MICROECONOMIE

1. Pretul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunta) atunci cand se face o alegere din mai
multe variante posibile, in alocarea resurselor reprezinta:
a. costul marginal;
b. avantajul competitiv;
c. avantajul relativ;
d. costul de oportunitate;
e. avantajul comparativ.
RASPUNS: D

2. Legea diviziunii muncii este o lege economica:

a. functionala;
b. de dezvoltare;
c. structurala;
d. fundamentala;
e. obiectiva.
RASPUNS: C

3. Legea profitului este o lege economica:

a. functionala;
b. de dezvoltare;
c. structurala;
d. fundamentala;
e. obiectiva.
RASPUNS: A

4. Legea acumularii este o lege economica:

a. functionala;
b. de dezvoltare;
c. structurala;
d. fundamentala;
e. obiectiva.
RASPUNS: B

5. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi:

a. dinamice;
b. complexe;
c. concurente;
d. regenarabile;
e. complementare.
RASPUNS: E

6. Potentialul de creatie stiintifica si tehnica intr-o tara, la un moment dat, face parte din categoria:
a. resurselor derivate;
b. resurselor materiale;
c. resurselor naturale;
d. resurselor epuizabile;
e. resurselor umane.
 RASPUNS: E

7. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze?
a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;
b. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
c. Adam Smith, David Ricardo, Th. Robert Malthus, John Stuart Mill;
d. Jonh Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall;
e. David Ricardo, Jonh Maynard Keynes, Th. Robert Malthus, John Stuart Mill.
RASPUNS: C

8. Informatica, cercetarea stiintifica si tehnologica sunt incluse in:

a. sectorul primar al activitatii economice;
b. sectorul secundar al activitatii economice;
c. sectorul tertiar al activitatii economice;
d. sectorul cuaternar al activitatii economice;
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este veridica.
RASPUNS: D

9. Oamenii de afaceri aleg sa calatoreasca intre doua orase aflate la distanta mare cu avionul, in timp ce persoanele
obisnuite prefera sa calatoreasca cu autoturismul personal (sau cu trenul, microbuzul etc.). Alegerea lor se
explica din punctul de vedere al stiintei economice astfel:
a. autoturismul si trenul sunt mijloace de transport mai ieftine decat avionul;
b. oamenii de afaceri, avand venituri ridicate, aleg avionul pentru ca este cel mai rapid mijloc de
transport;
c. autoturismul si trenul sunt mijloace de transport foarte scumpe pentru persoanele cu un cost de
oportunitate ridicat al timpului;
d. autoturismul si trenul sunt mijloace de transport foarte ieftine pentru persoanele cu un cost de
oportunitate ridicat al timpului;
e. avionul este un mijloc de transport foarte scump pentru persoanele cu un cost de oportunitate ridicat
al timpului;
RASPUNS: C

10. Distractia (TV, petrceri, excursii etc.) inaintea unui examen in perioada de sesiune prezinta pentru studenti un cost
de oportunitate:
a. nul;
b. ridicat;
c. scazut;
d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie;
e. mai redus fata de situatia in care ar studia pentru examen.
RASPUNS: B

11. Economia de piata directionata de consum, care poate fi considerata modelul Statelor Unite ale Americii, acorda:
a. un rol minim interventiei statului in viata agentilor economici si fortelor pietei;
b. la baza cresterii economice stau promovarea spiritului intreprinzator si o mare mobilitate a preturilor
de productie;
c. un rol foarte mare statului si un rol minim fortelor pietei;
d. un rol principal, virtutilor eficientei pietei, indeosebi pe termen lung, dupa schemele “imbogatirii
rapide”, acordandu-se o atentie speciala echitatii si problemelor sociale;
e. asigurarea securitatii si protectiei salariatilor, pe plan social, iar statul isi foloseste autoritatea asupra
 sectorului privat prin sprijinirea producatorilor si mai putin a consumatorilor.
RASPUNS: B

12. Care dintre enumerarile de mai jos reprezinta caracteristici generale ale economiei de schimb?
a. concurenta neloiala;
b. productia de marfuri si mijlocirea schimbului direct de marfuri;
c. autonomizarea agentilor economici;
d. specializarea consumatorilor;
e. specializarea producatorilor, a agentilor economici, in general.
RASPUNS: E

13. Un producator detine avantaj absolut, atunci cand:

a. intr-o activitate, realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate, in raport cu ceilalti;
b. intr-o activitate, realizeaza bunul cu cel mai ridicat cost de oportunitate, in raport cu ceilalti;
c. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu cei mai multi producatori;
d. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse, in raport cu oricare alt producator;
e. creeaza o cantitate data de bunuri cu cel mai scazut cost de oportunitate.
RASPUNS: D

14. Printre atributele proprietatii nu se regasesc:

a. libertatea agentilor economici de a poseda bunuri;
b. dreptul de uzufruct asupra bunurilor posedate;
c. utilizarea bunurilor de care beneficiaza, conform prevederilor legale;
d. instrainarea bunurilor se poate face fara acordul proprietarului;
e. dreptul de posesiune.
RASPUNS: D

15. Economia sociala de piata este intalnita in:

a. in tarile nordice si in mai multe tari ale Europei Occidentale;
b. Uniunea Europeana si Japonia;
c. SUA;
d. Japonia;
e. America de Nord.
RASPUNS: A

16. Economia de piata ghidata administrativ este specifica:

a. SUA;
b. Germaniei si tarilor Europei Occidentale;
c. tarilor UE;
d. Japoniei;
e. Australiei si Noii Zeelande.
RASPUNS: D

17. Economia de piata directionata de consum este specifica:

a. SUA;
b. Germaniei si tarilor Europei Occidentale;
c. tarilor UE;
d. Japoniei;
 e. Australiei si Noii Zeelande.
RASPUNS: A

18. Indicatorul utilizat pentru masurarea rezultatelor finale ale activitatii economice este:
a. valoarea de piata a bunurilor produse;
b. valoarea adaugata;
c. produsul intern brut (PIB);
d. venitul national;
e. cifra de afaceri.
RASPUNS: B

