Norme de protecţie a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la

rece şi ştanţare
Cuprins

Preambul

1. Prevederi generale
2. Prevederi comune tuturor activită ţilor de prelucrare a metalelor
prin deformare plastică la rece şi ştanţare
2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă
2.2. Instruirea personalului
2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie
2.4. Mă suri tehnice şi organizatorice privind executarea sarcinilor de
muncă
3. Prevederi specifice. Procedeelor de prelucrare
3.1. Tă ierea (debitarea) semifabricatelor
3.2. Îndreptarea (planarea) semifabricatelor
3.3. Trasarea
3.4. Îndoirea
3.5. Ş tanţare-matriţare
4. Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate
în activită ţile de prelucrare a metalelor prin deformare plastică la
rece
Anexa 1 Norme specifice de protecţie a muncii complementare
Anexa 2 Standarde de referinţă
Anexa 3 Ghid de terminologie. - Noţiuni de bază
Preambul
Normele specifice de protecţie a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională,
în condiţii de protecţie a muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă unităţile economice de răspunderea pentru
prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de protecţie a muncii adecvate condiţiilor concrete
de desfăşurare a activităţii respective.
Normele specifice de protecţie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind
asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, sistem compus din:
- Norme generale de protecţie a muncii, care cuprind prevederile de protecţie şi de medicină a
muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de protecţie a muncii, care cuprind prevederile de protecţie a muncii, specifice
unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor
generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de
forma de organizare sau de proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de protecţie a muncii urmăreşte corelarea
prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a
măsurilor de protecţie a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.
Structura fiecărei norme specifice de protecţie a muncii are la bază abordarea sistemică a
aspectelor de securitate a muncii practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii.
Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complet structurat, compus
din următoarele elemente care interacţionează:
Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
producţie şi în anumite condiţii de mediu pentru realizarea scopului procesului de muncă.
Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în
procesul de muncă.
Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de protecţie a muncii în cadrul Normelor specifice de protecţie a
muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi, în condiţii de protecţie a
muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protecţiei muncii la nivelul
fiecărui element component al sistemului: executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie -
mediul de muncă - proprii proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de
reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea protecţiei muncii
constituie alături de celelalte reglementări juridice referitoare la securitatea şi sănătate muncii,
baza pentru:
- activitatea de concepţie a echipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;
- autorizarea funcţionării unităţilor;
- instruirea salariaţilor cu privire la protecţie a muncii;
- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi responsabilităţilor;
- controlul realizării măsurilor de protecţie a muncii;
- fundamentarea programului de protecţie a muncii.
În contextul general prezentat, Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţile de
prelucrare a metalelor prin deformare plastică şi ştanţare au fost elaborate ţinând cont de
reglementările existente în domeniul protecţiei muncii pentru aceste activităţi, precum şi pe baza
studierii proceselor de muncă şi stabilirii riscurilor specifice, astfel încât pentru fiecare pericol să
existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de
muncă.
Structurarea acestor prevederi este făcută pe activităţi specifice procedeelor de prelucrare,
prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului
în procesul de muncă.
Normele cuprind şi prevederi de protecţie a muncii ce vor fi respectate la proiectarea mijloacelor
de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate prin
standarde în domeniu.
La elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevăzută prin standardele în
vigoare şi literatura tehnică de specialitate.
În acelaşi timp, pentru terminologia specifică domeniului protecţiei muncii, norma prezintă o
anexă în care sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice să corespundă cerinţelor actuale nu numai în ce priveşte conţinutul,
dar şi ca formă de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul
articolelor care se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi
găsirea rapidă a textelor necesare.
 1.Prevederi generale
Conţinut, scop

Art.1
(1)Normele specifice de protecţie a muncii pentru activităţile de prelucrare a metalelor prin
deformare plastică la rece şi ştanţare cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale specifice acestor activităţi.

(2)Măsurile de prevenire cupinse în prezenta normă au ca scop eliminarea sau diminuarea

factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia
(executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă).
Domeniu de aplicare

Art.2
Prezentele norme se aplică la toate persoanele juridice sau fizice care desfăşoară activităţi de
prelucrare a metalelor prin deformare plastică la rece şi ştanţare.
Relaţii cu alte acte normative

Art.3
(1)Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protecţie a muncii.

(2)Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţilor de prelucrare a metalelor prin

deformare plastică la rece şi ştanţare desfăşurate în unităţi se vor aplica prevederile normelor
specifice prezentate În anexa 1.
Revizuirea normelor

Art.4
Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca
urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, la nivelul
unităţilor sau la modificarea proceselor tehnologice.

