Sunteți pe pagina 1din 54

INTRODUCERE

Asigurarea condiţiilor normale de igienă şi confort termic în locuinţele chişinăuienilor prin


modernizarea instalaţiilor aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a or.
Chişinău este o cerinţă de bază pentru calitatea vieţii în societatea modernă [1].

Locuitorii or. Chişinău beneficiază de servicii de alimentare centralizată cu energie termică pentru
încălzire şi apă caldă de consum încă din anii ’60.

Relieful complex al terenului şi, în legătură cu aceasta, divizarea reţelelor termice în zone hidraulice
independente au condiţionat construcţia a 22 de staţii de pompare pentru conductele de alimentare şi
conductele retur ale reţelelor termice magistrale. În prezent în urma optimizărilor efectuate 19 staţii
de pompare se află în funcţiune, fiind amplasate atît la refulare cît şi la aspiraţie [2].

Dezvoltarea industrială a unei ţări presupune intensificarea preocupărilor pentru utilizarea raţională
a energiei de toate formele. Termoenergetica are ca principală preocupare procesele care implică,
într-o formă sau alta, căldura şi cuprinde trei subdomenii: producerea căldurii, transportul căldurii şi
utilizarea căldurii în diverse scopuri.

Lucrarea de faţă este actuală prin marea importanţă a problemelor termoenergeticii industriale în
municipiul Chişinău, din subdomeniul transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sursa de
căldură la consumator fără pierderi de cantitate şi calitate.

Transportul şi distribuţia agenţilor termici pune în evidenţă marea importanţă în cadrul problemelor
termoenergeticii industriale a subsistemului transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sursa
de căldură la consumator. Transportul şi distribuţia agenţilor termici trebuie să se realizeze fără
pierderi de cantitate şi calitate. Din aceste considerente problemele principale ale subsistemului
industrial de transport şi de distribuţie a agenţilor termici sunt transportul şi distribuţia cu eficienţă
optimă a purtătorilor de energie de la subsistemele de combustibil şi cel al producerii energiei la
subsistemele transformării energiei în forme intermediare şi cel al consumului, punându-se accentul
şi pe recuperarea şi valorificarea resurselor energetice secundare.

Principalele obiective care se desprind din lucrare sunt aspecte de cercetare, optimizare şi
exploatare a ansamblului de transport şi distribuţie, procesului sau instalaţiei ce intră în componenţa
subsistemului de transport şi distribuţie. Problemele trebuie soluţionate ţinând cont de condiţiile
calitative şi cantitative impuse de procesele de consum, căutând soluţiile tehnicoeconomice optime
pentru întregul ansamblu [3].

9
1. SISTEMUL DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU ENERGIE
TERMICĂ DIN ORAŞUL CHIŞINĂU

1.1. Alternativele de alimentare ce energie termică a oraşelor

1.1.1. Generalităţi privind sistemele de alimentare cu energie termică

Conform [4], din cele mai vechi timpuri, cea mai simplă metodă de încălzire a fost cea a focului
liber de lemne, care transmitea mediului ambiant căldura prin radiaţie şi prin gazele de ardere ce se
amestecau cu aerul din încăpere.

Aceasta metodă de încălzire a fost înlocuită mai târziu cu arderea de cărbuni de lemn în vase
speciale, însă fără grătare. Dată fiind abundenţa pădurilor, acest sistem de încălzire a fost destul de
larg folosit vreme îndelungată, astfel în 1970 Parlamentul din Londra se mai încălzea cu vase cu
mangal incandescent. Randamentul acestui fel de încălzire era destul de ridicat, căci toata căldura
produsă se degaja în încăpere.

O nouă etapă de dezvoltare a tehnicii încălzirii o constituie arderea combustibilului într-un fel de
sobe sau cămine primitive, care serveau la prepararea hranei, la început cu eliminarea produselor
arderii direct în încăperi, iar mai tarziu (începând cu secolul XI-lea al erei noastre), cu evacuarea
produselor arderii în exterior, prin burlane.

Prin îmbunătăţirea continuă a acestui sistem a aparut sistemul de încălzire cu canale de aer cald.
Sistemul era alcatuit dintr-un focar în care erau aşezate blocuri de granit ce se încălzeau pâna la
incandescenţă, dupa care aerul încălzit ce trecea peste aceste blocuri se ridica în mod natural prin
diverse canale în încăperile de încălzit. Încălzirea prin acest sistem a pereţilor şi a pardoselilor, care
aveau o inerţie termică mare, asigura menţinerea unei temperaturi corespunzătoare pentru un timp
mai îndelungat. Acest sistem a fot folosit pană la sfârşitul secolului trecut.

Către sfârşitul secololui al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt menţionate primele
instalaţii de încălzire cu abur (în Rusia şi în Germania).

Prima instalaţie de încălzire centrală cu apă caldă cunoscută (mai comodă pentru locuinţe) a fost
aceea a arhitectului Bonnemain, la castelul Pecq (1777). După 1830 apar instalaţii de încălzire cu
apă caldă în Rusia în anul 1832, în Anglia 1834, în America în 1877 etc.

Ca etapă superioară a dezvoltării tehnicii instalaţiilor de încălzire trebuie privită centralizarea


aprovizinării cu căldură şi transportul ei la distanţă. La început s-a dezvoltat transportul la distanţă
al aburului de înaltă presiune, apoi al apei supraîncălzite.

10
În ultimii ani, în dezvoltarea tehnicii încălzirii şi ventilării, s-au realizat succese importante, reuşind
a se asigura menţinerea în mod automat a temperaturii, umidităţii şi vitezei aerului, corespunzătoare
condiţiilor optime de igienă şi confort.

1.1.2. Alimentarea centralizată cu energie termică

Conform [1], SACET reprezintă un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar ce cuprinde


construcţii, instalaţii, echipamente, dotări specifice şi mijloace de măsurare destinat producerii,
transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice consumatorilor, în condiţii de eficienţă şi la
standarde de calitate.

SACET cuprinde următoarele componente:


 unitatea de producţie a agentului termic - centrale termice (CT) şi/sau centrale electrice de
termoficare (CET);
 reţeaua de transport agent termic primar (apă fierbinte);
 punctele termice sau module termice la nivel de imobil;
 reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire;
 contorizarea la nivel de clădire;
 reţeaua interioară de alimentare a clădirii, cu apă caldă şi cu agent termic de încălzire;
 sisteme de măsură, control şi automatizare.
Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este un serviciu public reglementat de stat în
scopul asigurării:
 continuităţii şi calităţii serviciului;
 accesibilităţii preţurilor la consumatori;
 resurselor necesare serviciului public pe termen lung;
 siguranţei în funcţionarea serviciului public de alimentare cu energie termică;
 transparenţei costurilor şi tarifului la energia termică.
Realizarea serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat are următoarele
obiective:
 utilizarea eficientă a resurselor energetice;
 dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale;
 diminuarea impactului asupra mediului;
 promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de energie;
 reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice;
 asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la serviciul public de
alimentare cu energie termică.

11
Reprezentarea schematicăa structurii unui SACET (fig. 1.1):

R e ţ e l e t e r m i c e,
Surse Staţii/puncte termice Consumatori

CET-uri
Reţele magistrale Reţele de
Staţii de pompare distribuţie
Reţele
interne
Puncte Puncte
CT-uri termice centrale termice locale

Figura 1.1. Infrastructura edilitară a unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică[1]

Autoritatea administraţiei publice locale, în principal, are următoarele atribuţii în asigurarea


serviciului public de alimentare cu energie termică:
 asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică;
 elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice;
 aprobarea tarifului la energia termică livrată consumatorilor, în baza propunerii elaborate de către
operatorul de serviciu;
 aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET pe baza datelor furnizate
de operatorul de serviciu;
 asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor
regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial;
 stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională;
 urmăreşte instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET.

1.1.3.Alimentarea distrubuită cu energie termică

Conform [5], încălzirea distribuită (locală) este sistemul cel mai vechi utilizat în locuinţe, până la
apariţia încălzirii centrale. Şi astăzi acest sistem de încălzire este utilizat în proporţie de aproape
100% în localităţi rurale şi de peste 50% în oraşele mai mici ale ţării. Încălzirea locală presupune
utilizarea celei mai simple instalaţii, deoarece cuprinde în ansamblul ei atât sursa termică, cât şi
suprafaţa de încălzire.

Acest tip de sistem de încălzire pentru clădiri se recomandă a fi utilizată la:


 clădiri mici cu maximum 3 sau 4 niveluri;
 complexe de clădiri mici dispersate pe suprafeţe mari (mediu rural);
 clădiri de locuit individuale;
 clădiri cu caracter sezonier (organizare de şantier, depozite de materiale etc.);
 monumente istorice, locaşuri de cult ş.a.

12
Încălzirea locală prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje, cum ar fi:

Avantaje:
 cost de investiţii redus;
 posibilitatea încălzirii numai a spaţiilor utilizate;
 folosirea tuturor categoriilor de combustibili gazoşi, lichizi şi solizi şi folosirea directă, a energiei
electrice;
 instalarea rapidă cu mijloace locale;
 exploatare uşoară şi deci, puţin costisitoare;
Dezavantaje:
 suprafeţele încălzitoare au dimensiuni mari şi ocupă mult spaţiu în încăperea în care sunt amplasate;
 randamentele termice sunt mult mai reduse în raport cu alte sisteme de încălzire;
 necesitatea prevederii de coşuri pentru fiecare sobă sau grup de sobe;
 inconveniente de ordin igienic şi pericol de incendiu în manipularea combustibilului.
Clasificarea sistemelor de încălzire locală se poate face după:
 modul de acumulare şi cedare a căldurii: sobe cu sau fără acumulare;
 combustibilul folosit: sobe cu arderea combustibilului solid (cărbuni, lemne, deşeuri etc.), lichid
(păcură, motorină etc.), gazos (gaze naturale, biogaz, butan etc.);
 natura materialului din care este confecţionat: sobe din zidărie de cărămidă şi teracotă,sobe metalice
etc.

1.1.4.Problema alegerii soluţiei optime pentru alimentarea cu energie

Omul modern îşi petrece în mod normal mai mult de două treimi din timp în incinte închise. Din
acest motiv apare problema menţinerii unor condiţii, în special din punctul de vedere al confortului
termic.

Rolul sistemelor de încălzire se referă la proiectarea şi realizarea de soluţii moderne şi eficiente


pentru:
 menţinerea în încăperi a unei temperaturi cât mai uniforme, situată în jurul valorii cerute, atât în plan
orizontal cât şi în plan vertical;
 reglarea temperaturii interioare în funcţie de necesităţi, ţinând seama de inerţia termică a elementelor
de construcţie;
 menţinerea temperaturii suprafeţelor elementelor de construcţii astfel încât să se evite fenomenul de
radiaţie rece şi fenomenul de condensare a vaporilor de apă pe suprafaţa acestor elemente;
 încălzirea fără poluarea aerului din încăperi şi fără poluarea mediului;
 încălzirea fără curenţi perturbatori ai aerului din încăperi;
 asigurarea de soluţii eficiente şi economice din punct de vedere al instalaţiilor şi al exploatării.
Pentru aprecierea unei instalaţii de încălzire se defineşte un set de cerinţe, de importanţă diferită.
Astfel, confortul termic (apreciat prin temperatura interioară a aerului) trebuie îndeplinit cu
prioritate, apoi stabilitatea şi uniformitatea temperaturii interioare a aerului, temperatura interioară

13
rezultată, ecartul de temperatură pe verticală, indicele global de confort termic, viteza curenţilor de
aer şi umiditatea relativă a aerului. Adaptarea la utilizarea şi economia de energie sunt, de
asemenea, exigenţe prioritare, pentru care se asigură: stabilitatea hidraulică a reţelei, măsuri pentru
reglarea sarcinii termice în funcţie de parametri climatici exteriori, aparatură de măsură şi control
pentru cunoaşterea parametrilor instalaţiei de încălzire, condiţii speciale pentru extinderi,
funcţionare parţială, avarii. De asemenea, au o importanţă majoră siguranţa în exploatare, siguranţa
la foc, rezistenţa şi stabilitatea, etanşeitatea, igiena, sănătatea şi protecţia mediului, confortul
acustic, vizual şi tactil, economicitatea, etc.

La alegerea soluţiei optime privind alimentarea cu energie termică, unele din aceste categorii de
exigenţe au o importanţă mai mare, iar altele mai mică.

Teoretic, consumatorul ar putea să-şi aleagă o modalitate de alimentare cu energie termică din
următoarele variante:
 sistem termic individual de apartament (sau casă individuală), pe combustibil fosil sau lemn;
 sistem individual de încălzire electrică directă sau prin utilizarea pompelor de căldură;
 sistem de încălzire colectivă de scară sau de bloc/clădire cu cazan pe combustibil fosil;
 sistem centralizat de cartier/oraş/municipiu.
Cei care „s-au trezit” conectaţi la SACET şi pun problema separării de sistem pot alege o altă
variantă de încălzire din rândul celor menţionate mai sus. Însă în unele cazuri, o altă variantă, pur şi
simplu, poate să nu existe; spre exemplu, pentru un apartament de la bloc, într-o zonă negazificată
sau cu capacităţi limitate a reţelei de distribuţie a gazului - doar soluţia încălzirii centralizate (fie de
bloc sau de cartier) este valabilă.

În ultima perioada, construirea de centrale termice de bloc şi de apartament a devenit soluţia la care
recurg o parte din consumatori. Aceste sisteme sunt o soluţie adecvata la rezolvarea problemelor de
încălzire a locuinţelor pentru zonele rezidenţiale cu densitate mică a populaţiei.
Răspândirea lor în zonele aglomerate, zonele centrale ale oraşelor şi zonele cu blocuri de locuinţe a
fost cauzată de proasta funcţionare a sistemelor centralizate.

Consumatorul ar prefera sistemul individual,întrucât cu acest sistem el va şti exact cât a consumat -
prin contorul propriu de gaz; plus la aceasta, el poate să-şi regleze singur consumul după necesitate
şi capacitatea sa de plată Alimentarea confortabilă cu căldură şi apă caldă menajeră la parametri
optimi 24 din 24 ore, reprezintă un factor de atractivitate pentru consumatori.

In această variantă se evită ceea ce mult revolta lumea - pierderile de căldură din reţelele de
termoficare, care an de an au crescut şi s-au împărţit pe un număr tot mai mic de consumatori. În
plus, fiabilitatea sistemului centralizat nu este atât de înaltă. Reviziile anuale, întreruperile
accidentale ale apei calde sau căldurii, furnizarea acestora la parametri sub nivelul aşteptărilor

14
noastre cauzează un mare disconfort. Datorită calităţii inferioare a sistemului vechi de termoficare,
pierderile de căldură în reţeaua de termoficare sunt înalte (30-45%), aşa cum sunt înalte şi pierderile
de căldură în locuinţele noastre (30-45%) faţă de standardele europene.

Construirea de centrale termice de bloc şi de apartament a fost soluţia la care o parte a populaţie a
recurs, unii mai recurg şi astăzi. Aceste sisteme sunt o soluţie alternativa la rezolvarea problemelor
cauzate de joasa calitate a serviciilor de termoficare, de lipsa de apă caldă menajeră in unele blocuri,
de lipsa încălzirii in zilele reci din afara perioadei de încălzire. In mun. Chişinău cea mai mare parte
a consumatorilor care au trecut de la SACET la sisteme individuale au fost nemulţumiţi de calitatea
serviciilor şi nu de preţul acestora, alţii şi-au dorit un confort mai înalt.

Pentru zonele rezidenţiale cu densitate mica a populaţiei sistemele individuale şi sistemele colective
de scară sau de bloc pot fi o soluţie rezonabilă.

Principalele avantaje ale soluţiei – sistem individual:


 independenţa energetica (termica) a consumatorului;
 consum pe măsura capacităţii de plată şi plătesc cât consumi;
 autodeterminarea şi personalizarea confortului;
 independenţa faţă de capacitatea de plată a vecinilor de bloc.
Dezavantajele soluţiei:
 investiţie mare;
 dependenţa de un singur combustibil (gaze naturale) şi de fluctuaţiile de preţ ale acestuia;
 necesitatea existentei sau extinderii reţelei de distribuţie a gazelor naturale;
 poluarea locala a mediului ridicată;
 pericol de explozii datorită lipsei de supraveghere de către personal calificat.
SACET, faţă de sistemele individuale, are unele părţi slabe, insă şi părţi tari: consumatorul racordat
la un SACET trebuie, în mod firesc, să se împace cu faptul că sistemul centralizat are unele limitări
în asigurarea confortului termic in apartament faţă de alternativa de încălzire individuală. In plus, în
SACET în mod natural există anumite pierderi de căldura (care pot fi menţinute în mod economic
sub 10%, iar pentru unele sisteme la nivel de 6-8%) şi de agent termic (3-5%).