19. Indicatorul utilizat pentru masurarea rezultatelor globale ale activitatii economice este:
a. valoarea de piata a bunurilor produse;
b. valoarea adaugata;
c. produsul intern brut (PIB);
d. venitul national;
e. cifra de afaceri.
RASPUNS: E

20. Prin atomicitate se intelege:

a. situatia in care subiectii pietei au o putere si importanta economica diferite;
b. cand participantii sunt mezo-agentii cu puteri economice foarte diferite;
c. situatia in care pe piata se afla mai multi agenti economici (intreprinderi mari, mijlocii si mici );
d. situatia in care pe piata exista agenti economici cu puteri sensibil egale, cum este cazul
intreprinderilor mici si mijlocii;
e. situatia in care pe piata exista putini agenti economici avand puteri economice diferite.
RASPUNS: D

21. Oferta perfect elastica:

a. se manifesta atunci cand variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;
b. apare numai teoretic, presupunand ca, la un nivel dat al pretului, cantitatea oferita sa creasca
continuu, tinzand spre infinit; in acest caz, intentia pretului este zero;
c. are un loc atunci cand variatia ofertei este egala cu variatia pretului;
d. reflecta situatia in care, la orice variatie a pretului, oferta nu se modifica;
e. se caracterizeaza prin aceea ca modificarea ofertei este mai mica decat variatia pretului.
RASPUNS: B

22. Atunci cand pe piata apare situatia in care la un nivel dat al pretului cantitatea oferita creste continuu, tinzand
spre infinit, iar variatia pretului este zero, avem de-a face cu:
a. oferta inelastica;
b. oferta elastica;
c. oferta perfect inelastica;
d. oferta perfect elastica;
e. oferta cu elasticitate unitara.
RASPUNS: D

23. Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret (Ecp), in principiu este:

a. Ecp <1;
 b. Ecp > 0;
c. Ecp =1;
d. Ecp < 0;
e. Ecp = 0.
RASPUNS: D

24. Elasticitatea cererii fata de venit reprezinta:

a. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia, cererea evolueaza in sens invers fata de pret;
b. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun;
c. raportul dintre variatia relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si variatia relativa a venitului;
d. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia, oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul;
e. raportul dintre variatia relativa a venitului si variatia cantitatii oferite dintr-un bun.
RASPUNS: C

25. In cazul bunurilor inferioare, coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este:
a. ec/v < 0;
b. ec/v < 1;
c. ec/v = 1;
d. ec/v > 1;
e. ec/v = 0.
RASPUNS: A

26. In cazul bunurilor normale, coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este:
a. ec/v < 0;
b. ec/v < 1;
c. ec/v = 1;
d. ec/v > 1;
e. ec/v = 0.
RASPUNS: B

27. In cazul bunurilor al caror consum creste in aceeasi proportie cu venitul, coeficientul de elasticitate a cererii fata
de venit este:
a. ec/v < 0;
b. ec/v < 1;
c. ec/v = 1;
d. ec/v > 1;
e. ec/v = 0.
RASPUNS: C

28. In cazul bunurilor superioare, coeficientul de elasticitate a cererii fata de venit este:
a. ec/v < 0;
b. ec/v < 1;
c. ec/v = 1;
d. ec/v > 1;
e. ec/v = 0.
RASPUNS: D
29. In cazul cererii perfect inelastice sau rigide, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in
raport cu pretul lor este:
a. ec/p =1;
b. ec/p = 0;
c. -1 < ec/p <-y;
d. ec/p > -y;
e. -1 < ec/p < 0.
RASPUNS: B

30. In cazul cererii semirigide sau relativ inelastice, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor
bunuri normale in raport cu pretul lor este:
a. ec/p =1;
b. ec/p = 0;
c. -1 < ec/p <-y;
d. ec/p > -y;
e. -1 < ec/p < 0.
RASPUNS: E

31. In cazul cererii elastice sau cu elasticitate ridicata, coeficientul de elasticitate directa a cererii
diferitelor bunuri normale in raport cu pretul lor este:
a. ec/p =1;
b. ec/p = 0;
c. -1 < ec/p <-y;
d. ec/p > -y;
e. -1 < ec/p < 0.
RASPUNS: C

32. In cazul cererii perfect elastice sau infinit elastice, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri
normale in raport cu pretul lor este:
a. ec/p =1;
b. ec/p = 0;
c. -1 < ec/p <-y;
d. ec/p > -y;
e. -1 < ec/p < 0.
RASPUNS: D

33. In cazul cererii cu elasticitate unitara, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in
raport cu pretul lor este:
a. ec/p =1;
b. ec/p = 0;
c. -1 < ec/p <-y;
d. ec/p > -y;
e. -1 < ec/p < 0.
RASPUNS: A

34. In cazul cererii anormale, coeficientul de elasticitate directa a cererii diferitelor bunuri normale in raport cu pretul
lor este:
a. ec/p =1;
b. ec/p < 0;
 c. -1 < ec/p <-y;
d. ec/p > -y;
e. -1 < ec/p < 0.
RASPUNS: B

35. Conform efectului Giffen:

a. scaderea preturilor bunurilor normale, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea
cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;
b. scaderea preturilor bunurilor superioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea
cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;
c. cresterea preturilor bunurilor inferioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea
cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;
d. cresterea preturilor bunurilor superioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea
cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate;
e. scaderea preturilor bunurilor inferioare, si, deci, cresterea venitului real sunt insotite de diminuarea
cererii la aceste bunuri si deplasarea ei spre bunuri de consum mai elevate.
RASPUNS: E

36. Cand este vorba de bunuri importante care nu au substituti (inlocuitori), marimea pretului lor:
a. nu atrage, in general, dupa sine o crestere a cererii;
b. atrage, in general, o crestere a cererii;
c. nu atrage, in general, dupa sine o diminuare a cererii;
d. atrage, in general, dupa sine o diminuare a cererii;
e. nu actioneaza asupra marimii cererii.
RASPUNS: C

