E Book Cum Sa Construiesti o Barca Cu Ve PDF

Cum sa construiesti o barca cu vele
Copyright © - All Rights Reserved StefleaPetru

CUM SA CONSTRUIESTI O BARCA CU

VELE
Autor Steflea Petru
#1 - Ambarcatiunea cu vele Randunica 77

Construita in anul 1977, ambarcatiunea cu vele Randunica 77 si lansata la apa
in cinstea evenimentelor ce s-au desfasurat in anul 187...
#2 - Ambarcatiunea Snipe-Clasa internationala

Conceput in anul 1931 de Wiliam F Crosby, Ambarcatiunea Snipe-clasa
internationala a avut un mare impact in lumea iahtingului Designe...
#3 - Materiale folosite pentru constructia ambarcatiei

Title:Materiale folosite pentru constructia ambarcatieiDupa ce am studiat
planurile, pasul urmator este sa ne documentam despre materia...
#4 - Realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului

Realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului va incepe cu pregatirea calei,
ce reprezinta suportul pe care se vor ansambla pie...
#5 - Realizarea constructiei coastelor si traverselor

Realizarea coastelor si a traverselor se face prin croire din dulapi de stejar si
sunt formate din mai multe piese care se ansambleaza ...
Copyright © - All Rights Reserved

StefleaPetru
#6 - Realizarea constructiei osaturii longitudinale

Dupa ce am fixat coastele si le-am rigidizat, urmeaza realizarea constructiei
osaturii longitudinale. Carlingile laterale si de gurna: ...
#7 - Realizarea constructiei bordajului

Ne-am hotarat ca realizarea confectiei bordajului in sistem neted, deoarece
este mai usor de realizat.La bordajul neted simplu ...
#8 - Confectionarea carmei si derivorului

Confectionarea carmei si derivorului se face cu mare atentie, deoarece sunt
elemente foarte importante ale ambarcatiei. Carm...
#9 - Confectionarea catargului
Confenctionarea catargului se face dintr-un stalp mai gros la baza si subtiindu-se
spre extremitatea superioara . Se confectioneaza d...
#10 - Confectionarea velei

Pentru confectionarea velaturii se pot folosi mai multe materiale, insa cel
consacrat este dacronul. Puteti folosi si alte materiale, m...
#11 - Accesori de velatura si greement

O parte dintre accesori de velatura si greement le puteti confectiona singuri, dar
cele mai importante va sfatuesc sa le procurati de l...
#12 - Confectionarea manevrelor

StefleaPetru
Materialele pentru confectionarea manevrelor sunt cabluri din zbire de otel si
saule de diferite grosimi. Sarturile- Cabluri de otel ca...
#13 - Materiale pentru finisare

Materiale de finisare sunt multe, eu am sa ma opresc asupra unor materiale de
finisare ce sunt mai ieftine si cu acelas rezultat si sun...

StefleaPetru
Ambarcatiunea cu vele Randunica 77

Translate »
Construita in anul 1977, ambarcatiunea cu vele

Randunica 77 si lansata la apa in cinstea
evenimentelor ce s-au desfasurat in anul 1877;
Razboiul de Independenta .
Ambarcatiunea noastra aduce un elogiu salupei “Randunica ” ce a operat pe apele
Dunarii si a culminat cu distrugerea monitoarelor turcesti ce se aflau stationate pe
canalul Macin ce intentionau sa bombardeze orasul Braila.
Ambarcatiunea “Randunica 77″ a avut importanta misiune de a naviga pe urmele

acelor bravi marinari romani care in timpul Razboiului de Independenta au stiut sa
lupte si sa moara pentru Romania.
In afara acestei misiuni,”Randunica 77″ este si solul Liceului de Marina din Galati,
care pregatea pe viitorii marinari ce urmau sa colinde apele Lumii.
Se dorea ca ambarcatiunea cu vele “Randunica77″ sa fie piatra de inceput al

viitorului club de iahting ce urma sa se infiinteze in anii ce urmau la Liceul de
Marina din Galati.
Din pacate nu a fost asa, nici un club de iahting nu s-a infiintat , iar in afara de
faptul ca a fos lansata la apa pe lacul Brates, nu a vazut niciodata Dunarea.
A avut o viata scurta, de o vara, dar si-a trait intens viata, facand deliciul celor
care au construit-o; un grup de elevi ai Liceului de Marina din Galati.
Ambarcatiunea cu vele Randunica 77 a facut parte ca lucrare practica a unui

proiect de diploma sustinut la terminarea liceului, care in zilele noastre nu mai
sunt, elevii daca abia reusesc sa absolve Bacalaoreatul, dar sa mai faca si un
proiect….
Documentatia pentru proiect a fost optinuta cu sudoare,nu era ca acum cand orice
elev isi poate lua informatii de pe internet. Era o vreme intunecata, cand planuri
pentru ambarcatiuni nu se gaseu la indemana, reviste de specialitate romanesti
nu erau, iar din strainatate nu aveai acces. Daca va mai amintiti, singura revista
cat de cat era “Tehnicus”
Scurt documentar
StefleaPetru
Aceasta ambarcatiune este o combinatie reusita dintre o iola si un snipe. Am luat
de la iola forma hidrodinamica a corpului si derivorul rabatabil care este mai usor
de manevrat, iar de la snipe am luat sistemul de constructie a coastelor in “V”
mai usor de realizat si care dau o mai buna stabilitate ambarcatiei. Velatura am
luat-o de la snipe, adica o velatura formata din randa si foc.
Am adoptat aceasta solutie, avan in vedere ca ambarcatiunea nu va fi destinata

competitiilor sportive.
Lungimea catargului a fost micsorata, de la aproximativ 6 m cat are o iola sau

snipe, la 4 m, din lipsa posibilitatilor materiale, avand in vedere ca, totusi
constructorii au fost elevi, fara pregatire de specialitate.
Sistemul de prindere a catargului este diferit decat la iola si snipe si anume faptul
ca talpa catargului nu se sprijina pe chila, ci direct pe punte cu ajutorul unor sine
de ghidaj, avand posibilitatea de glisare pe axul longitudinal, putand sa se
deplaseze obtinandu-se un centru velic cat mai convenabil.
Pentru expeditii mai lungi ambarcatiunea ar fi trebuit prevazuta cu un cort ce se

monta pe punte in dreptul cocpitului si sprijinandu-se la partea superioara pe ghiu,
de pe care in prealabil a fost stransa randa, iar la partea de jos, cortul se prinde
cu niste copci de marginea cocpitului.

StefleaPetru
Ambarcatiunea Snipe-Clasa
internationala
Conceput in anul 1931 de Wiliam F Crosby,