Fenomenul debranşărilor de la SACET, accentuat in Republica Moldova prin anii 1993-1997, pe


lângă aspectul financiar (de cost al încălzirii) a fost determinat şi de următorii factori:
 calitatea scăzută a serviciilor;
 imposibilitatea reglării locale a nivelului de temperatură la consumator;
 marketingul agresiv al distribuitorilor de echipamente de încălzire individuală şi mai ales scăderea
marcată a preţului acestor echipamente pe piaţă locală – care a sporit accesibilitatea familiilor cu
venituri reduse la această tehnologie.

15
Acolo unde un sistem centralizat este bine gândit, menţinut şi dezvoltat, unde tehnologiile moderne
de producere, transport şi distribuţie a energiei termice sunt constant implementate, unde
consumatorii îşi onorează facturile – soluţia sistemului de alimentare urbană centralizată asigură
servicii de calitate la costuri mai mici sau cel mult egale cu cele oferite de soluţiile alternative
individuale.

SACET este soluţia competitivă, adecvată pentru zonele aglomerate, zonele centrale ale oraşelor şi
zonele cu blocuri de locuinţe multietajate. Răspândirea sistemelor individuale in aceste zone este un
semnal a unei proaste funcţionări a sistemului centralizat.

Avantajele sistemului de alimentare centralizată:


 asigurarea unui climat sănătos, nepoluat în ariile locuite, prin reducere numărului de guri de emisie,
amplasarea centralelor termice la marginea oraşelor şi construirea de coşuri suficient de înalte pentru
dispersarea emisiilor poluante;
 evitarea depozitării şi manipulării unor combustibili şi a produselor de ardere în zone intens
populate;
 posibilitatea utilizării tehnologiilor cu eficienţă termică ridicată (cum este cogenerarea), care nu sunt
disponibile în mod competitiv la scară individuală;
 posibilitatea utilizării unor combustibili care nu pot fi folosiţi individual (de ex. deşeuri menajere
urbane, biomasă, etc);
 posibilitatea utilizării de resurse alternative la combustibilii fosili: resurse regenerabile disponibile pe
plan local, deşeuri menajere urbane, deşeuri lemnoase, din care unele nu pot fi utilizate eficient sau
chiar de loc în mod individual;
 evitarea utilizării combustibililor şi instalaţiilor de ardere de către mase largi de oameni care nu au
cunoştinţe de specialitate.
Dezavantajele specifice SACET constau în lipsa de performanţă a acestor sisteme cauzată de:
 o supracentralizare a producerii energiei termice;
 uzura fizica şi morala a instalaţiilor şi echipamentelor;
 lipsa fondurilor pentru întreţinere, modernizare şi dezvoltare;
 exploatarea neprofesională.
La dezavantajele SACET se adaogă şi termenii planificaţi de lansare şi încheiere a perioadei de
încălzire, când într-o toamnă mai friguroasă în apartamente devine insuportabil de frig înainte de
data lansării încălzirii centralizate; acelaşi lucru se poate întâmpla şi primăvara când căldura vine în
casele noastre înainte de data deconectării încălzirii, suferind in acest caz de excesul de căldură.

Într-o economie de piaţă SACET constituie de obicei cadrul în care se manifestă competiţia între
diverşi producători de căldură, ce folosesc tehnologii şi resurse diferite, - competiţia care conduce la
preţuri mai reduse ale energiei termice în SACET.

În multe state preţul gazelor naturale folosite in sistemele individuale este mult mai mare decât
preţul cu care producătorii de energie termică (pentru servicii publice) achiziţionează acest

16
combustibil. Acest raport de preţuri (în ţara noastră constituie apr. 1,5) - determinat în bună măsură
de deschiderea pieţelor de energie, dar şi de politicile naţionale în domeniu - face ca încălzirea
individuală să fie în general mai scumpă decât în cazul racordării la SACET – acolo unde această
alternativă există.

În anexa A1 sunt prezentate sub forma de tabelcomparativ avantajele şi dezavantajele sistemelor


individuale şi respectiv ale celor centralizate, de alimentare cu căldură, conform [6].

1.2. Infrastructura SACET-Chişinău

1.2.1. SACET-Chişinău. Informaţii generale

Conform [1], sistemul de termoficare din mun. Chişinău, primul SACET din tară, pe parcursul celor
peste 50 de ani de la înfiinţare evoluat continuu, cu extinderea ariei de deservire. În prezent prin
intermediul acestui sistem cca 70% din locuitorii mun. Chişinău sunt asiguraţi cu căldură. Apr. 200
mii apartamente sunt conectate la sistem pentru serviciul de încălzire şi 120 mii apartamente pentru
serviciul de alimentare cu apă caldă manageră. Din cele 2400 blocuri locative conectate la sistem
pentru serviciul de încălzire, doar 1600-1700 folosesc apa caldă menajeră.

Volumul anual al energiei livrate consumatorilor actualmente constituie cca 1.5 mln. gigacalorii,
ceea ce prezintă practic de două ori mai puţin fată de livrările anilor ’80. Scăderea volumului s-a
produs în perioada 1997-2003 şi se datorează unui şir de factori, cel mai important fiind calitatea
joasă a serviciilor.

SACET-Chişinău a acumulat deficienţe tehnice pe parcursul ultimilor ani datorită impedimentelor


financiare şi instituţionale.

În 2015 a fost realizată consolidarea sectorul într-o singură companie nouă Societatea pe acţiuni
„Termoelectrica”, conform [7], care a incorporat entităţile existente anterior – S.A. „Termocom”,
S.A. „CET-1” şi S.A. „CET-2”, astfel a fost soluţionată deficienţa instituţională a sistemului.

Obiectul de activitate al întreprinderii vizează producerea energiei electrice; producerea,


transportarea şi distribuţia energiei termice către consumatori.

Conform datelor la începutul anului 2016, „Termoelectrica” S.A.dispune de următorul echipament


tehnologic:
 2 surse de energie (CET-2 numită sursa 1 şi respectiv CET-1 fiind sursa 2);
 reţele termice (în două conducte):
- magistrale – 268,2 km;
- de cartier – 260,0 km;
- de alimentare cu apa calda – 178,3 km.;
 352 puncte termice centrale;

17
 2663 preîncălzitoare în PTC;
 393 puncte termice individuale;
 3973 noduri de elevator;
 17201 manometre;
 3 centrale termice urbane , una din ele fiind conservată (CT-Est);
 20 centrale termice suburbane;
 21 staţii de pompare;
 203 unităţi de tehnică specializată şi transport auto.
Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din mun. Chişinău (SACET-Chisinău) este
organizat conform unei scheme tradiţionale (fig.1.2.) şi include cele două centrale electrice de
termoficare din Chişinău (CET-1, CET-2) şi centralele termice urbane (CT-Sud şi CT-Vest) precum
şi 19 centrale termice suburbane, reţele de transport cu staţii de pompare, puncte termice, reţele de
distribuţie

Surse externe
CET-1 CET-2

CT-Vest
CT-Est
Operatorul
Sursele
serviciului Infrastructura edilitară CT-Sud operatorului
(furnizor)
CT-
suburbane

Condominii Consumatori
Consumatori de energie

Figura 1.2. Schema de principiu a SACET- mun. Chişinău [1]

Caracteristic pentru SACET-Chişinău este schema de furnizare a energiei termice de tip sovietic
care presupune reglarea producerii/consumului doar la sursă.

Energia termică produsă la CET-1 (sursa 2) şi CET-2 (sursa 1) reprezintă apr. 70% din volumul
energiei livrate consumatorilor. Restul energiei termice este produsă la centralele termice CT-Sud şi
CT-Vest.SACET-Chişinău nu reprezintă un sistem unic la care ar fi fost conectate toate sursele şi
toti consumatorii. Sistemul municipal mai degrabă este un sistem insularizat, în care CET-1
împreună cu CET-2 alimentează o zonă, centralele termice CT-Sud şi CT-Vest respectiv alte două
zone.Infrastructura SACET-Chişinău este uzată în proporţie de apr. 70%; cele mai mari probleme
ţin de reţelele de transport şi distribuţie.

18
1.2.2. Sursele de energie termică din cadrul SACET-Chişinău

Sursele de energie termică a SACET-Chişinău:


 centralele electrice de termoficare CET-1 şi CET-2, care livrează în sistem cca 1550mii Gcal/an,
70% din necesarul de energie);
 centralele termice (520 mii Gcal/an; 30%);
Volumul anual al energiei termice injectate în sistem constituie cca 2mln Gcal.

CET-1 (sursa 2)este dotată cu:


 două tipuri de cazane energetice: de tip ГМ-50 (6 unităţi a câte 50 t abur/h), ce lucrează la 3
turbine, şi de tip БКЗ-120/100-ГМ (2 unităţi a câte 120 t/h), ce lucrează la 2 turbine;
 cazane apă fierbinte de tip ПТВМ-100 (2 unităţi a câte 100 Gcal/h), care, începând cu anul 1995,
nu sunt operabile.
Pentru termoficare, de la turbinele CET-1 pot fi extrase 194 Gcal/h, adiţional 200 Gcal/h de la
cazanele de apă fierbinte (CAF) disponibile, în total 394 Gcal/h.

CET-2 (sursa 1)este dotată cu:


 trei grupuri energetice - cazan ТГМ-96B, 400t abur/h (sau 180 Gcal/h); turbină ПТ-80/100-
130/13; generator electric ТВФ-120-2, cu capacitatea de 120 MW. Nu există legături tehnologice
între cele trei grupuri;
 cazane apă fierbinte de tip ПТВМ-100 (3 unităţi a câte 100 Gcal/h) şi de tip КВГМ-180 (2
unităţi a câte 180 Gcal/h).
Tabelul 1.1. Capacitatea termică a CET-1 şi CET-2 [1]
Capacitatea termică
Nr. Tipul cazanului Unităţi
Unitară Sumară
CET-1 Chişinău
1. ГМ-50, cazane cu abur 6 50 t/h 300 t/h
2. БКЗ-120/100-ГМ,cazane cu abur 2 120 t/h 240 t/h
3. ПТВМ-100, cazane apă fierbinte 2 100 Gcal/h 200 Gcal/h
170 t/h,
Total energie termică 10 394 Gcal/h
100 Gcal/h
CET-2 Chişinău
1. ТГМ-96В, cazane cu abur 3 180 Gcal/h 540 Gcal/h
2. ПТВМ-100, cazane apă fierbinte 3 100 Gcal/h 300 Gcal/h
3. КВГМ-180, cazane apă fierbinte 2 180 Gcal/h 360 Gcal/h
Total energie termică 8 460 Gcal/h 1200 Gcal/h

În prezent “Termoelectrica” S.A. (principalul producător şi furnizor de energie electrică şi termică


în or. Chişinău şi suburbii), dispune de 3 centrale termice amplasate în municipiul Chişinău: CT
Sud, CT Vest, şi CT Est (în rezervă din 1998) şi de 20 centrale suburbane, amplasate în localităţile
suburbane.

19
Toate aceste surse sunt alimentate cu gaze naturale, având în calitate de combustibil de rezervă
păcura, cărbunele şi combustibilul de sobă.

Principalele caracteristici ale centralelor termice urbane sunt redate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Centralele termice din zona urbană [1]


Capacitatea termică Alimentarea
Nr. Tipul cazanului Unităţi cu energie
Unitară Sumară el.
Centrala termică Est, sectorul Botanica
1. KВГМ-180, apă caldă înc. 2 180 Gcal/h 360 Gcal/h
2. ДE-25/14 ГM, abur 2 50 t/h 100 t/h
2 linii 110 kV
360 Gcal/h;
Total apă caldă, abur 4 180 Gcal/h; 50 t/h
100t/h

Centrala termică Vest, sectorul Buiucani


1. ПТВМ-100,apă caldă, înc. 4 100 Gcal/h 400 Gcal/h
2. ДКВР-6,5/13,abur 2 6,5 t/h 13 t/h
4 linii 6 kV
100 Gcal/h; 6,5 400 Gcal/h; 13
Total apă caldă, abur 6
t/h t/h
Centrala termică Sud, sectorul Centru
1. TВГМ-30, apă caldă, înc. 2 30 Gcal/h 60 Gcal/h
2. ПТВМ-50, apă caldă, înc. 1 50 Gcal/h 50 Gcal/h
3. KВГМ-100, apă caldă, înc. 2 100 Gcal/h 200 Gcal/h
4 linii 6 kV
4. 10 t/h
ДКВР-10/13, abur 2 20 t/h (14 Gcal/h)
(7Gcal/h)
5. ДЕ-6.5/13, abur 1 6,5 t/h 6,5 t/h
180 Gcal/h; 16,5 310Gcal/h; 26,5
Total apă caldă, abur 7
t/h t/h

Centralele termice ce se află actualmente în funcţiune au fost puse în exploatare începând cu anul
1967, o parte din ele fiind reutilate şi modernizate, îndeosebi în ultimii ani.

Din cele 20 centrale termice suburbane, în anii 2003-2005, 13 din ele au fost modernizate prin
instalarea unor cazane şi utilaje mai performante, cu o capacitate sumară instalată de 25,2 MW.
Caracteristicile tehnice ale centralelor termice suburbane sunt prezentate in anexa A2.

În scopul minimizării costurilor producerii energiei termice, la CT Sud şi CT Vest au fost construite
câte o fântână, proiectele cărora presupun o perioadă de recuperare a investiţiilor de 1-2 ani.

Utilajele unor centrale termice corespund cerinţelor tehnice, iar o parte din ele (precum cele din
zona suburbană) necesită a fi modernizate.

20
1.2.3. Reţelele termice şi staţiile de pompare

Reţelele termice s-au dezvoltat odată cu conectarea noilor consumatori. La momentul actual,
sistemul de reţele permite transportarea şi livrarea energiei termice de la sursele centrale către mai
mult de 75% din consumatorii de energie termică din mun. Chişinău.

“Termoelectrica” S.A. are în gestiune:


 268,2 km de reţele termice magistrale şi de distribuţie, cu diametrele nominale intre 32-1200 mm;
 260,0 km de reţele intra-cartiere;
 178,3 km de reţele pentru apă caldă menajeră, majoritatea amplasate subteran, 16,2% din reţele sunt
amplasate aerian.
Din 268,2 km de reţele magistrale, 77,3 km din ele sunt conducte moderne, preizolate, ca strat
izolator este folosită spuma poliuretanică, celelalte cu izolaţie tradiţională. Conform datelor
“Termoelectrica” S.A., anual sunt reconstruite aproximativ 23 km de reţele termice.

Primele porţiuni de conducte au fost puse în exploatare în anul 1955. Uzura reţelelor constituie
peste 70% iar pierderile de energie termică în reţele constituie aproximativ 12%.

SACET-Chişinău include 22 staţii de pompare cu o putere medie sumar de 8,6 MW. Prima staţie de
pompare a fiind realizată in anul 1965. La moment sunt în derulare ultimele lucrări de construcţie a
staţiei de pompare între circuitele CET-1 şi CET-2, (termenul de executare 15.09.2015-15.05.2016)
care a fost construită de la zero şi dotată cu utilaj automatizat, modern şi nou. În timpul apropiat va
fi iniţiată procedura de testare a noii staţii de pompare.

Pe parcursul sezonului de încălzire şi înafara acestuia, în lucru sunt cincisprezece şi, respectiv, cinci
staţii de pompare (SP). În perioadele de tranziţie toamna şi primăvara, în lucru sunt minimum cinci
staţii de pompare, mai multe staţii de pompare fiind puse în funcţiune odată cu creşterea
consumului de energie termică. Toate staţiile de pompare, cu excepţia SP nr.8, 12 şi 13, sunt dotate
cu convertizoare de frecvenţă (CF).

Din staţiile de pompare fără CF, doar SP nr.8 este în lucru pe parcursul întregului an. Această staţie
de pompare de asemenea este cea mai veche şi are costuri de exploatare şi întreţinere mari. În
prezent SP nr.8 conţine patru pompe (fiecare având capacitatea de 3 200 m³/h la 75 m c.a.)
(anexaA2), din care doar două sunt în lucru concomitent la orice moment de timp.

Debitul prin această staţie de pompare este diferit în diferite regimuri de funcţionare şi diferite
sezoane. Pe parcursul anului debitul variază între 1 200 şi 5 000 m³/h, debitul maxim măsurat la
conducta spre CET-2 pe parcursul iernii 2011-2012 a fost de 4 715 m³/h. Nivelul de tensiune pentru
toate cele patru motoare de 800 kW este de 6 kV, liniile de 6 kV sunt de la CET-1 şi nu de la
reţelele electrice de distribuţie.