37. Perioada pietei avand o durata foarte scurta de la modificarea pretului, nu permite ofertantilor sa gaseasca
mijloacele necesare de sporire a ofertei; aceasta ramane constanta, oferta fiind:
a. elastica;
b. inelastica;
c. perfect inelastica;
d. rigida;
e. semirigida.
RASPUNS: C

38. Oferta elastica se manifesta atunci cand:

a. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului;
b. variatia cererii este mai mica decat variatia pretului;
c. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;
d. variatia cererii este mai mare decat variatia pretului;
e. variatia ofertei este egala cu variatia pretului;
RASPUNS: C

39. Oferta inelastica se caracterizeaza prin aceea ca:

a. modificarea ofertei este mai mica decat modificarea pretului;
b. modificarea ofertei este mai mare decat modificarea pretului;
c. modificarea ofertei este egala cu modificarea pretului;
d. modificarea cererii este mai mica decat modificarea pretului;
e. modificarea cererii este mai mare decat modificarea pretului;
 RASPUNS: A

40. Oferta perfect elastica (numai teoretic), presupune ca, la un nivel dat al pretului:
a. cantitatea oferita sa scada continuu, variatia pretului fiind zero;
b. cantitatea oferita sa creasca continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului sa fie zero;
c. cantitatea oferita ramane constanta;
d. cantitatea ceruta sa scada continuu, variatia pretului fiind zero;
e. cantitatea ceruta sa creasca continuu, tinzand spre infinit, iar variatia pretului sa fie zero.
RASPUNS: B

41. Oferta cu elasticitate unitara are loc atunci cand:

a. variatia cererii este egala cu variatia pretului;
b. variatia ofertei este mai mare decat variatia pretului;
c. variatia ofertei este mai mica decat variatia pretului;
d. variatia ofertei este egala cu variatia pretului;
e. cantitatea oferita ramane constanta.
RASPUNS: D

42. Punctul de saturatie se realizeaza:

a. la cel mai inalt consum dintr-un produs, dupa care utilitatea marginala devine nula;
b. cand utilitatea marginala devine nula;
c. cand utilitatea marginala devine negativa;
d. cand utilitatea marginala este mai mare decat zero;
e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.
RASPUNS: A

43. In gandirea economica neoclasica (marginalista) utilitatea economica:

a. rezulta din reactia obiectiva a indivizilor in raport cu bunurile;
b. presupune stabilirea unei relatii intre caracteristicile bunului si cel putin o nevoie a consumatorului;
c. este aceeasi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei multimi omogene;
d. este data de cantitatea in care este oferit bunul respectiv;
e. este data de pretul la care poate fi cumparat bunul respectiv.
RASPUNS: B

44. Care din afirmatiile de mai jos sunt proprii utilitatii economice a unui bun?
a. utilitatea economica cuprinde (exprima) atat proprietatile corporale ale bunului, cat si raportarea lor
la o trebuinta a neposesorului (neproducatorului) marfii;
b. este data de munca ce a fost cheltuita pentru obtinerea bunului respectiv;
c. utilitate economica au toate bunurile indiferent daca le-a produs sau nu consumatorul;
d. numai bunurile libere au utilitate economica;
e. utilitate economica au bunurile de care cineva are nevoie, pe care nu le detine si pe care trebuie sa
le cumpere.
RASPUNS: A

45. Calitatea unui bun economic exprima:

a. munca incorporata in bunul respectiv;
b. aprecierea subiectiva pe care un consumator o acorda unui anumit bun;
c. masura sau gradul in care produsul, sau mai precis, utilitatea lui satisface o trebuinta sociala;
 d. utilitatea unui bun economic;
e. doar activitatea depusa in procesul circulatiei si consumului.
RASPUNS: C

46. In gandirea economica clasica utilitatea:

a. provine exclusiv din existenta materiala a marfii;
b. provine din gradul in care se asigura oferta pe piata unui bun;
c. provine din munca cheltuita pentru producerea marfii respective;
d. provine din aprecierea subiectiva pe care consumatorul o acorda bunului respectiv;
e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.
RASPUNS: A

47. Masurarea utilitatii a preocupat scoala:

a. clasica;
b. fiziocrata;
c. mercantilista;
d. contemporana;
e. marginalista.
RASPUNS: E

48. Punctul de saturatie este:

a. punctul in care se realizeaza cel mai inalt consum;
b. punctul in care se realizeaza cel mai redus consum;
c. punctul in care se realizeaza cel mai inalt consum, dupa care utilitatea marginala devine nula;
d. punctul in care se realizeaza cel mai redus consum, dupa care utilitatea marginala devine nula;
e. punctul in care utilitatea marginala este cea mai mare.
RASPUNS: C

49. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii care, la nivelul bugetului de care
dispune si al preturilor existente, ii asigura:
a. o cheltuiala minima;
b. maximum de satisfactie (utilitate);
c. minimum de satisfactie (utilitate);
d. mentinerea obiceiurilor de consum anterioare;
e. mentinerea constanta a utilitatii (satisfactiei).
RASPUNS: B

50. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x, reprezinta cantitatea din bunul x care este necesara pentru a
inlocui o unitate din bunul y, astfel incat:
a. utilitatea totala sa fie maxima;
b. utilitatea totala sa fie constanta;
c. utilitatea totala sa fie minima;
d. utilitatea totala sa fie nula;
e. utilitatea totala sa fie egala cu utilitatea marginala.
RASPUNS: B

51. Curba de indiferenta exprima ansamblul combinatiilor posibile in consumul a doua bunuri, astfel incat nivelul
utilitatii consumatorului sa:
 a. ramana acelasi;
b. fie maxim;
c. fie minim;
d. fie nul;
e. fie egal cu utilitatea totala;
RASPUNS: A

52. Legea utilitatii marginale descrescande precizeaza ca:

a. pretul unui bun trebuie diminuat pentru a permite consumatorilor sa cumpere cantitati suplimentare
din acesta;
b. unitatile suplimentare consumate dintr-un bun vor oferi din ce in ce mai putina satisfactie
consumatorului;
c. utilitatea totala este descrescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun;
d. pretul unui bun trebuie sa cresca pentru a nu permite consumatorilor sa cumpere cantitati
suplimentare din acesta;
e. utilitatea totala este crescatoare pe masura ce se consuma unitati suplimentare dintr-un bun;
RASPUNS: B

