Sunteți pe pagina 1din 142

Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Constructii

Lucrare de Licenta

Coordonator Absolvent
Prof. univ. dr. Munteanu Gavrila Potirniche Andrei

Brasov 2015

[1]
BORDEROU

A.Piese scrise

1. Foaie de capăt .......................................................................................................1


2. Borderou...............................................................................................................2
3. Temă de proiectare................................................................................................4
4. Memoriu tehnic de arhitectură...............................................................................6
5. Memoriu tehnic de rezistenţă.................................................................................14
6. Caiete de sarcini.....................................................................................................17
7. Fisa tehnica de turnare a betonului.........................................................................33
8. Breviar de calcul.....................................................................................................48
9. Bibliografie.............................................................................................................145

B.Piese desenate

 Planşe de arhitectură

1. Plan parter....….………………………………………………………… A01


2. Plan etaj1.......….…………………………………………………………A02
3. Plan etaj2 ....………………………………………………...................... A03
4. Fatada principala…………………………………………………………A04
5. Fatada posterioara……………………………………………………….. A05
6. Fatada laterala dreapta……………………………………………………A06
7. Fatada laterala stanga……………………………………………………..A07
8. Secţiune A-A ……………………………………………………………. A08
9. Secţiune B-B…..………………………………………………................. A09
10. Plan de situatie…………………………………………………………….A10
11. Plan organizare de santier…………………………………………………A11

[2]
 Planşe de rezistenţă

1. Plan cofraj planşeu nivel curent…..................…….………………R01


2. Plan armare planşeu nivel curent …………………………………R02
3. Plan armare si cofrare grinda longitudinala.….….………………..R03
4. Plan armare si cofrare grinda transversala.........…….…..………...R04
5. Plan armare stalp marginal …..................…….…………………..R05
6. Plan armare stalp central ...............................….…………............R06
7. Plan fundatii ………….……...………….………………………..R07
8. Detalii fundatii……………………………………………………R08
9. Plan armare scara…………………………………………………R09

[3]
TEMA PROIECT

În prezenta lucrare se realizează calculul şi dimensionarea unei clădiri etajate P+4E


cu structura în cadre din beton armat. Blocul este situat in orasul Brasov, judetul Brasov.

Funcţiuni clădire:

Parter: Apartamente
Etajul 1: Apartamente
Etajul 2: Apartamente
Etajul 3 Apartamente
Etajul 4: Apartamente

Date generale de conformare a clădirii:

Structura de rezistenţă:
1. Suprastructura: de tip cadre din beton armat monolit
2. Infrastructura: Fundatii izolate tip cuzinet din beton armat monolit pentru stalpi, fundatii
continue sub ziduri
Închideri şi compartimentări:
1. Pereţi exteriori din BCA cu grosimea de 30 cm şi termoizolaţie din polistiren expandat cu
grosimea de 10 cm aplicat la exterior.
2. Pereţi interiori din placi de gips carton de 10 cm.
Mod de realizare a clădirii:
Clădirea este realizată din beton armat monolit (inclusiv planşeele).
Circulatia pe verticala:
Scara interioara din beton armat.

Date ale amplasamentului clădirii:


Localitatea Brasov, judetul Brasov
Categoria de importanta C- normala
Clasa de importanţă şi de expunere III, γi=1.00
Condiţii seismice:
ag = 0,20g – acceleraţia terenului
[4]
TC = 0,70 s
Zona de zapadă
m2
Sk = 2.00 kN/
Terenul de fundare În conformitate cu studiul geotehnic executat pe amplasament rezultă
urmatoarele condiţii de fundare :
 Cota de fundare a fost stabilită la –1.10m
 Pentru calculul fundaţiilor s-a luat în calcul Pconv=350 Kpa
 Fundaţiile au talpa încastrasta în terenul bun de fundare minimum 20 cm
 În cazul în care după săparea gropilor de fundaţie, terenul bun de fundare indicat in
studiul geotehnic nu se afla la cota de fundare stabilita prin proiect va fi chemat pe şantier
proiectantul studiului geotehnic si proiectantul de rezistenţă pentru stabilirea imediată a măsurilor
de coborare a cotei de fundare până la cota la care se găseşte terenul bun de fundare cu încastrarea
fundaţiilor minim 20cm în terenul bun
 Proiectantul studiului geotehnic va fi chemat pe şantier după săparea gropilor de fundare
pentru atestarea terenului de fundare.
 Constructorul va executa obligatoriu epuizmente în cazul în care apar ape de infiltraţie
peste cota săpăturii.
Fundaţiile izolate sub stâlpi sunt grinzi din beton armat bloc din beton simplu si cuzinet din
beton armat. Blocurile din beton simplu s-au proiectat din beton clasa C16/20 iar cuzineţii din beton
armat clasa C16/20.
Ţinand seama de constatările studiului geotehnic cota de fundare pentru fundaţiile izolate
sub stalpi a fost stabilită în stratul de argilă nisipoasă astfel talpa blocurilor de fundare s-au proiectat
la cota –1.10.

[5]
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

I. Date generale

Date de recunoastere a documentatiei

-Denumirea proiectului: Bloc de locuit GIOCONDA P+4E

-Beneficiar: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

-Proiectant: STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

-Amplasament: BRASOV

-Certificat de Urbanism 1 / 2015

-Data elaborarii: 2015

Obiectul proiectului
Amplasament - Terenul pe care se va amplasa se situeaza in orasul Brasov. Terenul are o
forma dreptunghiulara, liber de sarcina.

Caracteristicile amplasamentului
Amplasamentul construcției- zona rurala Brasov, teren relativ plan cu o ușoara panta spre
nord si est.

Incadrare in localitate si zona ;


Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est. Conform
studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea
conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata. Dupa executarea
sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic pentru receptionarea
terenului de fundare.
[6]
Clima
Temperat-continentala, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperat de tip
oceanic si cea de tip continental . Numarul zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an , iar cel al
zilelor de iarna tot de 50 . Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75 % .
La nivelul municipiului cantitatea medie anuala de precipitatii este de 124,8 m 3 , iar durata
medie anuala a stratului de zapada este de 70,8 zile .

Natura terenului de fundare


Conform studiului geotehnic, se fundeaza in stratul de praf argilos galbui uneori roscat si in
stratul de argila nisipoasa uneori nisip argilos, la adancimea minima de -1,10m de la cota terenului
natural, cu Pconv=350 Kpa.
Nu se vor executa sapaturi fara sprijiniri sub cota de -1,25 fata de cota terenului natural.

Asigurarea cu utilitati
Nu exista retele utilitare care traverseaza terenul si implicit restrictii impuse de aceasta , sau
distante de protectie ;
Alimentarea cu apa si canalizare se vor realiza din retelele existente in zona , prin racord la
acestea .
Alimentarea cu energie electrica si gaze se va realiza prin racord la retele existente conform
proiectelor de specialitate .

Compartimentări
Compartimentările interioare, vor fi realizate de zidurile interioare din gips-carton
montate pe un grilaj metalic din profile metalice uşoare cu termoizolaţie de vată minerală 10
cm.
Închiderile perimetrale vor fi realizate de zidurile exterioare de compartimentare tip BCA de
30 cm.
Termoizolatia de exterior se va executa din polistiren de 10 cm grosime. Termosistemul folosit va
avea in mod obligatoriu agrement tehnic de la producator.

[7]
II. Descrierea Functionala

Dimensiuni
Pe terenul in suprafata de 450 m 2 urmeaza a se edifica o constructie P+4E cu destinatia de
bloc de locuinte. Aceasta constructie prezinta urmatoarele caracteristici:
 numar de apartamente la P : 4
 numar de apartamente la etajul 1 : 4
 numar de apartamente la etajul 2 : 4
 numar de apartamente la etajul 3 : 4
 numar de apartamente la etajul 4 : 4
 suprafata teren: 450 m2
 suprafata construita: 285.2 m2
 latimea constructiei: 15.50 m
 lungimea constructiei: 18.4 m
 inaltimea unui nivel: 3.15 m
 cota teren amenajat: - 0.15 m
Camere, destinatie, spatii
Constructia P+4E este alcatuita dintr-un singur corp ce va contine spatiile necesare
destinatiei pentru care a fost creata si anume:

Parter
Cota pardoseala parter: ± 0.00m

Suprafata construita: 285.2 m2

Suprafata utila: 239.74 m2

 Uscatorie: 11,43 m2
 Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
[8]
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Etajul I
Cota pardoseala parter: ± 3.15m

Suprafata construita: 285.2 m2

Suprafata utila: 239.74 m2

 Uscatorie: 11,43 m2
 Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

Etajul II
Cota pardoseala parter: ± 6.3m

Suprafata construita: 285.2 m2

Suprafata utila: 239.74 m2

 Uscatorie: 11,43 m2
 Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

[9]
Etajul III
Cota pardoseala parter: ± 9.45m

Suprafata construita: 285.2 m2

Suprafata utila: 239.74 m2

 Uscatorie: 11,43 m2
 Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
Etajul IV
Cota pardoseala parter: ± 12.6m

Suprafata construita: 285.2 m2

Suprafata utila: 239.74 m2

 Uscatorie: 11,43 m2
 Hol+ Casa Scarii : 25.75 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 2(46,1 m2): Dormitor 13,41 m2 , Camera de zi 10,98 m2, Bucatarie 6,86 m2 ,
Hol 10.96 m2 , Baie 3.89 m2
 Apartament 1 (55,18 m2): Dormitor 17,71 m2 , Camera de zi 13,92 m2, Bucatarie 8,7 m2 ,
Hol 10,96 m2 ,Baie 3,89 m2

[10]
III. Solutii de finisaj
Finisaje interioare:
- pardoseli - gresie in grupuri sanitare, holuri, bucatarii; parchet in camere
- pereti - zugraveli lavabile in culori calde deschise – camere, sala de mese
- tavane - zugraveala lavabila culoare alba
- usi de interior rasinoase

Finisaje exterioare:
- tamplarie din aluminiu cu rupere de punte termica, si geam termopan
- tencuiala structurala-culoare galben
- trepte, contratrepte, jardiniere placaj piatra naturala

IV. Indeplinirea cerintelor de calitate


Cerintele de calitate sunt stabilite conform Legii nr.10/ 1995

Cerinta ‘A’– Rezistenta si stabilitate


Calculul static si seismic al structurii de rezistenta , dimensionarea si alcatuirea elementelor
componente s-au facut pe baza standardelor si normativelor in vigoare conform memoriului de
specialitate .

Cerinta ‘B’- Siguranta in exploatare


Conform prevederilor din STAS 6131/1979 privind dimensionarea parapetiilor si
balustradelor , parapetii prevazuti la ferestre masoara 90 cm; s-au prevazut montanti de protectie in
ansamblul ferestrelor acolo unde fereastra nu are parapet .

Cerinta ‘ C’- Siguranta la foc


Din punct de vedere al legislatiei in vigoare , constructia se incadreaza ca prezentand un risc
mic de incendiu , corespunzator specificului functional al acesteia .
Cladirea se afla in gradul III de rezistenta la foc.
Locuinta va fi prevazuta cu 2 extinctoare la fiecare nivel

Cerinta ‘D’
Igiena si sanatatea oamenilor

[11]
Prin amplasarea de tip izolat pe sit a constructiei se respecta distantele minime fata de
constructiile invecinate. Prin specificul functiunii, constructia nu ridica probleme sanitare si de
microclimat.

Refacerea si protectia mediului


Modul de respectare a prevederilor din Legea 137/1995 ( republicata ) privind protectia
mediului, Legea 107/ 1997 a apelor, OG 243/ 2000 privind protectia atmosferei, HGR 188/ 2002,
Ord. MAPPM 462/ 1993, Ord. MAPPM 125/ 1996, Ord. MAPPM756/ 1997.

Se precizeaza urmatoarele:
- prin amplasarea noii constructii se va evita perturbarea vecinilor si taierea de arbori;
- locuinta se incadreaza, prin volumetria si materialele folosite, in spatiul natural si construit
existent;
- constructia nu genereaza noxe sau alti factori de poluare ai mediului inscriindu-se in limitele
admise de emisii de gaze arse, conform Ordinului M.A.P.P.M. NR. 462/ 1993;
- deseurile menajere se vor colecta si depozita in europubele din PP si vor fi evacuate prin
contract cu furnizorii de servicii la spatii special prevazute pentru depozitarea si reciclarea
acestora. Se vor folosi pubele separate pentru diverse tipuri de deseuri.

