1

Encefalita
e o inflamatie a creierului care rezulta de obicei in urma unei infectii virale.

Cand creierul se inflameaza-devine mai mare de volum si iritat-circulatia normala a sangelui

este alterata, conducand la simptome precum: confuzia, febra si cefaleea (durerea de cap
severa). Encefalita e o boala destul de rara.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament ambulatoriu
6. Profilaxie
7. Articole similare

Cauze Cea mai frecventa cauza este virusul herpes simplex, acelasi virus care cauzeaza
ranile care apar la frig si herpesul genital.
Alte virusuri care sunt implicati frecvent in producerea encefalitei includ virusuri care
determina aparitia oreionului, rubeolei, rujeolei, gripei si a mononucleozei (virusul Epstein-
Barr). Aceste virusuri pot determina maladii grave, dar rareori pot infecta creierul si
determina encefalita.
Alt grup de virusuri, numite arbovirusuri, pot imprastia encefalita mai ales prin muscaturile
tantarilor si ale capuselor.

Majoritatea celor muscati de capuse sau de tantari infectati, nu dezvolta simptome si numai
un numar mic de oameni care dezvolta simptome in urma muscaturii dezvolta encefalita.
Encefalita cauzata de arbovirusuri are tendinta sa apara mai frecvent vara si toamna timpuriu,
cand capusele si tantarii musca oamenii care petrec mai mult timp afara.
Desi e foarte rara, infectia cu virusul rabic (virusul turbarii) poate de asemenea duce la
encefalita, care este mortala daca tratamentul nu este instituit inaintea aparitiei simptomelor.

Simptome Este important sa se solicite consult medical de urgenta daca se suspecteaza

encefalita. Simptomele cheie sunt febra, cefaleea (durerea de cap) severa si confuzia.

Alte simptome care pot apare, pot include:

-sensibilitate anormala la lumina (fotosensibilitate)
-greata si varsaturi
-rigiditatea cefei si a spatelui
-lipsa energiei, incetineala (letargie)
-ameteala.

Se pot dezvolta si simptome mai grave, care includ:

-convulsii sau tremor
-schimbari ale personalitatii
-pierderi ale memoriei
-dificultati la invatare si in intelegere
-neliniste, nervozitate
-vorbire confuza
-halucinatii, care reprezinta vederea sau auzirea unori lucruri care nu exista la fata locului
-delirul, care reprezinta o schimbare brusca a statusului mental, care conduce la confuzie si la
un comportament neobisnuit.
 2

Cea mai severa forma de encefalita poate duce la coma si la moarte, mai ales daca e lasata
netratata. In general, simptomele care apar brutal si care sunt severe de la inceput, sunt mai
probabil sa produca o encefalita amenintatoare de viata.
Desi pot apare complicatii ca probleme ale vorbirii sau ale memoriei, majoritatea se
recupereaza complet daca tratamentul pentru encefalita se instaureaza de urgenta. Totusi,
sansele pentru o recuperare completa scad daca apar simptome severe, cum ar fi convulsiile
sau coma sau daca tratamentul e intarziat.
Stadiile incipiente ale encefalitei pot determina simptome similare meningitei, o boala grava
de cauza bacteriana sau virala, care cauzeaza inflamatia tesuturilor care inconjoara creierul si
maduva spinarii.

Investigatii
Teste de laborator
Testele de laboratorcare pot fi folosite pentru a diagnostica encefalita includ urmatoarele:
-analiza fluidului din maduva spinarii (lichidul cefalorahidian): acesta e unul din cele mai
importante teste diagnostice; mostrele sunt prelevate in timpul unei punctii spinale, in care un
ac e introdus in partea inferioara a coloanei vertebrale printre vertebre; lichidul cefalorahidian
e examinat pentru a cauta dovezi de infectie, cum ar fi cresterea numarului de leucocite si a
cantitatii de proteine;

-in cazul encefalitei cauzata de virusul herpes simplex, se pot cauta urme ale materialului
genetic viral; se poate efectua o cultura virala pentru a identifica virusul care a cauzat
encefalita; pentru o cultura virala, o cantitate mica de lichid cefalorahidian e plasat intr-un
container care contine anumite celule pe care sa creasca virusul; poate dura mai multe
saptamani pana cand rezultatele culturilor virale sunt gata.