2.Prevederi comune tuturor activităţilor de prelucrare a metalelor prin deformare plastică la

rece şi ştanţare
2.1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.5
Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform Normelor generale
de protecţie a muncii.

Art.6
La executarea lucrărilor din cadrul activităţilor menţionate, se va folosi numai personal care
prezintă starea de sănătate, aptitudini fizice şi psihice, cunoştinţe şi deprinderi de muncă
corespunzătoare şi care a fost selecţionat pe un anumit loc de muncă.

Art.7
La repartizarea angajaţilor pe locurile de muncă se va ţine seama de: - calificarea profesională pe
care o au pentru lucrările ce li se încredinţează şi modul în care şi-au însuşit cunoştinţele
corespunzătoare în ceea ce priveşte utilizarea fără pericol a maşinilor, sculelor şi uneltelor de la
locul de muncă.
2.2.Instruirea personalului

Art.8
Instruirea personalului pentru activităţile de prelucrare a metalelor prin deformare plastică la rece
şi ştanţare se va face conform prescripţiilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.9
Maşinile trebuie deservite numai de către salariaţi calificaţi şi instruiţi asupra modului de lucru
pentru fiecare fel de operaţii şi numai în cadrul sarcinilor de muncă.

Art.10
Pentru prevenirea comportamentului necorespunzător sau imprevizibil al executanţilor în caz de
avarii sau incendii, aceştia vor fi instruiţi asupra obligaţiilor specifice pe care le au în aceste
cazuri şi a modului de îndeplinire a acestora.
2.3.Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.11
Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform prevederilor din
Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie.

Art.12
Este interzis să se lucreze fără echipament de protecţie şi de lucru. Acesta trebuie să corespundă
condiţiilor de muncă avute în vedere la acordarea lui, să fie curat şi întreţinut corespunzător.
2.4.Măsuri tehnice şi organizatorice privind executarea sarcinilor de muncă

Art.13
Sarcina de muncă va fi executată conform tehnologiei stabilite, prin utilizarea obligatorie a
mijloacelor de protecţie prevăzute, adecvate specificului lucrării, atât cele din dotarea
echipamentului tehnic cât şi cele prevăzute ca mijloace individuale de protecţie

Art.14
Toate procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de angajaţii care posedă pregătirea
tehnică corespunzătoare şi care au fost desemnaţi în acest scop.

Art.15
Manipularea pieselor, semifabricatelor la introducerea şi scoaterea din zona de lucru a utilajului,
în lipsa existenţei unor dispozitive adecvate de protecţie, se va face numai cu ajutorul unor scule
ajutătoare (cârlige, cleşti, pensete etc.) care să excludă introducerea mâinilor în zona periculoasă.

Art.16
Înaintea Începerii lucrului se va verifica obligatoriu starea de integritate şi funcţionare a
echipamentului tehnic respectiv: - constatatea existenţei şi fixării corespunzătoare a protectorilor
şi a sculei de lucru prevăzute, precum şi funcţionarea utilajului şi a mecanismelor sale, respectiv
a mijloacelor tehnice de protecţie prevăzute, prin efectuarea unor curse în gol.

Art.17
În cazul utilizării ecranelor de protecţie mobile, acestea trebuie să închidă complet zona
periculoasă înaintea declanşării mişcării elementului mobil al echipamentului şi să rămână în
această poziţie până la terminarea cursei de coborâre.

Art.18
La apariţia unor defecţiuni sau dereglări în funcţionarea echipamentului, a sculelor folosite sau a
protectorilor prevăzuţi, utilajul trebuie oprit imediat fiind interzisă funcţionarea sa în continuare;
se raportează conducătorului locului de muncă care va lua măsurile corespunzătoare de
remediere.

Art.19
Este interzisă aşezarea sau modificarea poziţiei piesei, după ce a fost acţionată comanda
utilajului.

Art.20
Este interzisă blocarea uneia din comenzile la utilajul prevăzut cu comandă dublă.

Art.21
În cazul în care utilajul este deservit concomitent de către doi sau mai mulţi operatori, pornirea
acestuia se va realiza numai prin declanşarea concomitentă a comenzilor de către toţi operatorii.
Pentru a se putea realiza acest lucru, declanşarea comenzii va fi coordonată de o persoană
desemnată special în acest scop.

Art.22
Reglajele maşinilor privind caracteristicile de lucru, stabilirea sistemului de comandă (manual
sau la pedală), montarea şi reglarea sculelor, vor fi executate numai de către persoana desemnată
în acest scop (reglor, maistru, şef de echipă).

Art.23
În timpul reglajelor sau al reparaţiilor, partea mobilă a maşinii va fi asigurată împotriva coborârii
involuntare, prin sprijinire suplimentară (blocare, fixare).