Ambarcatiunea Snipe-clasa internationala a avut un
mare impact in lumea iahtingului
William F.
Crosby
(1890-1953)
Designer de barca cu panze Snipe, în 1931. Editor al revistei Rudder, o publicație lunară,
timp de doisprezece ani înainte de al doilea război mondial. De asemenea, el a proiectat
multe alte bărci cu vele, de putere și mici, de-a lungul anilor. Crosby deținute și a concurat în
mod activ două Snipes pe Western Long Island Sound in NY – Snipe # 3 “Snipe”, construit în
1932 de către Minnefords Yacht Yard în New York, iar mai târziu Snipe # 4000 “De
asemenea,”, construit în 1940 de către Dunphy barca Corporation în WI . Din 1931-1941,
Crosby a scris o rubrică specială în revista Rudder dedicat știrilor de Ambarcatiunea
Snipe-Clasa Internationala Racing
Translate »
Association [SCIRA]. Această coloană a continuat prin anii WW II și după aceea, până când
independent revista Sheet Jib început publicarea de știri Snipe în anii de după al doilea război
mondial. Crosby a servit ca secretar executiv al SCIRA, precum și Editor al Buletinului Snipe
când a început publicarea lunară la începutul anilor 1950, până la moartea sa. În anii WW II,
el a plecat Revista Rudder de a lucra pentru Huckins Yacht Corporation în Jacksonville,
Florida, cu privire la proiectarea de nave lansatoare de rachete rapide pentru Marinei. După
război, el a lucrat pentru Gibbs Corporation ca designer de noi iahturi de putere și de
conversii de iahturi de la militar la uz privat. Crosby apoi a revenit la plimbare cu barca
publicații revista ca editor al revistei Motor barca. Fotografie de celebrul fotograf yachting
Morris Rosenfeld a NY, din octombrie 1953 număr al revistei Rudder. Foto și informații
Copyright
amabilitatea arhivei și a colecțiilor Society,© Picton,
- All Rights
ONReserved
Canada și Blake Bell de istoric Pelham
StefleaPetru
(NY). Ambarcatiunea Snipe Clasa-Internationala
Datorita calitatilor excelente de navigatie ale acestei ambarcatiuni;

ambarcatiunea snipe-clasa internationala, pe toate aliurile, viteza,
manevrabilitate si stabilitate, imbinate cu un greement format din randa
triunghiulara si foc, precum si posibilitatii de a fi utilizata de echipaje mai usoare
sau mai putin atletice si formelor sale care permit a fi lesne construit, cunoaste o
raspandire foarte mare in mai toate tarile unde se practica iahtingul.
internationala
Snipe-ul este o ambarcatiune cu derivor, echipajul fiind format din doi echipieri, el
corespunde pentru competitii, cat si pentru initiere.
In vederea asigurarii unei bune manevrabilitati a ambarcatiei, precum si

pentru imbunatatirea calitatilor nautice se recomanda urmatoarele:
● coborarea limitei de greutate a cocii de la 193 kg la 173 kg

● construirea cocii din fibra de sticla.
● Marirea spatiului cocpitului, dandu-i-se o forma ovala, astfel miscarea echipajului sa se
poata face cu mai multa usurinta in functie de conditiile concursului.
● forma aerodinamica a catargului.
● cutia derivorului in scara, ajuta la micsorarea greutatii, cat si la manevrarea mai comoda a
derivorului.
● inlocuirea sistemului de derivor ghilotina cu derivor rabatabil cu grosime de 6 mm tabla de
otel.
● fixarea pe punte in ambele borduri a doua sine pentru scota focului, care permite reglarea
focului pentru vanturi slabe sau tari.
● finisarea snipe-ului cu lacuri in locul vopselelor care sunt mai grele si adauga greutate
barcii.

StefleaPetru
Caracteristicile ambarcatiunei snipe- clasa internationala
● lungime : 4,737 m
● latime : 1,520 m
● greutatea cocii : 173-193 kg
● suprafata randa: 7 mp
● suprafata foc: 3,5 mp
● pescaj: 1,96 m
Dezavantajata de forma si greutatea cocii, comparativ cu celelalte ambarcatiuni

cu derivor si cu doi echiperi, aceasta clasa este totusi raspandita in lume
internationala
Cu toate ca ambarcatiunea snipe-clasa internationala nu a facut parte niciodata

din categoria ambarcatiilor de prima mana, are totusi un calendar competitional
foarte bine organizat la toate nivelurile(local, national, zonal, continental si
mondial) aducand reale servicii iahtingului, deoarece reprezinta o trambulina
pentru tineri si ofera batranilor posibilitatea continuarii activitatii competitionale.
Veti recunoaste ambarcatiunea snipe-clasa internationala dupa betachina(o

pasare de apa) de culoare neagra pictata pe randa-reprezinta insemnul pentru
ambarcatiunea Snipe-clasa internationala
Mai jos aveti lista cu campionii campionatelor mondiale de-a lungul anilor pentru
ambarcatiunea snipe-clasa internationala

StefleaPetru
Campioni mondiali
An Skipper și Țară Flotă
1934 William E. Bracey (USA) 1-Dallas
1935 Perry Bass (USA) 1-Dallas
1936 Philip Benson, Jr. (USA) 4-Sea Cliff
1937 Arthur M. Deacon (USA) 3-Central Long Island Sound
1938 Charles Gabor (USA) 10-Lake Mohawk
1939 Walter Hall (USA) 62-Corint
1940 Darby Metcalf (USA) 90-Los Angeles
1941 Darby Metcalf (USA) 90-Los Angeles
1942 Charles Heinzerling (USA) Lac 190-gull
1945 Bob Alb (USA) 94-Newport Harbor
1946 Bob Davis (USA) 94-Newport Harbor
1947 Ted A. Wells (SUA) 93-Wichita
1948 Carlos Vilar Castex (ARG) 274-Club Náutico San Isidro
1949 Ted A. Wells (SUA) 93-Wichita
1951 Jorge Vilar Castex (ARG) 274-Club Náutico San Isidro
1953 José Antonio Conde Martins (POR) 369-VELA Atlantico
1955 Mario Capio (ITA) 712-Tugillio
151-Real Club Marítimo del Abra și Real
1957 Juan Manuel Alonso Allende (SPA)
Sporting Club
1959 Paul Elvstrom (DEN) 585-Copenhaga
1961 Axel Schmidt (BRA) 477-Bag Sao Francisco
1967 Nelson mici (BRA) 426-Rio Grande do Sul
1969 Earl Elms (USA) 495-Mission Bay
1971 Earl Elms (USA) 495-Mission Bay
1973 Félix Gancedo (SPA) 146-Real Club Mediterráneo
1975 Félix Gancedo (SPA) 146-Real Club Mediterráneo
1977 Boris Ostergren (BRA) 426-Rio Grande do Sul
1979 Dave Chapin (USA) 91-Island Bay
1981 Jeff Lenhart (USA) 495-Mission Bay
1983 Torben Grael (BRA) 159-Rio de Janeiro
1985 Santiago Lange (ARG) 274-Club Náutico San Isidro
1987 Torben Grael (BRA) 159-Rio de Janeiro
1989 Ricardo Fabini (URU) 506-Yacht Club Uruguayo
1991 Axel Roger (ARG) 737-Club Universitario de Buenos Aires
1997 Mauricio Santa Cruz (BRA) 159-Rio de Janeiro
1999 Nelido Manzo (CUB) 22-Havana
2001 Copyright © - 426-Rio
Alexander a defilat (BRA) All Rights Grande
Reserveddo Sul
StefleaPetru
2003 Augie Diaz (SUA) 7-Miami
2005 Augie Diaz (SUA) 7-Miami
2007 Tomas Hornos (USA) 77-Winchester
2009 Bruno Bethlem Amorim (BRA) 159-Rio de Janeiro
2011 Alexandre Tinoco (BRA) 159-Rio de Janeiro
2013 Bruno Bethlem Amorim (BRA) 159-Rio de Janeiro