21
1.2.4. Punctele termice şi consumatorii conectaţi la SACET-Chişinău

În cazul alimentării centralizate, în punctele locale se efectuează racordarea sistemului de


alimentare cu energie termică a clădirilor la reţelele termice exterioare. Astfel, se realizează trei
moduri de racordare: independent, prin amestecare şi dependent. Modificările, care vor fi în acest
caz, sunt următoarele:
 la racordare independentă – se instalează schimbătoare de căldură, ca agent încălzitor în care
serveşte apa din reţeaua termică;
 la racordarea prin amestecare – se instalează elevatorul cu jet de apă;
 la racordarea dependentă – apa din reţeaua termică este debitată nemijlocit în sistemul de încălzire cu
apă a clădirii, iar necesităţile alimentării cu apă caldă şi cele pentru ventilare sunt asigurate de
schimbătoarele de căldură.
Un element foarte important al punctelor termice centralizate este elevatorul, care reprezintă o
pompa cu jet pentru vehicularea apei de reţea la racordarea dependentă a consumatorilor la reţele
termice.

La baza tehnico-materială a întreprinderii se află 352 PTC şi 393 PTI. Peste 300 puncte termice care
au fost modernizate utilizând schimbătoare de căldură de tip „Alfa-Laval”, celelalte utilizează
schimbătoare de căldură de tip boiler.

Agentul termic primar asigurat de surse este transportat la 352 PTC (puncte termice centrale) şi 393
puncte termice individuale, care alimentează 5335 de obiecte, dintre care:
 4098 blocuri locative din municipiul Chişinău, inclusiv 206 953 apartamente cu o suprafaţă totală de
8 482,32 mii m2;
 777 agenţi economici;
 139 instituţii preşcolare;
 167 şcoli, licee;
 69 instituţii medicale;
 85 instituţii medii de specialitate, superioare de învăţământ.
În 2015 facturând un consum de peste 1 300 000 Gcal.

Observăm micşorarea consumatorilor comparativ cu anul 2007, în care SACET-Chişinău


alimentează 6872 de obiecte, dintre care:
 2264 ale ÎMGFL (Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ),
 889 ale APLP (Asociaţii de Proprietari ai Locuinţelor Privatizate),
 464 ale CCL (Cooperative de Construcţie a Locuinţelor),
 1887 agenţi economici,
 143 grădiniţe de copii,
 214 şcoli şi licee,
 135 instituţii de învăţământ,
 123 instituţii medicale.

22
1.3. Regimurile de funcţionare a SACET-Chişinău şi gestionarea procesului tehnologic

1.3.1. Regimul de funcţionare a SACET-Chişinău în perioada de iarnă

Regimul de calcul în perioada de iarnă, în linii generale, este bazat pe metoda calitativă de livrare a
energiei termice către consumatori, care presupune un debit constant al agentului termic cu
modificarea temperaturii agentului termic în funcţie de temperatura aerului exterior.

În funcţie se află 4 surse de termificare CET-1, CET-2, CT-Vest şi CT-Sud, ultimele două având
circuite termice separate în hotare constante pe perioada de iarnă. Consumatorii la nivel de persoane
responsabile pe blocuri locative sau alte obiective ca instituţii preşcolare, şcolare,medicale, agenţi
economici, ş.a. reglează manual debitul avînd ca scop diminuarea consumurilor pentru încălzire.
Astfel avînd la sursă reglare calitativă, de facto avem un regim mixt calitativ-cantitativ.

Figura 1.3. Conturul de alimentare cu energie termică o fiecărei surse, în perioada de iarnă[9]

Circuitul CET-1 - CET-2:


Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CET-1
 Încălzire -307,3 Gcal/h;
 ACM medie - 24,1 Gcal/h;
 Debitul maximal prognozat 7100 m3 /h .
Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CET-2
 Încălzire -339,0 Gcal/h;
 ACM medie - 35,7 Gcal/h;
 Debitul maximal prognozat 9684 m3 /h .

23
De facto fiind un circuit unic datorită magistralei „Linia de legătură” de la CET-2 la colectorul
CET-1 se preconizează transportarea a 176,9 Gcal/h la un debit de agent termic de 4570 m3 /h .
Procesul respectiv asigură integral consumatorii din circuitul CET-1 cu energie termică, totodată
majorând debitul maximal prognozat la CET-2 până la 14260 m3 /h , inclusiv pe direcţii:

 „Linia de legătură” - 4570 m3 /h ;


 „Botanica” (SP-13) - 5050 m3 /h ;
 „Ciocana” (SP-12) - 4640 m3 /h .
Presiunile de calcul minim necesare:

 CET-1 - 88 m.c.a. P1/P2 - 11,2 / 2,4 kgf/ cm 2 ;


 CET-2 -102 m.c.a. P1/P2 - 12,0 / 1,8 kgf/ cm 2 .
Regimul hidraulic al circuitului unic este asigurat de 11 staţii de pompare cu capacitatea de la 360
m3/h până la 4570 m3/h şi o putere a motoarelor electrice de la 160 kW până la 800 kW şi anume
SP 2, 4, 5, 6, 7, 8, 12, 13, 14, 15, 22. SP 21 este echipată cu pompe ce sînt antrenate doar în caz de
necesitate pentru pomparea apei de adaos din rezervoare în cazul situaţiilor de avarie.

Circuitul CT-Vest:
Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CT-Vest
 Încălzire -122,2 Gcal/h;
 ACM medie - 10,8 Gcal/h;
 Debitul maximal prognozat 3468 m m3 /h 3/h.
Presiunile de calcul minim necesare:

 CT-Vest - 99 m.c.a. P1/P2 - 16,6 / 2,7 kgf/ cm 2 .


Regimul hidraulic al circuitului CT-Vest este asigurat de 3 staţii de pompare (nr.3,9,10) cu
capacitatea de la 750 m3 /h până la 990 m3 /h şi o putere de la 200 kW până la 315 kW.

Circuitul CT-Sud:
Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuitul CT-Sud:
 Încălzire -91,8 Gcal/h;
 ACM medie - 6,5 Gcal/h;
 Debitul maximal prognozat 2340 m3 /h .
Regimul hidraulic al circuitului CT-Sud este asigurat de 2 staţii de pompare (nr.18,19) cu
capacitatea de 155 m3 /h şi 692 m3 /h şi o putere de 90 kW şi 160 kW.
Presiunile de calcul minim necesare:

 CT-Sud - 71 m.c.a. P1/P2 - 9,3 / 2,2 kgf/ cm 2 .

24
1.3.2. Regimul de funcţionare a SACET în perioada de vară

Regimul de calcul în perioada de Vară din considerente economice este elaborat cu condiţia
asigurării tuturor consumatorilor cu ACM de la o singură sursă de termificare CET-2. Suplimentul
se efectuează analogic de la o singură sursă de termificare CET-2, surse de rezervă pentru apa de
adaos fiind rezervoarele de la CT Vest, CT Sud şi SP nr. 21.
În funcţie se află staţiile de pompare 5, 8,10, 22 şi pompa de reţea Nr. 7 la CT-Sud pentru
consumatorii razei Nr.1 în direcţia str. Ialoveni.

Figura 1.4. Conturul de alimentare cu energie termică o fiecărei surse, în perioada de iarnă[9]

Circuitul Unic:
Sarcina termică prognozată conform datelor din contractele actuale în circuit:
 ACM maximală -141,3 Gcal/h;
 ACM medie - 58,8 Gcal/h;
 Debitul maximal prognozat pe CET-2 - 4040 m3 /h ;
 „Linia de legătură” - 2050 m3 /h ;
 „Botanica” (SP-13) - 0 m3 /h ;
 „Ciocana” (SP-12) - 1990 m3 /h .
Presiunile de calcul minim necesare:
 CET-2 - 95 m.c.a. P1/P2 - 11,5 / 2,0 bar;
 Temperatura - 58 - 65 °C.

25
Modificările planificate a fluxului de energie termică, debitului de agent termic şi a temperaturii
agentului termic, luând în consideraţie temperatura apei rece, sunt:

 Aprilie – 75 Gcal/h - 3200 m3 /h ;


 Mai – 50 Gcal/h – 2600 m3 /h ;
 Iunie – 40 Gcal/h - 2400 m3 /h ;
 Iulie – 40 Gcal/h - 2200 m3 /h ;
 August – 35 Gcal/h - 2200 m3 /h ;
 Septembrie – 45 Gcal/h - 2800 m3 /h ;
 Octombrie – 50 Gcal/h - 3000 m3 /h .
O asemenea modificare a sarcinii termice se datorează modificării temperaturii apei reci a cărei
valori sunt cuprinse între +2 °C în februarie şi 27 °C în august.

Altă problemă, care necesită abordată este oscilaţia debitului orar al agentului termic în decursul
diurnei, creată de regulatoarele de temperatură ACM instalate practic la toate PTC şi care de facto
reprezintă necesitatea reală în apă caldă la consumatori.

Majorarea sau diminuarea debitului agentului termic este compensată de către convertizoarele de
frecvenţă instalate la toate SP anrenat în perioada intersezonieră, însă nici de cum la sursa de
termificare la hotarul căreia disponibilele sunt dirijate manual, periodic creând flotări de presiune în
reţea.

1.3.3. Sisteme de măsurare şi transmitere de date

În scopul funcţionării eficiente a unui sistem de alimentare centralizată cu energie termică, un rol
foarte important revine gestionării funcţionării surselor de energie termică şi a consumatorilor, care,
prin regimul global de consum, dictează parametrii de funcţionare a întregului sistem. În legătură cu
aceasta, ca obiectiv serveşte soluţionarea problemelor existente în gestionarea operativă, care
permite conducerea procesului de termoficare în diverse regimuri, cât şi monitorizarea indicilor
cheie de performanţă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică (SACET).

În prezent, gestionarea procesului de termoficare a consumatorilor mun. Chişinău are loc prin
intermediul sistemului automatizat de gestionare operativă, care execută colectarea, arhivarea şi
prezentarea (afişarea) la panoul de comandă a Serviciului Dispecerat General (SDG) a parametrilor
agentului termic din punctele cheie ale SACET – surse de termoficare, reţele magistrale, staţii de
pompare, puncte centrale de distribuire a energiei termice în cartierele locative, punctelor termice
individuale şi ale consumatorilor conectaţi direct din reţele magistrale.

Căile existente spre asigurarea analizei şi gestionării regimurilor de funcţionare a sistemelor de


termoficare complexe similare sunt bazate pe crearea modelului matematic al sistemului real cu

26
ajutorul soft-urilor specializate. Pentru analiza instantanee, modelul ţine cont de parametrii
agentului termic în punctele cheie ale SACET şi permite adoptarea deciziilor operative privind
modificările sau abaterile în sistem de la regimul de bază. De asemenea, rămâne actuală şi problema
calculelor hidraulice în cazul comutărilor avariate, care impune cerinţe suplimentare către
veridicitatea datelor, cât şi către algoritmii de calcul a soft-ului specializat.

La baza gestionării actuale a proceselor de termoficare ale SACET or. Chişinău au fost propuse 5
obiective, implementate în perioada 2004 – 2011, şi anume:
1. Sistemul măsurare şi transmitere de date SCADA „LOVATI”;
2. Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor - PTC”;
3. Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor – PTI-Bloc”;
4. Sistemul de măsurare ţi transmitere de date SAM „Bloc”;
5. Sistemul geo-informaţional „Heat-Graph”.
SCADA „Lovati”
Implementarea SCADA „Lovati” a permis transmiterea şi vizualizarea a ≈ 200 parametri de la
sursele de termoficare şi staţiile de pompare (fig. 1.5), colectarea cărora permite, prin intermediul
unor relaţii matematice elementare, executarea instantanee a analizei indicilor de performanţă a
SACET şi anume :
 presiunile agentului termic în punctele de reper ale SACET;
 debitele agentului termic şi consumul energiei electrice;
 temperaturile mediului ambiant şi ale agentului termic în punctele cheie.

Figura 1.5. Interfaţa Sistemului SCADA „Lovati”

La baza creării aplicaţiei respective sunt 2 indici de performanţă şi anume:


 asigurarea calităţii sau a parametrilor necesari pentru circulaţia agentului termic în fiecare punct al
sistemului de termoficare;

27
 asigurarea fiabilităţii – monitorizarea instantanee a valorilor presiunilor la surse, staţii de pompare şi
puncte de control, în cazul devierii valorilor reale de la valorile prestabilite se includ trei trepte de
securitate – vizuală, sonoră şi acţiunea de protecţie tehnologică dotată cu organe de execuţie în
zonele afectate (problematice).

Analiza debitelor agentului termic sau sistemul „ Debitmetre”


Elaborarea aplicaţiei respective a avut ca scop monitorizarea SACET în diverse regimuri de
funcţionare prin intermediul următorilor indici de performanţă:
 debitul specific al agentului termic la o unitate de energie livrată – m3/Gcal,în baza datelor obţinute
sunt determinate zonele problematice ale sistemului, care necesită acţiuni concrete imediate sau
planificate;
 consumul specific al energiei electrice la o unitate de debit transportată, în general, permite
optimizarea numărului de pompe la staţiile de pompare incluse în activitate;
 determinarea zonelor reţelelor termice cu avarii (defecţiuni) ascunse.

Figura 1.6. Interfaţa Sistemului SCADA „ Debitmetre”

Sistemul Automat de Monitorizare „Monitor - PTC”


Crearea sistemului automat de monitorizare a parametrilor „Monitor” la punctele centrale de
distribuire a energiei termice în cartierele locative şi zonele industriale a fost, de fapt, un pas fără
precedent în spaţiul Europei de Est, dictat de necesitatea asigurării calităţii serviciilor prestate
consumatorilor, precum şi minimizării pierderilor de energie termică prin stratul izolant şi
scurgerilor agentului termic. Bazându-se pe aproximativ 3000 de parametri instantaneu măsuraţi la
consumatorii finali, algoritmii aplicaţiilor sistemului permit vizualizarea regimului de bază şi a
abaterilor de la parametrii prestabiliţi la condiţiile de moment:
 analiza debitelor şi a consumului de energie termică la punctele centrale de distribuire a energiei
termice;
 analiza calităţii apei calde menajere, livrate centralizat de la punctele centrale de distribuire a
energiei termice;

28
 monitorizarea stării utilajului de forţă la consumatorii dotaţi cu pompe;
 vizualizarea presiunilor în zonele punctelor de retenţie hidraulică.

Figura 1.7. Interfaţa sistemului de Figura 1.8. Vizualizarea şi depistarea scurgerilor de


monitorizare „Monitor - PTC” agent termic şi a situaţiilor de avariere

Pe lângă monitorizarea debitelor reale şi comparaţia lor cu debitele de calcul, aplicaţia permite în
termeni restrânşi (7-9 min.) de a depista scurgeri în reţelele cartiere care au o lungime de circa 260
km, precum şi în sistemele interioare ale blocurilor locative conectate de la punctele centrale de
distribuire a energiei termice.

Concomitent, prin intermediul datelor vizualizate, se monitorizează calitatea prin temperatura


ACM, cît şi scurgerile în reţeaua centralizată de alimentare cu apă caldă menajeră. De menţionat că
toate PTC şi PTI sunt echipate cu regulatoare de temperatură, astfel în punctele de preparare a apei
calde menajere asigurînduse calitatea în corespundere cu normele în vigoare.

Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor – PTI-Bloc” şi Sistemul de măsurare ţi


transmitere de date SAM „Bloc” au la bază aceleaşi principii ca şi Sistemul măsurare şi transmitere
de date SCADA „LOVATI” şi Sistemul măsurare şi transmitere de date SAM „Monitor - PTC”
doar că sunt aplicate la nivel de branşament al comsumatorului unde este instalat fie punct termic
individual fie elevator. Sistemul de măsurare ţi transmitere de date SAM „Bloc” este în proces de
realizare pentru circa 650 de branşamente.

Monitorizarea utilajului de forţă la consumatorii


Funcţionând în condiţiile unui relief cu diferenţe de cote geodezice de până la 180 m, SACET or.
Chişinău a fost divizat într-un şir de zone cu disponibile relativ mici şi suprapresiuni. Fiabilitatea
este obţinută prin implementarea a aproximativ 80 de puncte centrale de distribuire a energiei
termice cu schemă independentă, care, pentru diminuarea consumului de energie electrică, în
prezent sunt dotate cu convertizoare de frecvenţă ale pompelor de circulaţie.

29
Utilizarea utilajului respectiv (convertizoare de frecvenţă) impune cerinţe majore privind calitatea
energiei electrice livrate şi în cazul situaţiilor de avarie în sistemul de alimentare cu energie
electrică, care generează pane (căderi) de tensiune cu durata de peste 6 secunde, protecţia
tehnologică deconectează utilajul de forţă. În cele mai problematice 32 puncte, la consumatorii
finali, sunt instalate echipamente care permit recepţionarea informaţiei cu privire la menţinerea
regimului hidraulic.