Art.24
Intervenţiile asupra instalaţiilor unei maşini (mecanice, electrice, pneumatice, hidraulice)
necesitate de apariţia unor dereglări sau defectări vor fi executate numai de salariaţi desemnaţi în
acest scop (reglor, maistru, mecanic, electrician).

Art.25
Accesul persoanelor în zona locurilor de muncă cu pericol temporar sau permanent, în afara
sarcinilor de muncă, este interzis; aceste zone vor fi semnalate corespunzător prin mijloace de
avertizare adecvate.

Art.26
La operaţiile de muncă desfăşurate în condiţii de zgomot excesiv şi a căror execuţie implică
comunicări şi recepţionări de comenzi de lucru între două sau mai multe persoane participante se
vor lua măsuri pentru înţelegerea clară a comenzilor.

Art.27
La executarea operaţiilor generatoare de zgomot se vor lua măsuri de protecţie pentru reducerea
nivelului de zgomot sub limitele maxime admise precum şi măsuri de protecţie individuală
(antifoane etc.).

Art.28
Este interzisă depozitarea la întâmplare (neordonată) a pieselor sau semifabricatelor la locul de
muncă prin aglomerarea acestora.
În acest scop vor fi folosite containere (lăzi metalice). La terminarea lucrului, locul de muncă va
fi lăsat curat.

Art.29
Pentru accesul şi intervenţiile la părţile înalte ale utilajelor se vor folosi scări, platforme adecvate
dimensional şi ca rezistenţă, în stare corespunzătoare de utilizare şi fixate sau asigurate împotriva
răsturnării.

Art.30
Este interzisă transmiterea unei sarcini de muncă unui executant aflat în stare fiziologică
necorespunzătoare; acestuia i se va refuza accesul la locul de muncă până la remedierea stării
necorespunzătoare.

Art.31
Utilajele, protectorii şi sculele realizate prin autodotare, pentru nevoile producţiei vor fi admise
în exploatare numai după certificarea acestora conform prevederilor legale în vigoare.

Art.32
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă, se vor lua măsuri
tehnice şi organizatorice corespunzătoare: carcasele metalice ale utilajelor acţionate electric
precum şi ale tablourilor şi aparatelor electrice vor fi protejate prin legări la nul şi la pământ.

Art.33
Iluminatul locului de muncă trebuie să asigure un nivel de iluminat corespunzător sarcinilor de
muncă, conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

3.Prevederi specifice procedeelor de prelucrare

3.1.Tăierea (debitarea) semifabricatelor

Art.34
Operaţiile de tăiere a semifabricatelor la maşinile de debitat de tipul foarfecelor vor fi executate
numai prin metoda de lucru adecvată (specifică), utilajului folosit, stabilită prin tehnologia de
lucru sau indicată de către conducătorul procesului tehnologic şi prin utilizarea tuturor
mijloacelor tehnice de protecţie prevăzute.

Art.35
La operaţiile de tăiere a tablelor şi profilelor cu maşini de tăiat (foarfece pentru table şi profile),
susţinerea materialelor se va face cu dispozitive de prindere, pe mese prevăzute cu role, fiind
interzisă susţinerea cu mâna a materialului.

Art.36
Maşinile pentru debitat trebuie să fie deservite numai de către salariaţii instruiţi privind modul de
lucru pentru fiecare fel de operaţie pe care o execută.

Art.37
(1)Înaintea începerii lucrului se va controla starea de funcţionare corespunzătoare a utilajului, a
sculelor de lucru, a comenzilor şi mijloacelor tehnice de protecţie prevăzute.
(2)Totodată se verifică ordinea în jurul maşinii, se eliberează căile de acces şi se degajează locul
de muncă de orice obiect ce ar împiedica buna desfăşurare a lucrului.

Art.38
(1)Comanda de acţionare a maşinii de tăiat se va da numai după ce s-a verificat fixarea
materialului (la cele prevăzute cu un sistem de fixare) şi îndepărtarea personalului din zona de
acţiune a cuţitului şi de cădere a materialului de debitat.
(2)Comanda maşinii se va face numai de către executantul însărcinat cu această operaţie.

Art.39
Se interzice tăierea la ghilotină a mai multor table suprapuse chiar dacă grosimea pachetului de
table nu depăşesc caracteristicile maşinii.

Art.40
Este interzis a se lucra pe maşini care prezintă defecţiuni tehnice.
 Art.41
Orice defecţiune constatată în funcţionarea maşinii va fi transmisă conducătorului locului de
muncă, care va dispune remedierea acesteia prin personalul de servicii specializat.