Teste imagistice Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) in zona capului, poate fi folosita
pentru detectarea zonele specifice de inflamatie sau sangerare ale creierului cauzate de
encefalita. Totusi, multi pacienti cu encefalita au IRM-uri normale.
Alt test imagistic, CT (tomografia computerizata) al fetei si capului, poate fi folosit pentru a
vedea aceste schimbari in creier. CT foloseste razele X pentru a "fotografia" creierul.

Teste sangvine Testarea sangelui pentru gasirea de anticorpi poate identifica unele cauze de
encefalita, inclusiv virusurile transmise de tantari si virusurile care cauzeaza mononucleoza
(Epstein-Barr virus), citomegalovirus si toxoplasmoza.

Electroencefalograma (EEG)

O electroencefalograma (EEG) poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de encefalita. Un

EEG inregistreaza activitatea electrica a creierului prin intermendiul unor fire (electrozi)
montati pe cap si atasati unui computer. In cazul unei encefalite, EEG-ul va arata o crestere
sau scadere anormala a activitatii electrice; totusi, EEG-ul nu poate arata daca activitatea
electrica anormala e cauzata de encefalita.

Biopsia cerebrala Biopsia cerebrala poate fi folosita pentru a gasi cauza encefalitei, mai ales
daca e suspectata encefalita cu herpex simplex si pacientul nu are o stare clinica ameliorata
dupa tratamentul cu acyclovir (medicatie antivirala folosita pentru tratamentul impotriva
virusului herpex simplex). Un IRM poate ghida specialistii la determinarea locului de
efectuare a biopsiei, in cazul in care e nevoie de o biopsie. Folosind IRM pentru a ghida acul
 3

de biopsie, se extrage un mic fragment de tesut cerebral si se examineaza pentru a gasi

infectia virala. Biopsia cerebrala e folosita rareori, pentru ca testele sangvine si lichidul
cefalorahidian pot pune un diagnostic precis al encefalitei cauzate de virusul herpex simplex.

Tratament medical Tratamentul encefalitei se efectueaza in sectia de terapie intensiva a unui

spital. Aici se monitorizeaza indeaproape semnele vitale (tensiunea arteriala, ritmul cardiac,
respiratia si nivelul fluidelor corporale).
Tratamentul va depinde de simptome si de cauza specifica a encefalitei, daca aceasta cauza
poate fi identificata.

Encefalita cauzata de virusul herpex simplex sau de virusul varicelo-zosterian este tratata cu
aciclovir (medicatie antivirala), care e administrat intravenos. Pentru ca tratamentul precoce
creste sansele de recuperare, este important ca terapia cu aciclovir sa fie inceputa imediat ce
se suspecteaza encefalita, chiar daca nu se cunoaste cauza exacta a bolii. Cu tratament
precoce, 70% din encefalitele cu herpex simplex se recupereaza. Tratamentul are cel mai
mare efect daca este dat in primele 4 zile de la debutul bolii.

Medicul trebuie chemat de urgenta daca se considera ca s-au instalat simptome de encefalita
cum ar fi cefalee severa, febra si confuzie, mai ales daca sunt acompaniate de rigiditatea
cefei, greata, voma si ameteala.
Unii medici folosesc valacyclovirul pentru encefalita cu herpex simplex, chiar daca aceasta
medicatie nu a fost aprobata in mod oficial pentru tratamnetul encefalitei.

Encefalitele cauzate de arbovirusuri, care sunt transmise de tantari si capuse, nu raspund la

aciclovir sau alte medicatii. In loc sa se incerce omorarea virusului, medicii vor trata
simptomele astfel incat pacientul sa fie confortabil iar corpul sa se vindece singur.
Febra inalta poate fi redusa de acetaminofen (paracetamol) sau medicamente antiinflamatorii
nesteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofen, aspirina sau naproxen.