Sistemul Geo-informaţional “HeatGraph”


Destinaţia: optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică prin modelare
matematică, automatizarea locurilor de muncă în serviciile tehnice.
Obiective de regim:
 calculul hidraulic al reţelelor termice, comutări virtuale ale armaturii de închidere;
 calculul de reglare a echipamentelor instalate la consumatori;
 analiza regimului de funcţionare a staţiilor de pompare, caracteristicilor debit-presiune, emiterea
recomandaţiilor pentru optimizarea funcţionării pompelor.
Obiective de dispecerat:
 gestionarea registrelor dispeceratului şi arhivelor comenzilor planificate şi lucrărilor de avarie,
reparaţie şi restabilire;
 gestionarea arhivei defectelor şi deteriorărilor reţelelor termice;
 gestionarea arhivei de comutare în reţelele termice cu formarea programelor optime de comutare;
 formarea rapoartelor deconectărilor consumatorilor şi a sectoarelor de reţea.
Obiective de tehnologie - producere:
 calculul normativ şi de facto al pierderilor de căldură prin izolaţia termică şi a scurgerilor, inclusiv
cu evidenţa arhivei deconectărilor;
 calculul graficelor optime de temperatură la obiectele consumatorilor;
 generalizarea informaţiei de referinţă după criteriile impuse, formarea de rapoarte speciale despre
parametrii şi regimurile reţelelor termice.

Figura 1.9. Interfaţa sistemului Geo-informaţional “HeatGraph”

30
Sursele proprii financiare ale SA „Termocom” nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii SACET-Chişinău la nivelul necesar unui sistem performant. În aceste condiţii, este
absolut necesară implicarea altor surse de finanţare, inclusiv capital privat în finanţarea proiectelor
de eficientizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică.

1.4.Studiul documentar privind modernizarea reţelelor termice

1.4.1. Soluţiile propuse pentru analiză

Adoptarea oricărei soluţii de modernizare trebuie sa se bazeze pe respectarea principiului economic


de piaţă: soluţia propusă va trebui sa asigure funcţionarea sistemului de reţele termice în condiţiile
în care să se poată:
 returna valoarea investiţiei realizate;
 recupera cheltuielile de exploatare;
 obţine de profit din activitatea operaţională.
Soluţiile de eficientizare trebuie sa ţină cont de:
 starea existentă a sistemului;
 volumul şi caracteristicile cererii;
 posibilităţile de atragere a investiţiilor.
În lucrare se vor analiza soluţii de modernizare atît a reţelei de conducte, cât şi a punctelor termice
şi a staţiilor de pompare.

La baza ideii de modernizare a reţelei de conducte se va analiza schimbarea conductelor şi izolaţiei


tradiţionale existente cu conducte moderne preizolate şi accesorii specifice sistemului de conducte
preizolate.

Conductele preizolatesunt utilizate la mai multe tipuri de sisteme: apă rece, apă calda menajeră si
sisteme de încălzire. Ţevile PUR nu dau greş, datorită materialelor din care sunt fabricate. Ţevile
preizolate sunt caracterizate, în primul rând, prin eficienţa maximă. Materialul compozit nu permite
schimbul termic cu mediul înconjurator. Spre deosebire de instalaţiile vechi, cele moderne din PUR
au un randament mult mai bun. Coeficientul de transfer termic este foarte mic şi astfel, ţevile PUR
trimit căldura la destinaţie fără pierderi pe parcurs. Un alt punct cheie care recomandă acest gen de
ţevi este rezistenta ridicată la coroziunea chimică, lucru important în cazul locuinţelor conectate la
sistemul centralizat de termoficare în care curăţarea conductelor la interior se face cu substante
chimice. Mai mult, ţevile PUR reduc drastic riscul apariţiei igrasiei tocmai datorită faptului că
materialele nu permit schimbul termic, astfel condensul fiind de domeniul trecutului.

Conductele preizolate sunt executate într-o structură ţeavă în ţeavă. Ţeava interioară (utilă) este
aleasă în funcţie de natura fluidului vehiculat; aceasta poate fi din oţel, PP-R sau PE-X. Ţeava

31
exterioară (mantaua de protecţie) are rolul de a proteja izolaţia termică faţă de efectele mecan ice
din exterior şi împiedică pătrunderea umezelii în izolaţie. În volumul dintre cele două ţevi se
injectează spuma poliuretanică (PUR). Acest sistem lucrează ca un tot unitar, spuma PUR asigurând
o bună legătură între cele trei componente, acestea suportând aceeaşi dilatare sub acţiunea unei
sarcini termice; din această cauză mai poartă denumirea de “conducte le gate” sau “bonded pipes”.

Ideea de baza pentru modernizarea punctelor termice se va analiza trecerea de la punctele termice
centrale la punctele termice individuale.

Punctul termic individual este folosit pentru a servi un singur utilizator (clădirea sau a unei părţi a
acesteia). Reprezintă un set de dispozitive amplasate de regulă în subsol, sau într-o cameră separată,
constând din elemente termoenergetice care asigură conectarea acestor instalaţii la reţeaua de
încălzire, eficienţa lor este reprezentată prin reglarea regimurilor de alimentare cu căldură, de
conversie, reglare a parametrilor agentului termic în dependenţă de necesitatea consumatorului.

Pentru modernizarea staţiilor de pompare este propusa o soluţie economică şi care s-a impus în
practică privind eficienţa energetică, este utilizarea de convertizoare de frecvenţă.

Convertizorul de frecventa este o componenta electronica ce ajuta la ajustarea turatiei si puterii unui
motor electric, prin varierea frecventei curentului si a voltajului acestuia.

1.4.2. Avantajele investiţiilor în modernizarea reţelelor termice

Investiţia specifică în modernizarea reţelelor termice este relativ ridicată. Promovarea unei investiţii
în acest domeniu trebuie să aibă la bază studii aprofundate, bazate pe date reale şi caracteristice
zonei analizate. Studiile vor pune în evidenţă ce soluţii îşi poate permite o comunitate locală pentru
rezolvarea problemei transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sistemul centralizat de
încălzire folosind instalaţii moderne şi momentul în care sunt îndeplinite condiţiile pentru
demararea investiţiei.

În stabilirea soluţiilor de eficientizare a alimentării cu energie termică a consumatorilor urbani va


trebui să se pornească de la principii economice de piaţă. Orice soluţie va trebui să asigure
funcţionarea sistemului de termoficare în condiţiile în care să poată returna valoarea investiţiei
făcute, recuperarea cheltuielilor de exploatare şi obţinerea de profit.

Este foarte important ca piaţa să nu fie influenţată în mod artificial. Există acreditată ideea în rândul
investitorilor că finanţarea sistemelor de încălzire centralizată nu este oportună. De aceea, aceste
investiţii trebuie făcute acolo unde există posibilităţi şi întrunite condiţiile economice. Pentru
rezolvarea necesităţilor de încălzire ale unei zone, numai studiul de fezabilitate poate arăta dacă este

32
aplicabilă soluţia modernizării transportului şi distribuţiei agenţilor termici de la sursa de căldură la
consumator, sau trebuie să se implementeze soluţii alternative.

1.4.3. Argumentarea alegerii temei

Motivul alegerii acestei teme a fost situaţia actuala a reţelelor termice din capitală şi posibilitate lor
de a fi modernizate sau reabilitate. Utilizarea tehnologiilor moderne sunt mai eficiente decît cele
tradiţionale.

Problemele principale ale sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din oraşul
Chişinău ţin de transportul şi distribuţia cu eficienţă optimă a purtătorilor de energie de la sursa
producerii energiei la subsistemele transformării acesteia în forme intermediare şi la consumaturul
final. Tratarea acestor probleme se face sub aspect de cercetare, proiectare, optimizare şi exploatare
a ansamblului de transport şi distribuţie, procesului sau instalaţiei ce intră în componenţa
subsistemului industrial de transport şi distribuţie a purtătorilor de energie termică. Problemele
trebuie soluţionate ţinând cont de condiţiile calitative şi cantitative impuse de procesele de consum,
căutând soluţiile tehnico-economice optime pentru întregul ansamblu.

Încadrarea pierderilor tehnologice în reţelele termice în proporţie de până la 12% implică


utilizarea unor conducte cu performanţe mecanice şi de izolare termică deosebite. Tehnologiile
actuale de fabricare şi montare a conductelor, echipamentele electrice şi instalaţiilor termice
moderne permit realizarea unor performanţe superioare pentru transportul şi distribuţia agentului
termic.

Direcţia principală de dezvoltare a subsistemului industrial de transport şi de distribuţie a


purtătorilor de energie este reducerea pierderilor de energie în reţelele de transport şi distribuţie.
Aceasta înseamnă:
 în faza de concepere-proiectare, determinarea diametrului economic al conductei, grosimii şi calităţii
optime a izolaţiei termice, asigurarea condiţiilor tehnico-economice rentabile de exploatare;
 în faza montajului şi exploatării, asigurarea etanşeităţii conductelor, menţinerea calităţii izolaţiei
termice a conductelor prin evitarea tasării şi umezirii acesteia etc.
În genere, gospodăria raţională a energiei de toate formele este deosebit de importantă deoarece
permite:
 economisirea resurselor de energie primară;
 reducerea investiţiilor şi cheltuielilor de exploatare pentru subsistemul de transport şi distribuţie a
energiei şi pentru instalaţiile aferente acestuia;
 reducerea costului producţiei industriale.

33
2
probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă a condiţiilor
confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia.

Securitatea muncii la o lucrările de modernizare studiate se asigură pe următoarele căi:


 instruirea în protecţia muncii a tuturor angajaţilor în procesul de funcţionare a centralei;
 instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
 pregătirea specială a angajaţilor care deservesc utilajul centalei;
 verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc privind protecţia muncii.
Studiul stării şi sănătăţii lucrătorilor şi condiţiile de siguranţă este o disciplină foarte largă care
cuprinde mai multe domenii de specialitate. În sensul cel mai general acesta trebuie să:
 să promoveze şi să menţină cel mai înalt standard de muncitori bine-a fi, mentale şi sociale;
 preveni efectele negative asupra sănătăţii lucrătorilor din cauza а condiţiilor de muncă;
 protecţia lucrătorilor împotriva pericolelor care ameninţă sănătatea lor;
 introducerea lucrătorilor de întreţinere într-un mediu profesional adaptat а nevoilor lor fizice şi
psihice.

5.1.2. Factorii ce acţionează asupra sănătăţii şi securităţii muncii

Pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor este necesar ca angajatorii şi angajaţii să


colaboreze şi să menţină sănătatea şi securitatea în muncă igiena industriala este un lucru foarte
favorabil la fiecare intreprindere. De multe ori este dat mai puţină atenţie la problemele care
afectează sănătatea angajaţilor şi a problemelor de securitate deoarece acestea de multe ori sunt
dificil de rezolvat sau foarte costisitoare. La orice întreprindere unde au loc procese de producţie şi
nu numai există factori care acţionează negativ asupra organismului uman. Funcţie de acţiunea lor
asupra organismului aceşti factori se divizează în factori periculoşi şi dăunători.

Factorii periculoşi sunt acei factori care duc la micşorarea bruscă a stării sănătăţii sau la traume. Iar
factori dăunători sunt acei factori care pot duce la înrăutăţirea sănătăţii şi înrăutăţirea condiţiilor de
muncă. Factorii periculoşi şi dăunători funcţie de origenea lor se împart în următoarele grupe:
 de origine fizică;
 de origine termică;
 de origine biologică;
 acţiunea curentului electric.
Factorii fizici sunt acei factori care ţin cont de: parametrii microclimei; nivelul zgomotului, nivelul
vibraţiilor. Parametrii microclimei sunt un ansamblu de parametri care exercită o influenţa asupra
organismului, aupra dispoziţiei omului şi asupra productivităţii muncii. Aceşti parametri sunt
temperatura aerului, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului. Factorii de origine termică
sunt caracterizaţi de temperatura materialelor, pieselor şi utilajului prezent la locul de muncă.

34
Factorii de origine chimică sunt caracteriuaţi de concentraţia prafului în aer şi concentraţia
substanţelor nocive sub formă de gaze şi vapori în aer. Acţiunea curentului electric este un factor
foarte important deoarece poate duce chiar şi la deces şi acţiunea lui asupra organismului este
caracterizat de: tipul curentului, frecvenţa, puterea, starea de sănătate a omului şi de calea curentului
prin corp. Astfel, pentru a crea condiţii optime şi nepericuloase de muncă aceşti factori trebuie
normaţi, adică aduşi la aşa valori sub acţiunea cărora nu s-ar deregla procesul de muncă şi starea de
sănătate a omului. Valorile normative a acestor factori sunt aduşi în tab 5.1.

Încăperile unui SACET sunt încăperi unde de obicei sunt prezente temperaturi mai ridicate ca
normaticele, deci au loc evacuări valoroase de căldură, ceea ce influenţează negativ asupra corpului
uman. Această acţiune poate duce la schimbarea bilanţului termic a organismului şi aduce la
hipertamia termică. Temperaturile înalte pot aduce la schimbarea pulsaţiei, respiraţiei şi la
schimbarea temperaturii corpului, care poate atinge 40-41 0 C . În aceste cazuri pentru revenirea
accidentatului se recomandă să se facă linişte şi să facă un duş care ar normaliza temperatura
corpului.

De aceea, instalaţiile trebuie să fie izolate termic. Izolaţia termică poate fi absorbantă sau reflectantă
şi poate fi confecţionată din cărămidă, asbet, sau aluminiu, în caz de necesitate lucrătorii trebuie sa
fie dotaţi cu echipamente speciale. Pentru măsurarea temperaturii aerului în zona locului de muncă
se folosesc termometre cu lichid, termometre electrice şi termografe.

La centrală omul civilizaţiei tehnice actuale are ca însoţitor permanent zgomote de diverse
provenienţe care în funcţie de nivelul lor de tărie, generează efecte de naturăşi gravitate diferite.

Primele care se manifestă sunt efectele psihice nedorite şi anume la niveluri de tărie cumult
inferioare faţă de acelea la care apar leziuni ale urechii interne sau se constată o pierdereireversibilă
a sensibilităţii auditive.

Tabelul 5.1. Analiza condiţiilor de muncă[30]


Valoarea
Denumirea Valoarea normativă
“de facto”
0
Temperatura, C 22-24 25-40
Parametrii microclimei Umiditatea relativă, % 40-60 50-70
Viteza aerului, m/s 0,1 0,2
Factorii fizici Nivelul zgomotului (ex. pompe de reţea), dB 80 85-90
Naturale % 0,34 0,34
Iluminatul
artificial, E, lx 150 200
Nivelul vibraţiilor (ex. pompe de reţea), dBA 92 90
0
Factorii termici Temperatura materialelor şi utilajului, C 45 50-60

35
Frecvenţa, Hz 50 50
Curentul electric
Tensiunea, V 220-110000 220-110000

Destul de nocive şi imediate sunt efectele unor zgomote cu nivele de tărie mai ridicate ce depăşesc
cu 85-90 dB pe cele corespunzătoare gradului de audibilitate în aceste cazuri apar modificări în
starea şi funcţionarea organelor de simţ şi interne. De exemplu, s-a constatat o creştere a presiunii
intracraniene modificarea cordului şi a respiraţiei o scădere a acuităţii uzuale şi altele. La creşterea
în continuare a nivelului de tărie, modificările funcţionale ale sistemului nervos central şi vegetativ
pot deveni ireversibile sau pot fi însoţite şi de anumite leziuni organice.

Deoarece depind de factori obiectivi, efectele dăunătoare ale zgomotelor se accentuează însă
dacă acţionează discontinuu sau sub formă de impulsuri dacă apariţia lor este imprevizibilă sau
dacă sunt însoţite de vibraţii mecanice. Zgomotele foarte puternice al căror nivel de
intensitate depăşeşte cu 85-90 dB pragul de audibilitate, pe lîngă faptul că pot reduce la zero
inteligibilitatea vorbirii cauzează o pierdere treptată pînă la surditate a sensibilităţii auditive.

Astfel, după numai 3-4 ani de lucru într-o industrie zgomotoasă circa 70 % din muncitori suferă de
afecţiuni nervoase (dureri de cap, ameţeli, stare de frică, iritabilitate sau stare emotivă semnificativă
etc), aproape 40 % sunt bolnavi de gastrită sau ulcer duodenal şi aproximativ 10% prezintă
hipertensiune arterială. Acţiune negativă asupra organismului uman o au şi vibraţiile cu o
frecvenţămai mică de 20Hz (infrasunete). O primă situaţie este cea în care vibraţiile, acţionînd
simultan cu zgomote, deintensitate apreciabilă, sunt sesizate de alte organite ale urechii interneşi
conduc la osuprasolicitare a întregului organ auditiv.

5.1.3. Sanitaria industrială

Pentru crearea condiţiilor optime şi admisibile de lucru se ţine cont de următorii parametri:
temperatura aerului, umiditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului, adică se ţine cont de
parametrii microclimatului. Condiţii optime sunt aşa o îmbinare a acestor parametri care acţionînd
sistematic şi timp îndelungat asigură starea termică şi funcţională normală a organismului uman.

Iar condiţiile admisibile de muncă sunt condiţiile care acţionînd sistematic şi timp îndelungat asupra
organismului uman provoacă mici dereglări în starea termică a muncitorului, însă, ele se
normalizează şi trec într-un timp relativ scurt.