Cerinta ‘E’
Izolarea termica si economía de energie
Constructia a fost termoizolata corespunzator, pentru a asigura eficienta consumului
energetic. Astfel, peretii exteriori se vor termoizola cu termosistem ( polistiren de 10 cm, dens 15
Kg/ mc ) Ferestrele vor fi de tip tamplarie PVC si geam termopan. Coeficientul calculat de izolare
termica este de 0,57 W/ mK, conform proiectului de specialitate.

Izolarea hidrofuga
Elevatiile din beton, placa parterului si terasele exterioare vor fi izolate cu membrane
bituminoase cu aplicare la cald, respectand normele de executie prevazute in documentatiile tehnice
ale produsului si in caietele de sarcini cuprinse in proiectul tehnic de executie. Sub zidaria parterului
se va prevde izolatie hidrofuga bituminoasa.

[12]
Cerinta ‘F’
Protectia la zgomot
Interiorul va fi protejat acustic la zgomotul exterior, peretii fiind izolati corespunzator cu
polistiren si vata minerala. Pardoselile interioare, in special cele din parchet laminat vor fi protejate
la zgomotul de impact prin utilizarea unor straturi speciale fonoabsorbante

V. Organizarea de santier si masuri de protectie

Lucrarile de executie ( inclusiv cele pentru imprejmuire ) se vor desfasura numai in limitele
incintei detinute de titular.
Constructiile prevazute pentru organizarea de santier vor fi realizate pe structuri din lemn de
rasinoase.Atat pozitionarea constructiilor pe teren cat si realizarea acceselor tin cont de fluxul
tehnologic si de aprovizionare cu materiale, astfel incat aceste operatiuni sa se desfasoare in cele
mai bune conditii.

[13]
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENȚA

I. Date generale
-Denumirea proiectului: BLOC DE LOCUINTE GIOCONDA P+4E

-Benificiar: FACULTATEA DE CONSTRUCTII BRASOV

-Proiectant: STUDENT : POTIRNICHE ANDREI

-Amplasament: BRASOV, JUDETUL BRASOV

-Certificat de Urbanism 1 / 2015

-Data elaborarii: 2015

II. Obiectul proiectului


Obiectul prezentului proiect îl constituie elaborarea documentației pentru faza Proiect
Tehnic, pentru o structură in cadre de beton armat P+4E cu rol de bloc de locuinte.

III. Încadrarea obiectivului


Prin funcţiunea sa de “bloc de locuinte” – construcția se încadreaza din punct de vedere al
importanței după cum urmează:
a). Pe baza HGR nr. 766/97, construcția se încadrează din punct de vedere al cerin țelor esentiale
stipulate în articolul 5 din Legea nr. 10/95 în categoria de importantă “ C “ - normală cu
caracteristici obisnuite, care nu implica riscuri majore pentru societate si natura.
b). Din punct de vedere al protecției antiseismice, pe baza Normativului P 100-1-2006,tabelul 4.2
clădirea se încadreaza în clasa a III-a de importantă - Clădiri de tip curent, care nu apartin
celorlalte categorii , cu γ 1 = 1,0 .
Încadrarea din punct de vedere al protecției antiseismice.
Conform Normativului P100-1/2013 – „Cod de proiectare seismică”-partea I: „Prevederi de
proiectare pentru clădiri”, având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus, judetul
Brasov, încadrarea din punct de vedere al zonării seismice este următoarea:
- conform zonării teritoriului: valoarea de vârf a accelerației terenului pentru cutremure
având IMR 100(Intervalul Mediu de Recurenta) ag=0,20g
- conform zonării teritoriului din punct de vedere al perioadelor de control (colt) a
spectrului de raspuns în zona cu Tc=0.7 sec
[14]
c). Încadrarea din punct de vedere al inăarcării date de zăpadă.
Conform COD DE PROIECTARE – EVALUAREA AC ȚIUNII ZĂPEZII ASUPRA
CONSTRUCȚIILOR, CR-1-1-3/2012, având în vedere ca obiectivul este situat în Sambata de Sus,
judetul Brasov,valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este de 2.0 kN/mp, la un
interval mediu de recurenta IMR = 50 ani.
d). Încadrarea din punct de vedere al incarcarii date de vint.
Conform COD DE PROIECTARE – BAZELE PROIECTARII SI ACTIUNI ASUPRA
CONSTRUCTIILOR - ACTIUNEA VINTULUI – CR1-1-4-2012 având în vedere ca obiectivul
este situat în Sambata de Sus, judetul Brasov, valoarea caracteristica a presiunii de referinta a
vintului,mediata pe 10 min., avand un interval mediu de recurenta
IMR = 50 ani este de 0.56kN/mp.

IV. Descrierea constructiei ce urmează a se executa

Conform temei de proiectare, s-a intocmit proiectul tehnic pentru cladirea P+4E cu rol de bloc de
locuinte.

Infrastructura este alcatuită din :

- fundații izolate sub stalpi compuse din blocuri de beton simplu clasa C16/20 si cuzinet
din beton armat, clasa C16/20 si otel beton PC 52 si OB 37
- placa pe sol din beton armat monolit, clasa betonului fiind C20/25 si armatura de tip PC
52 si OB 37.

Suprastructura este alcatuită din cadre de beton, compusă din urmatoarele elemente :
- stâlpi din beton armat turnați monolit, având beton ce clasa C20/25 armati cu PC52 si
OB 37.
- grinzi din beton cu dimensiuni de 25x40 cm pe directia longitudinala, respectiv 25x50cm
pe directia transversala, avand beton de clasa C20/25 cu PC52 si etrieri din OB37
- plansee din beton armat, turnat monolit peste fiecare nivel, avand beton de clasa
C20/25 , armate cu PC52 si OB37. Grosimile planseelor sunt de 14cm.
- peretii exteriori din zidarie de BCA cu grosimea de 30 cm. Mortarul prevazut in proiect
este M-5.
[15]
- acoperisul este tip terasa necirculabila

V. Condiții de fundare

Terenul pe care se amplaseaza constructia are o usoara panta spre nord-est.

Conform studiului geotehnic, terenul de fundare este compus din pamanturi coezive ce au presiunea
conventionala Pconv =350Kpa pentru sarcini de calcul centrice.
Adancimea minima de fundare de la CTN (cota terenului natural) este 1,10 m, dar
constructiile se vor incastra conform studiului geotehnic 60 cm in roca nealterata.
Dupa executarea sapaturii se va chema proiectantul de structura si proiectantul geotehnic
pentru receptionarea terenului de fundare.

VI. Dispoziții finale


Se interzice orice schimbare de soluţie privind structura de rezistenţă sau a materialelor
puse în opera fară avizul proiectantului.
Lucrarile se vor executa în condiţiile respectării normativelor tehnice în vigoare si a
detaliilor de execuţie din proiect. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii se vor respecta
cu stricteţe Normele de tehnica securităţii muncii şi Normele de prevenire şi stingere a incendiilor.
Pe parcursul execuţiei lucrărilor vor fi convocaţi factorii responsabili conform
PROGRAMULUI DE URMARIRE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR PE ŞANTIER.
Conform Legii nr. 10/1995, articolul nr. 2 si HGR nr. 925/1995, proiectul va fi supus
verificarii de catre verificator.

CAIET DE SARCINI

I. Terasamente

[16]
Execuţia, verificarea si măsurarea lucrărilor se va face in conformitate cu prevederile
normativului C56-85, C169-83, indicator norma de deviz T s .
Se defriseaza terenul prin taierea arborilor si tufisurilor sau daca este posibil smulgerea lor
din radacina. Gropile ramase dupa smulgerea butucilor se vor umple cu pamant compactat.
Materialele rezultate vor fi evacuate penru a nu stanjeni lucrarile.
Sapatura in zona retelelor subterane cunoscute se executa sub supravegherea directa a
sefului de punct de lucru. Daca se intalnesc retele subterane necunoscute, lucrarile se vor intrerupe
anuntand imediat beneficiarul lucrarii.
Inainte de inceperea lucrarilor se va efectua operatia de PREDARE-PRIMIRE a
amplasamentului si trasarea reperelor cotei ±0.00, consemnata intr-un proces verbal incheiat intre
reprezentantul beneficiarului, proiectant si constructor.
Terenul de fundare va fi protejat impotriva factorilor climatici luandu-se masurile
corespunzatoare. Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de
constructii, va fi oprita prin executarea de santuri de garda, ce vor dirija aceste ape in afara zonelor
de lucru.
Trasarea lucrarilor se efectueaza pe baza planului de trasare, respectand conditiile de trasaj si
tolerantele admisibile conform normativelor C83-75, C56-85.
In cazul in care turnarea betonul de fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii,
aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala, pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei, respectand prevederile
normativului C169-83.
Dupa atingerea cotei de fundare, constructorul va convoca proiectantul si beneficiarul pentru
a stabili modul de continuare a lucrarilor. Orice modificare de cote fata de proiect se vor consemna
in registrul de procese verbale de lucrari ascunse.
Umpluturile se vor executa din materialul rezultat din lucrarile de sapatura, iar pamantul
excedentar va fi evacuat si transportat pe un teren pus la dispozitie de catre beneficiar.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamant ce contine materii organice, resturi de lemn
sau maluri.
Compactarea umpluturilor se va executa conform normativului C29-85 si a indicatorului
Ts .
Umpluturile intre fundatii pana la cota prevazuta in proiect, se vor executa imediat dupa
decofrare si daca este cazul dupa realizarea protectiei betonului de fundatie (hidroizolatie sau
spoiala).
Constructorul va verifica calitatea compactarii respectand prevederile normativului C56-86.
La executarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:
[17]
- C169-86; NE 012/2010; C29-85; C56-85; T s -1991;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV, XXVIII; N.D.P.S.I anexa 13.

Armări. Cofraje. Betoane


Executia lucrarilor se face numai dupa detaliile de executie elaborate de un poriectant
autorizat si verificate de catre un expert autorizat, conform reglementarilor in vigoare(Legea
nr.12/24.01.1995).
Executia si masurarea lucrarilor se va face in conformitate cu normativul NE 012/2010,
C56-85 si indicatorul normelor de deviz editia 1992.

II. Armături
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 438/1,2,3-89
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, controlul se va efectua conform
prevederilor din normativul NE 012/2010.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta
eventualele impuritati de pe suprafata barelor cat si rugina prin frecare cu peria de sarma.
Barele de armature se vor termina cu ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede ciocul se indoaie la 180 grd.de un dorn de raza R=1,25d (diametrul barei) si
portiunea dreapta de capat de minim 3d. in cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la
90 grd.pe un dorn cu raza R=2, iar lungimea totala a ciocului va fi de 7d.
Etrierii si agrafele care se indoaie dupa un unghi drept, raza de indoire va fi de minim 2d.
ciocurile indoite la 180 grd, sau 135 grd, se vor fasona pe un dorn cu raza R=1,25d.
Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acestora in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, etc) astfel incat se vor monta:
- cel putin un distantier la fiecare metru linear de stalp;
- cel putin doi distantieri la fiecare mp de perete.
Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de
sarma, de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerea
pozitiei lor in timpul turnarii betonului.
La incrucisari barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin lagaturi de sarma neagra
(STAS 889-90), utilizandu-se doua fire de sarma de 1…1,5 mm diametru.