StefleaPetru
Materiale folosite pentru constructia

ambarcatiei
Title:Materiale folosite pentru constructia ambarcatiei
Translate »
Dupa ce am studiat planurile, pasul urmator este sa ne

documentam despre materiale folosite in constructia
ambarcatiei.
Ambarcatiunea se construieste in sistem neted din lemn de mahon,cedru sau
molid de rezonanta. Ulterior s-a folosit placajul de tei, lamele dispuse cu fibrele
perpendicular una pe cealalta, folosind ca adeziv cleiurile carbamidice. Bordajul
din placaj asigura etansietatea ambarcatiei, realizeaza o greutate redusa si
economia esentelor de lemn nobil.
Puntea se executa din placaj special pentru aviatie de 6 mm grosime sau din 3
lamele de molid de 2 mm incleiate.
Stejarul, cel mai bun material lemnos in constructia de ambarcatii. Este un lemn
de esenta tare si greu. Stejarul este putin elastic, insa poate fi modelat daca este
inconvoiat sub baie de aburi sau apa fierbinte. Din aceasta cauza este folosit
pentru piese portante cum ar fi : etrava, oglinda, chila, coastele bordajului, a
puntii si copastiei. Este rezistent in apa si in aer, suporta schimbarea de mediu, in
aer liber atinge o durata de viata de 80 ani. Continutul mare de substante tanante
produce coroziunea pieselor metalice care vin in contact cu stejarul, de aceea este
recomandat folosirea cu precadere metale neferoase( alama, cupru).
Frasinul, lemnul este tare, greu si foarte elastic. Datorita elasticitatii sale se
utilizeaza ca element de rezistenta in osatura si pentru vasle. Nu rezista foarte
bine la diferentele de umiditate alternativa.
Ulmul, lemn cu esenta destul de tare, greu si elastic. Pentru durabilitatea sa

ridicata la variatiile mediului, se foloseste la bordaje, osatura, chila, etrava,
etambou.
Salcamul, are esenta foarte tare, rezistent la compresie, flambaj si uzura. Nu este
atacat usor de carii, de aceea este folosit pentru piese portante.
Paltinul de munte, este tare si greu. Datorita aspectului sau, cat si a calitatilor de
StefleaPetru
rezistenta, este folosit pentru punti, osatura, si piese de fatada.
Carpenul, lemn tare si greu. Se intrebuinteaza in constructii masive la ambarcatii

sportive ca: paloniera, suporturi la sinele de rulare.
Bradul, lemn cu esenta moale, usor si elastic. Se intrebuinteaza la punti, bordaje,

carme, padele, constructii de punte si interioare.
Molidul, lemn cu miros slab de rasina, moale, cu luciu matasos. Intrebuintarile

molidului sunt aceleasi ca si ale bradului.
Lemnul de rezonanta( molid sau brad) se obtine prin debitare radiala, care in
prealabil a fost sortat in acest sens. Se foloseste pentru bordaje. Debitarea
radiala a lemnului ofera posibilitatea de a se curba la rece dupa forma coastelor,
fara pericol de rupere.
Mahonul se foloseste pentru amenajari interioare.
Placajul marin. Materialele de bază – şi care pun cele mai mari probleme în
achiziţionare – sunt placajul marin şi răşina epoxidică. Placajul marin este un
placaj de calitate superioară, cu foile atent selecţionate şi lipiturile mai bune
decât celelalte tipuri de placaj. Având în vedere că barca vă va purta departe de
ţărm … este bine să nu faceţi compromisuri aici şi să folosiţi un placaj bun.
Urmăriţi necesarul de materiale detaliat în plan pentru a calcula numărul de plăci
şi grosimile de care aveţi nevoie.
Mai jos aveti un normativ al esantionajului de lemn folosit in constructia de

ambarcatiuni:
StefleaPetru
Materiale folosite pentru constructia ambarcatiei
In prezent esentele de lemn se folosesc din ce in ce mai rar in constructia de

ambarcatiuni, fibra de sticla si fibra de carbon au luat locul lemnului,inlocuind
conventionalele materiale folosite pentru constructia ambarcatiei.
Important, inainte de construire a ambarcatiunii, trebue sa faci un calcul financiar

si cu ce materiale esti deprins sa lucrezi

Realizarea constructiei chilei, etravei si

etamboului
Translate »
Realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului va

incepe cu pregatirea calei, ce reprezinta suportul pe
care se vor ansambla piesele componente ale
ambarcatiei.
Pregatirea calei
Dupa ce ne-am ales materialul de care avem nevoie pentru realizarea ambarcatiei
putem trece la realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului.
Vom incepe cu asezarea viitoarei ambarcatii pe cala ce ne va ajuta la inchegarea
osaturii ambarcatiei.
Cala este un esafod din lemn ce trebuie sa asigure o buna asezare a ambarcatiei si
in acelas timp sa asigure fixarea in anumite pozitii a elementelor osaturii pana ce
ambarcatia capata o suficienta rigiditate, astfel incat sa-si pastreze perfect forma.
Pe un teren neted sau pe podeaua unui atelier se aseaza o serie de tacuri(capete
de grinzi) la acelas nivel, astfel incat sa sustina chila ambarcatiei fara a suferi o
deformare.Acum putem incepe realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului
Realizarea chilei
1-sina zincata
2-sant bentru bordaj
In general chila este o piesa mare, care necesita material mult si mai ales trebuie
sa fie construita cu o lungime mare. Greutatea consta in a gasi un material de
buna calitate si fara defecte(noduri pronuntate, crapaturi sau inceput de putrezire)
StefleaPetru
De cele mai multe ori nu se poate confectiona chila dintr-o singura bucata de lemn
si atunci trebuie inadite doua sau mai multe piese.
Imbinarea trebuie sa indeplineasca anumite conditii, astfel lungimea inbinarii
trebuie sa fie de cel putin 5 ori inaltimea grinzii. Fetele care se suprapun trebuie
sa prezinte una sau mai multe scari, pentru ca eforturile sa nu fie suportate numai
de buloane, ci si de pragurile acestor scari.
Chila poate sa se ingusteze la capete dupa cum arata planul de forme sau planul
de executie a chilei.
Dupa ce chila primeste forma definitiva, incepe prelucrarea ei, astfel se traseaza
santul in care vor intra primele scanduri ale bordajului. Unghiul de deschidere a
santului nu este acelas pe toata lungimea chilei, ea variaza dupa forma coastelor.
Dupa ce chila a fost prelucrata se aseaza pe cala si se aseaza la pozitia din plan in
raport cu o linia de baza.
Etrava
Piese masive de stejar,

componente etrava
Prin etrava se intelege intreg sistemul prova; etrava propiu zisa, contraetrava,
genunchii si mersuinii. Pentru toate aceste piese se fac sabloane care indica forma,
cotele, gaurile suruburilor, a prezoanelor, a scobiturilor in care se incastreaza
coastele carlingilor cat si linia santurilor bordajelor. Se confectioneaza separat
toate aceste piese, se probeaza, se dau gaurile, se ansambleaza si ca ultima
operatie se sapa santul bordajului si scobiturile de incastrare a coastelor si a
capetelor carlingilor.
Piesele se solidarizeaza cu piroane cu cap tesit Acestea sunt confectionate din
Sistem de inbinare in
trepte intre etrava si
contraetrava
StefleaPetru
bare de otel zincat si sunt batute ca si cuiele in gauri cu diametru mai mic. Gaurile
se dau cu inclinatie diferita, astfel incat masivul sa nu poata fi desfacut decat
rupand lemnul in aschii.Etrava se leaga cu contraetrava prin buloane, materialul
fiind mai subtire pentru a suporta piroanele. Dupa ce s-a terminat de asamblat
etrava, se ridica pe cala, se centreaza si se asambleaza cu etrava.
Etamboul
ambarcatiunea se
termina cu un
panou(oglinda)pupa
Cele aratate la confectionarea etravei se aplica si la confectionarea etamboului.

Dupa ce s-a urmarit intregul plan tehnologic si etamboul este confectionat, se
ridica pe cala, se centreaza si se inbuloneaza la chila. In cazul nostru, pupa se
termina printr-un tablou( oglinda) se confectioneaza in primul rand tabloul, apoi
se aseaza pe pozitie si se inbuloneaza la chila si etambou. O conditie in plus este
ca planul tabloului sa fie normal pe planul diametral al ambarcatiunii.