Deci, în ansamblu aceşti parametri influenţează asupra organismului uman, asupra dispoziţiei
omului şi productivităţii muncii.

Normarea microclimatului se efectuiază în raport cu metabolismul organismului omului.

Tabelul 5.2. Limitele termice admisibile la posturile de lucru şi viteza aerului admisibilă [30].

36
Temperatura minimă a Temperatura maximă a Viteza curenţilor de
Metabolismul, (M) W
aerului, ˚C aerului, ˚C aer, m/s
M ≤ 117 18 32 ≤ 0,2
117 < M ≤ 234 16 29 ≤ 0,3
234 < M ≤ 360 15 26 ≤ 0,4
360 < M 12 22 ≤ 0,5

Umiditatea la fel ca şi temperatura acţionează aupra organismului mai ales dacă este ridicată şi este
la temperaturi mai mari de 30 0 C . Umiditatea relativă este raportul exprimat în procente dintre
umiditaea absolută şi umiditatea maximală la o temperatură dată.

Umiditatea absolută este cantitatea reală de apă în gramece se conţine într-un 1 m 3 de aer la
temperatura stabilită în timpul măsurărilor, iar umiditatea maximală este cantitatea maximală de apă
ce se poate conţine la o tempratură stabilită într-un 1 m 3 de aer. Umiditatea relativă se determină cu
ajutorul psihometrului şi higrometrului.

La psihometre determinarea umidităţii relative este bazată pe diferenţă de indicaţii ale


termometrului uscat şi umed.

Viteza de mişcare a aerului are o influenţă deosebită aupra condiţiilor de muncă, deoarece mişcarea
aerului poate înbunătăţi sau înrăutăţi starea sănătăţii omului sau a condiţiile de muncă în care este
antrenat. Viteza de mişcare a aerului se măsoară cu diferite aparate, cum ar fi: anemometre,
catatermometre şi anemografe.

În continuare sunt aduse temperatura şi umeditatea relativă a aerului în zona de lucru a încăperilor
de producţie.

Tabelul 5.3.Temperaturile şi umiditatea relativă a aerului în zonele de lucru [30]


Temperatura aerului, ˚C Umiditatea relativă, %
Nr. Încăperea Perioada Perioada
Perioada rece Perioada rece
caldă caldă
1. Secţie de instalaţii 10-22 ≤33 60-40 60-20

2. Panoul de comanda 10-22 18-25 60-30 60-30

3. Instalaţie de distribuţie 5-20 ≤33 70-30 70-30

4. Panouri de protecţie prin relee şi 18-25 ≤33 60-30 60-30


semnalizare
5. Terenul de degazoare ≥10 ≤33 60-20 60-20

37
Perioada caldă se consideră aceea perioadă a anului în care temperatura medie zilnică este egală
sau mai mare de 10 oC. Perioada rece este acea perioadă a anului în care temperatura medie zilnică
este mai mică de 10 oC. Restul anului este perioadă de trecere.

Una din problemele de bază a securitaţii muncii reprezintă asigurarea unui iluminat satisfăcator la
locurile de muncă . Insuficienţa iluminării locurilor de munca duce la scaderea productivităţii
muncii , reduce nivelul reacţiei , inrăutaţeste vederea si poate provoca traume.

5.2. Tehnica securităţii

5.2.1. Tehnica securităţii la montarea şi exploatarea reţelelor termice

Conform normelor şi reperelor cu privire la montarea şi exploatarea reţelelor termice trebuie să se


ţină cont de următoarele cerinţe:
 crearea condiţiilor de muncă fără pericol, asigurarea muncitorilor cu condiţii sanitaro-igienice,
iluminarea normală a locului de muncă;
 numirea persoanelor responsabile de securitatea lucrului, care pot fi producătorii de lucrări, şefi de
sector, responsabili tehnici sau maieştrii;
 trecerea cursurilor de tehnica securităţii muncii.
La montarea, exploatarea şi reparaţia utilajului trebuie să se ţină cont de prezenţa altor instalaţii din
partea cărora poate apărea pericolul accidentării. Utilajul pregătit pentru montare trebuie păstrat în
condţiii ferite de condiţiile neprielnice.

Reţelele şi instalaţiile din punctele termice se execută, probează şi încearcă respectându-se


instrucţiunile specifice de protecţia muncii în vigoare pentru fiecare categorie de operaţie.

Verificările, probele şi încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor se efectuează


respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare.

Conducătorii întreprinderilor care execută reţelele termice şi instalaţiile din punctele termice au
obligaţia să asigure:
 luarea măsurilor organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de siguranţă şi igiena muncii;
 realizarea instructajului de protecţie a muncii la intervale de maximum 30 zile şi consemnarea
acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual;
 controlul aplicării şi respectării de către toate persoanele a normelor şi instrucţiunile specifice;
 verificarea cunoştinţelor asupra normelor de protecţia muncii.
În vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii) înainte de executarea săpăturilor
se fi stabilesc poziţiile şi adâncimea de amplasare a celorlalte instalaţii montate subteran,
încheinduse procese-verbale de predare a amplasamentelor de lucru împreună cu administratorii
acestor reţele.

38
În timpul executării lucrărilor de săpătură şi montare a reţelelor termice se iau măsuri adecvate de
asigurare a stabilităţii construcţiilor şi a instalaţiilor învecinate.

Pentru asigurarea protecţiei circulaţiei pietonilor şi a vehiculelor în zonele cu săpături se


controlează aplicarea tuturor măsurilor date prin proiect de semnalizare atât ziua, cât şi noaptea, a
potenţialelor pericole, iar zona se împrejmuieşte.

Pământul rezultat din săpătură se depozitează pe o singură parte a şanţului la o distanţă de minimum
l m astfel încât să fie lăsată liberă cealaltă parte a şanţului în vederea efectuării montajului.Când
acest lucru nu este posibil pământul rezultat se transportă în zona de depozitare.

Este obligatoriu sprijinirea pereţilor săpăturilor conform prevederilor specifice din proiect, normele
în vigoare şi de siguranţa muncii, ţinând seama şi de natura terenului.

Verificările, probele şi încercările elementelor componente ale reţelelor termice, se efectuează


respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare pentru fiecare categorie de
echipamente.

Realizarea instructajelor specifice de protecţia muncii, verificarea cunoştinţelor şi abaterile de la


normele în vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, se consemnează în fişele de instructaj individuale.

Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează, interzicându-se


accesul altor persoane decât cele autorizate.

Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă) sunt instruite corespunzător noilor condiţii
de lucru.

Instructajul de protecţia muncii se face şi în cazul efectuării probelor instalaţiilor în comun de către
toţi factorii interesaţi (beneficiar, proiectant şi executant) având un responsabil unic.

Instructajul are în vedere şi măsurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitării
producerii unor accidente.

Măsurile de protecţia muncii indicate în prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmând
a fi completate de executant cu instrucţiuni specifice, care se afişează la locul de muncă.

Măsurile se menţionează în caietele de sarcini elaborate de proiectant.

5.2.2. Măsuri privind securitatea la incendiu

La executarea instalaţiilor din punctele termice şi reţelelor termice se vor respecta prevederile
specifice din „Reguli generale de prevenire şi stingere a incendiilor", precum şi alte normative în
vigoare.

39
Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi echiparea cu mijloace
şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor este obligatorie în toate etapele de executare a
instalaţiilor de încălzire centrală.

Obligaţiile şi răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin unităţilor şi personalului


de execuţie. Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în
organizarea acesteia atât la nivelul central al unităţii de execuţie cât şi la locul de executare al
lucrării.

Personalul care execută instalaţiile va fi instruit atât înaintea începerii executării instalaţiilor cât şi
periodic în timpul executării instalaţiilor, verifîcându-se însuşirea cunoştinţelor.

Înainte de executarea unor operaţii cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, arcuri electrice, topire
de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special personalului care realizează aceste
operaţii.

Punctele de lucru se dotează cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de


funcţionare, amplasate în locuri accesibile. Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi
marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1, 2.

În vederea intervenţiei în caz de incendiu se organizează echipe de intervenţie cu atribuţii concrete


şi se vor stabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.

Lucrările de sudură vor fi executate astfel încât să se evite riscul producerii de incendii sau explozii
şi numai în zone unde să se permită lucrul cu foc deschis.

Nu se execută concomitent sudură electrică şi tăierea cu flacără oxiacetilenică. Spaţiile în care se


realizează sudurile vor fi împrejmuite cu panouri rezistente la foc evacuânduse materialele
combustibile şi interzicându-se accesul altor persoane decât cele care efectuează lucrările.
Generatoarele de acetilenă se amplasează în spaţii ventilate şi la distanţe de minim 10 m de surse de
căldură, cabluri electrice, arzătoare şi la cel puţin 5 m faţă de butelia de oxigen. Generatoarele de
acetilenă vor fi amplasate la distanţă de zona de execuţie a sudurilor şi de substanţe sau materiale
combustibile. Se utilizează generatoare de sudură, recipienţi de oxigen, furtunuri, butelii,
reductoare etc., în stare perfectă, care să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.

Izolaţia din poliuretan este un material organic inflamabil, din acest motic în construcţia reţelelor
termice cu izolare termică din poliuretan, peste fiecare 300m în izolaţia termică se intercalează inele
din material mineral neinflamabil.

Spaţiile în care se execută lucrări de vopsitorii sau decapări se ventilează corespunzător fără
recircularea aerului.

40
Se interzice prezenţa oricărei surse de foc la distanţă de minim 25 m de zona de vopsire. Aceste
zone se împrejmuiesc cu panouri de protecţie.

În spaţiile de lucru este interzisă aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte
care pot produce scântei.

Cantitatea de vopsea, diluanţi sau alte lichide inflamabile aflate la locul operaţiunii se limitează la
strictul necesar.

În zonele în care există pericol de infiltraţii de gaze naturale în canalele de termoficare se iau
următoarele măsuri suplimentare:
a) în punctele de intrare a reţelelor termice în clădiri (subsoluri, puncte termice etc.) canalul termic se
separă faţă de interiorul clădirilor respective printr-un perete etanş, situat la distanţa de 1-1,5 m de
la limita clădirii;
b) evacuarea apei rezultată din neetanşeităţile accidentale ale armăturilor sau din infiltraţii se realizează
astfel, încât să nu fie necesară perforarea peretelui etanş;
c) înaintea peretelui etanş se execută o gură pentru ventilarea canalului reţelei termice;
d) în cazul în care peretele etanş nu constituie suport fix pentru conducte, se folosesc la trecerea
conductelor prin perete, dispozitive cu garnituri, care să asigure etanşarea şi glisarea conductelor.
În cazul în care traseul reţelelor trece prin zone în care sudura metalelor este interzisă (existând
pericol de incendii sau explozii), tronsoanele de ţevi se asamblează prin sudură, în afara acestor
zone.

Dacă tronsonul astfel realizat depăşeşte cu capetele sale zona interzisă, asamblarea acestuia se
realizează prin sudură.

În situaţiile în care adoptarea acestui sistem nu este posibilă, se interzice efectuarea sudurilor în
zona periculoasă, asamblarea tronsoanelor de conducte urmând a se realiza, în mod obligatoriu, prin
flanşe.

5.2.3. Măsuri privind electrosecuritatea

Tensiunea electrică nu poate fi sesizată de simţurile omeneşti, pentru ca omul să fie prevenit asupra
pericolului posibil. De aceea se i-au măsuri serioase împotriva electrocutării.
Electrocutarea este acţiunea curentului electric asupra organismului uman, cauzată de:
 atingerea de una din faze care se află sub tensiune;
 apropierii omului la o distanţă periculoasă de o instalaţie cu tensiunea de U > 1kV;
 descărcările electrice;
 eliberării unui accidentat de sub influenţa curentului electric.
Gravitatea electrocutării depinde de tipul reţelei, de schema de conectare, gradul de izolare a
părţilor conductoarelor şi de metodele de protecţie. În majoritatea cazurilor accidentele provocate
de curentul electric au fost cauzate de: încălcarea regulilor de exploatare a utilajului electric, lăsarea

41
fără supraveghere a utilajului electric, folosirea utilajului electric defectat, efectuarea lucrărilor fără
mijloace individuale şi colective de protecţie, ruperea conductorului de legare la pămînt şi
deservirea utilajului de către un personal puţin calificat. Majoritatea accidentelor se produc la
instalaţiile cu tensiunea de pînă la 1kV.

Curentul electric influenţează asupra organismului termic, biologic, electrolitic şi mecanic.


Acţiunea termică se manifestă prin încălzirea unor sectoare ale pielii, a vaselor sangvine, nervilor şi
a altor ţesuturi. Acţiunea biologică este un proces specific deosebit care este caracteristic doar
materiei vii şi se manifestă prin excitarea ţesuturilor cu contracţii involuntare a muşchilor şi
dereglarea funcţiilor organelor interne. Acţiunea electrolitică se manifestă prin descompunerea
plasmei sîngelui şi a altor lichide aflate în organism, ceea ce duce la schimbări esenţiale a
organismului. Acţiunea mecanică se manifestă prin contracţii puternice ale muşchilor şi ca rezultat
are loc ruperea pielii, muşchilor, ţesuturilor nervoase şi a tendoanelor.

Pentru evitarea electrocutării se îndeplinesc un şir de măsuri, din care fac parte protecţia prin legare
la pamînt şi protecţia prin legare la nul. Protecţia prin legare la nul este o măsură principală de
protecţie pentru utilajele fixe sau mobile, alimentate de la reţele cu nul, care au punctul neutru al
sursei de alimentare legat la pamînt. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt legate
printr-un conductor de secţiune suficient de mare, la conductorul de nul de protecţie. Dacă are loc
un defect, de exemplu străpungerea izolaţiei între o fază şi carcasă, are loc un scurtcircuit între fază
şi conductorul de nul de protecţie.

5.3. Protecţia mediului ambiant

5.3.1. Efectul de seră şi fenomenul încălzirii globale

Fenomenul încălzirii planetei Pământ în rezultatul creşterii concentraţiei gazelor de seră în


atmosfera reprezintă o problemă globală a omenirii.

Principala schimbare are loc în atmosfera. Industria, transportul, agricultura produc aşa numitele
"gaze cu efect de seră" cum ar fi bioxidul de carbon (CO2) , metanul (CH4), oxidul nitros (N2O) si
altele. Aceste gaze, răspândite în natură, constituie mai puţin de un procent al atmosferei totale care
constă, în marea ei majoritate, din oxigen (21%) şi azot (78%). Însă GES sunt esenţiale, deoarece
ele acţionează ca o cuvertură în jurul Pământului. Fără acest acoperiş natural, suprafaţa Terrei ar fi
aproximativ cu 30-35oC mai rece decât în prezent.

În esenţă, clima e controlată de balanţa de lungă durată a energiei Pământului. Radiaţia care vine de
la soare, în principal în formă de lumina vizibilă, se absoarbe de către suprafaţa Terrei şi de către
atmosfera de asupra ei. În mediu, radiaţia absorbită e egală cu volumul de energie transmis în
cosmos în forma de radiaţie infraroşie. GES captează careva căldură în partea de jos a atmosferei,

42
altă parte se emană în cosmos de către partea ei de sus, troposfera. Schimbările climatice sunt
rezultatul activităţii umane, legată, în primul rând, de arderea combustibililor fosili, producerea
cloro-fluoro-carburilor (CFC), de practicile nejudicioase din agricultură şi despăduririle masive.

Începând cu a doua jumătate a secolului XX, au crescut substanţial cantităţile de gaze antropogene
emise, care produc efectul de seră, ceea ce a condus la un dezechilibru în compoziţia atmosferei
Pământului. Aceasta a condus la creşterea de doua ori a cantităţii bioxidului de carbon în aer, a
sporit concentraţia metanului de 145 % în exces la volumul, care a existat în mod natural,
concentraţia oxidului nitros a sporit de 15 %. GES în exces măresc cantitatea de radiaţie absorbită
de atmosferă şi treptat, are loc încălzirea planetei. Începând cu anii 1850, temperatura ei medie a
crescut cu jumătate de grad.

Tabelul. 5.4. Gazele cu efect de seră, conform Protocolului de la Kyoto


coeficientul încălzirii
Nr. Formula Denumirea
globale
1. CO2 1 Dioxid de carbon
2. CH4 21 Metan
3. N 2O 310 Protoxid de azot, Oxidul nitros
Hidrofluorocarburi,
4. HFC, (CхHхFх) 140...11 700
hidrofluorocarboni
PFC Perfluorocarburi,
5. 6 500...9 200
(CхFх ) perfluorocarboni
6. SF6 23 900 Hexafluorură de sulf, hexafluorida sulfuroasă

Numeroase studii şi cercetări arată ca creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră (GES) poate
declanşa un proces accelerat şi ireversibil de încălzire continuă a planetei, cu consecinţe dramatice.
Într-un raport prezentat Comisiei Europene Interguvernamentale asupra Schimbărilor Climatice
(2001), se menţionează că în cazul în care nu se vor lua măsuri de combatere a fenomenului
încălzirii planetei, către sfârşitul secolului XXI temperatura la suprafaţa Pământului ar putea creşte
cu 1,4-5,8 0C. Aceasta ar duce la consecinţe periculoase - nivelul mării ar putea creşte cu 9-88 cm,
înecând zonele costiere din Europa, insulele mici, făcând mai frecvente şi mai severe cataclismele
meteorologice.