Art.42
Este interzisă efectuarea de reparaţii sau intervenţii tehnice de orice natură asupra utilajului de
către salariaţii executanţi, precum şi curăţarea acestuia în timpul funcţionării.

Art.43
În timpul funcţionării maşinilor de tăiat se interzice îndepărtarea cu mâna a deşeurilor sau a
pieselor tăiate. Îndepărtarea lor se va face numai după oprirea maşinii.
3.2.Îndepărtarea (planarea) semifabricatelor

Art.44
(1)Foarfecele tip ghilotină trebuie reglate astfel încât să nu permită căderea involuntară
(necomandată) a cuţitului mobil superior, indiferent de poziţia acestuia.
(2)În acest scop contragreutăţile trebuie reglate corespunzător şi asigurate împotriva dereglării.

Art.45
Linia de tăiere trebuie să fie protejată pe toată lungimea ei prin grinda de presare (rigla sau grilaj
de protecţie) reglată astfel încât să împiedice pătrunderea degetelor între cuţite, asigurându-se
însă o vizibilitate suficientă asupra liniei de tăiere.

Art.46
Este interzisă intervenţia asupra foarfecelor în scop de reparaţii sau schimbare a cuţitelor fără
blocarea prealabilă a sistemului de comandă (mecanic, de la pedală etc.), care să împiedice
coborârea traversei cu cuţitul mobil.

Art.47
Pentru prevenirea comenzii involuntare prin pedală, elementele mecanice ale mecanismului de
acţionare (amplasate sub nivelul mesei) trebuie să fie protejate corespunzător.

Art.48
Foarfecele circulare (cu cuţite disc, cu role) trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de protecţie
care să prevină introducerea degetelor sub discul sau rola tăietoare în măsura în care protecţia nu
este asigurată în alt mod; acesta nu trebuie să reducă vizibilitatea zonei de tăiere.

Art.49
Foarfecele pentru fier beton acţionate mecanic trebuie prevăzute cu un dispozitiv cu role care să
permită avansarea materialului spre deschiderea de forfecare.

Art.50
La foarfecele combinate cu acţionare mecanică prevăzute a funcţiona concomitent cu mai multe
scule, sculele neutilizate trebuie să fie protejate sau scoase din funcţiune.

Art.51
Tablele şi profilele care urmează să se introducă în lucru şi care prezintă abateri de la planeitate
şi rectilinitate trebuie în prealabil îndreptate manual, pe prese sau pe maşini de îndreptat.

Art.52
La îndreptarea manuală se va da o atenţie deosebită sculelor cu care se lucrează pentru a nu pune
în pericol executanţii sau pe cei de la locurile de muncă învecinate.
 Art.53
La îndreptarea tablelor şi profilelor pe maşini de îndreptat se vor respecta următoarele măsuri:
a)înainte de începerea lucrului se va descongestiona (elibera) locul de muncă de obiecte şi
materiale etc., care nu sunt necesare şi se vor îndepărta persoanele care nu fac parte din echipa de
lucru;
b)manevrarea materialului se va face cu mare atenţie, fiind interzisă introducerea mâinii în
poziţia oblică;
c)este interzisă introducerea mâinii în zona organelor active ale maşinii (berbec, valţuri), precum
şi înlăturarea deşeurilor sau pieselor în timpul funcţionării maşinii;
d)în timpul îndreptării, tablele şi profilele vor fi sprijinite pe capre metalice sau pe mese cu role;

e)acţionarea comenzilor maşinii se va face numai de către executantul însărcinat cu această

operaţie.
3.3.Trasarea

Art.54
(1)Lucrările de trasare se execută pe mesele de trasaj. Înălţimea mesei împreună cu înălţimea
pachetului de table va fi astfel stabilită încât să asigure salariatului o poziţie de lucru comodă.

(2)La aşezarea pachetului de table pe masa de trasaj, se va avea grijă ca greutatea acestuia
să se repartizeze uniform, pentru a nu se produce deteriorarea acesteia.
3.4.Îndoirea

Art.55
La îndoirea tablelor sau profilelor pe maşini de îndoit (abkant, prese) acţionarea maşinii se va
face numai de către salariatul însărcinat cu această operaţie şi numai după asigurarea că salariaţii
care susţin materialul sunt în afară de orice pericol de accidentare.

Art.56
În cazul în care maşina este cu dublă comandă sistemul de pornire trebuie să intre în funcţiune
numai dacă ambele comenzi sunt date simultan.