53. Legea utilitatii marginale descrescande a fost formulata pentru prima data de catre:
a. H. Gossen;
b. J. M. Keynes;
c. P. A. Samuelson;
d. K. Engel;
e. G. Becker.
RASPUNS: A

54. Cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva, dar descrescatoare, utilitatea totala resimtita de catre un
consumator prin marirea cantitatii consumate din bunul respectiv:
a. creste;
b. scade;
c. este constanta;
d. este egala cu zero;
e. este maxima.
RASPUNS: A

55. Atunci cand un consumator ordoneaza diferite programe de consum spunand, de exemplu, ca bunul C este
preferat bunului B, care, la randul sau este preferat bunului A:
a. utilitatea este cardinal masurabila;
b. utilitatea este ordinal masurabila;
c. utilitatea nu se poate masura in acest caz;
d. utilitatea marginala a bunului A este nula;
e. utilitatea totala a bunului B este maxima.
RASPUNS: B

56. Apa este un bun indispensabil vietii omului, in comparatie cu diamantul; totusi, apa are un pret mult mai mic in
raport cu cel al diamantului. Acest paradox (aparent) se explica astfel:
a. utilitatea marginala a diamantului < utilitatea marginala a apei;
b. utilitatea marginala a diamantului > utilitatea marginala a apei;
c. utilitatea totala a diamantului < utilitatea totala a apei;
 d. utilitatea totala a diamantului > utilitatea totala a apei;
e. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu este corecta.
RASPUNS: B

57. Productivitatea medie a capitalului:

a. se exprima ca raport intre capitalul utilizat si productia obtinuta;
b. este inversul coeficientului marginal al capitalului;
c. exprima raportul dintre sporul de productie si cresterea capitalului;
d. reprezinta inversul coeficientului mediu al capitalului;
e. reprezinta suplimentul productiei antrenat de cresterea cu o unitate a capitalului.
RASPUNS: D

58. Raportul dintre uzura capitalului fix si capitalul fix exprima:

a. coeficientul intrarilor sau punerii in functiune a capitalul fix;
b. coeficientul uzurii capitalului;
c. coeficientul starii fizice sau al starii de utilitate a capitalului fix;
d. coeficientul capitalului fix;
e. coeficientul capitalului tehnic;
RASPUNS: B

59. Cota de amortizare depinde de:

a. coeficientul uzurii capitalului;
b. cheltuielile de productie;
c. uzura fizica;
d. durata de functionare;
e. veniturile realizate de firma.
RASPUNS: D

60. Uzura morala a capitalului fix implica pentru proprietar:

a. profituri mai mari, deoarece se vor folosi utilaje mai performante;
b. scaderea costului datorita aparitiei unor utilaje similare, dar mai ieftine;
c. pierderi sau costuri mai mari pentru ca sunt inlocuite utilajele mai vechi;
d. cresterea vanzarilor;
e. costuri mai mici, datorita amortizarii accelerate.
RASPUNS: C

61. Sporirea productivitatii medii a muncii are ca efect:

a. cresterea duratei muncii;
b. sporirea timpului liber;
c. scaderea timpului liber;
d. cresterea populatiei ocupate;
e. reducerea somajului.
RASPUNS: B

62. Cand productivitatea marginala a unui factor este mai scazuta decat productivitatea medie a acestuia, iar
cantitatea din acel factor sporeste, atunci:
a. productivitatea medie si productia cresc;
b. productivitatea medie scade si productia creste;
 c. productivitatea medie si productia scad;
d. productivitatea medie scade, iar productia nu se modifica;
e. productivitatea medie scade si productia creste.
RASPUNS: B

63. Productivitatea marginala a unui factor de productie reprezinta:

a. sporul de productie obtinut prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv, ceilalti reducandu-si
consumul cu o unitate;
b. sporul de productie obtinut prin reducerea cu o unitate a unui factor si cresterea, tot cu o unitate, a
altui factor;
c. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de
productie, ceilalti fiind neschimbati;
d. sporul productiei, daca toti factorii de productie raman neschimbati;
e. productia suplimentara realizata prin sporirea cu o unitate a consumului dintr-un anumit factor de
productie.
RASPUNS: C

64. O firma are 150 de salariati si realizeaza 3.000 de produse. Cate persoane ar fi nevoie sa mai angajeze firma
pentru a-si dubla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 25%?
a. 240 persoane;
b. 25 persoane;
c. 20 persoane;
d. 90 persoane;
e. 190 persoane.
RASPUNS: D

65. O firma are 200 de salariati si realizeaza 8.000 de produse. Cate persoane ar fi nevoie sa mai angajeze firma
pentru ca productia sa atinga 18.000 de produse, in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 50%?
a. 300 persoane;
b. 25 persoane;
c. 60 persoane;
d. 90 persoane;
e. 100 persoane.
RASPUNS: E

66. O firma are 300 de salariati si realizeaza 9.000 de produse. Cate persoane ar fi nevoie sa mai angajeze firma
pentru a atinge o productie de 18.000 de produse, in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 50%?
a. 400 persoane;
b. 45 persoane;
c. 30 persoane;
d. 700 persoane;
e. 100 persoane.
RASPUNS: E

67. Daca o societate realizeaza o productivitate medie de 1.500 produse/angajat, intr-o perioada de timp,
productivitatea marginala a muncii, in cazul sporirii cu 80% a productiei si cu 40% a numarului de salariati va fi:
a. 300
b. 3.000
c. 2.000
 d. 600
e. 1.200
RASPUNS: B

68. Daca o societate realizeaza o productivitate medie de 1.000 produse/angajat, intr-o perioada de timp,
productivitatea marginala a muncii, in cazul sporirii cu 50% a productiei si cu 25% a numarului de salariati va fi:
a. 300
b. 3.000
c. 2.000
d. 600
e. 1.200
RASPUNS: C