Consecinţele schimbării climei. Daca pronosticurile actuale se vor dovedi a fi, schimbările climei în
secolul al XXI-lea vor fi mai mari decât orice alte schimbări de la răsăritul civilizaţiei umane.

Se poate schimba simţitor clima la nivel regional. Regiunile cu latitudine medie şi înaltă, ca este
Europa, ar putea suferi de temperaturi înalte, inundaţii şi secetă pe măsura schimbării climei
planetare. La nivel global se anticipează ca ciclul evaporare - transpirare va deveni mai rapid.

43
Pentru a preîntâmpina sau a minimaliza impacturile negative asupra planetei cauzate de schimbarea
climei omenirea n-are alta varianta decât cea de a uni eforturile tuturor ţărilor, în primul rând a celor
înalt dezvoltate, la reducerea impactului asupra naturii. De fapt, anume lor le aparţine cea mai mare
parte a GES emise în atmosferă în ultimul secol. Ţările vest-europene, America de Nord, Japonia şi
alte câteva şi-au creat o parte din bogăţia actuala prin pomparea în atmosferă a unor cantităţi
enorme de GES, cu mult înainte de a înţelege care pot fi consecinţele probabile.

Astfel, problema schimbării climei devine una globală. La combaterea ei trebuie să contribuie
fiecare ţară precum şi Republica Moldova.

Energetica - sursa principală de emisii.Cele mai mari surse de emisii GES din Republica Moldova
sunt: energetica, transportul, agricultura, deşeurile managere şi a apele reziduale. Sectorul energetic
naţional funcţionează aproape în totalitate în baza resurselor energetice importate. Se importă atât
electricitate, cât şi combustibil pentru producerea energiei electrice şi termice. Consumul resurselor
energetice in ultimul deceniu s-a micşorat puternic în comparaţie cu anul 1990, reflectând în bună
măsură prăbuşirea generală a economiei ţării, urmare a transformărilor radicale politice şi sociale
din anii 1990. Conform datelor statistice consumul total al resurselor combustibilo-energetice în
Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului în ultimii 10 ani se afla la nivelul 3,2-2,5 mln.
t.c.c. După declinul din perioada 1999-2001 consumul de resurse de combustibil a manifestat
tendinţe de creştere. De exemplu, în anul 2002 consumul a fost de 2215,5 mii t.c.c., iar în 2004 -
2534 mii t.c.c. Necesarul de combustibil este acoperit prin importului multor tipuri de combustibil
precum gazul natural, gazul lichefiat, produsele petroliere, cărbunele, lemnele. Arderea
combustibililor fosili aduce la cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

5.3.2. Măsurile de reducere a emisiilor GES în sectorul termoenergetic

În ultimul timp (anii 2005-2006) situaţia privind acoperirea necesarului de combustibil s-a
complicat în legătură cu creşterea considerabilă a preţurilor la resursele energetice de import, ceea
ce creează noi dificultăţi în dezvoltarea economiei republicii, în asigurarea populaţiei cu
combustibil şi energie şi condiţionează creşterea riscului asigurării stabile cu energie a economiei şi
a securităţii energetice a Republicii Moldova.

Problemele curente principale ale dezvoltării energeticii în Republica Moldova le reprezintă :


 gradul înalt de uzură a echipamentului tehnologic de producere a energiei şi al reţelelor de
transport şi distribuire;
 nivelul scăzut de utilizare a echipamentului tehnologic şi al reţelelor de transport şi distribuire;
 pierderile supranormative de resurse energetice;
 lipsa unui sistem eficient de evidenţă a consumului de resurse energetice şi energie.
Sursele energetice, de rând cu transportul, au ponderea cea mai mare în poluarea bazinului

44
aerian. Impactul centralelor termice şi centralelor electrice cu termoficare asupra mediului este
determinat de naturaşi cantităţile de combustibil consumat pentru producerea energiei. Din punct
de vedereecologic gazul natural este cel mai convenabil din combustibilii folosiţi, deoarece
conţinemai multe hidrocarburi uşoare şi poluează mai puţin bazinul aerian.

Opţiunile de reducere a emisiilor GES în sectorul termoenergeticpot fi:


 producerea energiei termice şi electrice în cogenerare, reprezintă soluţia cea mai economică,
favorabilă modernizării şi dezvoltării sistemelor centralizate de alimentare cu căldură. Această
soluţie susţinută şi promovată consecvent în ţările UE, pe parcursul ultimului deceniu a cedat mult în
favoarea sistemelor locale;
 promovarea tehnologiilor moderne – substituirea tehnologiilor învechite cu o eficienţă scăzută cu
tehnologii performante ar putea reduce considerabil consumul de resurse energetice primare;
 utilizarea surselor regenerabile– a biomasei, in special, ca combustibil la producerea energiei
termice;
 dotarea sistemelor de încălzire cu mijloacele necesare pentru reglare şi contorizarepoate asigura
raţionalizarea consumurilor de energie şi reprezintă o soluţie accesibilă.In această categorie se
încadrează introducerea buclelor de reglaj în sistemele de distribuţie, utilizarea pompelor cu turaţie
variabilă şi folosirea armăturilor termostate;
 eficientizarea sistemelor de asigurare centralizată cu căldură;
 valorificarea intensivă a resurselor energetice disponibileprin recuperarea căldurii reziduale din
gazele de ardere în cazane cu condensaţie sau în recuperatoare termice, folosirea pompelor de
căldură, reducerea pierderilor de energie la transportul agenţilor de lucru prin utilizarea unor
materiale cu caracteristici termofizice şi hidraulice favorabile, folosirea pompelor de căldură în
sistemele de condiţionare a aerului;
 gestiunea monitorizată a sistemelor de încălzire, care să permită reglarea automată a parametrilor
funcţionali corespunzător exigenţelor de confort şi de eficienţă energetică şi economică;
 standardizarea performanţei energetice a instalaţiilor de consum şi producere a energiei.

5.3.3.Evaluarea reducerilor de emisii pentru măsurile de modernizare propuse

Mai jos este evaluat efectul de mediu (reducere emisii GES) posibil a fi obţinut in urma
implementării principalelor măsuri de modernizare a SACET-Chişinău, abordate în capitolele
precedente.

Modernizarea sistemului de conducte a reţelelor termice

In cadrul SACET-Chişinău pierderile anuale de energie termică prin izolaţia conductelor constituie
cca 217900 MWh/an, (vezi anexa A4).

În urma reabilitării reţelelor termice prin înlocuirea conductelor vechi ce au o conductivitate termică
λ de 0,052 W/moC cu conducte preizolate termic - cu material din poliuretan expandat - cu
conductivitatea termică de 0,032 W/moC, se prevede de a reduce pierderile de energie cu 35%, până
la 140700 MWh/an. Bazându-ne pe aceste date iniţiale vom calcula reducerile de emisii GES,
expectate in cazul realizării acestei măsuri.

45
Scenariul de bază
Pentru scenariul de bază vom determina emisiile GES ce corespund pierderilor de energie:

EBSL  QBSL  FEBSL  217900  0, 2  43580 t CO2 /an , (5.1)


unde ΔQBSL reprezintă pierderile de energie prin izolaţia conductelor, în MWh;
FEBSL – factorul de emisii GES pentru combustibilul consumat în cadrul scenariului de bază. În
ambele scenarii în calitate de combustibil se utilizează gazul natural. Factorul de emisie
pentru gazul natural are valoare de FEBSL= 0,2 t CO2 /MWh.

Scenariul de proiect
Reieşind din condiţiile iniţiale, pierderile de energie termică prin conducte se vor diminua cu 35 %
şi vor constitui:

QPR  QBSL  (100  35) 100  217900  0,65  141635 MWh/an (5.2)
După reabilitarea conductelor emisiile de GES vor fi:

EPR  QPR  FEPR  141635  0, 2  28327 t CO2 /an , (5.3)


unde EPR reprezintă emisiile GES în Scenariul de proiect;
ΔQPR - pierderile de energie termică în scenariul de proiect;
FEPR - factorul de emisii GES, FEPR= 0,2 t CO2 /MWh.

Reducerile de emisii GES


Reducerile de emisii GES, obţinute în urma reabilitării reţelelor de conducte vor fi:

RE  EBSL  E PR  43580  28327  15253 t CO2 /an (5.4)

Diminuarea consumului de energie la staţiile de pompare a agentului termic

Consumul mediu anual de energie electrică la staţiile de pompare ale reţelelor termice magistrale
constituie cca 29000MWh/an. În urma modernizării acestor staţii de pompare se preconizează o
economisire a circa 10 % din energia electrică consumată anual.
Scenariul de bază
Vom calcula emisiile din scenariul de bază reieşind din consumul existent de energie electrică:

EBSL = En BSL  FE BSL ηel = 29000  0,2 0,35=16570 t CO2 /an , (5.5)

unde EBSL reprezintă emisiile GES din scenariul de bază, în t CO2 /an ;
EnBSL - consumul anual de energie electrică în cadrul scenariului de bază, în MWh;
FEBSL - factorul de emisii GES pentru combustibilul consumat în cadrul Scenariului de Bază
(pentrugazul natural - 0,2 t CO2 /MWh);
ηel - eficienţa producerii energiei electrice la CET-urile locale (ηCET = 35 %).
Scenariul de proiect

46
Cum am menţionat, reducerea aşteptată a consumului de energie electrică constituie cca 10 %.
Astfel consumul de energie electrică după modernizarea staţiilor de pompare va fi:

En PR = En BSL  (100-10) 100 =29000  0,9=26100 MWh/an (5.6)


După modernizare, emisiile de GES vor fi:

EPR = En PR  FE PR ηel = 26100  0,2 0,35=14914 t CO2/an, (5.7)


unde EPR reprezintă emisiile GES în Scenariul de proiect;
EnPR - consumul anual de energie electrică după modernizare;
FEPR - factorul de emisii GES pentru combustibilul utilizat în activitatea de proiect (0,2 t
CO2/MWh).
Reducerile de emisii GES, obţinute în urma modernizării staţiilor de pompare a reţelelor termice
magistrale vor fi:

RE=EBSL -EPR =16570-14914=1656 t CO2/an (5.8)

47
CONCLUZII
Ramura de bază a economiei naţionale о reprezintă sectorul energetic, de care sunt dependente, în
mare măsură celelalte segmente ale economiei. Pierderile enorme de energie şi calitatea utilajului
energetic în oraşul Chişinău ne impune dezvoltareaşi reconstrucţia obiectelor energetice.

Soluţiile studiate cu privire la modernizarea reţelelor termice din oraşul Chişinău suntdestul
derentabile din punct de vedere atât a conservării energiei, cât şi din punct de vedere economic, cu
toate că valorile investiţiilor sunt destul de mari, durata de recuperare este de 5 ani, pentru o durată
de studiu de 20 ani, ceia ce este foarte atractiv.

În lucrarea dată au fost analizate soluţii de modernizare atît a reţelei de conducte, cât şi a punctelor
termice şi staţiilor de pompare.

La baza ideii de modernizare a reţelei de conducte sa analizateficienţace se va obţine prin inlocuirea


conductelor cu un grad înalt de uzură cu conducte moderne preizolate şi elementele specifice
sistemului de conducte preizolate.

La fel în lucrare a fost analizată eficienţa ce se va obţine prin schimbul izolaţiei tradiţionale din vată
minerală cu izolaţie din spumă poliuretanică, la conductele existente aflate într-o stare bună (soluţie
aplicabilă doar pentru conductele supraterane şi conductele subterane montate în canale vizitabile).

Ideea de baza cu privire la modernizarea punctelor termice analizată în lucrarea dată este trecerea de
la punctele termice centrale la punctele termice individuale, ce ne ne va oferi creşterea calităţii apei
calde menajere, reducerea pierderilor de energie termica, posibilitatea consumătorului să regleze
consumul de energie termică în conformitate cu necesităţile şi posibilităţile de plată.

Pentru modernizarea staţiilor de pompare este propusa o soluţie economică şi care s-a impus în
practică privind eficienţa energetică, este utilizarea de convertizoare de frecvenţă.

Rezultatule finale în urma măsurilor de modernizare studiate devin favorabile atît pentru furnizorul
energiei termice micşorînd pierderile şi întorcându-şi încrederea consumatorului, cât şi pentru
consumătorul final, obţinând posibilitatea conectării/deconectării încălzirii la dorinţă, prin aceasta
bodîndind independenţa de energie termică.

48
BIBLIOGRAFIE
1. V. Arion, Soluţii de modernizare a sistemului de alimentare cu energie termică din mun.
Chişinău (studiu de prefezabilitate), Editura UTM, Chişinău 2007, 93 p.
2. http://termocom.md/termo/?page_id=144
3. T. Sajin, R. Grigore, Transportul Şi Distribuţia Agenţilor Termici, Editura ALMA MATER,
Bacău 2003, 161 p.
4. H. Hornstein, Încălziri Centrale, Editura Tehnică, Bucureşti 1962, 256p.
5. http://goo.gl/QY2z74
6. V. Athanasovici, I. Dumitrescu, R. Pătraşcu Alimentări Cu Căldură. Cogenerare, Editura
Bucureşti, Bucureşti 2010, 1939p.
7. http://termoelectrica.md/ro_ro/despre/
8. http://termocom.md/termo/?page_id=202
9. V. Leu, SACET Chişinău. Prezent, Provocări, Perspective, Chişinău 2013
10. Ţevi Preizolate, Catalog, Energoterom, Timişoara 2012
11. D. Popescu, Sisteme de Conducte, Editura PIM, Iaşi 2008, 246p.
12. M. Ilina, L. Dumitrescu, C. Lungu, Enciclopedia tehnică de instalaţii, Ediţia II, Editura
ARTECNO, Bucureşti 2010, 625p.
13. D. Antocel, Soluţii De Modernizare A Sistemului De Alimentare Centralizată Cu Energie
Termică din mun. Chişinău, Chişinău 2008
14. N. B. Liberman, M. T. Njankovskaja, Spravochnik po proektirovaniju kotel'nyh ustanovok
sistem centralizovannogo teplosnabzhenija, Editura Jenergija, Moscva 1979, 222p.
15. I. G. Staroverov, Spravocinic proectirovscica. Otoplenie, vodoprovod, canalizaţia, Editura
Stroiizdat, Moscva 1975, 430p.
16. L. S. Rivkin, A. A. Alexandrov, Teplofiziceschie svoistva vodî i vodianogo para,
EdituraEnerghia, Moscva 1977, 675p.
17. S. M. Scechin, Spravocnic po telosnabjeniiu i ventiliaţii, Editura Budivelinic, Chiev 1976,
416p.
18. V. N. Bogoslovschii, A. N. Scanavi, Otoplenie, Editura Stroiizdat, Moscva 1991, 736p.
19. http://cotlomash.ru/d/13771/d/grundfos-opisanie.pdf
20. V. S. Varvarskij, J. A. Kovyljanskij, G. H. Umerkin, Tipovihe resheniya prokladki
truboprovodov teplovihkh seteyj v izolyacii iz penopoliuretana. Konstrukcii i detali. Moskva,
1995 112p.
21. Obiectivele strategice de dezvoltare ale întreprinderii SA “Termocom” 2012-2020, Chişinău
2012

49
22. M. Cernei, V. Leu, Măsuri privind eficienţa energetică în cadrul sistemului de alimentare
centralizată cu energie termică din mun.Chişinău, Chişinău 2012
23. M. Cernei, V. Leu, A. Vîrlan, Regimul de funcţionare a sistemului de alimentare centralizată
cu energie termică a mun. Chişinău, Chişinău 2012
24. http://point.md/
25. http://www.abok.ru/for_spec/articles.php?nid=3582
26. Sweco International AB, Identificarea investiţiilor prioritare pe termen scurt şi elaborarea
specificaţiilor tehnice şi a documentelor de tender pentru acestea, Stockholm 2013, 113p.
27. P.Vârlan, Instalaţii de încălzire, Editura UTM, Chişinău 1996, 329p.
28. HOTĂRÂREA ANRE nr. 429 din 29 septembrie 2011 privind tarifele la producerea energiei
electrice, energiei termice şi de livrarea energiei termice consumatorilor finali.
29. HOTĂRÎREA ANRE nr. 410 din 15.04.2011 privind tarifele la energia electrică livrată.
30. E. Olaru, Acte normative privind desfaşurarea activităţii de protecţie şi prevenire a riscurilor
profesionale la locurile de muncă, Editura UTM, Chişinău 2012, 127p.
31. E. Olaru, L. Nmolovan, Securitatea activităţii vitale. Material metodic, Editura UTM,
Chişinău 2004, 79 p.