StefleaPetru
Realizarea constructiei coastelor si

traverselor
Translate »
Realizare constructie
coaste si traverse
Realizarea coastelor si a traverselor se face prin croire

din dulapi de stejar si sunt formate din mai multe
piese care se ansambleaza intre ele prin nituire cu
ajutorul guseelor de aluminiu sau placaj mai rezistent.
La montarea coastelor trebuie sa se dea o deosebita atentie pentru ca:
● coastele sa se afle in acelas plan

● coasta sa pastreze cat mai exact forma ambarcatiunii, adica sa nu iasa mai inafara, sau sa
cada mai inauntru.
Controlul se face cu firul cu plumb, echerul si cu rigle flexibile care sa aseaza pe

partea exterioara a coastelor, adica pe locul unde se vor prinde filele de bordaj.
Ele se vor pozitiona in diferite nivele prinzandu-se provizoriu, dupa ele facandu-se
alinierea coastelor.
Coasta se rigidizeaza cu o traversa falsa si apoi se fac decuparile pentru

incastrare in chila. S-ar putea face si decuparile pentru a primi curentii de fund,
de gurna si bordaj, insa ar da mici erori. de aceea este mai sigur ca dupa ce
coastele au fost rigidizate si s-au facut decuparile pentru incastrare in chila, sa
fie instalate provizoriu pe locurile lor, sa se controleze eventualele erori in forma
ambarcatiei, dupa care sa se intinda sipci flexibile de latimea curentilor respectivi
si sa se faca insemnarile pe locurile unde vor primi curentii.

StefleaPetru
Dupa aceasta operatie, coastele se dau jos de pe pozitie, se fac decuparile
respective, iar apoi se monteasa intreg ansamblu format din coasta, varanga, si
traversa, asa cum am spus anterior cu guseiele de aluminiu prin nituire.
Acum urmeaza o etapa mai delicata: desecherarea laturilor exterioare ale
coastelor. Cand s-au croit coastele si s-au curatat cu rindeaua, a ramas o
suprafata plana perpendiculara pe fata coastelor numita in”echer”. Daca s-ar
monta coastele in aceasta stare,scandurile de bordaj ar atinge numai muchia
dinspre prova a coastelor de la centru spre prova si numai partea dinspre pupa a
coastelor dinspre centru spre pupa.Pentru ca scandurile de bordaj sa calce pe
toata suprafata exterioara a coastelor, trebuie ca acestea sa se desechereze dupa
unghiul pe care il face coasta respectiva cu bordajul. Acest unghi variaza de la
coasta la coasta si chiar la aceias coasta, variaza la diferite nivele.
Dupa ce s-a facut aceasta ultima operatie, ansamblu de coaste-traverse-gusee se
monteaza definitiv pe pozitia lor, fixandu-se cu suruburi de chila.
Urmeaza un nou control asuprea centrajului si a paralelismului dintre planele
tuturor coastelor, dupa care coastele sunt gata sa primeasca curentii longitudinali
care le va da o mai mare rigiditate.
Traversele
Confectionarea traverselor este un lucru mai usor. Cu ajutorul sabloanelor din

dulapi sau scanduri de stejar se croiesc traversele dupa model. Singurele
prelucrari sunt curatarea cu rindeaua si gaurirea acolo unde se vor prinde de
coaste. Pentru siguranta, inainte de a se gauri se vor monta provizoriu de coaste.
Dupa, realizarea constructiei coastelor si traverselor ansamblul ambarcatiei va
incepe sa prinda contur si sa devina mai rigida.

StefleaPetru
Realizarea constructiei osaturii

longitudinale
Translate »
carlingile laterale si de
gurna
Dupa ce am fixat coastele si le-am rigidizat, urmeaza

realizarea constructiei osaturii longitudinale.
Carlingile laterale si de gurna: ele au sectiunea dreptunghiulara, latura mare fiind
paralela cu planul bordajului, deci din punct de vedera al prelucrarii lor pana la
asezarea pe pozitie nu este nimic special de comentat.
Capetele dinspre prova ale carlingilor trebuie incastrate in contraetrava, pentru a
asigura, acest nod se mai complecteaza si cu un guseu asezat orizontal care face
o buna legatura intre cele doua carlingi din fiecare bord si contraetrava.
La inbinarea carlingilor se ia ca inaltime, grosimea lor pentru ca suprapunerea sa
se faca pe o suprafata cat mai mare, axul buloanelor cazand perpendicular pe
bordaj.
Realizea constructiei osaturii

longitudinalear
StefleaPetru
Realizea constructiei
osaturii longitudinalear

StefleaPetru
Realizarea constructiei bordajului

Translate »
Ne-am hotarat ca realizarea confectiei bordajului in

sistem neted, deoarece este mai usor de realizat.La
bordajul neted simplu scandurile sunt asezate margine
la margine, strans lipite una de alta.
Ambarcatiile cu sectiunea in “v” au coastele late, iar bordajul este fixat prin
cusatura de un curent, care face legatura intre filele bordajului. Latimea coastei
nu permite nituirea, in schimb da posibilitatea ca bordajul sa fie prins cu
horsuruburi sau batute cu cuie, operatie mai usoara decat nituirea.
Cand osatura este mai slaba sau distanta dintre coaste este prea mare, se asigura
etansietatea introducand o sipca pana intre marginile filelor de bordaj.Bordajul
neted se fixeaza de coaste cu cuie navale, suruburi pentru lemn sau nituri cu saibe.
Bordajul poate fi format dintr-un singur strat, din doua sau mai multe straturi.

Realizarea constructiei bordajului
StefleaPetru
Se incepe trasarea primei file de la chila. Santul chilei fiind drept, rezulta ca
inafara de portiunea de la prova unde se arcuieste, marginea de jos a primei file
este si ea dreapta si deci numai marginea de sus a acestei file se va taia curb
urmarind curbura contraetravei
Realizarea constructiei bordajuluiPentru

trasarea acestei curburi se va insemna pe
scandura ce urmeaza a fi croita, echidistanta
coastelor in dreptul carora se vor monta.
Pentru trasarea acestei curburi se va insemna pe scandura ce urmeaza a fi croita,

echidistanta coastelor in dreptul carora se vor monta. Urmatoarea fila se va croi
tinandu-se seama de prima fila si asa mai departe pana se acopera tot bordajul. In
cazul in care o fila a bordajului este alcatuita din mai multe scanduri, acestea se
vor uni cap la cap.O inbinare transversala mai corecta care se foloseste la
ambarcatii mai mici si care se foloseste si in cazul nostru, unde coastele sunt prea
inguste pentru a primi pe aceias linie doua suruburi, se face prin suprapunerea
scandurilor. Lungimea suprapunerii trebuie sa fie suficienta pentru a primi trei
randuri de horsuruburi sau cuie. Este recomandat ca primele file de langa chila,
precum si cele de gurna si filele de la copastie ale bordajului sa fie confectionate
dintr-o singura scandura, pentru a consolida si a mari rezistenta
ambarcatiei.Realizarea constructiei bordajului
Etansarea filelor de bordaj;intre rosturi mai

mari se introduce calti, dupa careCopyright © - All Rights Reserved
StefleaPetru
se chituiesc
Dupa ce realizarea constructiei bordajului s-a incheiat, este necesar etansarea
rosturilor dintre filele de bordaj. Aceste rosturi se chituiesc cu chituri elastice,
care si dupa ce se usuca au propietati ealastice ca si de altfel intreaga ambarcatie.
Este foarte important sa tinem seama de acest aspect; un altfel de chit dupa
uscare poate crapa si nu mai poate asigura o etansietate ambarcatiei.
Asa va arata bordajul ambarcatiei dupa

finisare si lacuire
Puntea
In general puntea se executa ca orice bordaj neted, filele asezandu-se paralel cu

planul longitudinal al ambarcatiei.
La ambarcatii mici unde si scandurile bordului sunt inguste, snurul de canepa ar
putea fi aruncat afara, de aceea se face o inbinare in canal si pana,
renuntandu-se la calafat sau se face un calafataj de suprafata, introducandu-se un
snur confectionat pe loc din vata de bumbac.
Constructiv puntea trebuie sa indeplineasca conditii de rezistenta si de etansare,
deci structura ei trebuie sa fie astfel conceputa incat sa faca fata acestor conditii.
StefleaPetru
Confectionarea carmei si derivorului