69. Daca o societate realizeaza o productivitate medie de 1.500 produse/angajat, intr-o perioada de timp,
productivitatea marginala a muncii, in cazul sporirii cu 40% a productiei si cu 40% a numarului de salariati va fi:
a. 300
b. 3.000
c. 1.500
d. 600
e. 1.200
RASPUNS: C

70. La o firma 12 salariati lucrau 6 zile pe saptamana, a cate 9 ore/zi si realizau o productivitate medie a muncii de 5
produse/ora. Acelasi numar de salariati lucreaza 5 zile pe saptamana, a cate 8 ore zilnic si obtin aceeasi
productie saptamanala. Indicele productivitatii medii a muncii este de:
a. 174%
b. 74%
c. 111%
d. 135%
e. 35%
RASPUNS: C

71. La o firma 9 salariati lucrau 6 zile pe saptamana, a cate 9 ore/zi si realizau o productivitate medie a muncii de 5
produse/ora. Acelasi numar de salariati lucreaza 5 zile pe saptamana, a cate 8 ore zilnic si obtin aceeasi
productie saptamanala. Indicele productivitatii medii a muncii este de:
a. 174%
b. 74%
c. 111%
d. 135%
e. 35%
RASPUNS: C

72. La o firma 10 salariati lucrau 6 zile pe saptamana, a cate 7 ore/zi si realizau o productivitate medie a muncii de 5
produse/ora. Acelasi numar de salariati lucreaza 5 zile pe saptamana, a cate 8 ore zilnic si obtin aceeasi
productie saptamanala. Indicele productivitatii medii a muncii este de:
a. 174%
b. 74%
c. 105%
d. 135%
 e. 5%
RASPUNS: C

73. Valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie, dupa 5 ani de utilizare, este de 4.000 RON.
Valoarea initiala a produsului in situatia in care a mai ramas doar un an de plata pentru amortizare a fost de:
a. 2.000 RON:
b. 200 RON;
c. 24.000 RON;
d. 2.400 RON;
e. 20.000 RON.
RASPUNS: C

74. In cadrul costului fix nu se includ:

a. amortizarea capitalului fix;
b. cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit;
c. cheltuielile facute cu chiriile;
d. cheltuielile cu salariile personalului administrativ;
e. cheltuieli cu combustibilii si energia.
RASPUNS: E

75. In cadrul strategiei privind cifra de afaceri si pentru a evita razboiul preturilor, fiecare dintre cei doi producatori din
cazul pietei duopoliste, tine seama de existenta celuilalt, fiind posibile mai multe situatii de piata. Care din
afirmatiile de mai jos nu reflecta astfel de situatii?
a. duopolul concertat;
b. duopolul simetric;
c. duopolul dominant;
d. duopolul bilateral;
e. duopolul asimetric.
RASPUNS: D

76. Oligopolurile concertate cunosc grade diferite de concentrare a activitatii si obiectivelor urmarite, cunoscandu-se
doua tipuri de acorduri:
a. trustul si cartelul;
b. societatea de holding si societatea de participare;
c. explicite, exprese;
d. intelegeri secrete si trusturi;
e. trustul si holdingul.
RASPUNS: C

77. Pretul garantat de stat poate avea si o consecinta nedorita:

a. favorizarea anumitor producatori dintr-o ramura, in detrimentul altora;
b. un neajuns al preturilor garantate este, acela ca nu se pot aplica decat in agricultura, in ceea ce
priveste productia agricola;
c. un neajuns al preturilor garantate este acela ca nu se pot aplica decat in agricultura, in ceea ce
priveste veniturile agricultorilor;
d. aparitia de suprastocuri, antrenate de investitiile consistente facute de agricultori, in vederea sporirii
productiei si a veniturilor viitoare;
e. un neajuns al pretului garantat de stat este acela ca in situatiile inregistrarii unor supraproductii,
statul va trebui sa acopere pierderile inregistrate de producatorii agricoli prin garantarea pretului,
 care vor fi mai mari decat pretul de piata datorat excesului de oferta.
RASPUNS: D

78. Salariul real:

a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal;
b. depinde de marimea salariului nominal si de nivelul preturilor la bunurile economice;
c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut;
d. este o marime dinamica, variind in functie de pretul factorului munca;
e. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si este direct proportional cu
dinamica preturilor.
RASPUNS: B

79. Masa profitului nu depinde de:

a. nivelul productivitatii muncii, care influenteaza volumul rezultatelor;
b. pretul de vanzare si costul;
c. volumul, structura si calitatea produselor concurente;
d. viteza de rotatie a capitalului;
e. randamentul factorilor, care influenteaza volumul rezultatelor.
RASPUNS: C

80. Marimea pretului pamantului este influentata direct sau indirect de mai multi factori:
a. cererea si oferta de capital;
b. rata dobanzii bancare;
c. marimea si evolutia rentei, care se afla in raport invers proportional cu pretul pamantului;
d. scaderea preturilor terenurilor ca urmare a amplificarii fenomenului inflationist din ultimele decenii;
e. marimea si evolutia rentei se afla intr-un raport invers proportional cu pretul pamantului.
RASPUNS: B

81. Populatia activa cuprinde:

a. persoanele ce au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica, precum si
varsta legala pentru angajare;
b. populatia ocupata in diferite activitati profesionale, elevii, studentii, tinerii care satisfac stagiul militar,
precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor de munca;
c. persoanele care cauta un loc de munca;
d. persoanele care din diferite motive, nu doresc angajarea pe un loc de munca;
e. acea parte a populatiei apte de munca si care desfasoara activitati profesionale, excluzand elevii,
studentii, tinerii, care satisfac stagiul militar, precum si persoanele in curs de schimbare a locurilor
de munca.
RASPUNS: B

