soluţiile de reabilitare seismică analizate

EBA2-8
Figura 1-10: Variaţia forţei tăietoare pe direcţia Figura 1-11: Variaţia forţei tăietoare pe direcţia
principală în pereții structurali de la etajul 1 pentru secundară în pereții structurali de la etajul 1 pentru
diferite soluţii de reabilitare sesimică diferite soluţii de reabilitare seismică

1.4 Proiectarea soluției de reabilitare seismică


Soluţia de reabilitare seismică adoptată pentru corpul A al clădirii analizate constă în
introducerea amortizorilor cu fluid vâscos în parter, cămășuirea metalică a stâlpilor din parter
şi cămăşuirea pereţilor structurali din suprastructură. Odată stabilită soluţia de reabilitare
seismică au fost efectuate analize dinamice liniare detaliate ale clădirii echipate cu amortizori
cu fluid vâscos cu comportare liniară şi neliniară utilizând programul de analiză structural
ETABSTM. În acelaşi timp, au fost efectuate analize dinamice neliniare folosind programul de
calcul SNAP.
Atât pentru analizele liniare, cât şi pentru analizele neliniare ale clădirii consolidate,
mişcarea seismică a fost reprezentată printr-un set de cinci accelerograme artificiale
compatibile cu spectrul de răspuns elastic al acceleraţiilor absolute pentru componentele
orizontale ale mişcării terenului pentru Bucuresti conform codului de proiectare antiseismică
P100-1/2006.
Amplasarea în plan a amortizorilor cu fluid vâscos a fost stabilită luând în considerare
poziția pereţilor structurali la etajele superioare. Unul sau cel mult doi amortizori sunt
amplasaţi sub fiecare perete structural. Motivul acestei amplasări este asigurarea unui transfer
corespunzator al forţei tăietoare între amortizori şi sistemul structural existent în
suprastructură. Astfel, amortizorii sunt amplasaţi în cadrele de sub pereţii structurali. Pentru a
se evita aparitia de forte axiale suplimentare în stâlpii de la parter, amortizorii au fost
amplasaţi orizontal în contravântuiri de tip „chevron” la partea superioară a parterului. Figura
1-12 prezintă cu linii îngroşate pozițiile amortizorilor de la nivelul parterului.

EBA2-9
Figura 1-12: Amplasarea amortizorilor în parter (linii îngroşate)

Dupa stabilirea poziţiei amortizorilor, următoarele probleme ce necesită rezolvare se


referă la stabilirea caracteristicilor amortizorilor şi a altor măsuri de consolidare ce trebuie
luate pentru reabilitarea seismică a clădirii.
Prima etapă a calibrării caracteristicilor amortizorilor este o analiză dinamică liniară a
structurii echipate cu amortizori. Constanta de amortizare a fost variată intre 5kN*s/mm şi 25
kN*s/mm. Figura 1-13 şi Figura 1-14 prezintă variaţia forţei tăietoare în pereţii structurali de
la etajul 1 pentru diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru structura existentă (C=0)
şi pentru structura consolidată prin prelungirea pereților de beton armat la nivelul parterului
(Pereţi).

Figura 1-13 Forţa tăietoare maximă pe direcţia Figura 1-14: Forţa tăietoare maximă pe direcţia
principală a pereţilor structurali de la etajul I pentru secundară a pereţilor structurali de la etajul I pentru
diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru diferite constante de amortizare (C5-C25), pentru
structura existentă (C0) şi pentru structura structura existentă (C0) şi pentru structura
consolidată prin continuarea pereţilor la nivelul consolidată prin continuarea pereţilor la nivelul
parterului (Pereţi) parterului (Pereţi)

EBA2-10
Pentru elemente disipative de tip amortizor liniar cu fluid vâscos relaţia între
constanta de amortizare C şi fracţiunea din amortizarea critică ξs este [FEMA 356, 2000]:

T ∑ C jφrj cos 2 θ j
2

ξs = j

4π ∑ mi si
2

unde ξs este fracţiunea din amortizarea critică vâscoasă adiţională provenită din utilizarea
elementelor vâscoase de disipare a energiei, T este perioada proprie fundamentala de vibratie
a structurii, Cj este constanta de amortizare a amortizorului j, φrj este deplasarea relativă pe
direcţie orizontală a amortizorului j corespunzătoare primei forme proprii de vibraţie, si este
componenta formei fundamentale de vibraţie pe direcţia gradului de libertate dinamică de
translaţie la nivelul i, mi este masa nivelului i şi θj este unghiul făcut de amortizorul j cu
orizontala.
Pentru structura echipata cu 8 amortizorii identici pe fiecare direcţie, amplasaţi
orizontal (θj=0) în contravântuiri de tip chevron la nivelul parterului, relaţia anterioara
devine:

T ∑ C jφrj 2
ξs = j

4π ∑ mi si 2
i

Pentru clădirea analizata componentele formei fundamentale de vibraţie si si masele


de nivel mi sunt prezentate în tabelul 1-1.
Tabel 1-1. Valorile maselor de nivel si a componentelor formei fundamentale de vibratie
Nivel mi si
ETAJ10 502,5 0,0643
ETAJ09 502,5 0,0601
ETAJ08 502,5 0,0557
ETAJ07 502,5 0,0511
ETAJ06 502,5 0,0463
ETAJ05 502,5 0,0415
ETAJ04 502,5 0,0367
ETAJ03 502,5 0,0320
ETAJ02 502,5 0,0276
ETAJ01 502,5 0,0235
PARTER 495,5 0,0196

∑m s
i
i i
2
=
10,75

EBA2-11
Pentru o fracţiune de amortizare critică adiţională (suplimentară) de 30% şi un număr de 8
amortizori, constanta de amortizare pentru un amortizor este:

ξ s ⋅ 4π ∑ mi si 2
0,30 ⋅ 4π ⋅ 10,75
C= i
= = 19325kN ⋅ s / m = 19,3kN ⋅ s / mm
T ∑ φrj
2
8 ⋅ 0,68 ⋅ 0,0196 2
j

Constanta de amortizare a fost verificată şi prin analize dinamice liniare şi aleasă cu


valoarea C=20 kN*s/mm. Din Figurile 1-13 si 1-14 se poate observa că pentru C=25
kN*s/mm, forţa tăietoare în pereţii structurali de la nivelul etajului 1 nu mai scade. Figura
1-15 si Figura 1-15 prezintă variaţia în raport cu timpul a deplasării relative la nivelul
planşeului peste parter pentru clădirea echipată cu amortizori cu fluid vâscos şi pentru
clădirea existentă. Se poate observa o reducere de aproximativ 50% a deplasării maxime cât
şi o reducere a ciclurilor cu amplitudini semnificative.

Figura 1-15: Variaţia în timp a deplasării laterale pe Figura 1-16: Variaţia în timp a deplasării laterale pe
direcţie longitudinală a structurii iniţiale la nivelul direcţie transversală a structurii iniţiale la nivelul
planşeului peste parter şi a structurii echipate cu planşeului peste parter şi a structurii echipate cu
amortizori vâscoşi amortizori vâscoşi

În etapa următoare a fost analizată posibilitatea folosirii amortizorilor neliniari cu


fluid vâscos, Figura 1-15 si Figura 1-15. Caracteristicile amortizorilor neliniari s-au stabilit pe
principiul egalităţii între energia disipată de un amortizor liniar şi energia disipată de un
amortizor neliniar la un ciclu cu amplitudinea corespunzătoare cutremurului de proiectare.
Caracteristicile amortizorilor neliniar sunt exprimate prin constanta de amortizare C şi
exponentul vitezei. Parametrii amortizorilor exprimați în funcţie de constanta de amortizare
şi exponentul vitezei sunt: C= 250 kN*(s/mm)^0,3 si α=0,3. Caracteristicile amortizorilor

EBA2-12
neliniari au fost relaxate datorită faptului că la deplasări mici amortizarea echivalentă a unei
structuri echipată cu amortizori neliniari este mare.

Figura 1-18: Curba histetică a unui amortizor


Figura 1-17: Curba histetică a unui amortizor liniar
neliniar

Pentru confirmarea caracteristicilor amortizorilor au fost efectuate calcule dinamice


neliniare folosind programul de calcul SNAP şi o accelerogramă artificială. Analizele au fost
efectuate atât pentru structura existentă cât şi pentru structura reabilitată seismic cu
amortizori liniari şi neliniari. Figura 1-19 şi Figura 1-20 prezintă relația între forţa tăietoare
de bază şi deplasarea relativă a parterului pe direcţie longitudinală şi transversală pentru
clădirea existentă.

