Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Miercurea Ciuc se ridică la

38.966 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
42.029 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (78,55%), cu o minoritate
de români (16,78%). Pentru 3,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (70,82%), dar există și
minorități de ortodocși (14,8%), reformați (7,25%) și unitarieni (1,86%). Pentru 3,75% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
Miercurea Ciuc - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Miercurea Ciuc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19
consilieri. Primarul, Róbert Kálmán Ráduly, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, a
fost ales în 2004. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[7]

Componența
Partid Consilieri
Consiliului

Uniunea Democrată Maghiară din România 13

Erdélyi Magyar Néppárt – Partidul Popular Maghiar din

3
Transilvania

Partidul Național Liberal 2

 Partidul Social Democrat 1

Monumente[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Sándor Petőfi

Catedrala ortodoxă

 Castelul Mikó, azi își are sediul aici Muzeul Secuiesc al Ciucului.
 Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, construită în 1758 în stil baroc.
 Biserica ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel, construită în 1930 în stil modernist de
arhitectul Ferenc Berek (inițial biserică română unită, greco-catolică).
 Muzeul Oltului și Mureșului Superior, secție a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, cu
sediul în strada Petőfi Sándor nr. 23. Muzeul găzduiește o expoziție permanentă de
etnografie „Interior țărănesc”, precum și alte expoziții tematico-itinerante.
 Fosta clădire a Consiliului Județean, construită în 1886 în stil eclectic.
 Palatul Justiției, construit în 1892 în stil eclectic.
 Catedrala ortodoxă Sf. Nicolae, construită între anii 1929 și 1935 în stil neobizantin.
 Colegiul Național „Márton Áron”, construit între anii 1909 și 1911, în stil secession. Numit
inițial Liceu Romano-Catolic, iar în anii comunismului Liceul de Matematică-Fizică, poartă în
prezent numele episcopului Áron Márton, episcop de Alba Iulia între 1938-1980.
 Cimitirul Eroilor. A fost creat după primul război mondial pe trei terase, în apropierea
Corpului Batalionului 2 Pionieri. Numărul total al celor înhumați a fost de 1.077. Inițial, aici au
fost înmormântați 422 soldați de diverse naționalități (români, italieni, germani, maghiari,
austrieci, polonezi, cehi si ruși). Societatea „Cultul Eroilor” a reorganizat cimitirul,
centralizând in perioada 1927-1928 un număr de 655 eroi. Evidența acestora a fost ținută în
ordine alfabetică. În prezent, cimitirul nu mai are însemne de căpătâi.
 Monumentul eroului român. Monumentul, operă a sculptorului Marius Butunoiu, este
amplasat în centrul orașului. Dezvelirea acestuia a avut loc la 19 august 1974. Baza
monumentului, un piedestal de forma unei prisme dreptunghiulare, din beton placat cu
marmură albă, susține statuia ronde-bosse din bronz a unui infanterist, înaltă de cca. 4 m.
 Ostașul este echipat de luptă și ține deasupra capului, cu ambele mâini, o armă și un drapel
de luptă. În spatele statuii se înalță un obelisc placat cu marmură albă. Pe fațada principală a
piedestalului este montată o placă metalică cromată pe care este scris: „Glorie eternă
ostașilor români care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea patriei”.
 Biserica Mileniului (romano-catolică), ce se află lângă biserica romano-catolică „Sfânta
Cruce”, proiectată de renumitul arhitect maghiar Imre Makovecz.
 Cele trei ștranduri cu apă minerală: din cartierul Patinoar, din Băile Jigodin, Băile Miercurea.

Capela Salvator, construcție secolul al XV-lea

Cartierul Jigodin:

 Biserica romano-catolică Sfânta Treime, care a fost construită în secolul al XV-lea în stil
gotic, fiind extinsă în anul 1707 în stil baroc. Turnul ei a fost construit în 1800. Statuia Sfânta
Fecioră Maria este din anul 1520, ca și cel din Șumuleu Ciuc.
 Conacul Mikó construit la începutul secolului al XIX-lea, în stilurile neoclasic și empire.
Cartierul Șumuleu Ciuc

 Biserica și Mănăstirea Franciscanilor, biserica fiind un loc de pelerinaj pentru romano-

catolici.
 Capela Salvator din secolul al XV-lea.
 Capela „Isus în Chinuri”, datând probabil din secolele XV-XVII.
 Capela „Sf. Anton”, construită între 1750 și 1773.
 Lângă mănăstire se află fostul sediu al Ciucului, construit între anii 1825 și 1841, azi spital
de boli contagioase și clinică TBC.
 Fostul liceu romano-catolic, construit în 1727, unde au învățat multe persoane celebre, azi
orfelinat.
 Izvorul de apă minerală.

Festivalul de Muzică Veche[modificare | modificare sursă]

Înființat în anul 1980, Festivalul se desfășoară anual, timp de circa o săptămână, pe parcursul
lunii iulie, cu participarea celor mai importante formații de muzică din România și a unor
ansambluri reprezentative din Europa. Din anul 2008, i se alătură o Universitate de Vară de
Muzică Veche. Participarea publicului la concerte, majoritatea desfășurate în curtea castelului
Mikó, este gratuită.[8]

Orașe și comunități înfrățite[modificare | modificare sursă]

 Bălți - Republica Moldova
 Beregovo (în maghiară Beregszász) - Ucraina
 Budakeszi - Ungaria
 Cegléd - Ungaria