[18]
Retelele de pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale
pe tot conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelei vor fi legate din doi in doi in ambele
sensuri(in sah).
La stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor de armature cu colturile etrierilor. Restul
incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din
doi in doi).
Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in Normativul NE
012/2010.
In cazul in care nu se dispune de diametrul si tipul de otel beton prevazute in proiect, se
poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie pe
planurile de executie care se dupun la Cartea Constructiei si in PV de lucrari ascunse.
La terminarea montarii armaturii se va verifica si se va consemna in PROCES-VERBAL DE
LUCRĂRI ASCUNSE:
- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale
elementelor structurii;
- distanta intre etrieri, diametrul si modul lor de fixare;
- lungimea portiunilor de bare care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna
ulterior;
- calitatea sudurilor conform Normativului C28-83;
- numarul si calitatea legaturilor intre bare;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile elementelor inglobate.
La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele Normative si Instructiuni:
- NE 012/2010, NP50-87, C28-83, C56-85, Normativ C editie 1992;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV;
-N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

III. Cofraje
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect, respectandu-se
inscrierea in abaterile admisibile precizate in normativul NE 012/2010.
- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment

[19]
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de
executie.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona conform precizarilor
Normativului NE 012/2010.Proiectul de cofraje-sustineri se elaboreaza de antreprenor pe cheltuiala
sa.
Prin materialul din care se realizeaza fata cofrajului (astereala) sau substanta utilizata pentru
uscarea decofrarii, antreprenorul trebuie sa garanteze ca in timp nu vor aparea efecte daunatoare
asupra tencuielilor (exfolieri), zugravelilor, vopsitoriilor, placajelor de tot felul.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare, pe
fetele care vin in contact cu betonul. Se poate folosi o solutie calda de motorina cu 6% parafina,
aplicata intr-un strat subtire cu pensula. Cofrajele alcatuite din placaj TEGO, se ung o data la 2-3
utilizari.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- ansamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- inchierea, legarea si sprijinirea definitiva.
Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj, si cofrajele montate
sunt precizate in normativul NE 012/2010.
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim
2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate, sau respectand
termenele impuse prin proiect. Termenele minime recomandate pentru decofrarea fetelor laterale
sunt precizate in normativul NE 012/2010, tabela 6.1.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica si se va consemna in procesele verbale de
lucrari ascunse:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire
- incheierea corecta e elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitaii acestora
- dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a
se betona
- pozitia golurilor.
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
- in cazul in care se constata defect de turnare (goluri, zone segregate, etc) care pot afecta
stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la
aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
- sustinerile cofrajelor se vor face incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme;

[20]
In termen de maxin 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie, se va proceda de
catre seful punctului de lucru, delegatul beneficiarului si proiectantului (daca acesta e solicitat sa fie
convocat), la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se
un proces verbal in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte
constatate. Este interzisa efectuarea de remedieri inainte de aceasta examinare. Remedierea
defectelor se vor face conform prevederilor din instructiunile tehnice C149-87.
La realizarea lucrarilor se vor respecta urmatoarele normative si instructiuni:
- C11-74, NE 012/2010, C56-85, normativ C 1991;
- N.S.P.M cap X, XVII, XX, XXI, XXIII, XXIV, XXV; XXVIII
- N.D.P.S.I anexa 9 si 13.

IV. Betoane

Daca prin proiect nu se prevede ca aprobarea compozitiei betonului sa fie data de


reprezentantul beneficiarului sau proiectant, stabilirea compozitiei se va face de catre laboratorul
unitatii tutelare a statiei de betoane, conf prevederilor din normativul 540-86 anexa V.2
Transportul betonului de la punctul de preparare la punctul de punere in opera se realizeaza
in functie de tipul de beton (tasare), respectand normativul NE 012/2010.
Executarea lucrarilor din beton poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
- instruirea formatiilor de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie;
- receptionarea calitativa a lucrarilor de terasamente, cofraje si armaturi;
- se vor stabili si pregati masurile ce vor fi adoptate in cazul unor intreruperi
accidentale in procesul de betonare.
In cazul indeplinirii conditiilor de mai sus se va consemna aprobarea inceperii betonarii de
catre proiectant sau reprezentantul beneficiarului. Aceasta aprobare trebuie reafirmata in cazul in
care ar interveni evenimente de natura sa modifice situatia constatata, sau daca betonarea nu a
inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:
- cofrajele din lemn sau beton vechi, care vin in contact cu betonul prospat vor fi udate cu apa
cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi
inlaturata;
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale,
sau prin intermediul unui furtun sau tub, avand capatul interior situat la max. 1,5 m fata de
zona care se betoneaza;
[21]
- betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm inaltime, si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului din stratul turnat anterior;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea perfecta in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armatura a vibratorului;
- in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala
a betonului concomitent cu vibrarea lui;
- se va urmari comportatrea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajului si sustinerile acestora
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului. Aceasta durata se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul
cimenturilor cu adaosuri, si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri. In cazul in
care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa preagatirea rosturilor conform normativului NE 012/2010.
Se va considera vibrarea incheiata atunci cand:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.
Dupa turnare se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile protejand suprafetele libere
prin:
- acoperirea cu materiale de protectie care se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip.
Betonul trebuie sa capete o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata
acoperita. Se vor mentine in permanenta in stare umeda.
- stropirea cu apa dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment si de temperatura
mediului, dar imediat dupa ce betonul e suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa
nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repete la interval 2-6 ore astfel incat
suprafata betonului sa se mentina in permanent umeda. In cazul in care temperatura
mediului este mai mica de + 5 gr Celsius nu se va proceda la stropirea cu apa si se vor aplica
materiale sau pelicule de protectie.
Pe timp ploios suprafete de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena
atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

V. Tencuieli exterioare
[22]
Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice generale pentru lucrarile de executie
a tencuielilor exterioare realizate cu mijloace manuale sau mecanice, aplicate pe suprafete de beton,
caramida sau similare la cladiri civile. Pentru tencuieli speciale proiectantul face precizari
suplimentare pe baza de completari la proiect sau in cadrul asistentei tehnice pe santier.

Normative si standard de referinte


C 17 - 82 Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
C 18 - 83 Normativ pt. executarea tehnologiilor umede (tencuieli, placaje)
C 56 - 85 Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
C 10 - 80 Normativ privind dotarea cu masini,scule si dispozitive a muncitorilor in
constr.
Norme republicane de protectia muncii elaborate de Ministerul Municii si
Ministerul Sanatatii aprobate de acestea cu ordinul nr. 34 si 60 / 1975 cu completari aprobate cu
ordinul nr.110 si 39 / 1977.
STAS 1030 - 85 Mortare obisnuite pentru tencuieli
STAS 388 - 80 Ciment portland
STAS 1500 - 78 Lianti hidraulici
STAS 7055 - 87 Ciment portland alb
STAS 146 - 80 Var pasta
STAS 9021 - 80 Var hidratat
STAS 1667 - 76 Nisip pentru mortare
STAS 790 - 84 Apa pentru mostre
Alte standarde specifice la materiale pentru mortare cat si normative specifice valabile la
data executarii tencuielilor.

Monstre si testari
Inainte de emiterea comenzilor si livrarea materialelor pe santier antreprenorul va analiza
conditiile de calitate a acestora pe baza de mostre puse la dispozitie de furnizor.
Folosirea colorantilor si a cimentului alb pentru mortare se face pe baza de probe de culoare
si numai dupa ce proiectantul aproba mostrele de proba se trece la aplicarea retetei in tehnologia de
preparare a mortarului si livrarea lui pe santier. Testarea materialelor se face numai in laboratoare
[23]
specializate si se emit certificate de calitate ce vor insoti fiecare lot de produs livrat pe santier.

Livrare , depozitare , manipulare


Livrarea mortarului pentru tencuieli se face pe baza de protocol incheiat intre antreprenor si
furnizor stabilindu-se si grafic de livrare pe cantitati si tipuri de mortare.
Alegerea tipului de utilaj pentru transportul mortarului se face in funcţie de gradul de dotare
a santierului, de locul de amplasare a constructiei fata de furnizor. Este interzisa descarcarea
mortarului direct pe pamant. Transportul si punerea in opera a mortarului trebuie sa se faca in
maxim 10 ore de la prepararea acestuia pe baza de ciment - var fara intaritor si 16 ore cand se
foloseste intaritor sau mortare de ciment
Se recomanda :
- amplasarea judicioasa a platformei de aprovizionare pentru reducerea distantei fata de
punctul de lucru
- evitarea manipularilor suplimentare astfel incat prelucrarea materialului din depozitul
provizoriu sa ajunga la locul de punere in lucru fara transbordari
- utilizarea transportului continuu prin pompe pentru mortar si apa
- depozitarea mortarului sa se faca in conditii de conservare a calitatii ferit de actiunea
distructiva a intreruperilor sau caldurii excesive.
-
VI. Finisaje exterioare
Generalități
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de finisaje exterioare executate in mod
curent la constructii civile, industriale si agrozootehnice. Proiectantul va stabili dupa caz,
masuri suplimentare de executare finisaje in cadrul instructiunii tehnice,in funcţie de posibilitatile
de aprovizionare cu materiale, calitatea acestora si optiunea beneficiarului.

Standarde si normative de referință


C 3 - 76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
C 56 - 85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor in constructii
C 18 - 83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

Zugraveli cu lapte de var:

STAS 16 – 70 Ulei de in sicativat


STAS 18 – 70 Ulei tehnic de in
STAS 2078 - 70 Ulei tehnic de rapita

[24]
STAS 2710 - 70 Ulei tehnic de floarea soarelui
STAS 146 - 80 Var pentru constructii
STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane
Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi colorante produse absorbante
STAS 1581 - 61 Hartie pentru slefuire uscata
STAS 4593 - 84 Corpuri abrazive cu liant ceramic

Zugraveli in culori de apa

STAS 545/1 - 80 Ipsos de constructii


STAS 232 - 73Caolin spalat de Aghires
Huma, conditii tehnice prevazute in normele interioare ale carierei
producatoare
STAS 4888 - 68 Caolin spalat de Harghita
STAS 790 - 84Apa pentru mortare si betoane
STAS 88 - 73 Clei de oase
STAS 89 – 69 Clei de piele
STAS 2540 - 73 Gelatina tehnica
STAS 2706 - 71 Creta macinata
Oxizi de pigmenti pentru vopsele
Pamanturi decolorante
Praf de bronz alb, galben
Praf de matase
STAS 1581 - 61 Hartia pentru slefuire uscata
STAS 1582 - 61 Panza pentru slefuire uscata
STAS 4593 - 68 Corpuri abrazive cu liant ceramic
Profiluri exterioare trase pe loc cu sablonul
STAS 1030 - 85 Mortare obisnuite pentru tencuieli
Mortar M 50 T, mortar M 100 T
STAS 388 - 60Ciment portland
STAS 1118 - 59 Ciment
STAS 146 - 80Var pentru constructii
STAS 1134 - 71 Piatra de mozaic din calcar ( praf de piatra )
STAS 790 - 84Apa , tabla, cuie cu cap conic
[25]
Mostre si testări
Pentru toate materialele si produsele se vor prezenta proiectantului cate doua mostre care se
vor testa in laboratoare specializate (in special material de placare)

Livrare , depozitare , manipulare


Livrarea, transportul si manipularea se organizeaza de antreprenor si se tine seama de :
- varul in bulgari se expediaza in vrac sau in containere, transportul pe calea ferata se face in
vagoane inchise. Se va avea grija ca varul in bulgari sa nu se sfarame, sa nu se umezeasca si
sa nu se amestece cu corpuri straine.
- ipsosul de constructii se ambaleaza in saci de hartie, se pastreaza in magazii curate ferite de
umezeala.
- colorantii se livreaza in bidoane, manipularea si depozitarea se va face conform cu
prescriptiile producatorului
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu masa neta de 50 kg. Transportul cimentului se face
in vagoane si camioane inchise.
- agregatele se depoziteaza pe platforme uscate
- filerul de calcar se obtine prin macinarea fina a rocilor calcaroase si repararea prin ciobire,
in granulatia necesara.Se ambaleaza in saci de hartie, se poate livra in vagoane cisterna
speciale, depozitarea se face in incaperi protejate contra umiditatii
- piatra de mozaic se obtine din roci masive, din deseuri de la prelucrarea pietrelor sau din
balastiere. Se ambaleaza in saci de hartie, se depoziteaza in locuri ferite de murdarii
Executia lucrărilor
Operatiuni pregatitoare:
Inainte de inceperea lucrarilor de finisare a fatadelor defecte, se vor umple cu mortar de
ciment-var pentru a asigura suprafetele netede. Suprafata se va curata bine de praf pentru a se
asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafata suport. Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu,
peretii se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei
zugraveli noi.