Translate »
Confectionarea carmei si derivorului se face cu

mare atentie, deoarece sunt elemente foarte
importante ale ambarcatiei.
Safranul carmei compus din parte fixa si parte

rabatabila
Carma
Se compune din
● Safranul carmei; croit din dulap de stejar,

● Axul carmei; construit din doua balamale prinse de safran si oglinda ambarcatiei pe linia
mediana care se prind cu nituri sau cuie navale.
CarmaEchea carmei se confectioneaza

dintr-o bila de stejar.Prinderea echei de safran se face cu ajutorul a doua placi de stejar
sau metal(aluminiu). Imbinarea se face cu nituri sau cuie navale.
StefleaPetru
Derivorul
Ansamblu derivor cutie derivor
Derivorul este rabatabil si se confectioneaza de preferinta din tabla OL 37 grosime

de 5 mm.Dimensiunile sunt date in desen.
Pentru cutia derivorului sunt mai multe variante, in principiu se confectioneaza
din doi dulapi de lemn de stejar in care se decupeaza fanta pentru derivor.Dulapii
se prind intre ei cu suruburi.
Se poate confectiona si din placaj mai gros rezistent la apa, ramane la latitudinia
constructorului ce varianta sa aleaga.
Cutia derivorului se prinde de chila in care s-a facut decupajul pentru derivor si se
prinde cu suruburi s-au buloane. Dimensiunile cutiei derivorului in plan vertical
trebuie sa fie mai mari decat pescajul ambarcatiei, de obicei inaltimea va fi pana
la nivelul puntii.
Fotografiile atasate pot sa va inspire pentru constructia carmei si derivorului.
StefleaPetru

StefleaPetru

StefleaPetru
Prev
Next

StefleaPetru
Confectionarea catargului
Translate »
Confenctionarea catargului se face dintr-un stalp mai

gros la baza si subtiindu-se spre extremitatea
superioara . Se confectioneaza dintr-un lemn usor de
preferat din pin, fixat pe ambarcatie prin incastrare in
punte si asezat pe chila.
Arborele este ancorat cu cabluri, care orientate in plan diametral numite straiuri,
iar cele ancorate in borduri sarturi.
Intrucat catargul este expus unor tensiuni de rupere in regiunea primului sfert sau
a treimii de sus, se intareste aceasta regiune, aplicandu-i o cruceta care formeaza
sageata unui sart, ce porneste din varful catarguluisi si se opreste in bordajul
ambarcatiei, sau porneste tot din varf si se opreste pe o bratara fixata de catatg
putin mai jos de mijlocul catargului.
Ancorare catarg pe ambarcatie
StefleaPetru

StefleaPetru

PrevNext
StefleaPetru
La ambarcatii dotate cu velatura bermudiana cand varful catargul prezinta o
curbura spre pupa, se aplica o sageata spre prova, iar un strai porneste din varful
catargului, se sprijina in aceasta sageata, coboara si se leaga de catarg la fel ca
sarturile crucetei, de aceias bratara.
Arborii ambarcatiilor pot fi construiti din lemn masiv, in sistem lamelar, sau in
sistem celular.Tehnologia pentru confectionarea catargului unui arbore din lemn
masiv este urmatoarea.
confectionare catarg din lemn masivSe trece

o bila groasa de pin pe masina de indreptat pe patru parti, pana capata o sectiune patrata,
mai mare la baza si mult mai mica la varf. Latura sectiunii fiind ceva mai mare decat
diametrul final al arborelui in diferite puncte.
● Dupa aceasta operatie se trece din nou pe masina de indreptat pentru a lua cele patru
muchii obtinandu-se un poligon, apoi se iau muchiile obtinute si asa mai departe pana
capata o sectiune apropiata de cea finala, iar in sfarsit se curata cu rindeaua, pana ce
sectiunea devine perfect rotunda si se polizeaza cu hartie abraziva.
constructie catarg pas cu pas

StefleaPetru

StefleaPetru
StefleaPetru

StefleaPetru
StefleaPetru

PrevNext
In sistem lamelar se confectioneaza din scanduri incleiate, o grinda cu forma unui

trunchi de piramida , avand patru laturi, dupa care urmeaza procesul tehnologic
aratat mai sus.
In sistem celular, la confectionarea grinzii tronconice din scanduri, se lasa un gol
circular in mijlocul grinzii , gol care se ingusteaza spre varf, ca dupa rotunjire sa
ramana suficient material la varf.
La ambarcatiile sportive si concurs, de cele mai multe ori catargele nu au o

sectiune circulara de sus pana jos. Astfel in treimea de jos, sectiunea este
dreptunghiulara, usor aerodinamica. In treimea de la mijloc se apropie usor de
StefleaPetru
sectiunea circulara, ingustandu-se in acelas timp. Treimea de la varf are o
sectiune rotunda si descreste progresiv.
Ghiul
Se confectioneaza ca si catargul dintr-o bila masiva de pin, sau din mai multe
lamele incleiate. Conform de rezistenta, la mijloc este mai gros, iar catre
extremitati se subtiaza. Sectiunile in ghiu pot fi circulare sau dreptunghiulare.
Scopul ghiului este de a tine intinsa marginea de intinsura a velei.
In general constructia unei ambarcatiuni cu vele este foarte scumpa, ca urmare si

confectionarea catargului expus mai sus este deasemeni o operatie de
profesionisti si pe care nu-i gasesti usor.Din experienta mea, pentru un catarg de
4 m lungime, va sfatuiesc sa alegeti o bila de brad sau pin de dimensiuni
apropiata cu cele de care avem nevoie, pe care il prelucrati foalte usor; el deja are
circumferinta rotunda. Nu va faceti probleme, catargul este suficient de rezistent.

StefleaPetru
Confectionarea velei
Translate »
Pentru confectionarea velaturii se pot folosi mai multe

materiale, insa cel consacrat este dacronul.
Puteti folosi si alte materiale, mai jos aveti cateva
materiale folosite pentru vele:
Dacron
Dacronul încă domină mare parte din zona de croazieră şi regată pe bărci nu prea
mari, acolo unde adeseori e unicul material admis de regulament. Încă e cel mai
durabil material, simplu de confecţionat şi economic. Cel mai mare avantaj îl
constituie durabilitatea şi rezistenţa la soare.
Kevlar
Este materialul cel mai utilizat pentru laminate. În ciuda caracteristicilor mecanice
optime, se deteriorează la expunerea la razele UV şi pierde din rezistenţă dacă
este îndoit. E recomandat la velele de croială triradială sau 3DL,
Mylar
Mylarul e o peliculă de poliester care în general serveşte ca suport pentru a

susţine şi cuprinde alte fibre mai nobile, cum ar fi kevlarul, spectra, carbonul.
Totuşi, pentru stabilitatea sa superioară unui ţesut tradiţional din dacron, poate fi
găsit la bărci nu prea mari cu vele din mylar şi fibre din dacron cu rezultate bune
şi preţuri accesibile
TECHNORA
Realizat de japonezii de la Teijin, este o fibră aramidică (generalizând face parte