Totusi, o febra usoara poate ajuta la vindecare si nu este de obicei tratata. Aspirina nu trebuie
administrata la persoane mai tinere de 20 de ani, datorita riscului de a face sindrom Reye.
Convulsiile pot fi tratate cu medicatie anticonvulsivanta cum ar fi fenitoina (dilantin) sau
fenobarbital.
Un ventilator (aparat de respiratie artificiala) si alte masuri suportive pot fi luate pentru a
ajuta pacientul care intra in coma.

Tratament ambulatoriu Pentru ca encefalita poate fi o boala amenintatoare de

viata, nu este adecvat tratamentul ei acasa. Simptomele ca febra inalta, cefaleea severa si
confuzia, impreuna cu greata si voma si posibil rigididatea gatului, pot fi cauzate de
encefalita. Trebuie cerut consult medical de urgenta daca se suspecteaza encefalita.
Dupa ce pacientul e externat, sau daca acesta e sub supravegherea unui medic, poate dura
cateva saptamani sau luni pana cand acesta se va recupera complet.

Se pot lua masuri si acasa pentru a reduce simptomele prelungite ale encefalitei:
-o nutritie adecvata si respectarea unui program de odihna, pentru a da timp organismului sa
se vindece
- respectarea indicatiilor terapeutice in ceea ce priveste ingestia de fluide; uneori, o cantitate
prea mare de fluide poate cauza un edem cerebral si poate inrautati simptomele encefalitei
- administrarea de antialgice, ca acetaminofenul sau de antiinflamatoare nesteriodiene, cum ar
fi naproxen, ibuprofen, ori aspirina pentru durerile de cap, daca medicul nu a prescris alt
antialgic
- pastrarea unei iluminatii scazute daca pacientul e sensibil la lumina
- pastrarea rabdarii in timpul recuperarii; aceasta poate dura cateva saptamani sau luni
darmajoritatea se recupereaza complet.
 4

Daca exista slabiciune musculara sau probleme de coordonare ca rezultat al encefalitei,

medicul poate prescrie fiziokinetoterapie si exercitii de miscare. De asemenea, daca exista
probleme cu vorbirea sau pierderi de memorie, medicul poate recomanda exercitii de vorbire
si terapii ocupationale.
Bineinteles, cel mai bine ar fi ca encefalita sa fie prevenita.

Profilaxie Se poate scadea riscul de aparitie a encefalitei prin:

- vaccinarea impotriva varicelei, oreionului, rubeolei, rujeolei si gripei; encefalita e o
complicatie rara a acestor boli
- evitarea zonelor unde exista o epidemie de encefalita virala
- daca aceste zone nu pot fi evitate, se poate incerca reducerea riscului de a fi muscat de
tantari:
-trebuie sa se stea in casa in zori si la apus, cand tantarii sunt cei mai activi
- purtarea de bluze cu maneca lunga si de pantaloni lungi cand se iese afara
- evitarea parfumurilor florale, a sapunurilor, lotiunilor si produselor de ingrijire a parului
parfumate; acestea pot atrage tantarii
- spray-erea imbracamintei cu un spray impotriva tantarilor ce contine permethrin sau
DEET(N,N-dietil-meta-toluamida) pentru a preveni muscaturile tantarilor prin imbracaminte;
sprayul se poate aplica si pe pielea ramasa descoperita; un spray eficient contine 35% DEET;
concentratiile mai mari de 50% nu s-au dovedit a fi mai eficiente; se evita spray-erea mainilor
copiilor deoarece sprayul poate fi iritant pentru ochi si gura
- sa se evite folosirea cauciucurilor vechi, ca leagane sau instrumente de joaca sau pastrarea
acestora in apropierea casei; cand acestea se invechesc si incep sa adune apa, ele devin un
loc excelent pentru inmultirea tantarilor.

Vaccinurile sunt disponibile pentru unele tipuri de encefalita produsa de tantari sau produsa
de capuse care se gasesc mai ales in Orientul indepartat si in Europa Centrala si de Est.
Encefalita japoneza poate fi prevenita daca se iau trei doze din vaccin. Daca se planuieste o
excursie in aceste zone, mai ales in zonele rurale, ar trebui facut vaccinul impotriva
encefalitei care e predominanta in acea zona.
Nu exista inca nici un vaccin pentru oameni care sa previna encefalitele produse de tantari.