Operațiuni de execuție :
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se
executa in doua trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legatura intre
suprafata pregatita si zugravita. Aplicarea primului strat se face dupa terminarea lucrarilor
pregatitoare cel mult dupa 2 - 4 ore

[26]
Verificări in vederea recepției
Se vor face verificari la :
a) corespondenta zugravelilor exterioare cu prevederile proiectului
b) aspectul suprafetelor zugravite
c) uniformitatea desenului la zugraveli
d) aderenta zugravelilor
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca aspectul
zugravelii nu e corespunzator, consultantul poate decide refacerea locala sau totala si aducerea
acestora la nivelul calitativ
Se vor verifica certificatele de calitate ale produselor si materialelor, precum si procesele
verbale de atestare a calitatii lucrarilor ascunse.

Protectia muncii

La executarea lucrarilor se vor respecta:

 regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de MLPAT Ord. Nr.
9/N15.03.93
 norme generale de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – editia 1996
 legea protectiei muncii nr. 90/1996 publicata in M.O. nr. 157/23.07.1996
 norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in
constructii, indicativ IM 006-96, aprobat cu Ord. din MLPAT nr. 773/N/15.10.1996.
 norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, indicativ IM 007- 90 aprobate
cu Ord. MLPAT nr. 774/N/15.10.1996.
Constructia va respecta toate masurile de tehnica a securitatii si protectia muncii in
conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, prevazandu-se eventual lucrari suplimentare impuse
de conditiile locale. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se vor stabili toate instalatiile
subterane, in special cablurile electrice, luandu-se masurile de protectie corespunzatoare.

Seful punctului de lucru va intocmi un program care va cuprinde toate masurile speciale de
protectia muncii, program ce va fi preluat pe baza de semnaturi atat cu muncitorii cat si cu
personalul de coordonare, supraveghere si control.

Echipamentul de protectie va cuprinde: cizme de cauciuc, casca de protectie, manusi,


salopete, masti de sudura.

Pe perioada executarii lucrarilor se vor respecta prevederile in vigoare si normele de


protectia muncii si activitatii de constructii.
[27]
Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in “Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii”, publicate in Buletinul Constructiilor nr. BC 5-6-7-8-1993.

Norme generale:

1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de
protectia muncii.
2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa nu fie
bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de lucru si
protectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat.
3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare, de lucru sau
functionare.
4. Imprejmuirea pasarelelor, scarilor si platformelor de lucru, precum si zona din raza de
actiune periculoasa a utilajelor de ridicat.
5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, casa scarii etc.) se vor imprejmui.
6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade.
7. Atentionarea asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua cat si
noaptea, in toate locurile periculoase.
8. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri diferite,
aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii corespunzatoare.
9. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va putea face
cu luarea urmatoarelor masuri:
- legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat;
- interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise;
- executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti,
dupa ce sunt ridicate;
- asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor, astfel incat acestea sa fie la o distanta de cel putin
1 m fata de obiectele inconjuratoare;
- interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata;
- supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata corect, la locul
destinat;
- interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura.
10. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei, pentru a prelua incarcatura,
sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat.
11. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil (vant cu viteza
de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.);
12. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi legate la
pamant.
13. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de prescriptiile tehnice
specifice acestor lucrari.
14. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor masuri:
[28]
15. Iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru;
16. Dotarea personalului cu echipament reflectorizant;
17. Vopsirea carligului macaralei, etc. in culori reflectorizante;
18. Orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica;
19. Personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.
Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti, pentru conditii
normale si 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva.
Interzicerea aruncarii sculelor, materialelor etc. de la inaltime.
In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific
(casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie etc.).

Norme specifice:
Norme de turnare si compactare a betonului:

1. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a cofrajelor,


schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora.
2. In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevazute cu
balustrade si bordura de margine.
3. La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de 30 grade,
personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta.
4. Interzicerea accesului personalului muncitor, in zona de turnare unde este pericol de cadere a
betonului.
5. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena.
6. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri:
- manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat
instructajul tehnic, cat si ce de protectia muncii
- interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte;
- vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat
deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie;
- personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa vibratorului se
va lega la pamant;
- in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la
reteaua electrica.

[29]
PROGRAM DE CONTROL PE SANTIER
(pentru controlul calității lucrărilor)

În conformitate cu legislatia in vigoare,se stabileste de comun acord prezentul program


pentru control al calitatii .
Beneficiar : FACULTATEA DE CONSTRUCȚII BRAȘOV
Constructor :
Proiectant Std. Potirniche Andrei
N Lucrarea ce se executa se verifica si se Documentul Cine executa
r. receptioneaza si pentru cere se intocmeste ce se incheie controlul
crt documentatie scrisa
.

1 Predare-primire amplasament P.V B+E+Arh

2 Trasare constructie P.V. B+E+Topo

3 Trasare constructie P.V.F.D P.V.F.D. B+E+P+Geo+I

4 Armaturi in fundatii P.V.F.D. B+E+P

5 Armare stalpi P.V.L.A B+E+P

6 Armare plansee P.V.F.D B+E+P+I

7 Armare grinzi si centuri P.V.F.D. B+E+P

Notă :
P.V. -- proces verbal
P.V.L.A. --proces verbal de lucrari ce devin ascunse
P.V.F.D. --proces verbal in faza determinanta
[30]
P.V.R.C. --proces verbal de receptie calitativa
B --beneficiar
E --executant
P --proiectant
Geo --geotehnician
I --Inspectoratul de Stat in Costructii
La toate fazele , excutantul va prezenta certificatele de garantie , agrement tehnic,
certificate de calitate si rezultatul probelor de laborator ( buletine incercari beton si otel
beton ) pentru materialele puse sau ce se vor pune in opera .
Anuntarea proiectantului se va face in scris , cu minim doua zile inainte de data
efectuarii controlului , pentru fiecare etapa si faza determinanta in parte .
In cazul in care la una din etape sau faze determinante , proiectantul nu a fost
chemat , acesta isi rezerva dreptul de a nu mai participa la fazele urmatoare , nemaiputind
certifica faza anterioara .
La receptia obiectivului , un exemplar din prezentul program complet se va anexa la
cartea constructiei .
Trecerea la executie se va face numai la insusirea si semnarea de catre executant si
beneficiar a programului de control .

[31]
Fisa tehnica de turnare a betonului

Conform stasului NE 012/2 -2010

11 Prevederi generale

11.1.1 Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al


punctului de lucru, care are următoarele obligaŃii:
c) să verifice faptul că sunt asigurate condiŃiile corepunzătoare pentru transportul
betonului la locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităŃile şi personalul
pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaŃii
neprevăzute;
d) să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe
pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de
punere în operă, dacă este cazul.

11.1.2 Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul
turnării şi întăririi betonului, astfel:
a) în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de
o o
turnare, să fie cuprinsă între 5 C şi 30 C;
c) în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30C în momentul
turnării sau în timpul perioadei de întărire este necesară utilizarea unor
aditivi întârzietori de priză eficienŃi şi luarea de măsuri suplimentare (de
exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditat a unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a
betonului).
11.1.4 Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1.

11.1.5 Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform


prevederilor din anexa H

11.2 Livrarea, transportul la şantier şi recepŃia betonului proaspăt

11.2.3 a) RecepŃia betonului proaspăt livrat pe şantier se efectuează pe baza bonului


(documentului) de livrare, a examinării vizuale a stării betonului proaspăt şi a verificărilor
caracteristicilor acestuia prin încercări, conform prevederilor din anexa H.
b) În cazul betonului preparat lângă locul de punere în operă, examinarea vizuală şi
verificarea caracteristicilor se efectuează ca pentru betonul proaspăt livrat pe şantier.
Datele privind livrarea betonului proaspăt, inclusiv cel preparat în staŃii proprii sau pe
[32]
şantier, vor fi înregistrate în condica de betoane.

11.3 Turnarea şi compactarea betonului

11.3.7 Pe durata turnării şi compactării, betonul trebuie să fie protejat împotriva radiaŃiei
solare nefavorabile, vânturilor puternice, îngheŃului, apei, ploii şi zăpezii.
În anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea în operă a betonului: cu agregate
uşoare, autocompactant, ciclopian, aplicat prin torcretare, turnat în cofraje glisante sau turnat
sub apă.

11.3.8 Betonul trebuie să fie pus în lucrare imediat după aducerea lui la locul de turnare, fără
a-i afecta caracteristicile.

11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:


n) durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară
luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească
timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator,
aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor
cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri;

Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un


laborator de specialitate autorizat.
În lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative
prezentate în tabelul 13.

Tabelul 13
Beton T (ore) pentru temperatura medie de:
0 0 0 0
10 C 10 … 20 C > 20 C
Fără aditivi întârzietori 3 2½ 2
Cu aditivi întârzietori 6 5 4

Fig. 2 – Turnarea betonului în elemente masive, în strat continuu, sau în trepte


(direcŃia de turnare este de la stânga spre dreapta)

11.4 Tratarea şi protecŃia betonului după turnare

11.4.4 Prevederile specifice privind protecŃia şi tratarea betonului trebuie să fie cuprinse în
proiect, în funcŃie de următoarele situaŃii:
b) aplicarea unor măsuri generale, comune, conform prevederilor de la pct.11.4.5...11.4.9.

11.4.7 Durata de tratare a betonului stabilită în funcŃie de parametrii prezentaŃi la 11.4.6, se


determină după cum urmează, pentru:
a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiŃii privind tratarea:
[33]
perioada minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiŃia ca priza să nu dureze
o
mai mult de 5 ore şi temperatura la suprafaŃa betonului să nu fie sub 5 C;
c) elemente structurale din construcŃii ce urmează a fi expuse unor condiŃii
corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1, astfel:
(i) dacă acestea nu sunt supuse altor condiŃii prevăzute în proiect:
conform condiŃiilor pentru atingerea a 50% din valoarea
caracteristică a rezistenŃei la compresiune la 28 zile, prevăzute în
tabelul 15;

Tabelul 15
Temperatura la Perioada minimă de tratare, zile
suprafaŃa(1) EvoluŃia rezistenŃei betonului, r
betonului rapidă medie lentă
o
(t), C (r ≥ 0,50) (0,50 > r ≥ 0,30) (0,30 > r ≥ 0,15)
t ≥ 25 1,5 2,5 3,5
25 > t ≥ 15 2,0 4 7
15 > t ≥ 10 2,5 7 12
10 > t ≥ 5 (2) 3,5 9 18
(1) Temperaturile sunt cele măsurate ziua, la ora 12
o
(2) Pentru temperaturi sub 5 C, durata se prelungeşte cu o perioadă egală cu timpul cât acestea au valori
o
sub 5 C

11.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului

11.5.1 Rosturile de lucru sunt suprafeŃele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele
în care, la proiectare, secŃiunea din beton este considerată continuă. Aceasta face ca stabilirea
poziŃiei acestora, precum şi tratarea corespunzătoare a zonei, pentru continuarea turnării
betonului, să fie deosebit de importante.

11.5.5 CerinŃele enunŃate la pct.11.5.3…11.5.4 trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor


accidentale ce au apărut ca urmare a condiŃiilor climaterice, din cauza unor defecŃiuni, a
nelivrării la timp a betonului etc. ( a se vedea pct. 11.1.1.c)\

11.6 CondiŃii prealabile şi condiŃii necesare la punerea în operă a betonului

Pentru a evita întreruperi ale turnării betonului în afara rosturilor de lucru prevăzute,
din cauza nefuncŃionării mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor întreruperi
accidentale, se vor lua măsuri de a exista alternative în asigurarea dotărilor tehnice, a
facilităŃilor respective, precum şi a personalului calificat.

11.7 Decofrarea

11.7.1 La decofrare trebuie să se respecte următoarele prevederi:


a) elementele pot fi decofrate în cazul în care betonul are o rezistenŃă suficientă pentru
a putea prelua, integral sau parŃial, după caz, solicitările pentru care acestea au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenŃie deosebită elementelor de construcŃie care, după decofrare,
suportă aproape întreaga solicitare prevăzută prin calcul.
Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranŃă ai unui planşeu aflat imediat sub
altul care se cofrează sau la care se toarnă betonul.

11.7.2 În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări
[34]
nedistructive. În tabelele 17, 18 şi 19 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime
de decofrare şi îndepărtare a popilor de siguranŃă, precum şi la termenele orientative de
încercare a epruvetelor de beton în vederea stabilirii rezistenŃei betonului, în funcŃie de
temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului.