Figura 1-19: Relaţia forţă tăietoare de bază – Figura 1-20: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia deplasare relativă a parterului pe direcţia
longitudinală a clădirii existente transversală a clădirii existente

EBA2-13
Figura 1-21 şi Figura 1-22 prezintă relaţia între forţa tăietoare de bază şi deplasare
relativă a parterului pe direcţie longitudinală şi transversală pentru clădirea echipată cu
amortizori liniari cu fluid vâscos.

Figura 1-21: Relaţia forţă tăietoare de bază – Figura 1-22: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia deplasare relativă a parterului pe direcţia
longitudinală a clădirii echipată cu amortizori transversală a clădirii echipată cu amortizori liniari
liniari (C=20kN*s/mm) (C=20kN*s/mm)
Notă: pentru uşurinţa comparaţiei, figurile folosesc aceeași scara ca Figura 1-19 şi Figura 1-20.

Figura 1-23 şi Figura 1-24 prezintă relaţia între forţa tăietoare de bază şi deplasarea
relativă a parterului pe direcţie longitudinală şi transversală pentru clădirea echipată cu
amortizori neliniari cu fluid vâscos.

Figura 1-23: Relaţia forţă tăietoare de bază – Figura 1-24: Relaţia forţă tăietoare de bază –
deplasare relativă a parterului pe direcţia deplasare relativă a parterului pe direcţia
longitudinală a clădirii echipată cu amortizori transversală a clădirii echipată cu amortizori
neliniari neliniari

EBA2-14
În urma reabilitării seismice a clădirii folosind amortizori cu fluid vâscos, valoarea
indicatorului R3 devine:
- Directie longitudinala
du, cm = 12 c = 1,94 ds, cm = 1,94x5,3=10,3 R3=1,16
- Directie transversala
du, cm = 7 c = 2,00 ds, cm = 2,00x4,4=8,7 R3=0,80

În cazul introducerii amortizorilor la nivelul parterului se elimină deficienţele


structurale majore concentrate la acest nivel. Valorile indicatorului de performanţă R3 pot fi
sensibil mai mari decât cele prezentate in tabelul precedent daca se neglijează valoarea
coeficientului de amplificare al deplasărilor c, care ţine seama că pentru T<Tc (Tc este
perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate in domeniul
inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic deoarece
creşterea amortizării diminuează efectele acoperite prin acest coeficient.
Figura 1-25 prezintă detaliile de introducere a amortizorilor sub un perete structural
de beton armat. Au fost analizate mai multe posibilităţi de amplasare a amortizorilor pe
direcţie orizontală. Soluţia aleasă a fost să se conecteze amortizorii de stâlpul central de beton
armat pentru a se evita solicitarea defavorabilă a stâlpilor marginali, aceştia avand o
capacitate slăbită de preluare a forțelor tăietoare datorită eforturilor de întindere provenite din
forţele orizontale.

Figura 1-25: Detaliu de introducere a amortizorilor

EBA2-15
Referinţe
Chesca, A.B., M. Seki, R. Vacareanu, T. Okada, B. Georgescu, T. Kaminosono, H.
Kato, 2007, Seismic Rehabilitation of an Existing Soft and Weak Groundfloor
Building. Case Study, Proceedings of the International Symposium on
Seismic Risk Reduction, ISSRR2007, Bucharest
Computers and Structures, 2007, ETABS 2007, v9.2.0
FEMA 356, 2000, Prestandard and Commentary for the Seismic Rehabilitation of
Buildings, FEDERAL EMERGENCY MANAGEMENT AGENCY,
Washington D.C.
Seki M., Vacareanu, R., Chesca, A.B., Pavel, M., Lozincă E., Cotofana D., Georgescu
B., Kaminosono, T., 2007, Overview on Seismic Evaluation and Retrofitting
within JICA Technical Cooperation Project on Reduction of Seismic Risk in
Romania, Proceedings of the International Symposium on Seismic Risk
Reduction, ISSRR2007, Bucharest, Romania
Vacareanu, R., Chesca, A. B., Georgescu, B., Seki M., 2007, Case study on the
expected seismic losses of soft and weak groundfloor buildings, Proceedings
of the International Symposium on Strong Vrancea Earthquakes and Risk
Mitigation, p. 388-401, Bucharest, Romania

EBA2-16