50
ANEXE
Anexa 1 Comparaţie între sistemul individual şi cel centralizat [6]

SISTEMELE INDIVIDUALE SISTEMELE CENTRALIZATE


Presupun
realizarea unei surse de căldurăpentru fiecare realizarea unei surse de căldură pentru mai mulţi
consumator; consumatori diferiţi;
amplasarea sursei de căldurăla consumatorul căruia amplasarea sursei de căldură în zona consumatorilor
îi este destinată; arondaţi, sau în afara acesteia, în funcţie de gradul de
tehnologiile de producere a călduriitrebuie centralizare adoptat pentru alimentarea cu căldurăşi de
săsatisfacăcondiţiile de mediu şi toate celelalte restricţii poziţia reciprocăa consumatorilor faţăde aceea a
determinate de apropierea de consumatori: sursăde foc, sursei/surselor de căldură;
de zgomot etc; consumurile de căldură sunt asigurate simultan de
diversele categorii de consumatoride căldurăpot fi aceeaşi/aceleaşi surse de căldură, la care sunt arondaţi
asigurate de aceeaşi sursă, sau de surse de căldură consumatorii respectivi.
specializatepe diversele consumuri.

Avantaje
asigurarea calitativă şi cantitativă a alimentării reducerea restricţiilor privind calitatea şi stocarea
fiecărui consummator individual, dupăcerinţe şi combustibilului folosit, în cazul celui lichid şi/sau
posibilităţi financiare; solid;
reducerea distanţei medii de transport a căldurii de prin suprapunerea cererilor de căldurăde tipuri diferite,
la sursăla consumator, cu consecinţele: ale diverşilor consumatori, se reduce valoarea maximă
- reducerea pierderilor de căldurăla transport; totală de dimensionare a capacităţii sursei/surselor
de căldură şi se aplatisează cererea totală anuală, cu
- reducerea consumurilor energetice aferente
consecinţele:
transportului căldurii;
- se reduce investiţia în sursa/sursele de căldură,
- adaptarea mult mai bună(aproape perfectă), în timp
raportatăla totalul debitelor maxime de căldurălivrate;
real, a calităţii şi cantităţii căldurii produse, faţăde aceea
necesară; - creşte încărcarea medie anualăa instalaţiilor de
producere, mărinduse randamentul mediu anual de
sistemul automat de reglare a consumului, în funcţie funcţionare al acestora, reducând astfel costurile
de cererea momentană, este simplu şi relativ ieftin specifice variabile pentru căldura produsă;
bazat numai pe sistemul local de reglaj, la aparatele
se reduc costurile specifice medii de mentenanţă;
consumatoare;
se reduce poluarea locală a mediului, simultan cu
lipsa dependenţei condiţiilor asigurate alimentării cu
reducerea investiţiilor specific aferente adoptării
căldurăa unui consumator, de eventualele servituţi
măsurilor respective, pentru asigurarea încadrării în
create de alţi consumatori;
aceleaşi valori limitămaxime admise ale noxelor.
valoarea minimă a investiţiei iniţiale pentru Aceasta înseamnăîn final, reducerea ecotoxelor ce
asigurarea alimentării cu căldură. În final: fiecare revin pe fiecare consumator;
consumă după dorinţă şi plăteşte corespunzător,
se reduce investiţia totală – la nivelul
independent de ceilalţi consumatori sau de alte
consumatorului/zonei de consum – necesarăasigurării
reglementări valabile la nivelul colectivităţii.
aceleiaşi capacităţi totale pentru alimentarea cu căldură;
reducerea facturii energetice totale – la nivelul
ansamblului/zonei de consum, pentru aceeaşi cantitate
totalăde căldură asiguratăconsumatorilor.
În final: „avantajele la nivelul colectivităţii sunt
resimţite de fiecare consumator al acesteia”.

Dezavantaje – restricţii
obligaţia folosirii numai a combustibililor clasici măreşte distanţa medie de transport a căldurii pe
superiori (gaz metan sau combustibil lichid uşor) ori, ansamblul sistemului, cu consecinţele:
eventual, a energiei electrice pentru producerea căldurii; - măreşte pierderile de căldurăla transport;
probleme dificile suplimentare pentru asigurarea - măreşte consumurile de energie aferente transportului
stocării combustibilului lichid; căldurii;

51
instalaţiile de producere a căldurii şi/sau a frigului - în vederea satisfacerii corespunzătoare, în timp, a
trebuie dimensionate pentru valorile maxime cererii de căldurăa tuturor consumatorilor alimentaţi,
însumate ale diverselor tipuri de cereri de căldură, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, impune
inclusive asigurarea capacităţii de rezervă, pentru un sistem de reglaj automat, realizat în mai multe trepte:
cazurile de avarie, în funcţie de condiţiile impuse de centralizat – la sursă, plus unul descentralizat, la nivelul
fiecare consumator. Ca urmare, suma capacităţilor punctului termic (dacăexistă), urmat de unul individual
instalate în ansamblul surselor de căldură la nivelul fiecărui consumator.
individuale va fi cu mult mai mare decât suma Aceasta complicăşi măreşte costurile aferente reglajului;
consumurilor maxime ce revin fiecărei surse;
în condiţiile lipsei reglajului individual, consumatorul
încărcările medii anuale ale instalaţiilor de nu îşi poate adapta consumul de căldură la
producere sunt cu mult mai mici decât capacităţile necesităţile şi capacitatea sa de plată. De asemenea,
nominale instalate. Aceasta înseamnăo reducere a
asigurarea sa cu căldură, în orice moment, nu este
gradului real de utilizare a investiţiei în sursele de
decisă numai de condiţiile impuse de fiecare
căldură;
consummator în parte, ci şi de unele reglementări
sursele de căldură individuale, mai ales în lipsa generale, valabile pentru ansamblul SACET. Apar deci
instalaţiilor de acumulare a căldurii, sunt puse în interdependenţe – servituţi – între diverşii consumatori
situaţia de a funcţiona în regim „DA sau NU” cu ai SACET. Acestea sunt cu atât mai importante – ca
întreruperi frecvente ale alimentării cu căldură. efecte – cu cât gradul de centralizare asigurat de SACET
Aceasta are următoarele consecinţe: este mai mare şi cu cât consumatorii de căldurăsunt mai
- reduce randamentul mediu anual de funcţionare, faţăde neomogeni din punctul de vedere al cerinţelor impuse în
cel maxim (nominal), diminuând efectul favorabil – la alimentarea cu căldură;
prima vedere – al reducerii facturii anuale pentru factura pentru căldură a fiecărui consumator are
căldura consumată; douăcomponente:
- creşte uzura medie a subansamblelor sursei de căldură, - cota aferentăcantităţii de căldurăefectiv primităde
mărind costurile de mentenanţăpe durata de viaţă, consumator la nivelul conturului său, contorizatălocal;
simultan cu diminuarea acesteia faţăde valoarea datăde - cota parte din costurile comune aferente SACET,
constructor; stabilite pentru starea normală– tehnic şi funcţional – a
- se măreşte valoare investiţiei totale de înlocuire a ansamblului sistemului. Stabilirea acestei cote este
sursei de căldură, ceea ce reduce sensibil din avantajul dificilădeoarece necesităcuantificarea „stării normale” a
investiţiei iniţiale mai mici; sistemului, pe de o parte, şi pe de altăparte pune
pe ansamblul surselor individuale de căldură, problema repartiţiei abaterilor de la aceastăstare între
aferente zonei (conturului) de alimentare cu căldură, consumatori şi sistemul propriu-zis de transport şi
creşte valoarea medie anualăa poluării mediului; distribuţie a căldurii. Pentru rezolvarea acestor aspecte
poluarea dată de suma emisiilor poluante aferente se impun:
fiecărei surse de căldură va depăşi valorile maxime - transparenţa operatorului SACET faţăde consumatori
admise pe care, de altfel, fiecare sursă le respectă; transpusă, mai ales, în contractul de furnizare a căldurii
şi explicitarea – justificarea – facturii;
cresc costurile specifice medii anuale, la nivelul
ansamblului SIAC, pentru ecotoxe; - reglementări, monitorizare şi arbitraj asigurat de o
autoritate independentă;
la nivelul ansamblului zonei, pentru toate sistemele
individuale creşte investiţia specifică raportată la investiţia iniţială, pe ansamblul SACET este mai
cantitatea anuală de căldură produsă; mare decât în cazul celui individual, ceea ce măreşte
„riscul” investiţiei;
cresc costurile specifice medii anuale de
mentenanţă; costul specific al căldurii la consumatori depinde de
simultaneitatea mai multor factori specifici condiţiilor
cresc costurile specifice, medii, totale pentru
locale ale SACET, printre care foarte importanţi sunt:
căldura anual produsă (consumată).
- numărul de consumatori, structura, mărimea şi
simultaneitatea valorilor maxime ale consumurilor
asigurate de SACET;
- densitatea medie de consum pe km2, care
influenţeazădistanţa medie de transport a căldurii de la
sursăla diverşii consumatori, mai ales în cazul SACET
urbane/terţiare;
- modul de dimensionare a sursei centralizate de
alimentare cu căldurăşi tehnologia utilizatăîn acest scop.

52
Anexa2Utilajul SACET-Chişinău

Utilajul centralelor termice din zona suburbană [1]


Denumirea localităţilor Anul de Tipodimensiunea Capacitatea Sarcina Lungimea
Nr. şi nr. centralelor punere în cazanelor şi termică, termică, reţelelor,
termice exploatare numărul de unităţi Gcal/h Gcal/h m
1 Vadul lui Vodă, 6011 1990 CV-G – 2,5 x 2 4,14 5,04 5883,6
2 Bubuieci, 6021 2003 CVа – 1,16 x 2 1,995 2,12 2061
3 Bubuieci Primăria, 6022 2003 EN-50 x 2 0,2 0,02 ---
CVа –0,63- Gn x 1
4 Tohatin, 6031 2003 0,886 0,98 843
CVа –0,4- Gn x 1
5 Ghidighici, 6041 1979 DCVR 2,5/13x2 3,33 1,66 2931
CV-G – 1,1 x 2
6 Durleşti, 6051 2003 2,435 3,35 1871,5
CV-G – 0,63 x 1

7 Vatra, 6061 2004 EN-1000 x 2 1,995 1,89 3640

8 Sângera, 6071 1985 Minsc-1 x 2 0,48 0,39 107

9 Băcioii Noi, 6003 1985 Minsc-1 x 6 2,70 1,09 934

10 Dobruja, 6081 2003 ZiOSAB-2,5x 2 4,3 4,17 1417

11 Grătieşti, 6091 1979 DCVR 6,5/13x2 8,66 1,34 3306

CVа –0,4 - Gn x 1
12 Coloniţa Şcoala, 6121 2003 0,482 0,46 32
CVа –0,16 - Gn x 1

CVа –0,25 - Gn x 1
13 Coloniţa Grădiniţa, 6122 2003 0,353 0,036 362
CVа –0,16 - Gn x 1

14 Coloniţa Primăria, 6123 2003 EN-50 x 2 0,1 0,04 ---

15 Coloniţa Amb., 6124 2003 EN-50 x 2 0,1 0,09 37

16 Ciorescu, 6131 1987 DCVR 10/13x2 13,32 3,99 5349

DCVR 6,5/13x1
17 Cricova, 6141 2004 8,63 4,35 4287
CV-G – 2,5 x 2

18 Cricova Şcoala, 6142 2003 CVа –0,4 - Gn x 2 0,688 0,46 249,7

DCVR 2,5/13x2
19 Stăuceni, 6161 1972 DCVR 10/13x1 23,3 6,55 4279
DE 10/13x2

DCVR 4/13x2
20 Munceşti, 6002 1966 25,32 5,25 3648,7
DCVR 10/13x2

53
Caracteristicele utilajului staţiilor de pompare a SACET-Chişinău (01.01.2007) [1]
Pompe
Canti- Producti- Presiunea,
Cartierul Staţia
tatea, vitatea, m col.
Destinaţia Marca
buc. m3 /h de apă
1 2 3 4 5 6 7
De reţea Д-3200-75 4 3200 75
SP-8 De retur К8/18 1 8 18
De adaos ГНОМ-53-10Т 1 530 10
De reţea СЭ-2500-60 3 2500 60
SP -12
De retur К20/30 1 25 32
Ciocana
De reţea СЭ-2500-60 4 2500 60
SP -13 De retur ГНОМ 1 10 10
De adaos НКУ-140 1 140 49
De adaos 6НК9-1 1 120 65
SP -21
De adaos К90/85 1 90 85
SP -11 - - - - -
Centru SP -18 De reţea МЕ-200-500 3 500 74.9
SP -19 De reţea МЕN-125-100-250L 3 320 74.9
SP -2 De reţea МЕ-200-500 3 500 74,9
De reţea СЭ-800-55 3 800 55
SP -6
Rîşcani De retur К8/18 1 8 18
De reţea 10СД-6 3 500 70
SP -15 De retur К8/18 1 8 18
De adaos 4K9 1 90 85
De reţea СЭ-800-100 6 800 100
SP -4 De retur К20/18 2 20 18
De adaos К90/45 1 90 45
De reţea СЭ-800-100 4 800 100
SP -5
De retur К-8-18 1 8 18
De reţea 250LNN-600 3 800 110
Botanica SP -7 De retur К8/18 1 8 18
De adaos - - - -
De reţea 200LNN-600 3 800 107
SP -14 De reţea СЭ-800-100 1 800 100
De retur К20/30 1 20 30
SP -16 De reţea 6НК9-1 3 120 65
SP -22 De reţea НКУ-250-32 4 250 32
(4070) De adaos К45/55 2 50 50
De reţea 12СД-9 2 790 54
SP -1
De retur 26ОА-600 1 584 28
Buiucani De reţea СЭ-800-55 3 500 48
SP -3 De retur К8/18 1 8 18
De adaos К45/55А 1 50 35
De reţea 250LNN-600 3 800 110
SP -9 De retur К8/18 1 8 18
De adaos НКУ-100 1 11 - 22 17 - 21
Buiucani
De reţea 250LNN-600 3 800 110
SP -10 De retur К8/18 1 8 18
De adaos НКУ-100 1 11 - 22 17 - 21

54
Anexa 3Lungimea reţelelor termice din oraşul Chişinău (01.01.2016)

Lungimea reţelelor termice magistrale şi de distribuţie (în 2 ţevi), m


Dn
32 40 50 70 80 100 125 150 200 250
Tipul
Total pe
508,2 865,8 6948,9 10878,1 14337,6 18610,5 9872,3 27647,6 26897,0 25027,2
oraş:
Subterană 123,7 137,3 2765,0 3578,7 4651,0 6995,4 2941,9 11145,3 11731,5 10461,1

Subterană
275,5 109,2 1862,1 4517,2 5066,1 6731,1 5554,9 8361,3 9328,7 7425,5
PUR
Subterană
27,0 207,3 219,6 28,0 648,5 519,1 242,0 946,2 704,0 2076,0
nefuncţ.
Total
426,2 453,8 4846,8 8123,8 10365,6 14245,6 8738,8 20452,7 21764,2 19962,7
subterană
Suprater. 75,0 36,0 1342,8 1093,2 2971,6 3441,5 649,5 5657,2 3141,1 3746,6

Suprater
7,0 60,0 387,4 1595,1 930,0 923,4 413,0 1239,6 1575,7 1105,1
PUR
Suprater.
0,0 316,0 372,0 66,0 70,5 0,0 71,0 298,1 416,0 212,8
nefuncţ.
Total
82,0 412,0 2102,2 2754,3 3972,1 4364,9 1133,5 7194,9 5132,8 5064,5
supraterană

Lungimea reţelelor termice magistrale şi de distribuţie (în 2 ţevi), m


Dn
300 350 400 500 600 700 800 900 1000 1200 Total
Tipul
Total pe
20196,4 599,0 22316,7 27627,2 13488,0 10049,6 21245,7 255,7 7585,1 3070,0 268026,6
oraş:
Subterană 9915,6 599,0 11448,3 20529,5 9397,4 5019,1 7287,1 40,5 4933,0 0,0 123700,2

Subterană
6335,6 0,0 6760,9 3257,2 1561,3 20,8 451,2 0,0 0,0 0,0 67618,5
PUR
Subterană
768,0 0,0 1685,0 48,0 536,8 0,0 62,0 0,0 0,0 0,0 8717,5
nefuncţ.
Total
17019,2 599,0 19894,1 23834,6 11495,5 5039,9 7800,3 40,5 4933,0 0,0 200036,2
subterană
Suprater. 2476,8 0,0 2172,5 3724,6 1929,9 2759,5 9715,1 210,2 2409,0 0,0 47552,1

Suprater
700,4 0,0 25,0 68,0 62,6 266,2 159,5 5,0 243,1 0,0 9766,0
PUR
Suprater.
0,0 0,0 225,1 0,0 0,0 1984,0 3570,8 0,0 0,0 3070 10672,3
nefuncţ.
Total
3177,2 0,0 2422,6 3792,6 1992,5 5009,7 13445,4 215,2 2652,1 3070 67990,4
supraterană