11.7.3 Recomandări cu privire la termenele minime de decofrare a feŃelor laterale, în funcŃie


de temperatura mediului şi de viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului, sunt date după cum
urmează:

[35]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

a) pentru feŃele laterale, în tabelul 17;

Tabelul 17
Temperatura mediului (C)
EvoluŃia rezistenŃei betonului +5 + 10 + 15
Durata de la turnare (zile)
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

b) pentru feŃele inferioare ale cofrajelor, cu menŃinerea popilor de siguranŃă,


în tabelul 18;
Tabelul 18
Temperatura mediului (C)
+5 +10 +15 +5 +10 +15
Dimensiunile deschiderii elementului EvoluŃia rezistenŃei betonului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 6 5 4 5 5 3
≥ 6,0 m 10 8 6 6 5 4

c) pentru îndepărtarea popilor de siguranŃă, în tabelul 19;


Tabelul 19
Temperatura mediului (C)
+5 +10 +15 +5 +10 +15
Dimensiunile deschiderii elementului EvoluŃia rezistenŃei betonului
Lentă Medie
Durata de la turnare (zile)
≤ 6,0 m 18 14 9 10 8 5
6,0...12,0 m 24 18 12 14 11 7
≥ 12,0 m 36 28 18 28 21 14

NOTA – Duratele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor
de executare (în funcŃie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) în momentul în care
elementele au atins rezistenŃele minime indicate în funcŃie de tipul de element şi dimensiunile deschiderilor;
– Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5o C, atunci durata minimă
de decofrare se prelungeşte cu durata respectivă.

11.7.6 În termen de 24 de ore de la decofrarea oricărei părŃi de construcŃie se face


o examinare amănunŃită a tuturor elementelor de rezistenŃă ale structurii, de către
conducătorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului şi de către proiectant (dacă
acesta a solicitat să fie convocat), încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna
calitatea lucrărilor, precum şi eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de
remedieri înainte de efectuarea acestei examinări.

11.8 RecepŃia lucrărilor de punere în operă a betonului

11.8.1 RecepŃia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente


sau părŃi de construcŃie, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de beneficiar, după
decofrarea elementelor sau părŃilor de construcŃie respective.

[36]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

11.8.3 În cazurile în care se constată neconformităŃi (la dimensiuni, poziŃii, armături


aparente etc.), defecte (segregări, rosturi vizibile etc.) sau degradări (fisuri, porŃiuni
dislocate etc.), se procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea
întregii suprafeŃe vizibile, consemnând în procesul verbal toate constatările făcute.
Remedierea neconformităŃilor, defectelor şi/sau degradărilor nu se va efectua decât
pe baza acordului proiectantului, care trebuie să stabilească soluŃii pentru fiecare categorie
dintre acestea.

[37]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

BREVIAR DE CALCUL

I. Predimensionarea elementelor

1. Predimensionarea plăcilor

Predimensionarea placilor se face conform standardul SR EN 1992-1


Predimensionarea se face pe criterii de rigiditate si izolare fonică.

[38]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Deschiderile de calcul pe cele două directii a unei plăci cu dimensiunile maxime, l 1 si


l2 sunt:
Placa 1 (5.80 x 3.325)
l 1 = 5.80 m
l 2 = 3.325 m
l 3
λ= 1 = =0.55<2 ⟹ placa armata pe 2 directii
l 2 5.4

l 5.80
λ= 1 = =1.74<2 ⟹ placa armata pe 2directii
l 2 3.325

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 c
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 332
hp= = =8.4 cm
40 40
P 2( 580+ 332)
hp≥ +2= +2=12.13 cm
180 180

[39]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 2 (5.80 x 4.25)


l 1 = 5.80 m
l 2 = 4.25 m
l 5.80
λ= 1 = =1.36<2 ⟹ placa armata pe 2 directii
l 2 4.25

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 425
hp= = =10.62 cm
40 40
P 2( 580+ 425)
hp≥ +2= +2=13.16 cm
180 180

Se alege grosimea placii hp=14 cm


Placa 3 (5.80 x 2.80)
l 1 = 5.80 m
l 2 = 2.80 m
l 5.80
λ= 1 = =2.07>2 ⟹ placa armata pe 1directie
l 2 2.80

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=80 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)

[40]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

lmin 280
hp= = =7 cm
40 40
P 2( 580+ 280)
hp≥ +2= +2=11.55 cm
180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 4 (4.50 x 3.325)


l 1 = 4.50 m
l 2 = 3.325 m
l 4.50
λ= 1 = =1.35<2⟹ placaarmata pe 2 directii
l 2 3.325

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 3.325
hp= = =8.3 cm
40 40
P 2( 450+3.325)
hp≥ +2= +2=10.68 cm
180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 5 (4.50 x 4.25)


l 1 = 4.50 m
l 2 = 4.25 m
l 4.50
λ= 1 = =1.05<2 ⟹ placa armata pe 2 directii
l 2 4.25

[41]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 425
hp= = =10.625 cm
40 40
P 2( 450+ 425)
hp≥ +2= +2=11.72 cm
180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 6 (4.50 x 2.80)


l 1 = 4.50 m
l 2 = 2.80 m
l 4.50
λ= 1 = =1.6< 2⟹ placaarmata pe 2 directii
l 2 2.80

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 280
hp= = =7 cm
40 40
P 2( 450+280)
hp≥ +2= +2=10.11 cm
180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 7 (4.75 x 3.325)


l 1 = 4.75 m
l 2 = 3.325 m

[42]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

l 4.75
λ= 1 = =1.42< 2⟹ placaarmata pe 2 directii
l 2 3.325

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 332
hp= = =8.3 cm
40 40
P 2( 475+332)
hp≥ +2= +2=10.69 cm
180 180

Se alege grosimea placii hp=13 cm

Placa 8 (4.75 x 4.25)


l 1 = 4.75 m
l 2 = 4.25 m
l 4.75
λ= 1 = =1.11< 2⟹ placaarmata pe 2 directii
l 2 4.25

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 425
hp= = =10.65 cm
40 40
P 2( 475+ 425)
hp≥ +2= +2=11.72 cm
180 180

In final se alege grosimea placii hp=13 cm

[43]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Placa 9 (4.75 x 2.8)


l 1 = 4.75 m
l 2 = 2.8 m
l 4.75
λ= 1 = =1.69<2 ⟹ placa armata pe 2 directii
l 2 2.8

- din conditia tehnologica: hp>6 cm


- din conditia de rezistenta la foc de 60min: hp=8 cm
- din conditia de izolare fonica: hp=13 cm
hp= max - din conditie de rigiditate (placa simplu rezemata pe contur)
lmin 280
hp= = =7 cm
40 40
P 2( 475+280)
hp≥ +2= +2=10.38 cm
180 180

In final se alege grosimea placii hp=13 cm

2.Predimensionarea grinzilor principale

Predimensionarea grinzilor principale transversal

G1, G2, G3– grinzi transversala

Conditie de rigiditate
L 580
hg1≥ = =48.33 cm => 50 cm
12 12
bg1≥25 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg1≥12 cm (R 60)
hg1 hg1
=1.5…3 => =1.5 => hg1= 37.5
bg1 250
G1 : 25x50 cm

Conditie de rigiditate

[44]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

L 450
hg2≥ = =37.5 cm
12 12
bg2≥25 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg2≥12 cm (R 60)
hg2 hg2
=1.5…3 => =1.5 => hg2= 37.5
bg2 250
G2 : 25x50 cm

Conditie de rigiditate
L 475
hg3≥ = =39.5 cm
12 12
bg3≥25 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg3≥12 cm (R 60)
hg3 hg3
=1.5…3 => =1.5 => hg3= 37.5
bg3 250
G3 : 25x50 cm
Predimensionarea grinzilor principale longitudinale

G4, G5, G6– grinzi longitudinala

Conditie de rigiditate
L 332
hg4≥ = =27.66 cm
12 12
bg4≥25 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg4≥12 cm (R 60)
hg4 hg4
=1.5…3 => =1.5=>hg4=37.5 cm
bg4 250
G4 : 25x40

Conditie de rigiditate

[45]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

L 425
hg5≥ = =35.41 cm
12 12
bg5≥25 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg5≥12 cm (R 60)
hg5 hg5
=1.5…3 => =1.5=>hg5=37.5 cm
bg5 250
G5 : 25x40

Conditie de rigiditate
L 280
hg6≥ = =23.3 cm
12 12
bg6≥25 cm (latimea minima)
Conditie de rezistenta la foc
bg6≥12 cm (R 60)
hg6 hg6
=1.5…3 => =1.5=>hg4=37.5 cm
bg6 250
G6 : 25x40

Predimensionarea stalpilor

Stalp marginal.

Aria aferenta stalpului marginal:


A1=(1.7+2.2) · 2.9=11.02 m2

Incarcarea de la nivelul terasei:


A1·gnt + 2.9· gng1+3.8· gng2+ A1·Sk+ A1· 200 + gna· 3.8=11.02·744.6 + 2.9 ·312.5 + 3.8 ·250+
11.02·160 + 200·11.02+ 234.9·3.8=14 970.052 daN

Incarcarea de la nivelul curent:


A1· gnpc + 2.9· gng1+3.8· gng2+ gnze ·3.8+ qnpi · A1+ A1· 200 =11.02·444.5+ 2.9 ·312.5 +3.8 ·250+3.8
·825.93 + 80·111.02+200·11.02=13 086.367 daN

[46]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Greutate stalp:
0.4·0.4·3.15·2500=1260 daN
N=1260 ·5 + 13.086.367 ·5+ 14970.052 =86 701.887 da

N 86701.887
A= = =963.35 cm2
α*F cd 0.3 ·300

A=b*h
b=h=>b2=963.35=>b= √ 963.35 =31.03 cm

b=h=45 cm

Stalp central

Aria aferenta stalpului central :

A2=3.8·5.15=19.57 m2

Incarcarea de la nivelul terasei:


A2·gnt + 3.8· gng1 +5.15· gng2+ A1·Sk+ A1· 200 + gna· 5.15 =19.57 ·744.6 + 3.8 ·312.5 + 5.15 ·250 +
19.57 ·160 + 200·19.57= 28 693. 96 daN

Incarcarea de la nivelul curent:


A2· gnpc + 3.8· gng1+5.15· gng2+ qnpi · A2+ A2· 200 =19.57· 444.5+ 3.8 ·312.5 +5.15 ·250+80·19.57 +
200·19.577= 16 587.84 daN

[47]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Greutate stalp:
0.4·0.4·2.9·2500=1260 daN
N=1260 ·5+16 587.84 ·5+28 693.39 =130 798.14 daN
N 130 798.14
A= = =1743.98 cm2
α*F cd 0.25 ·300
A=b*h
b=h=>b2=1743.98 =>b= √ 1743.98 =41.76 cm

b=h=55 cm

II. Evaluarea incarcarilor


1. Incarcari permanente

Perete exterior

Grosime Greutatea Incarcare


Element de Nr. Crt Denumirea a specifica
Constructive strat stratului d [m] ϒ normata de calcul
[daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]
Tencuiala
1. PERETE interioara
1 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
EXTERIOR mortar var-
ciment M5

[48]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2 Zidarie BCA 0.300 700.00 210.00 1.35 283.50

Polistiren
3 0.100 20.00 2.00 1.35 2.70
expandat

Tencuiala
exterioara
4 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
mortar var-
ciment M5

262.20
Total 355.06

gnze=262.2·3.15=825.93 daN/ml
gcze=355.06·3.15=1118.439 daN/ml

Grosime Greutatea Incarcare


Element de Nr. Crt Denumirea a specifica
Constructive Strat stratului d [m] ϒ normata de calcul
[daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]
Tencuiala
7. PERETE interioara
1 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
INTERIOR mortar var-
ciment M5

Zidarie
2 0.200 700.00 140.00 1.35 189.00
BCA

[49]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Tencuiala
exterioara
3 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
mortar var-
ciment M5

Total 190.00 257.86

Planseu nivel curent- pardoseala rece

Denumire Grosime Greutatea Incarcar


Element de Nr. Crt a a specifica e
Constructive strat stratului d [m] ϒ normata de calcul
[daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]
Tencuiala
interioara
2. Pardoseala rece-nivel
1 mortar 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
current
var-ciment
M5