din familia kevlar) produsă pentru curele de transmisie. Folosită în ţesuturi, e
colorată în negru pentru a-i mări rezistenţa la razele UV.
Spectra
Joacă un rol fundamental în croazieră, unde această problemă e mai puţin vizibilă,
şi la regatele oceanice. În general se alege pentru vele de durată şi care să reziste
la solicitări. Buna sa rezistenţă la razele UV şi optima rezistenţă la îndoire o fac
ideală pentru construcţia de vele inshore şi offshore.
StefleaPetru
La noi in in tara te vei descurca greu cu procurarea materialului, avand in vedere
ca nu avem un furnizor autohton si va trebui sa apelam la cei de afara. Daca ce
ti-am spus te descurajaza, si nu dispui de un buget prea mare, te sfatuiesc sa
cauti pe piata la magazinele specializate pe materiale textile de confectii INLET
(dos de perna) Nu rade, din asa ceva am facut eu velele. Este un material destul
de bun, rezistent, cu tesatura deasa (cred ca mai ai acasa niste perne umplute cu
pene, uita-te la ela si iti vei da seama.)
Cum v-am spus, velatura ambarcatiei noastre este imprumutata de la snipe, deci
este compusa din randa si foc cu o suprafata velica de 10,5 mp.
Burta velei se realizeaza din

croiala
Daca nu am considera decat rezistenta pe care o ofera o vela vantului si in

consecinta forta care este transmisa arborelui ambarcatiei, ar fi de preferat o vela
care ar lua o curbura medie sub actiunea vantului. Insa din punct de vedere a
posibilitatii de a “strange vantul”, adica de a merge sub un unghi cat mai mic fata
de directia vantului, nu toate tipurile de vela se comporta la fel. Deci la
confectionarea velei se are in vedere ca sacul pe care il face o vela, trebuie lasat
prin croiala, mai mare sau mai mic, dupa necesitatea de a strange vantul.
Se ajunge la acest rezultat aplicand niste pense pe directia caderii velei. Pensele,
atunci cand cad pe margine sau pe mijlocul velei tind sa se opuna la curbarea velei,
in sensul lungimii sau latimii dupa cum sunt dispuse.
De altfel se stie ca in sensul lungimii, panza este mai extensibila decat in sensul
latimii. Cand este vorba de o vela aurica sau latina, al carei plan poate sa se
apropie mult pe planul longitudinal al ambarcatiei, curbura naturala, pe care ar
lua-o vela taiata plan, ar putea fi de asa natura incat partea dinapoi a velei, sa
faca ambarcatia sa meaga spre inapoi in anumite situatii. Din acest motiv, cu
unele exceptii se croiesc curb aceste vele, adica fasii din interiorul velei se lasa
mai lungi decat cele de margine. Se ajunge la acest rezultat intrebuintand
simultan “cusatura fortata” si “cusatura cu margini inegale”. Cusatura fortata
este cusatururi care se practica pentru a face sa varieze latimea dupa care se
StefleaPetru
suprapune doua fasii de panza, suprapunere care de la 0.03 m- cat este in mod
normal ajunge pana la 0,57 m pe mijloc si 0,005 m pe bordura.
Tip de cusatura in zig

zag la vele
In timpul navigarii, velele sunt supuse la forta vantului, ce le supun la intinderea

materialului din care sunt facute.In aceasta situatie, cusaturile cu tighel normal ar
ceda, ducand la descoaserea velelor. Dupa cum vedeti, in toate fotografiilor
expusese pot observa cusaturi neobisnuite de cum stii si ce ai vazut pana acum.
Acest tip de cusaturi permit posibilitatea intinderii si cusaturilor o data cu
intinderea velei. Deci la constructia velei se vor folosi numai cusaturile in zigzag.
Software sailcut-1.3.5-win32
Nu va speriati ca nu veti sti sa proiectati velele, acest lucru se realizeaza foarte

usor cu un program gratuit pe care puteti sa-l descarcati pe calculatorul vostru.
Este suficient sa va jucati putin pe acest software pana veti intelege cum
functioneaza: Download sailcut-1.3.5-win32.exe (5.6 MB) Daca link-ul nu
functioneaza, aveti o pagina de descarcare aici:Sailcut CAD
La focuri se fac cusaturi fortate numai pe marginea de intinsatura.
Numim cusatura cu margini inegale, cand doua margini care se suprapun nu sunt
de aceias lungime, una fiind mai intinsa decat cealalta.
Velele se cos cu fir de bumbac cerat. Marginile se
StefleaPetru
Intarituri aplicate
velelor.la colturi
dubleaza pe o latime de 0,15 m-0,3 m, iar in colturi i se aplica o dublura avand
Intarituri aplicate
velelor.la colturi
forma unui sector de cerc si este cusut un ochet metalic pentru ancorarea velei pe
catarg. Pe margini vela are o intaritura exterioara dintr-o saula cusuta de margine,
numita grandee. Grandeea se poate ascunde in intaritura de margine a velei, cum
se observa in imaginile de mai jos. De obicei de la marginea de cadere pupa,
grandeea lipseste.Pe aceasta latura se aplica perpendicular pe vele niste piese
elastice numite balene. Pe vant foarte puternic suprafata velica se reduce prin
coborarea unor vele si prin micsorarea suprafetei celorlalte.
Cum se tertaroleaza o vela
Pentru a face aceasta operatie, suprafata este impartita in aproximativ in trei

parti orizontale numite tertarole, iar fila de tertarola este strapunsa de o serie de
saule:sacheti de tertarola, al caror mijloc este fixat pe tertarola, iar capetele
atarna de o parte si alta a velei. cand trebuie micsorata suprafata velei, se pliaza
suprafata inferioara a velei pe ghiu si se inoada capetele sachetilor de tertarola
StefleaPetru
imprejurul ghiului.
La focuri nu se iau tertarole, ele se inlocuiesc cu focuri de furtuna.
Ocheti de invergare
Velele bermudiene si aurice, pe marginea de invergare, marginea de cadere prova

si marginea de intinsatura, marginea ce urmeaza a se inverga, respectiv catarg,
pic si ghiu, primesc o serie de gauri prin care trece saula de invergare. Gaurile
sunt captusita de pe o parte si alta de niste rondele de tenda cusute pentru a
intari gaura, sau in locul lor se monteaza capse din tabla de aluminiu, alama.
Piese pentru fixarea velaturii pe catarg fara

ocheti
Unele ambarcatii, in special cele de concurs sau de
StefleaPetru
Piese pentru fixarea velaturii pe catarg cu

ocheti
agrement, au catargele si ghiurile prevazute cu niste santuri unde poate intra

grandeia, fixandu-se astfel de ghiu si catarg.Altele au pe catarg o sina in “dublu
“T” pe care pot aluneca niste copci care se fixeaza de grandeia de cadere prova .
In aceste cazuri nu se mai practica ochiuri in vele. Totusi, parerile sunt impartite.

Accesori de velatura si greement

Translate »
acccesorii de velatura
si greement
O parte dintre accesori de velatura si greement le

puteti confectiona singuri, dar cele mai importante va
sfatuesc sa le procurati de la un furnizor consacrat.
Motivele sunt urmatoarele; in timpul marsului forta
accesorii de velatura si
greement
vantului actioneaza direct asupra lor, iar daca nu sunt

de calitate si omologate pot ceda intr-un moment critic
ce poate duce la accidente sau chiar poate duce la
rasturnarea ambarcatiei.
Bratarile
StefleaPetru
Sunt armaturi care se confectioneaza in scopul de a mari rezistenta arborelui in
diferite puncte si pe care sunt sudati ocheti de care se prind palane si alte piese
de armaturi.
Colier de catarg pe care se monteaza

palane
armaturi.Ele sunt coliere de otel zincat, inox sau alama, care se fixeaza in capul
ghiului, in capul picurilor,a catargului, sau prin zona “piciorului catargului”.De
multe ori bratarile indeplinesc si alte functii, de exemplu aceia de a lega de ele o
saula sau un palan. In acest caz se sudeaza pe bratara unul, doi, sau trei ocheti.
Bratarile se fixeaza pe pozitie cu suruburi sau horsuruburi dupa caz.
Pivotul ghiuluiare are ca scop sa dea