55
Lungimea reţelelor termice intercartiere (în 2 ţevi), m
Dn....
25 32 40 50 70 80 100
Tipul
Total pe
1379,5 1681,3 3889,1 62732,8 50914,1 46414,2 42630,5
oraş:
Subterană 511,7 755,6 1635,8 22587,6 20305,5 19534,2 18977,0
Subsol 300,5 346,0 292,4 24179,4 16204,1 13763,9 9516,7
Subterană
14,2 110,7 384,8 5916,2 6558,7 5812,4 5150,1
PUR
Subsol PPU 8,6 2,5 43,1 2836,3 2559,3 2046,2 937,2
Supraterană 490,5 286,6 1194,0 5408,9 3966,1 3931,4 5407,3
Supraterană
54,0 179,9 339,1 1804,4 1320,5 1326,2 2642,2
PUR

Lungimea reţelelor termice intercartiere (în 2 ţevi), m


Dn....
125 150 200 250 300 350 Total
Tipul
Total pe
18820,6 21555,1 8302,5 1662,6 52,0 28,5 260062,8
oraş:
Subterană 8837,5 12693,7 6243,5 1455,0 52,0 13,5 113602,5
Subsol 4087,2 2592,3 358,5 31,3 0,0 0,0 71672,3
Subterană
2142,8 2297,3 948,0 166,3 0,0 15,0 29516,5
PUR
Subsol PPU 287,7 418,2 26,0 10,0 0,0 0,0 9175,1
Supraterană 2705,6 2390,5 578,1 0,0 0,0 0,0 26359,0
Supraterană
759,8 1163,1 148,4 0,0 0,0 0,0 9737,5
PUR

56
Lungimea reţelelor de ACM, m
Dn....
25 32 40 50 70 80 100
Tipul
Total pe
998,0 491,7 3146,6 33365,6 37208 34033,4 34224,0
oraş:
Subterană 693,8 308,0 1905,1 22804,3 25409,2 23816,3 22863,8
Subterană
6,3 48,7 371,7 5772,8 6179,4 4890,9 4963,4
PUR
Supraterană 273,4 75,0 768,8 3286,6 3928,5 3743,7 4858,8
Supraterană
24,5 60,0 101,0 1501,9 1690,7 1582,5 1538,0
PUR

Lungimea reţelelor termice intercartiere (în 2 ţevi), m


Dn....
125 150 200 250 300 Total
Tipul
Total pe
12677,4 16622,8 4791,7 646,0 102,0 178306,9
oraş:
Subterană 9392,2 11823,0 4193,4 646,0 102,0 123957,0
Subterană
1048,1 1882 218,4 0 0 25381,7
PUR
Supraterană 1446,1 2156,0 246,0 0,0 0,0 20782,9
Supraterană
791,0 761,8 133,9 0,0 0,0 8185,3
PUR

57
Anexa 4.Pierderile de căldură în conducte în dependenţă de amplasare şi tipul izolaţiei termice
Supraterane (aeriene) magistrale şi de distribuţie

Vată minerală Spumă poliuretanică


Dn , De ,
Nr. Diz , m L, m mK mK W mK W
mm mm Re , R iz , q, Q, W R iz , q, Q, W
W W mK W mK
1. 32 40 0,1 75 0,132696 2,805888 0,3403 5921,219 4,559568 0,213117 3708,231
2. 40 48 0,108 36 0,122867 2,48325 0,383713 3204,767 4,035282 0,240492 2008,586
3. 50 57 0,117 1342,8 0,113416 2,202115 0,431866 134539,2 3,578437 0,270867 84383
4. 70 76 0,136 1093,2 0,097571 1,781974 0,532044 134938,2 2,895708 0,334082 84730,62
5. 80 89 0,149 2971,6 0,089058 1,577995 0,599861 413550,9 2,564241 0,376889 259831,7
6. 100 108 0,168 3441,5 0,078986 1,352991 0,698335 557570,4 2,19861 0,439059 350557,3
7. 125 133 0,193 649,5 0,068755 1,140192 0,827166 124640,8 1,852812 0,520409 78417,27
8. 150 159 0,219 5657,2 0,060592 0,980425 0,960599 1260758 1,59319 0,604675 793617,4
9. 200 219 0,279 3141,1 0,047561 0,741487 1,267349 923561,9 1,204917 0,798417 581834,7
10. 250 273 0,333 3746,6 0,039849 0,608374 1,542679 1340914 0,988608 0,97233 845160,5
11. 300 325 0,405 2476,8 0,032765 0,673879 1,415141 813164,9 1,095053 0,886668 509495,1
12. 350 377 0,457 0 0,029036 0,589289 1,617271 0 0,957595 1,01355 0
13. 400 426 0,506 2172,5 0,026225 0,527001 1,807582 911057,6 0,856376 1,133015 571062,4
14. 500 529 0,619 3724,6 0,021437 0,481127 1,989795 1719396 0,781831 1,244914 1075739
15. 600 630 0,72 1929,9 0,01843 0,408903 2,340095 1047746 0,664468 1,464348 655642,7
16. 700 720 0,81 2759,5 0,016382 0,360678 2,652095 1697882 0,586102 1,659795 1062607
17. 800 820 0,91 9715,1 0,014582 0,318901 2,998655 6758678 0,518214 1,876891 4230331
18. 900 920 1,01 210,2 0,013138 0,285803 3,345135 163130,2 0,46443 2,09394 102113,9
19. 1000 1020 1,11 2409 0,011955 0,258934 3,691558 2063168 0,420767 2,310953 1291564

Total 47552,1 20073822 12582805

58
Canale vizitabile

Vată minerală Spumă poliuretanică


Dn , De , Diz , Re , R iz , Rs , R0 , q, R iz , q,
Nr. L, m
mm mm m mK mK mK mK W Q, W mK W Q, W
W W W W mK W mK
1. 50 57 97 2235 0,000275 2,029299 0,345744 0,259968 0,379465 150962,8 3,297611 0,256174 101913,7
2. 70 76 116 2486 0,000172 1,546714 0,326754 0,259968 0,468689 207398,8 2,51341 0,322549 142730,5
3. 80 89 129 2815 0,000223 1,463087 0,315478 0,259968 0,490495 245772,3 2,377517 0,338617 169671
4. 100 108 148 4710 0,000161 1,200521 0,300892 0,259968 0,567684 475935,2 1,950846 0,39811 333767,5
5. 125 133 173 4824 0,00013 0,995155 0,284323 0,259968 0,649529 557732,6 1,617127 0,462631 397248,5
6. 150 159 199 6816 0,000122 0,865598 0,26946 0,259968 0,71677 869619,8 1,406596 0,51649 626630,4
7. 200 219 259 4807 0,00019 0,791618 0,241485 0,259968 0,773239 661618,9 1,286379 0,559277 478543,3
8. 250 273 313 3158 0,000184 0,688211 0,221382 0,259968 0,854887 480552,5 1,118343 0,625048 351354,4
9. 300 325 365 1268 0,000168 0,600548 0,205066 0,259968 0,938307 211779,6 0,97589 0,693918 156620,1
10. 350 377 417 461 0,000156 0,536358 0,190927 0,259968 1,012752 83104,4 0,871582 0,756068 62041,43
11. 400 426 476 1265 0,000132 0,532684 0,176879 0,259968 1,031286 232214,7 0,865612 0,767701 172863,2
12. 600 630 680 514 0,000102 0,383278 0,139015 0,259968 1,278179 116943,1 0,622826 0,978558 89530,23
13. 700 720 770 1581 5,9E-05 0,291861 0,12582 0,259968 1,475561 415249,3 0,474274 1,162626 327183,9
14. 800 820 870 64 5,17E-05 0,256864 0,112858 0,259968 1,587952 18089,95 0,417404 1,265371 14415,11
15. 1000 1020 1080 242 4,15E-05 0,235672 0,089905 0,259968 1,707691 73560,48 0,382967 1,364478 58776,24

Total 37246 4800534 3483290

59
Anexa 5. Dimensionarea schimbătorului de căldură pentru alimentarea cu ACM
Nr. Denumirea indicatorului Notarea Valoarea Unitatea
1 2 3 4 5 6
Datele iniţiale
1. Schimbător de căldură pentru  Încălzire ACM
1.1.Necesarul de căldură Qinc 1950,60 488,40 kW
1.2.Gradul de reţinere a căldurii sc 0,98 0,98 -
1.3.Debitul sumar al apei de reţea Ginc 29,12 5,83 kg/s
1.4.Numărul preîncălzitoarelor npr 2 2 buc
1.5.Fluxul de căldură cedat într-un preîncălzitor Qpr 975,3 244,2 kW
G1 14,56 2,915 kg/s
1.6.Debitul apei de reţea printr-un preîncălzitor
0,0146 0,0029 m3/s
1.7.Diferenţa medie logaritmică tm 7,21 39,98 K
2. Date tehnice a unei plăci PR-0,5E
2.1.Materialul plăcilor  oţelul X18Н10Т
2.2.Grosimea plăcii oţ 1 1 mm
2.3.Coeficientul de conductibilitate termică al oţelului X18Н10Т oţ 15,9 15,9 W/(mK)
2.4.Suprafaţa de transfer de căldură a unei plăci F1 0,5 0,5 m2
2.5.Diametrul echivalent al canalului dintre plăci de 8 8 mm
2.6.Aria secţiunii transversale a unui canal f1 0,0018 0,0018 m2
2.7.Lungimea redusă al canalului Ln 1,15 1,15 m
2.8.Diametrul orificiului de colţ D 150 150 mm
3. Agentul termic primar-apa de reţea
3.1.Temperatura apei de reţea până la preîncălzitor de reţea t1' 80 80 o
C
3.2.Temperatura apei de reţea după preîncălzitor de reţea t1'' 55 55 o
C
o
3.3.Temperatura medie a apei de reţea t1 67,5 67,5 C
3.4.Densitatea apei de reţea 1 979,158 979,158 kg/m3
3.5.Capacitatea termică specifică a apei de reţea cp1 4,187 4,187 kJ/(kgK)
3.6.Coeficientul de conductibilitate termică a apei de reţea 1 0,6575 0,6575 W/(mK)
3.7.Viscozitatea cinematică a apei de reţea 1 4,2710-7 4,2710-7 m2/s
3.8.Coeficientul de convecţie din partea agentului termic primar 1 5000 5000 W/m2K
3.9.Coeficientul pierderilor de sarcină 2,6 2,3 -
120 130,0 kPa
Cădere disponibilă de presiune din partea agentului primar
3.10. P1
12236,64 13256,36 mm. Col. H2O
140 140 kPa
Cădere disponibilă de presiune din partea agentului secundar
3.11. P2
14276,08 14276,08 mm. Col. H2O
o
3.12.
Temperatura peretelui tp 63,8 51,3 C
Viteza apei de reţea prin schimbător de căldură
3.13. 1 0,19 0,33 m/s
3.14.
Criteriul Reynolds Re1 3559,72 6182,67 -
Coeficientul de calcul al pierderilor de sarcină
3.15. ' 2,9 2,53 -
Criteriul Prandtl al apei de răcire la temperatura medie a ei
3.16. Prf 2,662 2,662 -
Criteriul Prandtl al apei de răcire la temperatura peretelui
3.17. Prp 2,82 3,485 -
Criteriul Nusselt pentru apa de răcire
3.18. Nu1 79,33 112,59 -
Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei de reţea
3.19. 1
'
6519,9 9253,5 W/m2K
4. Agentul termic secundar-apă din sistemul intern al blocului
o
4.1.Temperatura apei din sistem intern tur tt 70 65 C
o
4.2.Temperatura apei din sistem intern retur tr 50 5 C
o
4.3.Temperatura medie a apei din sistem intern t2 60 35 C
11,66 0,97 kg/s
4.4.Debitul apei din sistem intern printr-un preîncălzitor G1
0,0117 0,0010 m3/s
4.5.Densitatea apei din sistem intern 2 983,175 993,996 kg/m3
4.6.Capacitatea termică specifică a apei din sistem intern cp2 4,183 4,179 kJ/(kgK)
Coeficientul de conductibilitate termică a apei din sistem
4.7. 2 0,6508 0,622 W/(mK)
intern
4.8.Viscozitatea cinematică a apei din sistem intern 2 4,744E-07 7,237E-07 m2/s
4.9.Coeficientul de convecţie din partea apei din sistem intern 2 3500 3500 W/m2K
Coeficientul pierderilor de sarcină
4.10. 2,9 3,2 -
Cădere disponibilă de presiune din partea apei din sistem 120 120,0 kPa
4.11. P1
intern 12236,64 12236,64 mm. Col. H2O
60
1 2 3 4 5 6
120 120 kPa
Cădere disponibilă de presiune din partea agentului secundar
4.12. P2
12236,64 12236,64 mm. Col. H2O
Viteza apei de reţea prin schimbător de căldură
4.13. 2 0,18 0,19 m/s
4.14.
Criteriul Reynolds Re2 3035,41 2100,32 -
Coeficientul de calcul al pierderilor de sarcină
4.15. ' 3,02 3,31 -
Criteriul Prandtl al apei de reţea la temperatura medie a ei
4.16. Prf 2,998 4,833 -
Criteriul Prandtl al apei de reţea la temperatura peretelui
4.17. Prp 2,82 3,485 -
Criteriul Nusselt pentru apa de reţea
4.18. Nu2 76,57 24,72 -
Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei din sistem
4.19. '
2 6229,0 1922,0 W/m2K
intern
Coeficientul global de transfer de căldură şi suprafaţa de
4.20.
transfer
Rezistenţa termică a oţelului
4.21. Roţ 0,000063 0,000063 mK/W
Rezistenţa termică a depunerilor pe partea apei
4.22. Rd 0,00017 0,00017 mK/W
Coeficientul global de transfer de căldură
4.23. k 1394,9 969,6 W/m2K
Suprafaţa de transfer de căldură a unui SC
4.24. F 97,0 6,3 m2
Suprafaţa standard de transfer de căldură
4.25. Fa 100 8 m2
5. Calculul de companare şi verificare a suprafeţei de transfer de căldură
Aria secţiunii transversale ale pachetelor din partea apei de
5.1. fn1 0,077 0,009 m2
răcire
Aria secţiunii transversale ale pachetelor din partea apei de
5.2. fn2 0,065 0,005 m3
reţea
42,8 5 -
5.3.Numărul de canale într-un pachet din partea apei de răcire m1
43 5 -
36,1 2,8 -
5.4.Numărul de canale într-un pachet din partea apei de reţea m2
36 3 -
5.5.Numărul de plăci într-un pachet pentru apa de răcire n1 86 10 -
5.6.Numărul de plăci într-un pachet pentru apa de răcire n2 72 6 -
5.7.Suprafaţa de transfer de căldură cu numărul de plăci obţinut Fn1 43 5 m2
5.8.Suprafaţa de transfer de căldură cu numărul de plăci obţinut Fn2 36 3 m2
2,3 1,6 -
5.9.Numărul de pachete în aparat pe partea apei de răcire X1
2 2 -
2,8 2,7 -
Numărul de pachete în aparat pe partea apei de reţea
5.10. X2
3 3 -
Numărul de plăci în schimbător de căldură
5.11. na 202 18
Numărul de pachete în aparat
5.12. m 40 4
Suprafaţa reală a ariei secţiunii transversale a canalelor în
5.13. fn 0,0720 0,0072
pachete pentru amândoi agenţi termici
Viteza reală a apei de reţea în canale
5.14. '1 0,20 0,41 m/s
Viteza reală a apei din sistem intern în canale
5.15. '2 0,16 0,13 m/s
6. Calculul de verificare
6.1.Criteriul Reynolds pentru apa de răcire Re1 3747,07 7681,5 -
6.2.Criteriul Nusselt pentru apa de reţea Nu1 82,36 131,92 -
6.3.Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei de reţea 1
'
6769,0 10842,2 W/m2K
6.4.Criteriul Reynolds pentru apa de reţea Re2 2698,15 1437,06 -
6.5.Criteriul Nusselt pentru apa de reţea Nu2 70,26 197,89 -
6.6.Coeficientul de convecţie de calcul din partea apei de reţea 2
'
5715,7 15386,0 W/m2K
6.7.Coeficientul real de transfer de căldură k 1378,0 839,6 W/m2K
6.8.Suprafaţa reală de transfer de căldură a unui SC F 98,2 7,3 m2
7. Calculul hidrodinamic
7.1.Coeficientul specific ale pierderilor hidraulice pentru apa de
2,863 2,393
răcire
7.2.Coeficientul specific ale pierderilor hidraulice pentru apa de
3,108 3,638
reţea
Rezistenţele hidraulice ale pachetelor de plăci pentru apa de 16119,144 5662,015 mm. Col. H2O
7.3. P1
reţea 158,07 55,53 kPa

61
62