[50]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Planseu
2 BA 0.140 2500.00 350.00 1.35 472.50
monolit

Strat de
egalizare
3 mortar 0.030 1800.00 54.00 1.35 72.90
ciment
M10
4 Gresie 0.020 2400.00 48.00 1.35 64.80
n c
Total g pr=477.5 g pr=644.63

Planseu nivel current- pardoseala calda

Greutat
ea
Denumire Grosim specific Incarcare
Element de Nr. Crt a ea a
Constructive strat stratului d [m] ϒ normata de calcul
[daN/m gn=d·ϒ n gc=n·gn
c] [daN/mp] [daN/mp]

[51]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Tencuiala
interioara
3. Pardoseala calda- mortar
1 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
nivel current var-
ciment
M5

Planseu
2 BA 0.140 2500.00 350.00 1.35 472.50
monolit

Strat de
egalizare
3 mortar 0.030 1800.00 54.00 1.35 72.90
ciment
M10
4 Parchet 0.020 800.00 16.00 1.35 21.60
n c
Total g pc =444.50 g pc =601.43

Rampa scarii

Greutatea Incarcare
Element de Nr. Crt Denumirea Grosimea specifica
Constructive strat stratului d [m] ϒ normata de calcul
[daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]

[52]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Tencuiala
interioara
5. Rampa scarii 1 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
mortar var-
ciment M5

Placa BA
2 0.150 2500.00 375.00 1.35 506.25
monolit

3 Trepte 0.087 2400.00 210.00 1.35 283.50

4 Gresie 0.020 2400.00 48.00 1.35 64.80


n
Total g sc=658.5 gcsc=888.98

Planseu tip terasa

Greutate
a Incarcare
Element de Nr. Crt Denumirea Grosimea specifica

[53]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Constructive strat stratului d [m] ϒ normata de calcul


[daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]
Membrana
1 0.020 5.00 0.10 1.35 0.14
bitum

Strat de
egalizare
4. Planseu terasa 2 0.030 2100.00 63.00 1.35 85.05
mortar
ciment M10

3 Beton panta 0.100 2400.00 240.00 1.35 324.00

Folie
4 0.001 - - 1.35 -
polietilena
5 Polistiren 0.150 20.00 3.00 1.35 4.050

Strat de
egalizare
6 0.030 2100.00 63.00 1.35 85.05
mortar
ciment M10

Placa BA
7 0.140 2500.00 350.00 1.35 472.50
monolit
Tencuiala
interioara
8 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
mortar var-
ciment M5
Total gnt=744.60 gct=1005.72

Atic

Grosime Greutatea Incarcare


Element de Nr. Crt Denumirea a specifica

[54]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Constructive Strat stratului d [m] ϒ normata de calcul


[daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]
Tencuiala
interioara
7. Atic 1 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
mortar var-
ciment M5

2 Zidarie BCA 0.300 700.00 210.00 1.35 283.50

Tencuiala
exterioara
3 0.015 1700.00 25.50 1.35 34.43
mortar var-
ciment M5

Total 261.00 352.36

gna=261*0.45 =117.5 dan/ml


gca=352.36*0.45=158.56 dan/ml

Incarcari variabile

Incarcari cvasipermanente

[55]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Pereti despartitori

Grosime Greutatea Incarcare


Element de Nr. Crt Denumirea a specifica
strat stratului d [m] ϒ normata de calcul
Constructive [daN/mc] gn=d·ϒ n gc=n·gn
[daN/mp] [daN/mp]
1. Pereti
1 Gips carton 0.015 600.00 9.00 1.35 12.15
despartitori
2 Vata minerala 0.120 100.00 12.00 1.35 16.20
3 Gips carton 0.015 600.00 9.00 1.35 12.15
Total 30.00 40.50

qnpi=30*(Het-hp)= 30*(3.15-0.14)=100 dan/ml<200 dan/ml=> qnpi=80 dan/mp


qcpi= qnpi*1.5=80*1.5=120 dan/mp

Incarcari utile

Incarcari de
Incarcari de calcul calcul
Incarcari
Nr.crt. Destinatie incapere n( Gf) in n (Gs) in gruparea
normate
fundamentala speciala

U.M. [daN/m2] [daN/m2] [daN/m2]


1 Apartamente 200.00 1.50 300.00 0.40 80.00
Coridoare, scari,
2 podeste 300.00 1.50 450.00 0.40 120.00
3 Terasa 100.00 1.50 150.00 0.40 40.00

Incarcarea data din zapada

Se determină conform CR1-1-3-2012


Cladirea este amplasata in localitatea Brasov.

[56]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

sk= μi Ce Ct s0,k
μi – coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș
Ce – coeficient de expunere al amplasamentului construcție
Ct – coeficient termic
s0,k – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament.
sk – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș
μi = 0.8
Ce = 1 - expunere completa
s0,k = 2 [KN/m2]- valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], in amplasament
Ct = 1
sk=μi Ce Ct s0,k = 1.6 KN/m2

Incarcarea din vant


Conform CR1-1-4-2012.
Presiunea vantului la inaltimea z deasupra terenului pe suprafete rigide ale structurii se
deteremina cu relatia.
We=γIw cpe qp(ze)
qp(ze) -este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze;
ze-este înălţimea de referinţă pentru presiunea exterioară ;
cpe -este coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe exterioare ;
γIw -este factorul de importanţă expunere.
γIw=1.15
qp(z)=cpq(z)*qm(z)=cpq(z)*cr2(z)*qb
qb=600 Pa=60 daN/mp- valoarea de referinta a preesiunii dinamice a vantului

Factorul de rafala pentru presiunea dinamica medie a vantului la cota z deasupra terenului
cpq(z)=1+7·Iv(z)
√β 2.35
Iv(z)= z = 16.25 =0.306
2,5 ln 2.5∗ln
z0 0.31
Iv(z) -intensitatea turbulentei;
√ β =2.12 -pentru clasa III de teren ;
[57]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

zo=1 m -lungimea de rugozitate


z= 16.25 m -inaltimea deasupra terenului
cpq(z)=1+7·0.306=3.14

Factorul de rugozitate cr2(z)


z 16.25 2
cr2(z)=kr2(z0)(ln )2=0.054*(ln ) =0.413
zo 1
kr2(z0)=0.054- pentru categoria III de teren
qp(z)=cpq(z)·qm(z)=cpq(z)·cr2(z)·qb=3.14·0.413·60=81.012 daN/m2
d=15.5 m
b=18.4 m
h=5*hniv=5·3.15=15.75 m
e=min(b,2h)=min(18.4;31.8)=22.4 m

Cazul d<e

Plan Elevatie

h 15.75
= =1.02 ≥ 1
d 15.5
e 31.8
S= *5hniv= *5·3.15=100.17m2≥10 m2
5 5

[58]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

=>cpe= -1.2 (pentru zona A*)


cpe= -0.8 (pentru zona B*)
cpe=0.8 (pentru zona D)
cpe=-0.5 (pentru zona E)
WA=γIw cpe qp(ze)=1.15·(-1.2)· 81.012 =-111.79 daN/mp
WB=γIw cpe qp(ze)= 1.15·(-0.8)· 81.012 =-74.53 daN/mp
WD=γIw cpe qp(ze)= 1.15·0.8·81.012 =74.53 daN/mp
WE=γIw cpe qp(ze)= 1.15·(-0.5)· 81.012 =-46.58 daN/mp

Incarcari exceptionale (seism)


Conform paragrafului 1 din anexa B.2. din normativul P100/2013 pentru proiectarea
preliminara a cladirilor cu înaltimi pâna la 40 m, se poate utiliza urmatoarea formula simplificata
pentru estimarea perioadei fundamentale de translatie:

T1=Ct H3/4
T1-perioda fundamentala a cladirii in secunde.
Ct-este un coeficient ale carui valori sunt functie de tipul structurii.
H- inaltimea cladirii masurata in metrii de la extremitatea superioara a infrastructurii considerata
rigida
Ct=0.05
H=15.75 m
T1=0.05·15.753/4=0.4 s <1,5 s

Determinarea fortei taietoare de baza(Fb)


Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare
directie orizontala principal considerata în calculul cladirii, se determina dupa cum
urmeaza(relaţia 4.5 paragraful 4.5.3.2.2. P100/2013):
Fb=γ1Sd(T1)ml

F b - forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare


directie orizontala principala considerata in calculul cladirii.

[59]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

γ 1 - factorul de importanta- expunere al constructiei = 1,00


(T1 )
Sd - ordonanta spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei

fundamentale T 1 ;
λ – factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acesteia.
m – masa totala a cladirii
λ = 0,85 T1 ≤ TC
 T 
(T1 ) g
q
Sd = a

a g = 0,2 (Brasov)

T C =0.7 sec
T B=O .2· T C ⟹ T B=0.14 ⟹ β  T  = β 0 = 2.5

TB – perioada de control (de colt)


Tc – perioada de control a spectrului de raspuns
ag – acceleratia terenului
g – acceleratia gravitationala

Factor de comportare - q
- clasa de ductilitate H
- structuri in cadre beton armat + cladiri cu mai multe niveluri si mai multe deschideri
q= 5∗1.3 =6.5
2.5
S d (T1 ) = 0,2 · x 6.5 = 0,0769
λ = 0,85 ( factor de corectie )

F b = 1,00 · 0.0769 · 0,85 · m= 0.065· m

III. Gruparea încărcărilor

[60]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Gruparea încărcărilor se face conform indicativ CR 0-2012 :


Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită
ultime:
n m
1,35 ∑ G k , j+1,5 Qk , 1+ ∑ 1,5Ψ 0,i Q k ,i
j=1 i=2

Gk,j – este efectul pe structură al acțiunii permanente j, luată cu valoarea sa caracteristică


Qk,i – efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică
Qk,1 – efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între acțiunile
variabile, luată cu valoarea sa caracteristică
Ψ0,i – este un factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acțiunilor variabile
i( i=2,3,...,m) luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea:
Ψ0,i = 0,7.

În cazul acțiunii seismice, relația de verificare la stări limită ultime se scrie după cum
urmează:
n m

∑ Gk , j + γI A Ek + ∑ Ψ 2,i Qk ,i
j=1 i=2

AEk – este valoarea caracteristică a acțiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de


recurență, IMR adoptat de cod ( IMR=100 ani )
Ψ2,i – coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acțiunii variabile Qi
γI – coeficient de importanță a construcției, structurii funcșie de clasa de importan ță a
construcției.
Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită
de serviciu:
n m

∑ Gk , j +Qk , 1+∑ Ψ 0,i Q k ,i


j=1 i =2

CALCUL DE REZISTENTA

[61]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1. Calculul plăcilor armate pe două direcții

Conform SR EN 1992-1

Planseul isi transmite incarcarile la grinzile longitudinale. Din acest motiv placa
se poate schematiza sub forma unei grinzi avand inaltimea egala cu grosimea placii. Calculul se
poate face pentru o fasie de 1m, rezultatul dimensionarii fiind prevazut apoi in toata placa.
Placa fiind actionată numai de încărcări gravitationale, se va calcula cu gruparea
fundamentală:
Betonul ales este de clasa C20/25 cu :
Rezistenta de calcul la compresiune a betonului
α cc∗f ck 1∗20 N
f cd = = =13.33
γc 1.5 mm2
α cc - coeficient al conditiilor de lucru (=1)
γ c - coeficient de siguranta (= 1.5 – situatii permanente si tranzitorii
= 1.2 - situatii accidentale)
Rezistenta de calcul la intindere a betonului
α ∗f 1∗1.5 N
f ctd= ct ctk = =1
γc 1.5 mm2
α ct = 1
N
f ctk =1.5
mm2
Rezistenta de calcul la intindere a otelului
f yk 355 N
Otel tip PC52: f yd = = =308.7 →309 2 ;
γ s 1.15 m
γ s - coeficient partial de siguranta (= 1.15 – fundamental
= 1 - special/ accidental)
f yk 255 N
OB37: f yd = = =222 ;
γ s 1.15 mm 2