Art.57
Montarea şi introducerea sculelor, a matriţelor la maşinile de îndoit se va face cu un mijloc de
ridicare corespunzător; înainte de montarea pe maşină de îndoit, se va verifica starea sculei
precum şi a dispozitivelor de siguranţă.
3.5.Ştanţare - matriţare

Art.58
Operaţiile de prelucrare prin ştanţare-matriţare vor fi executate numai prin metoda de lucru
specifică tipului de presă folosit, stabilită prin tehnologia de lucru sau indicată de către
conducătorul procesului tehnologic şi prin utilizarea tuturor protectorilor prevăzuţi.

Art.59
Presele, indiferent de tip, trebuie să fie deservite numai de către salariaţii instruiţi asupra modului
de lucru, al tipului de presă folosit, pentru fiecare operaţie pe care o execută.

Art.60
(1)Înaintea începerii lucrului se va controla starea de funcţionare a maşinii prin executarea a 3-4
curse în gol, verificându-se funcţionarea instalaţiilor electrice şi mecanice (comandă, frână,
ambreiaj, ungere) sau în funcţie de tipul presei, şi cele hidraulice şi pneumatice.
(2)Se verifică ordinea în jurul presei şi se eliberează căile de acces pentru retragerea rapidă în caz
de pericol.
 Art.61
Este interzis a se lucra pe maşini care prezintă defecţiuni tehnice sau cu protectori demontaţi
(apărători, dispozitive de protecţie) precum şi curăţarea maşinii în timpul funcţionării.

Art.62
Orice defecţiune constatată în funcţionarea maşinii se raportează conducătorului locului de
muncă care va dispune remedierea acesteia prin personalul de serviciu specializat; maşina se
consideră defectă când nu funcţionează cu toate butoanele de declanşare şi nu asigură o
securitate perfectă a operatorilor.

Art.63
Este interzisă efectuarea de reparaţii de orice fel sau modificarea reglajului şi a comenzilor
preselor de către operatori precum şi blocarea elementelor de declanşare pentru a se lucra numai
cu un singur buton.

Art.64
La presele prevăzute cu comandă multiplă, comanda va fi reglată pentru poziţia de lucru
corespunzătoare numărului de oameni ai echipei deservente pentru ca aceştia să aibă mâinile
concomitent ocupate pe comenzile bimanuale.

Art.65
Fiecare membru al echipei va fi instruit pentru faza de lucru pe care o execută, astfel încât să fie
exclusă posibilitatea de accidentare.

Art.66
Aşezarea semifabricatului în matriţă, măsurarea, sau corectarea poziţiei acestuia este permisă
numai când maşina este oprită, intervenţiile după pornirea berbecului fiind interzise.

Art.67
Este interzisă sprijinirea cu mâna sau cu orice parte a corpului de batiul, masa sau berbecul
maşinii sau de SDV-ul montat pe presă în timpul funcţionării acesteia.

Art.68
Schimbarea matriţelor, respectiv montarea şi demontarea lor pe maşină se va executa numai
după deconectarea motorului electric de acţionare şi asigurarea berbecului împotriva căderii.

Art.69
Schimbarea matriţelor la prese funcţie de masa şi complexitatea acestora şi de tipul presei
folosite va fi efectuată de către o echipă special instruită, asistată şi controlată de către persoane
care au sarcina de serviciu aceste atribuţii, respectându-se măsurile tehnice şi de protecţie a
muncii impuse pentru fiecare tip de operaţie executată.

Art.70
Montarea ştanţelor şi matriţelor pe prese se va face cu respectarea condiţiilor tehnice impuse de
funcţionarea corectă şi în siguranţă atât a utilajului cât şi a sculei de lucru, evitându-se
posibilitatea producerii accidentelor, deteriorarea presei şi a sculei de lucru sau rebutarea pieselor
ce urmează a fi prelucrate.
În acest sens se va asigura:
- reglarea corectă a cursei de lucru a presei;
- reglarea corectă a ghidajului berbecului (fără matriţa montată);
- reglarea corectă a punctului de coborâre a berbecului (prima încercare se face prin rotirea
volantului cu mâna);
- asigurarea centrajului la montarea matriţei;
- asigurarea planeităţii suprafeţelor de montaj şi fixarea rigidă (fermă) a matriţei pe masa presei,
respectiv pe culisorul presei;
- efectuarea mai multor curse de probă pentru confirmarea corectitudinii montajului;
- montarea şi reglarea corespunzătoare a dispozitivelor de protecţie a mâinilor, prevăzute la
matriţa în cauză;
- verificarea funcţionării sau prezenţei celorlalţi protectori prevăzuţi pentru locul de muncă
respectiv.