posibilitatea ghiului sa fie orientat intr-un bord
sau altul
Pivotul ghiuluiare are ca scop sa dea posibilitatea ghiului sa fie orientat intr-un
bord sau altul( 90*, iar in sens vertical 30*). El se compune dintr-o bratara cu
ochet fixata pe catarg si o furca cu un pivot fixat pe ghiu.Pivotul se introduce in
ochet, iar in partea de jos un splint il opreste sa iasa.
Canistrele
Cel mai simplu mijloc de a ridica randa pe catarg, se face cu ajutorul unor inele din
sarma avand
StefleaPetru
Tipuri de canistrele
insirate pe ele margele din lemnde de corn numite canistrele, sau si mai simplu
inele dintr-o inpletitura din vergi subtiri de corn, care aluneca tot asa de
usor.Inelele sunt cusute de grandeia randei.
StefleaPetru
PrevNext
Tacheti
Tacheti
Sunt piese din lemn sau metal si servesc la luarea voltelor manevrelor
mobile.
Palanele
Sunt
piese de lemn cu ajutorul carora se

manevreaza velele si se pot ridica greutati
. Ele se compun din una sau mai multe roti pe care vor rula manevrele, imbracata
StefleaPetru
intr-o carcasa.Se pot confectiona din lemn rezistent sau metal.
Intinzatoarele
Intinzator
Sunt piese metalice destinate intinderii sarturilor si straielor.Acestea se compun

dintr-o teava de circa 100 mm de capatul carora sunt sudate doua piulite filetate,
una cu filet dreapta si una cu filet stanga si doua tije filetate prevazute cu carlige
la capete.Teava este prevazuta cu gauri pentru introducerea unor tije metalice
pentru invartirea mansonului din teava.Prin invartirea mansonului tijele se
infileteaza sau se dezfileteaza permitand slabirea sau intinderea cablului.
Balamalele carmei
Balama carma
Sunt piese metalice care permit girarea
StefleaPetru
Balama carma
carmei intr-un bord sau altul.Acestea se compun dintr-o placa de metal prevazuta
cu patru gauri pentru prindere si o bucata de teava sudata pe aceasta placuta in
care va intra pivotul carmei. Aceste balamale sunt in numar de doua si se fixeaza
pe oglinda pupa ale ambarcatiei.
StefleaPetru
Confectionarea manevrelor
Translate »
Materialele pentru confectionarea manevrelor sunt

cabluri din zbire de otel si saule de diferite grosimi.
StefleaPetru
Mic dictionar marinaresc cu denumirile partilor componente ale unei ambarcatiuni cu vele
Sarturile-
Cabluri de otel care ancoreaza catargele in sens transversal.Capetele de sus sunt

legate la o bratara cu ocheti, iar capetele de jos la ocheti prinsi in punte, axul
ochetului strabatand puntea si traversa, se asigura cu o piulita cu saiba sub
StefleaPetru
traversa. Sarturile se mai pot fixa pe bordaj cu suruburi si piulite, surubul trecand
prin bordaj si coasta.
Straiurile-
Indeplinesc acelas rol ca si sarturile, cu diferenta ca ele sunt indreptate in planul

diametral al ambarcatiei, straiurile ca si sarturile se intind cu ajutorul
intinzatoarelor.
Fungile-
Sunt parame confectionate din canepa sau zbir de sarma care servesc la ridicarea
velelor.
Murele-
Sunt parame care deservesc la fixarea coltului de jos al velelor in vant.
Scotele-
Parame care servesc la orientarea velelor si fata de mure au pozitia sub vant.
Balansina-
Manevra care serveste la mentinerea ghiului la o anumita inaltime fata de puntea

ambarcatiei.Un capat este fixat la o bratara din varful catargului, iar capatul
celalalt la extremitatea ghiului.
Rodante metelice
Sarturile si straele se confectioneaza din zbir de otel cu grosime intre4-6 mm.
Sistem de prindere a
rodantelor pe gase Copyright © - All Rights Reserved
StefleaPetru
capetele au terminatii de gase dublate cu rodante metalice.Capetele se matisesc.
Manevre din saule
Manevrele folosite sunt saule de diferite grosimi functie de forta care actioneaza
asupra lor. La achizitionare de la furnizor, sa aveti grija sa fie insotite de certificat
de calitate in care sa se mentioneze forta max la care pot rezista. Materialele
folosite sunt relonul si mai rar canepa sau bumbacul.
Chei impreunare
La capetele de prindere de ocheti se fac gase de prindere dublate de rodante,

acolo unde sunt expuse la frecare. Cuplarea se face cu chei de impreunare. Cheile
de impreunare se aleg functie de fortele ce actioneaza asupra lor.
Modul in care se armeaza o

StefleaPetru
macara simpla
Pentru manevrele care au rol de ridicare a velelor(funga) precum si cele care au
rol de intindere a velelor(mure),de ocheti sunt montate palanuri simple in cazul
greutatilor si fortelor mici si sisteme de macarale acolo unde greutatile si fortele
sunt mai mari .
Macaralele sunt ansamble de doua sau mai multe palane prin care trec saulele si
au rolul de a multiplica forta cu care se actioneaza asupla greutatilor ce se ridica

StefleaPetru
Materiale pentru finisare

Translate »
Materiale de finisare sunt multe, eu am sa ma opresc

asupra unor materiale de finisare ce sunt mai ieftine si
cu acelas rezultat si sunt la indemana oricui.
Protejarea lemnului prin acoperire cu pelicule de lacuri si vopsele se face nu
numai inpotriva efectelor agentilor atmosferici exteriori si a putrezirii si are si
rolul de a da un aspect placut ambarcatiei.
Materialele folosite pentru finisarea ambarcatiilor sunt: vopsele pe baza de ulei,
lacuri si emailuri pe baza de nitroceluloza sau pe baza de clorura de polivinil
clorurata.Materiale pentru finisare.
Prepararea chitului
Pentru ca finisarea prin vopsire sau lacuire sa fie trainica, suprafata lemnului
trebuie pregatita corespunzator.
Grundurile folosite in industria ambarcatiunilor sunt acelea pe baza de ulei.
Deoarece se folosesc specii de lemn cu porii mari, grunduirea reprezinta o
operatie distincta, aceea de umplere a porilor. In compozitia materiei de umplere
a porilor intra materiale minerale colorate sau incolore macinate fin. Defectele
suprafetei lemnului cum ar fi; goluri, crapaturi, adancituri se repara cu o masa
consistenta care se intareste dupa uscare sau volatizare a solventilor. Aceste
materiale de finisare se numesc chituri. Chiturile folosite pentru ambarcatiuni se
confectioneaza din praf de creta cu adaos de 8% sicativ( substanta pentru uleiuri
si ajuta la uscarea rapida a acestora.) si ligroida pentru lacuri(solvent pentru
vopsele).
Reteta aproximativa este urmatoarea:
● praf de creta 54 parti

ocru in praf Copyright © - All Rights Reserved
1,5 parti
StefleaPetru
●
● finnis cu sicativ 37,5 parti
● ligroina pentru lacuri 7 parti
Dupa slefuire, suprafata se acopera cu pelicula pentru fata din lac pe baza de ulei.
Finisarea opaca folosita cel mai des, consta in acoperirea suprafetei grunduite si
spacluite cu doua straturi de vopsea pe baza de ulei, sau lac de ulei ca pelicula
pentru fata, se aplica un email de ulei sau de lac de ulei.
Grundurile si vopselele pe baza de ulei se aplica la vopsirea fundurilor ambarcatiei.
Pelicula trebuie sa fie foarte rezistenta la apa si sa aiba o durabilitate sporita.
Pe piata sunt foarte multe vopsele si lacuri pentru finisaje ambarcatiuni.O solutie
ar fi si
Tessarol- lac pentru