82. Salariul privit ca venit este influentat de o serie de factori. Care dintre afirmatiile de mai jos nu constituie astfel de
factori?
a. cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor;
b. satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat;
c. gradul de organizare a sindicatelor;
d. raportul dintre productivitatea muncii si salariul real;
e. raportul dintre cererea si oferta fortei de munca.
RASPUNS: D
83. Efectul de substitutie consta in:
a. cresterea timpului liber in defavoarea timpului destinat muncii;
b. cerinta ca marimea salariului sa fie astfel determinata, incat sa-l stimuleze pe salariat in munca;
c. substituirea unei parti a timpului de munca prin timp liber;
d. reducerea timpului liber si cresterea, corespunzatoare, a timpului destinat muncii, care-i asigura
lucratorului venituri mai mari;
e. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de viata relativ
ridicat.
RASPUNS: D

84. Salariul nominal brut:

a. reprezinta suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care lucreaza sau
presteaza munca;
b. este acela pe care-l primeste salariatul ca venit din care s-au dedus impozitul si alte retineri
prevazute de lege (de exemplu, pentru fondul de somaj);
c. exprima cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal, la un nivel dat al
preturilor, intr-o anumita perioada;
d. reprezinta salariul nominal in care este inclus impozitul;
e. este o marime dinamica, variind in functie de factorii ce au fost evidentiati.
RASPUNS: D

85. Salariul real:

a. este in relatie invers proportionala cu marimea salariului nominal si direct proportional cu dinamica
preturilor;
b. depinde de marimea productiei;
c. este invers proportional cu marimea salariului nominal brut;
d. este o marime dinamica, variind in functie de pretul factorului munca;
e. este in relatie direct proportionala cu marimea salariului nominal si este invers proportional cu
dinamica preturilor.
RASPUNS: E

86. Asupra nivelului dobanzii si a ratei dobanzii actioneaza o serie de factori. Dintre acestia nu fac parte:
a. cererea si oferta de capital de imprumut;
b. durata creditului;
c. inflatia;
d. riscul pentru cei ce acorda capitalul de imprumut;
e. marimea si dinamica profitului.
RASPUNS: E

87. Operatiunile active efectuate de banci se refera la:

a. primirea spre pastrate a economiilor banesti ale populatiei si agentilor economici non-financiari
denumite depozitele clientilor;
b. conducerea operatiunilor de casa ale agentilor economici si institutiilor care solicita acest lucru;
c. efectuarea de plati la ordinul deponentilor din depozitele acestora constituite la banca;
d. initierea si organizarea de societati comerciale pe actiuni;
e. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie.
RASPUNS: D
88. Intre motivatiile cererii agregate de moneda se regasesc:
a. motivul precautiei;
b. motivul speculatiei;
c. motivul prudentei;
d. rata dobanzii;
e. rata profitului.
RASPUNS: E

89. Emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie sub forma biletelor de banca si monedei metalice este atributul:
a. bancilor comerciale;
b. trezoreriei statului;
c. Casei de Economii si Consemnatiuni;
d. Bancii Nationale;
e. societatilor de asigurari.
RASPUNS: D

90. Obiectul de activitate al bancilor comerciale il reprezinta:

a. emisiunea de moneda si punerea ei in circulatie;
b. operatiuni cu aur;
c. colectarea primelor de asigurare;
d. atragerea si formarea de depozite banesti de la persoanele fizice si juridice;
e. plata despagubirilor in cazul producerii unui eveniment nedorit.
RASPUNS: B

91. Precizati care dintre bancile enumerate mai jos au in obiectul lor de activitate si emiterea de actiuni si obligatiuni:
a. bancile de depozit propriu-zise;
b. bancile de afaceri;
c. bancile ipotecare;
d. Casa de Economii si Consemnatiuni;
e. Banc Post.
RASPUNS: B

92. Care dintre bancile enumerate mai jos dispun de capitaluri proprii importante in raport cu sumele atrase de la
deponenti:
a. bancile de depozit propriu-zise;
b. bancile de afaceri;
c. bancile ipotecare;
d. Casa de Economii si Consemnatiuni;
e. Banc Post.
RASPUNS: B

93. Spunem ca banii constituie o putere de cumparare usor transferabila, deoarece:

a. se pot depozita foarte usor;
b. se pot schimba oricand in alte monede;
c. se gasesc permanent asupra oamenilor;
d. pot fi folositi la plata salariilor;
e. se pot transforma oricand in alte bunuri.
RASPUNS: E
94. Moneda manuala sau in numerar se gaseste intr-o economie sub forma de:
a. actiuni;
b. obligatiuni;
c. cecuri la purtator;
d. bilete de banca;
e. conturi deschise la banca.
RASPUNS: D

95. Disponibilitatile monetare propriu-zise sunt reprezentate intr-o economie de:

a. actiuni;
b. obligatiuni;
c. economii pe librete bancare;
d. efectele de comert negociabile;
e. bilete de banca.
RASPUNS: E

96. Titlurile de valoare emise de agentii economici nonbancari (actiuni, obligatiuni) sunt o componenta:
a. a primului agregat monetar;
b. a celui de-al doilea agregat monetar;
c. a celui de-al treilea agregat monetar;
d. a celui de-al patrulea agregat monetar;
e. nu fac parte din nici un agregat monetar.
RASPUNS: D

97. Ce reprezinta costul detinerii de bani lichizi?

a. bunuri ce se pot cumpara cu bani lichizi;
b. costul bunurilor ce se pot cumpara cu bani lichizi;
c. dobanda care se pierde ca urmare a nedepunerii banilor la banca;
d. dobanda care se castiga prin depunerea banilor la banca;
e. banii la care se renunta (printr-o eventuala cumparare) prin depunerea banilor la banca.
RASPUNS: C

98. Cererea de moneda se afla in raport direct proportional cu:

a. volumul total al schimburilor;
b. volumul total al salariilor;
c. viteza de rotatie a banilor;
d. cantitatea de valuta existenta in economie;
e. dorinta oamenilor de a economisi bani prin sistemul bancar.
RASPUNS: A