Art.71
Manipularea, transportul şi depozitarea matriţelor se vor face cu mijloace tehnice adecvate masei
şi formei acestora, iar aşezarea lor în locurile prevăzute va exclude posibilitatea de alunecare,
răsturnare sau cădere.

Art.72
Piesele ştanţate, îndoite, ambutisate se vor aşeza, după caz, în lăzi container sau se vor stivui în
spaţii corespunzătoare, fără pericol de răsturnare şi fără aglomerarea căilor de acces.

Art.73
La ştanţarea tablelor şi profilelor pe prese se vor prevedea dispozitive care să împiedice ridicarea
acestora la retragerea poansonului.

Art.74
Presele trebuie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să împiedice căderea berbecului sau
reluarea unei curse la întreruperea curentului electric sau la scăderea presiunii în circuitul de
lucru.

Art.75
Arcurile mecanismului de cuplare trebuie verificate periodic şi înlocuite dacă se constată că în
funcţionare lungesc timpii de comandă; neînlocuirea la timp a acestora accentuează uzura şi
măresc pericolul de accidentare.

Art.76
Presele vor fi dotate cu dispozitive de protecţie pentru prevenirea accidentării mâinilor, adecvate
sculelor şi modului de lucru aplicat.

Art.77
Pentru a preveni acţionarea involuntară a pedalei de acţionare, aceasta va fi protejată lateral şi
deasupra, lăsându-se loc numai pentru accesul labei piciorului.

Art.78
Sistemul de comutare a comenzilor din poziţie "bimanuală" sau "manuală" la poziţia cu piciorul
şi invers, va fi prevăzut cu sistem de asigurare şi cheie având acces la el numai reglorul şi
conducătorul locului de muncă.

Art.79
La presele cu fricţiune trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru prevenirea jocului berbecului
în poziţia superioară.

Art.80
La presele unde există posibilitatea lucrului în poziţie şezândă, salariatul trebuie să aibă la
dispoziţie un scaun ergonomic, reglabil în înălţime, fiind interzise improvizaţiile.

Art.81
La presele manuale cu şurub, spaţiul de acţiune al mânerelor (cu sau fără greutăţi) trebuie să fie
protejate.

Art.82
La exploatarea preselor se vor respecta întocmai instrucţiunile de deservire (de lucru) şi
întreţinere, elaborate de producător.

Art.83
Regimul de lucru la prese va fi reglat de către persoanele care au în sarcina de serviciu aceste
atribuţii, în funcţie de scula utilizată şi piesele prelucrate:
- regim de lucru intermitent la matriţe deschise în care se introduc piesele manual sau cu scule
ajutătoare;
- declanşarea concomitentă cu ambele mâini când este posibilă introducerea mâinilor în sculă;
- regim de lucru continuu permis numai în cazul în care posibilitatea introducerii mâinii în sculă
este exclusă, în acest caz se permite comanda prin pedală.

Art.84
Matriţele trebuie să fie astfel dispuse şi fixate pe masa presei încât salariatul să poată introduce şi
scoate comod piesa de prelucrat, şi să aibă o bună vizibilitate.

Art.85
Şuruburile de fixare ale matriţelor inferioare şi superioare nu vor depăşi nivelul acestora şi nu
vor forma la închiderea matriţei puncte cu pericol de strivire.

Art.86
Deschiderea de acces între poanson şi matriţă la matriţele deschise va fi maximum 8 mm.
În cazul în care această condiţie nu poate fi respectată se utilizează sistemul de acţionare cu
ambele mâini sau alt sistem de protecţie adecvat.

Art.87
Alimentarea manuală, piesă cu piesă, la presele cu funcţionare continuă este permisă numai dacă
acestea sunt prevăzute cu dispozitive de alimentare de la distanţă, astfel încât salariatul să nu
ajungă cu mâinile în zona de acţiune a matriţelor.

Art.88
Alimentarea manuală este permisă la presele cu funcţionare intermitentă.

Art.89
La terminarea lucrului, respectiv la întreruperea lucrului, chiar şi pentru un interval de timp scurt,
se va deconecta presa de la sursa de alimentare.
4.Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate în activităţile de prelucrare a
metalelor prin deformare plastică la rece

Art.90
În scopul integrării măsurilor de protecţie a muncii în faza de proiectare a maşinii, proiectantul
trebuie să aplice, în ordinea enunţată, următoarele principii:
a)eliminarea riscurilor sau limitarea acestora până la valori nepericuloase;
b)combaterea riscurilor care nu au fost eliminate sau suficient limitate, prin utilizarea de
mijloace tehnice de protecţie;
c)combaterea riscurilor, rămase ca urmare a imposibilităţii realizării de mijloace tehnice de
protecţie sau a eficacităţii parţiale a acestora, prin prevederea unor măsuri de protecţie a muncii
adecvate (folosirea de echipamente individuale de protecţie, instrucţiuni de protecţie a muncii
etc.).
 Art.91
Măsurile de protecţie a muncii prevăzute din faza de proiectare vor trebui să satisfacă în totalitate
condiţiile prevăzute în "Norma metodologică referitoare la certificarea calităţii din punctul de
vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice".

