Arta portretului la Grigore Ureche

(Portretul lui Stefan cel Mare)

Grigore Ureche a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat. Fiind
inzestrat cu darul de povestitor, G. Ureche este întemeietorul portretisticii în literatura română veche. In cronica
sa Letopisetul Tarii Moldovei, realizeaza unul din primele portrete din literatura romana si anume cel al
cunoscutului domnitor Stefan cel Mare.

Ureche concepe povestirea din câteva momente: împrejurările morţii domnitorului, portretul
acestuia,sentimentele poporului la moartea lui Ştefan, aprecieri asupra vremii şi intrarea lui în legendă.

Portretul lui Stefan cel Mare este realizat in stil sobru, plin de autenticitate si amintind de
arta istoricilor antici(Titus Livius,Tacitus), ca de exemplu : Petru Rares “era om cuvios si la toate
lucrurile indrasnet”, Ilias Voda “denafara se vedea pom inflorit, iara denlauntru, lac imputit”.
Domnitorul este prezentat ca un om nu foarte inalt de statura, dar cu o fire impulsiva si care
ucidea oamenii fara a sta prea mult pe ganduri. “Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu,
manios si de grabu varsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om
intreg la fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. “De remarcat este faptul
ca autorul anunta o singura trasatura fizica(era mic de statura), dupa care urmeaza doua
trasaturi de caracter negative(manios si crud). Antiteza este creata prin adverbul “amintrilea”,
dupa care urmeaza trasaturi de personalitate justificate printr-o gradatie ce il plaseaza pe erou
in fruntea tuturor domnitorilor:”nici mai inainte, nici dupa ceia l-au ajunsu”.Bun luptator si
strateg, voivodul reusea sa se faca remarcat prin vitejia si energia de care dadea dovada in
lupta. Nu se dadea niciodata batut, ci se ridica de jos incurajandu-i si pe ceilalti sa lupte in
continuare, dand dovada de ambitie, optimism si tenacitate in atingerea scopului propus. “La
lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru
aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra
biruitorilor.” Ochii verzi si privirea taioasa a domnitorului reprezentau o modalitate eficienta de
intimidare a adversarului. Portretul lui Stefan reprezinta modelul clasic, realizat din linii simple
si dovedeste incontestabilul talent de portretist al cronicarului Grigore Ureche. Portretul făcut de
Grigore Ureche lui Ştefan cel Mare are rolul de a emoţiona cititorul, pentru a-i prezenta acestuia figura
celebrului domnitor într-un mod cât mai somptuos.

La nivel fonetic observăm manifestarea limbii în substanţa ei sonoră, prin sunete cu tonsolemn. În
fragmentul lui Ureche găsim cuvinte expresive prin prin sunete şi volum sonor, cumsunt „statu”, „vărsătoriu”,
„judeţu”, „neleneşu”, „îndărăptieze”, „scăpatu”, „agiunsu”. Nivelul structurii morfologice vizează forma
rară a cuvintelor, prezenţa prezentuluinarativ care conferă textului aspect etern, istorici. De asemenea, se
remarcă multitudineaadjectivelor care ajută la conturarea portretului domnitorului.În ceea ce priveşte nivelul
sintactic, topica în fragmentul citat este liberă şi obiectivă,urmând logica gândirii obişnuite dintr-o limbă dată.