99. Rata dobanzii reprezinta:

a. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati dintr-un anumit bun;
b. pretul platit de cumparator pentru procurarea a 100 unitati valutare;
c. dobanda primita pentru o suma de bani depusa la banca;
d. pretul platit de debitor creditorului pentru renuntarea la suma lichida economica;
e. pretul platit de creditor debitorului pentru renuntarea la suma lichida economica.
RASPUNS: D
100. Rambursarea datoriilor de catre banci echivaleaza cu:
a. o sporire a masei monetare in numerar;
b. o scadere a masei monetare;
c. o crestere a masei monetare sub forma scripturala;
d. o mentinere a marimii masei monetare in numerar;
e. o mentinere a marimii masei monetare sub forma scripturala.
RASPUNS: B

101. Existenta rezervelor de numerar la banci este necesara pentru ca aceasta sa poata:
a. cumpara valuta;
b. vinde valuta;
c. face fata platilor in numerar catre clienti;
d. contracta noi credite;
e. comercializa titluri de valoare.
RASPUNS: C

102. Comportamentul Bancii Nationale (M3) reprezinta un factor important al ofertei de moneda si poate avea
urmatoarea marime:
a. M3 > 0;
b. M3 = 0;
c. 0 < M3 < 1;
d. 0 < M3 < 2;
e. M3 = 1.
RASPUNS: C

103. Procesul de refinantare a societatilor bancare reprezinta:

a. creditul pe termen scurt acordat de Banca Nationala celorlalte banci;
b. creditul pe termen mediu acordat de Banca Nationala celorlalte banci;
c. creditul pe termen lung acordat de Banca Nationala celorlalte banci;
d. procesul de crestere a masei monetare sub forma numerarului;
e. procesul de reducere a masei monetare sub forma numerarului.
RASPUNS: A

104. Cresterea taxei de reescont are ca efecte:

a. creste dobanda perceputa de bancile cornerciale debitorilor acestora;
b. scade dobanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora;
c. se mentine constanta dabanda perceputa de bancile comerciale debitorilor acestora;
d. sporeste volumul creditului din economia nationala;
e. se mentine constant volumul creditului din economia nationala.
RASPUNS: A

105. Cunoscand valoarea totala a schimburilor mijlocite de moneda ca fiind de 1.000 miliarde u.m. si viteza de rotatie a
monedei egala cu 20, se cere sa se determine marimea cererii de moneda in economia respectiva:
a. 1.000 miliarde u.m.;
b. 500 miliarde u.m.;
c. 100 miliarde u.m.;
d. 50 miliarde u.m.;
e. 25 miliarde u.m.
 RASPUNS: D

106. Care trebuie sa fie viteza de rotatie a monedei intr-o economie pentru ca la o marime a cererii de moneda de
2.000 miliarde u.m. sa se poata realiza schimburi comerciale in valoare de 20.000 miliarde u.m.?
a. 50 rotatii;
b. 40 rotatii;
c. 30 rotatii;
d. 20 rotatii;
e. 10 rotatii.
RASPUNS: E

107. Cunoscand cererea de moneda dintr-o economie ca fiind de 50.000 miliarde u.m. si viteza de rotatie a monedei
egala cu 10, sa se determine volumul total al schimburilor ce se pot derula cu masa monetara existenta.
a. 900.000 miliarde u.m.;
b. 800.000 miliarde u.m.;
c. 700.000 miliarde u.m.;
d. 600.000 miliarde u.m.;
e. 500.000 miliarde u.m.
RASPUNS: E

108. Presupunand ca rata rezervelor bancare (r) la noile depozite este de 10%, sa se calculeze multiplicatorul monetar
(Mm) si volumul noilor depozite la vedere (D) la o depunere de catre un client la o banca oarecare a sumei de
1.000.000 u.m.:
a. 10 ori si 50.000.000 u.m.;
b. 10 ori si 40.000.000 u.m.;
c. 10 ori si 10.000.000 u.m.
d. 20 ori si 10.000.000 u.m.;
e. 20 ori si 50.000.000 u.m.
RASPUNS: C

109. Cunoscand multiplicatorul monetar (Mm) ca fiind egal cu 20 si suma noilor rezerve obligatorii (R) egala cu
2.000.000 u.m., sa se determine volumul noilor depozite la vedere constituite in cadrul bancilor comerciale (D):
a. 80.000.000 u.m.;
b. 60.000.000 u.m.;
c. 40.000.000 u.m.;
d. 20.000.000 u.m.;
e. 10.000.000 u.m.
RASPUNS: C

110. Dupa marimea si modul de stabilire a dividendului, actiunile pot fi:

a. materializate;
b. cu dividend fix;
c. la purtator;
d. privilegiate si ordinare;
e. ordinare si dematerializate.
RASPUNS: D

111. Dupa forma de emisiune, obligatiunile pot fi:

 a. la purtator;
b. privilegiate;
c. dematerializate;
d. cu dobanda;
e. nominative.
RASPUNS: C

112. Nevoia de capital suplimentar la o societate comerciala se poate acoperi prin mai multe cai:
a. vanzarea unor elemente ale capitalului tehnic;
b. economii la salarii prin disponibilizarea unei parti a fortei de munca;
c. cumpararea de valuta;
d. majorarea capitalului social printr-o emisiune de acitiuni;
e. diminuarea capitalului social pe baza hotararii Adunarii Generale a salairiatilor.
RASPUNS: D

113. Atunci cand se apeleaza la emisiunea de actiuni sau obligatiuni pentru obtinerea banilor necesari, societatile
comerciale emitente intra in:
a. sfera productiei;
b. sfera pietei valutare;
c. sfera pietei de capital;
d. sfera pietei de munca;
e. sfera circulatiei.
RASPUNS: C

114. Dupa modul de identificare a proprietarului actiunile pot fi:

a. materializate;
b. dematerializate;
c. ordinare;
d. privilegiate;
e. la purtator.
RASPUNS: E

115. In principal, operatiunile pe piata financiara primara se efectueaza prin intermediul:

a. bursei de marfuri;
b. bursei de valori;
c. bancilor comerciale;
d. Bancii Nationale;
e. persoanelor autorizate: jobberi, brokeri, curtieri.
RASPUNS: C