Art.92
Atestarea îndeplinirii acestor cerinţe va fi confirmată prin efectuarea procedurilor de certificare
statuate în norma metodologică şi înregistrarea în "Registrul român al echipamentelor tehnice
certificate din punctul de vedere al securităţii muncii" primind marcajul de securitate.

Art.93
La proiectarea maşinii trebuie să se ţină seama de dimensiunile antropometrice ale operatorului,
incluzând şi utilizarea echipamentului individual de protecţie.

Art.94
În particular, când sunt folosite fluide, maşina trebuie astfel proiectată încât să poată fi folosită
fără riscuri datorate umplerii, utilizării, recuperării sau evacuării acestora.

Art.95
Maşina sau orice parte componentă a acesteia trebuie:
- să poată fi manevrată în condiţii de securitate;
- să fie astfel proiectată încât să poată fi depozitată în condiţii de securitate (de exemplu:
stabilitate etc.);
- să poată fi manipulată, ambalată şi depozitată fără a produce accidente ocazionate de aceste
operaţii.

Art.96
Sistemul de comandă trebuie astfel proiectat încât:
- să reziste solicitărilor normale din timpul funcţionării, cât şi influenţelor exterioare;
- să nu genereze riscuri de accidentare şi/sau îmbolnăviri profesionale în cazul producerii unor
erori la acţionarea organelor de comandă.

Art.97
Atunci când o presă este prevăzută atât cu comandă manuală cât şi cu comandă prin pedală,
acestea trebuie astfel concepute încât acţionarea unui sistem să determine blocarea celuilalt.

Art.98
Sistemul de comandă bimanuală trebuie să fie astfel conceput încât declanşarea loviturii să fie
posibilă numai la acţionarea concomitentă a ambelor elemente de comandă.

Art.99
(1)La presele cu fricţiune la care declanşarea poate fi reglată pentru acţionarea cu o singură mână
sau cu ambele mâini, felul comenzii trebuie să se recunoască printr-un indicator.
(2)La încetarea acţiunii, chiar şi numai asupra unuia din elementele comenzii bimanuale de la
presele cu fricţiune, cursa berbecului trebuie să fie întreruptă.

Art.100
Pedala de comandă trebuie să fie uşor de manevrat şi să aibă o cursă moartă de cel mult 60 mm.

Art.101
Experimentarea şi/sau utilizarea de noi echipamente, tehnologii, metode de lucru, scule şi utilaje
se vor face numai după o analiză riguroasă a riscurilor de accidentare şi stabilirea măsurilor de
protecţie corespunzătoare cu aprobarea organelor componente (consilii de administraţii, comisii
de avizare, proiectanţi specialişti etc.).

Art.102
Dispozitivele de comandă ale preselor trebuie să fie astfel amplasate şi protejate încât să
împiedice declanşarea involuntară a coborârii berbecului.

Art.103
Dispozitivele de cuplare ale preselor cu excentric, care permit lucrul cu declanşarea individuală a
cursei, nu vor declanşa coborârea berbecului În momentul pornirii presei.

Art.104
Arcurile dispozitivului de cuplare trebuie astfel dimensionate şi dispuse încât starea lor să se
poată supraveghea uşor, iar ruperea unui arc să nu provoace coborîrea berbecului.

Art.105
Presele trebuie prevăzute cu dispozitive de siguranţă contra repetării lovirii; pentru presele cu
excentric, dispozitivul va fi acţionat de axul principal în ultimul sfert de tură.

Art.106
Elementele de comandă ale presei vor fi astfel concepute şi întreţinute încât să fie uşor de
manevrat şi să prezinte siguranţă în exploatare.

Art.107
Elementele de comandă ale preselor trebuie prevăzute cu plăcuţe indicatoare, avertizoare,
montate în apropierea acestora şi în locuri cât mai vizibile.

Art.108
Amplasarea elementelor de comandă trebuie astfel făcută încât salariatul, în poziţia normală de
lucru, să poată vedea zona de lucru a presei.

Art.109
Forţa de apăsare, pentru acţionarea pedalei trebuie să fie astfel aleasă încât să nu ducă la obosirea
fizică a operatorului.