barci
TESSAROL lac pentru bărci
Pentru lăcuirea lemnului din spaţiile interioare şi din exterior neexpuse razelor UV:
uşi, lambriuri de lemn, lac pentru plute, mobilier de grădină, ambarcaţiuni.
Domeniu de utilizare:
Pentru lemn expus umezelii şi variaţiilor de temperatură.
Consum:
Cu 1 litru la 1 aplicare lăcuiţi suprafaţă de 8 – 10 mp.
Vezi aici furnizorul si mai multe informatii:
http://www.culori-insorite.ro/ro/vopsele-pentru-lemn/lacuri/181
Vopsea poliuretanica pentru yachturi “EMEX”
Vopsea-Poliuretanica-Y
ahturi-B
StefleaPetru
Vopseaua Poliuretanica pentru Yachturi “Emex” este un produs profesional, Fond
poliuretanica yahturibicomponent pe baza de rasini acrilo-poliolice, pigmenti,
aditivi speciali si izocianati, destinat decorarii suprafetelor metalice, poliesterice,
epoxidice sau din lemn, in vederea obtinerii de rezistente deosebite la apa sarata
sau dulce, impacturi puternice, decolorare, etc. Datorita faptului ca poate fi
obtinuta ca produs transparent, cat si datorita luciului remarcabil, se poate folosi
si ca lac. Produsul poate fi colorat intr-o gama variata de culori RAL.
Vopseaua Poliuretanica pentru Yachturi “Emex” este un produs profesional, Fond
poliuretanica yahturibicomponent pe baza de rasini acrilo-poliolice, pigmenti,
aditivi speciali si izocianati, destinat decorarii suprafetelor metalice, poliesterice,
epoxidice sau din lemn, in vederea obtinerii de rezistente deosebite la apa sarata
sau dulce, impacturi puternice, decolorare, etc. Datorita faptului ca poate fi
obtinuta ca produs transparent, cat si datorita luciului remarcabil, se poate folosi
si ca lac. Produsul poate fi colorat intr-o gama variata de culori RAL.
Caracteristici principale
1. Aderenta mare la suport;

2. Uscare rapida;
3. Putere de acoperire;
4. Durabilitate;
5. Etalare buna;
6. Aspect transparent;
7. Duritate buna;
8. Rezistenta excelenta la uzura;
9. Rezistenta la intemperii, UV, factori chimici, etc.
Conform etichetelor atasate meniului de navigare, in partea de jos a acestei

prezentari veti gasi instructiunile de utilizare si datele tehnice complete ale
produsului.
Ccalculul cantitatii de vopsea
Selectati din casetele de mai jos elementele solicitate:
Selectati din casetele de mai jos elementele solicitate:
Tip Vopsea Poliuretanica de Yachturi ▼
Tip Suprafata Selecteaza… ▼ Calculeaza
Suprafata in mp 1mp
Consumul Total (3 straturi) de Vopsea Poliuretanica de Yachturi pentru

Suprafata de tip Lemn Slefuit de 1 mp,
va fi de aprox. 0,24 Kg vopsea si 0,05 Kg intaritor.
Consumurile indirecte vor fi:

Grund Poliuretanic de Amorsare (sau Amorsa Poliuretanica): 0,11 Kg.
Diluant total: 0,04 L.
Gradul de pregatire al suportului influenteaza semnificativ aceste consumuri.

StefleaPetru
Calculul este teoretic si are in vedere consumuri obtinute in conditii experimentale.
Nu sunt luate in considerare eventualele pierderi tehnologice sau accidentale,

aparute in timpul aplicarii.
Furnizorul il gasiti aici:

http://www.emex.ro/poliuretanica-yachturi-ambarcatiuni.html
Autor Steflea Petru
Autor Steflea Petru
StefleaPetru


E Book Cum Sa Construiesti o Barca Cu Ve PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E Book Cum Sa Construiesti o Barca Cu Ve PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum sa construiesti o barca cu vele

Copyright © - All Rights Reserved StefleaPetru

CUM SA CONSTRUIESTI O BARCA CU

#1 - Ambarcatiunea cu vele Randunica 77

#2 - Ambarcatiunea Snipe-Clasa internationala

#3 - Materiale folosite pentru constructia ambarcatiei

#4 - Realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului

#5 - Realizarea constructiei coastelor si traverselor

Copyright © - All Rights Reserved

#6 - Realizarea constructiei osaturii longitudinale

#7 - Realizarea constructiei bordajului

#8 - Confectionarea carmei si derivorului

#10 - Confectionarea velei

#11 - Accesori de velatura si greement

#12 - Confectionarea manevrelor

#13 - Materiale pentru finisare

Copyright © - All Rights Reserved

Ambarcatiunea cu vele Randunica 77

Construita in anul 1977, ambarcatiunea cu vele

Ambarcatiunea “Randunica 77″ a avut importanta misiune de a naviga pe urmele

Se dorea ca ambarcatiunea cu vele “Randunica77″ sa fie piatra de inceput al

Ambarcatiunea cu vele Randunica 77 a facut parte ca lucrare practica a unui

Am adoptat aceasta solutie, avan in vedere ca ambarcatiunea nu va fi destinata

Lungimea catargului a fost micsorata, de la aproximativ 6 m cat are o iola sau

Pentru expeditii mai lungi ambarcatiunea ar fi trebuit prevazuta cu un cort ce se

Copyright © - All Rights Reserved

Conceput in anul 1931 de Wiliam F Crosby,

Datorita calitatilor excelente de navigatie ale acestei ambarcatiuni;

In vederea asigurarii unei bune manevrabilitati a ambarcatiei, precum si

● coborarea limitei de greutate a cocii de la 193 kg la 173 kg

Copyright © - All Rights Reserved

Dezavantajata de forma si greutatea cocii, comparativ cu celelalte ambarcatiuni

Cu toate ca ambarcatiunea snipe-clasa internationala nu a facut parte niciodata

Veti recunoaste ambarcatiunea snipe-clasa internationala dupa betachina(o

Copyright © - All Rights Reserved

Copyright © - All Rights Reserved

Materiale folosite pentru constructia

Dupa ce am studiat planurile, pasul urmator este sa ne

Ulmul, lemn cu esenta destul de tare, greu si elastic. Pentru durabilitatea sa

Carpenul, lemn tare si greu. Se intrebuinteaza in constructii masive la ambarcatii

Bradul, lemn cu esenta moale, usor si elastic. Se intrebuinteaza la punti, bordaje,

Molidul, lemn cu miros slab de rasina, moale, cu luciu matasos. Intrebuintarile

Mahonul se foloseste pentru amenajari interioare.

Mai jos aveti un normativ al esantionajului de lemn folosit in constructia de

Copyright © - All Rights Reserved

In prezent esentele de lemn se folosesc din ce in ce mai rar in constructia de

Important, inainte de construire a ambarcatiunii, trebue sa faci un calcul financiar

Copyright © - All Rights Reserved StefleaPetru

Realizarea constructiei chilei, etravei si

Realizarea constructiei chilei, etravei si etamboului va

Piese masive de stejar,

Copyright © - All Rights Reserved

Cele aratate la confectionarea etravei se aplica si la confectionarea etamboului.

Copyright © - All Rights Reserved

Realizarea constructiei coastelor si

Realizarea coastelor si a traverselor se face prin croire

● coastele sa se afle in acelas plan

Controlul se face cu firul cu plumb, echerul si cu rigle flexibile care sa aseaza pe

Coasta se rigidizeaza cu o traversa falsa si apoi se fac decuparile pentru

Copyright © - All Rights Reserved

Confectionarea traverselor este un lucru mai usor. Cu ajutorul sabloanelor din

Copyright © - All Rights Reserved

Realizarea constructiei osaturii