116. Cursul titlurilor de valoare pe piata financiara secundara:

a. este dat de valoarea nominalai a titlului;
b. este substantial diferit de valoarea nominala;
c. este dat de dobanda perceputa de bancile comerciale;
d. este dat de dobanda perceputa de Banca Nationala la creditele de refinantare;
e. este dat de cursul de schimb valutar.
RASPUNS: B
117. Pe piata financiara secundara operatiunile la termen se efectueaza:
a. anterior incheierii tranzactiei;
b. in momentul incheierii tranzactiei;
c. ulterior incheierii tranzactiei, la data scadentei;
d. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa creasca;
e. in momentul in care valoarea titlurilor a inceput sa scada.
RASPUNS: C

118. Care din factorii de mai jos influenteaza decisiv cursul titlurilor de valoare?
a. volumul exporturilor;
b. eficienta comertului exterior;
c. raportul dintre cererea si oferta de titluri;
d. deficitul bugetar;
e. soldul balantei de plati externe.
RASPUNS: C

119. Sa se determine cursul obligatiunii care aduce un venit anual de 5.000 u.m, la o rata a dobanzii practicate pe
piata monetara de 50%:
a. 5.000 u.m.;
b. 10.000 u.m.;
c. 15.000 u.m.;
d. 20.000 u.m.;
e. 25.000 u.m.
RASPUNS: B

120. In conditiile ratei dobanzii de 50% practicate pe piata monetara cursul unei obligatiuni este de 1.000.000. u.m.
Care va fi noul curs al obligatiunii atunci cand rata dobanzii se va reduce la 40%?
a. 1.250 u.m.;
b. 1.250.000 u.m.;
c. 1.500.000 u.m.;
d. 1.750:000 u.m.;
e. 2.000.000 u.m.
RASPUNS: B

121. Capitalul social al unei firme este de 10 miliarde u.m., iar o actiune are valoarea nominala de 5.000.000 u.m.
Daca un agent economic cumpara la bursa 250 de actiuni platind in total 1,5 miliarde u.m., cu cate procente din
actiuni va participa la Adunarea generala a actioarilor?
a. cu 5%;
b. cu 7,5%;
c. cu 10%;
d. cu 12,5%;
e. cu 15%.
RASPUNS: D

122. O obligatiune cu valoare nominala de 1.000.000 u.m. aduce un venit anual fix de 50% din valoarea sa. Ea a fost
achizitionata de pe piata la pretul de 500.000 u.m., cand rata dobanzii pe piata monetara era de:
a. 50%;
b. 75%;
c. 100%;
 d. 125%;
e. 150%.
RASPUNS: C

123. Un ritm mai ridicat al inflatiei din tara A decat in tara B, are drept consecinta:
a. cresterea cursului monedei din tara A si caderea cursului monedei din tara B;
b. scaderea cursului monedei din tara A si cresterea cursului monedei din tara B;
c. ritmul inflatiei nu influenteaza cursurile celor doua monede;
d. deprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B;
e. aprecierea monedei din tara A fata de cea din tara B.
RASPUNS: B

124. Marcati caracteristicile proprii bunurilor publice din enumerarea de mai jos:
a. non-atractivitatea;
b. non-incluziunea;
c. non-excluziunea;
d. rivalitatea;
e. incluziunea.
RASPUNS: C

125. In cazul externalitatilor pozitive:

a. beneficiile private sunt egale cu beneficiul social;
b. beneficiile private sunt mai mari decat cu beneficiul social;
c. beneficiile private sunt mai mici decat cu beneficiul social;
d. nu exista beneficii sociale;
e. beneficiile private exclud beneficiul social.
RASPUNS: C

126. Cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor sunt:

a. externalitatile;
b. somajul;
c. inflatia;
d. bunurile de folosinta indelungata;
e. crizele economice.
RASPUNS: A

127. Care dintre factorii de mai jos conduc la situatiile de esec al pietelor?
a. factorii interni;
b. factorii ce tin de participarea la schimburile economice mondiale;
c. factorii ce tin de creserea cererii agregate;
d. costurile tranzactionale;
e. factorii naturali.
RASPUNS: D

128. Care din urmatoarele categorii sunt considerate a fi costuri de excluziune?

a. costurile pentru protectia mediului;
b. costurile sociale;
c. costurile actiunilor de prevenire a unor fenomene sociale mai putin dorite, cum ar fi somajul, inflatia
 etc.;
d. costurile actiunilor de prevenire, identificare si pedepsire a utilizarii ilegale a unui bun;
e. costurile actiunilor de identificare si pedepsire a celor ce comit fapte cu caracter infractional.
RASPUNS: D

129. Costul total mediu scade atunci cand:

a. salariul creste, iar productia scade;
b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;
c. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;
d. cand sporeste uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali;
e. dinamica productivitatii muncii este devansata de cea a salariului.
RASPUNS: B

130. Daca productivitatea capitalului creste, in mod normal scad:

a. costul total mediu;
b. costul total global;
c. salariul mediu;
d. amortizarea totala;
e. uzura fizica a capitalului.
RASPUNS: A

131. Pe termen scurt, dinamica costului total mediu depinde, in primul rand de:
a. costul fix si costul variabil;
b. costul variabil si productie;
c. costul fix;
d. costul de oportunitate;
e. costul contabil.
RASPUNS: B

132. Legea debuseelor si teoria trinitara a factorilor de productie au fost formulate de catre:
a. Adam Smith;
b. David Ricardo;
c. Thomas Robert Malthus;
d. Jean Baptiste Say;
e. John Maynard Keynes.
RASPUNS: D

133. Teoria rentei deiferentiale a fost fundamentata de catre:

a. Adam Smith;
b. Thomas Robert Malthus;
c. David Ricardo;
d. Karl Marx;
e. Fr. Quesnay.
RASPUNS: C

134. Leon Walras, Vilfredo Pareto si Alfred Marshall au revolutionat gandirea economica in cadrul curentului de
gandire:
a. fiziocrat;
b. marginalist;
c. neoclasic;
d. clasic;
e. cunoscut sub numele de Scoala austriaca.
RASPUNS: C