Art.110
Pedala de comandă a presei trebuie să fie amplasată la o înălţime de cel mult 120 mm deasupra
pardoselei.
-****-

ANEXA 1: Norme specifice de protecţie a muncii complementare

1.Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern - cod 6.
2.Norme specifice de protecţie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu
mijloace nemecanizate şi depozitarea materialelor - cod 57.
3.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere - cod 1.
4.Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea şi tăierea metalelor - cod 2.
5.Norme ce reglementează lucrul cu foc deschis şi Norme PSI în general.
6.Norme specifice de protecţie a muncii la distribuţia şi utilizarea gazelor naturale.
7.Norme specifice de securitate a muncii la fabricarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi
azotului - cod 3.
8.Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei -
cod 4.
9.Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat -cod 40.
10.Norme specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
11.Norme specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice - cod 24.
12.Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice - cod 25.
13.Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie - cod 26.

14.Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare

plastică la cald prin forjare - cod 13.
Notă: - Normele editate până în prezent poartă denumirea de Norme specifice de securitate a
muncii (NSSM).
- Normele în curs de apariţie îşi vor schimba titulatura potrivit indicaţiilor Ministerului Justiţiei
în Normele specifice de protecţie a muncii (NSPM).

ANEXA 2: Standarde de referinţă

1.STAS 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice

generale

2.STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentă ri

3.STAS 12216-84 Protecţia împotriva electrocută rii la echipamentele

electrice portabile. Prescripţii

4.STAS 12604-87 Protecţia împotriva electrocută rii. Prescripţii

generale

5.STAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocută rilor. Instalaţii

electrice fixe. Prescripţii

6.STAS CEI 598 - 2- Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice

22-92 speciale. Secţiunea 22:Corpuri de iluminat de
siguranţă

7.STAS CEI 598 - 2-8- Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice

92 speciale. Secţiunea 8: Lă mpi portabile de mână

8.STAS 11336/2-80 Acustica psihofiziologică . Evaluarea încadră rii în

limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru
activită ţi cu diferite grade de solicitare a atenţiei

9.STAS 8555-91 Ş tanţe ş i matriţe. Cepuri de fixare. Forme şi

dimensiuni

10.STAS 12669-86 Ş tanţe ş i matriţe de precizie ridicată . Coloane şi

bucşe de ghidare. Dimensiuni principale.

11.STAS 6268-81 Ş tanţe ş i matriţe. Terminologie.

12.SR EN 292 - 2:1997 Securitatea maş inilor. Concepte de bază , principii

generale de proiectare. Partea 2: Principii ş i condiţii
tehnice.
 ANEXA 3: Ghid de terminologie
Noţiuni de bază
1.Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului precum şi
intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară
activitatea şi care provoacă incapacitatea temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate
ori deces.
2.Boală profesională: afecţiuni care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni,
cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul muncii.
3.Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină singur sau în asociere cu un
protector, riscul de accidentare.
4.Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă
unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de
muncă.
5.Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant
la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională.
6.Echipament tehnic: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte
mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.
7.Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor
componente ale sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă,
şi care conduc la o disfuncţie a sistemului, pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
Factorii de risc sunt cauze potenţiale ale accidentelor şi bolilor profesionale.
8.Funcţie periculoasă a unei maşini: orice funcţie a unei maşini care generează un pericol în
timpul funcţionării
9.Instructaj de protecţie a muncii: modalitatea de instruire în domeniul protecţiei muncii care se
desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor impuse de protecţie a muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau
urmează a o realiza.
10.Instrucţiuni specifice de protecţie a muncii: componente ale sistemului de reglementări în
domeniul protecţiei muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate
în cadrul unei unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu
institute specializate) este obligatorie atunci când normele generale de protecţie a muncii şi
normele specifice de protecţie a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate,
sau voluntară, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea protecţiei muncii,
detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
11.Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care,
producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate
cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării protecţiei muncii.
12.Mijloace individuale de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia
unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
13.Noxă (sinonim : factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra
organismului, în mediul luat în considerare.
14.Operator: persoana sau persoanele însărcinată(te) cu instalarea, funcţionarea, încercarea,
întreţinerea, curăţarea, repararea sau transformarea unei maşini.
15.Pericol: sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii;
16.Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru,
pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
17.Protector: partea unei maşini utilizată special pentru afişarea protecţiei prin intermediul unui
obstacol fizic. În funcţie de construcţia sa, un protector poate fi denumit: carter, apărătoare,
ecran, uşă, carcasă de protecţie etc.
18.Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o
situaţie periculoasă.
19.Risc profesional: risc în procesul de muncă.
20.Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor
pericole.
21.Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul
echipamentului tehnic în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire
profesională.