Reguli, recomandãri

[62]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Grosimea placilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificarilor in
starile limita ultime sau de exploatare normala tinand seama totodata de criterii economice, de
necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie.
l2
2
Sectiunea armaturii de rezistenta rezulta din dimensionare. La placile cu l1 ,in
camp armatura paralela cu latura mica a placii se aseaza mai aproape de partea inferioara a
placii. La placile incastrate pe contur, cel putin ½ din aria armaturii din camp, pe fiecare directie,
se prelungesc dincolo de reazem , ancorandu-se conform prescriptiilor. Barele se pot intrerupe in
campul alaturat la ¼ din lumina masurata dupa deschiderea mica.
Armatura pe reazem se aseaza uniform distribuit pe laturile placii si se poate reduce
cu 50% in fasiile de margine. Barele ridicate din camp se completeaza fie cu barele ridicate din
campul alaturat, fie cu calareti care se opresc la ¼ din lumina deschiderii mici a placii.
hf=14cm
b=1000 cm

Deschiderea de calcul este următoarea:

t h f 140
ai=marimeareazemelor deschiderii=min ( )
; =
2 2 2
=70 mm

hf 140
l effx 1=l x1 +2 · =5800+2 · =5290 mm=5.94 m
2 2
hf 140
l effy 1=l y 1 +2· =3325+2· =3465 mm=3.47 m
2 2

l eff , y
λ= =1.72<2⟹ placaarmata pe 2 directii
l eff , x

 Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii:


∅slx 10
d x =hf −c nom − =140−20− =115mm
2 2
∅ sly 10
d y =hf −c nom−∅sly − =140−20−10− =105 m m
2 2

[63]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

{
∅ s=10 mm
c min =max 15−5=10 mm
10 mm
c nom=c min + ∆ c tot =10+10=20 mm

Distanta minima in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate al armaturilor de


rezistenta este amin=10mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 10mm, distanta efectiva
pana la centrul de greutate va fi:
∅ 10
aeff =c nom + =20+ =25 mm> amin =10 mm
2 2

Secțiunea de armătură rezulta astfel:

In câmp:

[64]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M x =640 daNm ;
M y =658 daNm
Mx 4
640 ·10
μx = 2
= 3 2
=0.036 → ω x =0.0356
b · d x · f cd 10 · 115 ·13.33
f cd 13.33
A sx =ω x ·b · d x · =0.0356 ·1 03 ·115 · =176,61mm 2
f yd 309

Se adopta: ∅ 8/14 A sx=359 mm 2

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

{ }
f ctm 2.2
0.5 · ·b · d=0.5· · 103 · 115=356.33 mm2
A si min =max f yk 355 →356.33 mm 2
0.0013 · b ·d =0.0013 ·103 ·115=149.5 mm2

A si max =0.04 · b · d=0.04 · 103 · 115=4600 mm 2

My 658· 104
μy= = =0.044 →ω y =0.0461
b · d 2y · f cd 103 ·1052 ·13.33

[65]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

f cd 13.33
A sy =ω y · b · d x · =0.0461· 10 3 · 105· =208.81mm 2
f yd 309

Se adopta: ∅ 8/15 A sy =335 mm2

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

{ }
f ctm 2.2
0.5 · ·b · d=0.5· · 103 · 105=325.35 mm2
A si min =max f yk 355 → 325,35 mm2
0.0013 · b ·d =0.0013 ·103 ·105=136,5 mm2

A si max =0.04 · b · d=0.04 · 103 · 105=4200 mm2

Pe reazeme:

M x =967 daNm ;
M y =935 da Nm
Mx 967 ·10 4
μx = = =0.054 →ω x =0.0566
b · d 2x · f cd 10 3 · 1152 ·13.33
f cd 13.33
A sx =ω x ·b · d x · =0.0566 ·1 03 ·115 · =277,81mm 2
f yd 309

Se adopta:∅ 10/20 A sx =393 mm2

[66]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

{ }
f ctm 2.2
0.5 · ·b · d=0.5· · 103 · 115=356.33 mm2
A si min =max f yk 355 →356.33 mm 2
0.0013 · b ·d =0.0013 ·103 ·115=149.5 mm2

A si max =0.04 · b · d=0.04 · 103 · 115=4600 mm 2

My 935· 10 4
μy= = =0.063→ ω y =0.0673
b · d 2y · f cd 103 ·1052 ·13.33
f cd 13.33
A sy =ω y · b · d x · =0.0673· 1 03 · 105 · =304.84 mm2
f yd 309
2
Se adopta:∅ 10/20 A sy =393 mm

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

{ }
f ctm 2.2
0.5 · ·b · d=0.5· · 103 · 105=325.35 mm2
A si min =max f yk 355 → 325,35 mm2
0.0013 · b ·d =0.0013 ·103 ·105=136,5 mm2

A si max =0.04 · b · d=0.04 · 103 · 105=4200 mm2

I. Calculul grinzilor

Grinda transversala 250x500 mm

[67]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Calculul armaturii longitudinale a grinzilor

Determinarea momentelor maxime in camp si in reazem pentru grinzi a fost efectuat cu


ajutorul programului automat de calcul Etabs
In urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor:
Mcamp=6016,4 daNm
Mreazem=14188,2 daNm
T=12008.0 daN

Stabilirea inăltimii utile a ginzii :


∅ 20
d=hnn −c nom− sl =500−30− =460 mm
2 2
Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

cmin,dur=20mm
cmin= max cmin,b=10mm
10 mm
c nom=c min +∆ c tot =20+10=30 mm

Distantă minimă in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor


de rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta
efectiva pana la centrul de greutate va fi:
∅ 20
aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm
2 2

Lăţimea activă
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

[68]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

∑beff,i+bw=635+800+250=1685 mm
beff= min b1+b2+bw=1587,5+2000+250=3837,5 mm
b= 3425 mm
b= 4250 mm
b1=0.5·(3425-250)=1587,5 mm
b2= 0.5·(4250-250)=2000 mm
beff 1=0.2·b1+0.1L0,1=0.2·1587,5+0.1·3175=635 mm
beff 2=0.2·b2+0.1L0=0.2·2000+0.1·4000=800 mm

Sectiunea de armătură rezulta astfel:


În câmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o
sectiune T simplu armata:

Verificarea pozitiei axei neutre


beff 1685
= =6,74> 0.5
bg 250
M Ed ,1 6016,4 ·10 4
μ= = =0.085
b g · d 2 · f cd 250 · 4602 ·13.33
b h h
bg d (
μ< eff · p 1−0.5 · p =
d )
1685 14
·
250 460 (
1−0.5 ·
14
460
=0.20 ) → axa neutră intersectează

placa , deci calculul armăturii se face ca şi la secţiuni dreptunghiulare


4
M 6016,4 · 10
μ❑= 2
= 2
=0.013 → ω x =0.0151
beff · d · f cd 1685 · 460 · 13.33
f cd 13.33
A i=ω x · beff · d x · =0.0151 ·1685 · 460 · =504.90 mm2
f yd 309
2
Se adopta:3 ∅18 A sx =7,62c m

Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:


M 14188,2· 104
μ❑= = =0.201 →ω x =0.2319
b g 1 · d 2 · f cd 250 · 4602 · 13.33
f cd 13.33
A s =ω x · b g 1 · d x · =0.2319· 250 · 460· =1150.45 mm2
f yd 309
2
Se adoptă:3 ∅ 25 A sx =14.73 cm

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

[69]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

{ }
f ctm 2.2
0.5 · ·b · d=0.5· · 250· 460=356.33 mm2
A si min =max f yk 355 → 356.33 mm2
2
0.0013 · b ·d =0.0013 ·250 · 460=149.5mm
A si max =0.04 · b · d=0.04 · 250 · 460=4600 mm2

Se verifica distanta intre bare

s nh ,min =max
{ ∅max =25 mm
d g +5=21 mm

250−(2· 40+ 3· 25)


s h ,eff = =47.5 mm> s nh, min =25 mm
2
dg- dimensiunea agregatului
dg=16 mm

Calculul la forta taietoare:


VEd=12008 daN=120,08 KN
VRd,c=[(CRd,c·k(100 ρt ·fck)1/3++kσcp]·b·d
0.18
CRd,c= =0.12
1.5
η =1
ρ A sd 762
t= = =0.007
b · d 250 ·460

k=1+
√ 200
d
=1+
√ 200
460
=1.76<2

σcp=0 (forta axiala s-a neglijat)


VRd,c=[(0.12·1.76· (100·0.007·20)1/3]·250·460=72938 N=72.94 kN
VRd,cmin=(υmin+kσcp)·b·d
υmin=0.035+k2/3fck1/2=0.035·1.762/3·201/2=0.22
VRd,cmin=(0.23+1.82·0)·250·460=26450 N= 26,45 kN

Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armatura specifica : VEd=120,08 KN> VRd,c=72,94 kN este nevoie de armatura transversala.

[70]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru


valoarea maxima a ctgθ=2.5
1
V Rd ,max =α cw · b · z · υ1 · f cd ·
ctgθ+ tgθ
αcw=1
z=0.9·d=0.9·460=414 mm
f ck 20
υ1=υ=0.6·(1- )= 0.6·(1- )=0.55
250 250
1
V Rd ,max =1· 250 · 414 · 0.55· 13.33 · =261658,70 N =261,65 kN
1
2.5+
2.5
π 3.14
A sw =2 · ∅2 · =2 ·8 2 · =100.48 mm2
4 4
A sw · f ywk · ctgθ · z
s=
V Ed
100.48 ·221.7 · 2.5 · 414
s= =192 mm ≅190 mm
120080
A sw 0.08· √ f ck
φ w, eff = ≥ φ wmin=
s·b f yk
A sw 100.48 0.08 · √ 20
φ w, eff = = =0.0015 ≥ φwmin = =0.00104
s · b 190· 250 355

Conform P100/2013 distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :

{
h w 450
= =125 mm
s ≤min 4 4
150 mm
7 ·d BL=7 · 18=126 mm

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispusi în zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm în
zona de câmp.

( As ) ≤ ( As )
sw

eff
sw

max

[71]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

( As )
sw

max
=
α cw · υ · f cd
2· f ywd
· b=
1 ·0.55 · 13.33
2· 221.7
· 250=2.97 mm❑

( As ) = 100.48
sw
260
eff
=0.386

Grinda longitudinala 250 x 400 mm

Mcamp=2249.1 daNm

Mreazem=6597.2 daNm

T=7538 daN

Stabilirea inăltimii utile a grinzii:

[72]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

∅sl 20
d=hnn −c nom− =400−30− =360 mm
2 2

Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton:

cmin,dur=20mm
cmin= max cmin,b=10mm
10 mm
c nom=c min +∆ c tot =20+10=30 mm

Distantă minimă in functie de rezistenta la foc, pana la centrul de greutate a armaturilor de


rezistenta este amin=12mm. Daca se adopta o armatura cu diametrul de 20 mm, distanta efectiva
pana la centrul de greutate va fi:
∅ 20
aeff =c nom + =30+ =40 mm>a min=30 mm
2 2

Lăţimea activă
Latimea activa de placa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

∑beff,i+bw=1130+850+250=2230 mm
beff= min b1+b2+bw=2825+2125+250=5200 mm

[73]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

b= 5900 mm
b= 4500 mm
b1=0.5·(5900-250)=2825 mm
b2= 0.5·(4500-250)=2125 mm
beff 1=0.2·b1+0.1L0,1=0.2·2825+0.1·5650=1130 mm
beff 2=0.2·b2+0.1L0=0.2·2125+0.1·4250=850 mm

Sectiunea de armătură rezulta astfel:


În câmp, placa situindu-se in zona comprimata a grinzii, grinda se dimensioneaza ca o
sectiune T simplu armata:

Verificarea pozitiei axei neutre


beff 2230
= =8.92>0.5
bg 250
M Ed ,1 2249.1· 104
μ= = =0.052
b g · d 2 · f cd 250 · 3602 · 13.33
b h h
bg d (
μ< eff · p 1−0.5 · p =
d )2230 14
·
250 360 (
1−0.5 ·
14
360
=0.34 ) → axa neutră intersectează

placa , deci calculul armăturii se face ca şi la secţiuni dreptunghiulare


4
M 2249.1· 10
μx = 2
= 2
=0.006 → ω x =0.0101
b eff ·d · f cd 2230 · 360 · 13.33
f cd 13.33
A ix =ω x · b eff · d x · =0.0101· 2230 ·360 · =349.78 mm2
f yd 309

Se adopta:3 ∅14 A sx =4.62 c m2

Pe reazeme, grinda se dimensioneaza ca o sectiune dreptunghiulara:


M 6597.2· 104
μx = = =0.152 →ω x =0.1693
b g 1 · d 2 · f cd 250 · 3602 · 13.33
f cd 13.33
A sx =ω x ·b g 1 ·d x · =0.1693 ·250 · 360· =657.31 mm2
f yd 309
2
Se adoptă:3 ∅18 A sx =7.62cm

Valorile procentelor minime si maxime de armare:

{ }
f ctm 2.2 2
A si min =max 0.5 · f yk ·b · d=0.5· 355 · 250· 360=278.87 mm →278.87 mm
2

0.0013 · b · d=0.0013 ·250 · 360=117

[74]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2
A si max =0.04 · b · d=0.04 · 250 ·360=3600 mm

Se verifica distanta intre bare

{
s nh ,min =max ∅max =18 mm
d g +5=21 mm

250−(2· 40+ 3· 18)


s h ,eff = =58 mm>s nh=21 mm
2

Calculul la forta taietoare:

VEd=7538 daN=75.38 KN
VRd,c=[(CRd,c·k(100 ρt ·fck)1/3++kσcp]·b·d
0.18
CRd,c= =0.12
1.5
η =1
ρ A sd 462
t= = =0.005
b · d 250 ·360

k=1+
√ 200
d
=1+
√ 200
360
=1.75<2

σcp=0 (forta axiala s-a neglijat)


VRd,c=[(0.12·1.75(100·0.005·20)1/3]·250·360=40407.48 N=40.40 kN
VRd,cmin=(υmin+kσcp)·b·d
υmin=0.035+k2/3fck1/2=0.035·1.752/3·201/2=0.22
VRd,cmin=(0.22+1.75·0)·250·360=19800 N= 19.80 kN

Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portanta a grinzii fara
armature specifica : VEd=75.38kN > VRd,c=19.80 kN este nevoie de armatura transversala.
Se determina capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max, pentru
valoarea maxima a ctgθ=2.5
1
V Rd ,max =α cw · b · z · υ1 · f cd ·
ctgθ+ tgθ
αcw=1

[75]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

z=0.9·d=0.9·360=324 mm
f ck 20
υ1=υ=0.6·(1- )= 0.6·(1- )=0.55
250 250
1
V Rd ,max =1· 250 ·324 ·0.55 · 13.33· =204 776.38 N=204.78 kN
1
2.5+
2.5
π 3.14
A sw =2 · ∅2 · =2 ·8 2 · =100.48 mm2
4 4
A sw · f ywk · ctgθ · z
s=
V Ed
100.48 ·221.7 · 2.5 ·324
s= =239.37 mm ≅230 mm
75380
A sw 0.08· √ f ck
φ w, eff = ≥ φ wmin=
s·b f yk
A sw 100.48 0.08 · √ 20
φ w, eff = = =0.0012 ≥ φwmin = =0.00104
s · b 230 ·250 345

Conform P100/2013 ,distanta dintre etrieri, in zona critica, va fi :

{
hw 400
= =100 mm
s ≤min 4 4
150 mm
7 ·d BL=7 · 14=98 mm

Se aleg etrieri de Φ8 OB37, dispusi în zona reazemelor la 100 mm, respectiv 150 mm în
zona de câmp.
A sw A sw
( ) ( )
s eff

s max

A α ·υ·f
( s ) 2· f · b= 1 ·0.55
sw
=
max
cw · 13.33
2· 221.7
ywd
cd
· 250=2.97 mm 2

A
( s ) = 100.48
sw
330
eff
=0.304

[76]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

II. CALCULUL STALPILOR


Stalp central: 550 x 550 mm

Armarea se considera ca fiind armare simetrica:


C nom  C min  Ctol  20  10  30mm;
 20
d1  d 2  aeff  30   30   40mm;
2 2
d  h  d1, 2  550  40  510mm;
d1,2- strat de acoperire cu beton;
d- reprezinta inaltimea zonei active a sectiunii de beton;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
∆Ctol- toleranta admisibila;

In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor
in starea limita ultima (SLU):

Primul caz:

[77]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Nodul inferior:
max
N Ed  1640.70kN;
M 0afEd , y  37.92kNm;
M 0afEd , z  18.78kNm;

Nodul superior:
max
N Ed  1613.65kN;
M 0afEd , y  50.70kNm;
M 0afEd , z  23.55kNm;

In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

Nodul inferior
M 0 Eqp, z  13.77 kNm;
M 0 Eqp, y  28.32 Nm;

Nodul superior
M 0 Eqp, z  38.56kNm;
M 0 Eqp, y  17.67 Nm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2  Ac 2  550  550
h0    275mm.
umiditatea mediului 50% si u 2  (550  550 ) =>
 (, t 0 )  3.8;
. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M 13.77
 eff , z   (, t 0 )  0afEqp, z  3.8   2.78;
M 0 Ed , z 18.78
M 0 Eqp, y 28.32
 eff , y   (, t 0 )  af
 3.8   2.83;
M 0 Ed , y 37.92

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20  A  B  C
lim  ;
n
unde:

[78]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1 1
Az    0.64;
1  0.2   eff , z 1  0.2  2.78
1 1
Ay    0.63;
1  0.2   eff , y 1  0.2  2.83
B z , y  1  2   z , y  1  2  0.43  1.22;
N Ed 1640.70  10 3
z,y    0.43;
f cd  b  d 13.33  550  510
M oEd , z (inf) 18.78
C z  1 .7   1 .7   2.49;
M oEd , z (sup) 23.55
M oEd , y (inf) 37.92
C y  1 .7   1 .7   2.44;
M oEd , y (sup) 50.70

20  A  B  C 20  0.64  1.22  2.49


lim, z    52.34;
n 0.41
20  A  B  C 20  0.63 1.22  2.44
lim, y    50.48;
n 0.41
N Ed 1640.70 10 3
n   0.41;
Ac  f cd 550  550  13.33
I c( y,z) h 550
i( y , z )     240.23mm;
Ac 12 12
l0 ( y , z ) 1575
 y,z    6.55;
i( y , z ) 240.23
l0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;
  y , z  lim ;
6.55  50.48;

Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


Cazul al doilea:

Nodul inferior:
af
N Ed  1013.77 kN;
Ed , y  62.53kNm;
M 0max
M 0afEd , z  13.22kNm;

Nodul superior:

[79]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

af
N Ed  1023.77kN;
Ed , y  38.47 kNm;
M 0max
M 0afEd , z  17.25kNm;

Iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

Nodul inferior:
M 0 Eqp, z  13.77 kNm;
M 0 Eqp, y  28.32 Nm;

Nodul superior:
M 0 Eqp, z  38.56kNm;
M 0 Eqp, y  17.67 Nm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2  Ac 2  550  550
h0    275mm.
umiditatea mediului 50% si u 2  (550  550) =>
 (, t 0 )  3.8;
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M 13.77
 eff , z   (, t 0 )  0afEqp, z  3.8   3.95;
M 0 Ed , z 13.22
M 0 Eqp, y 28.32
 eff , y   (, t 0 )  af
 3.8   1.72;
M 0 Ed , y 62.53

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20  A  B  C
lim  ;
n

[80]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1 1
Az    0.55;
1  0.2   eff , z 1  0.2  3.95
1 1
Ay    0.74;
1  0.2   eff , y 1  0.2  1.72
Bz , y  1  2   z , y  1  2  0.27  1.15;
N Ed 1013.77  10 3
z,y    0.27;
f cd  b  d 13.33  550  510
M oEd , z (inf) 13.22
C z  1.7   1.7   2.46;
M oEd , z (sup) 17.25
M oEd , y (inf) 62.53
C y  1.7   1.7   3.32;
M oEd , y (sup) 38.47

20  A  B  C 20  0.55 1.15  2.46


lim, z    49.39;
n 0.25
20  A  B  C 20  0.74 1.15  3.32
lim, y    89.69;
n 0.25
N Ed 1013.77 10 3
n   0.25;
Ac  f cd 550  550  13.33
I c( y,z) h 550
i( y , z )     240.23mm;
Ac 12 12
l 0( y , z ) 1575
 y,z    6.55;
i( y , z ) 240.23
l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;
  y , z  lim ;
6.55  49.39;
Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.
Cazul al treilea:

Nodul inferior:
af
N Ed  924.01kN;
M 0afEd , y  17.18kNm;

Ed , z  78.24 kNm;
M 0max

Nodul superior:

[81]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

af
N Ed  903.97 kN;
M 0afEd , y  20.22kNm;

Ed , z  39.93kNm;
M 0max

In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

Nodul inferior:
M 0 Eqp, z  13.77 kNm;
M 0 Eqp, y  28.32 Nm;

Nodul superior:
M 0 Eqp, z  38.56kNm;
M 0 Eqp, y  17.67 Nm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2  Ac 2  550  550
h0    275mm.
umiditatea mediului 50% si u 2  ( 550  550 ) =>
 (, t 0 )  3.8;
. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M 13.77
 eff , z   (, t 0 )  0afEqp, z  3.8   0.66;
M 0 Ed , z 78.24
M 0 Eqp, y 28.32
 eff , y   (, t 0 )  af
 3.8   6.26;
M 0 Ed , y 17.18

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20  A  B  C
lim  ;
n

[82]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1 1
Az    0.88;
1  0.2   eff , z 1  0.2  0.66
1 1
Ay    0.44;
1  0.2   eff , y 1  0.2  6.26
Bz , y  1  2   z , y  1.13;
N Ed 924.01  10 3
z,y    0.24;
f cd  b  d 13.33  550  510
M oEd , z (inf) 78.24
C z  1 .7   1 .7   3.65;
M oEd , z (sup) 39.93
M oEd , y (inf) 17.18
C y  1 .7   1 .7   2.54;
M oEd , y (sup) 20.22

20  A  B  C 20  0.88 1.13  3.65


lim, z    120.24;
n 0.22
20  A  B  C 20  0.44  1.13  2.54
lim, y    41.83;
n 0.22
N Ed 10871.6  10 3
n   0.22;
Ac  f cd 550  550  13.33
I c( y,z) h 550
i( y , z )     240.23mm;
Ac 12 12
l0( y , z ) 1575
 y,z    6.55;
i( y , z ) 240.23
l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;
  y , z  lim ;
6.55  41.83;
Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.

Calculul armaturii longitudinale:

Excentricitatea provenita din imperfectiune:


ei=Өi ·l0/2
[83]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Өi= Ө0· αh ·αn=0.00065

Ө0 =1/200=0.005

αh =2/ √ l = 0.13

αn=
√ 0.5(1+
1
m
) =1

m=1 => ei=0.51

Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile


urmatoare ei= 20 mm.

Moment de calcul corectat cu excentricitate:


Primul caz:
M Ed , y  M Ed
af
, y  N Ed  ei  50.70  1640.70  0.02  83.51kNm;
max

M Ed , z  M Ed
af
, z  N Ed  ei  23.55  1640.70  0.02  56.36 kNm;
max

Al doilea caz:


M Ed , y  M Ed
max
, y  N Ed  ei  62.53  1023.77  0.02  83.00kNm;
af

M Ed , z  M Ed
af
, z  N Ed  ei  17.25  1023.77  0.02  37.72kNm;
af

Al treilea caz:


M Ed , y  M Ed
af
, y  N Ed  ei  20.22  924.01  0.02  38.70kNm;
af

M Ed , z  M Ed
max
, z  N Ed  ei  78.24  924.01  0.02  96.72kNm;
af

M Ed , y
 Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul III: si
M Ed , z
.
Determinarea ariilor de armatura longitudinala:
As1  As 2
Stalpii se armeaza simetric . Determinarea armaturii totale
As ,tot  As1  As 2  2  As1
, se face pe baza valorilor:

[84]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M Ed , y 38.70 10 6
y    0.017;
b y  h y2  f cd 550  550 2  13.33
M Ed , z 96.72 10 6
z    0.043;
bz  hz2  f cd 550  550 2  13.33
N Ed 924.0110 3
   0.22;
b y , z  h y , z  f cd 550  550  13.33

As ,tot  0;
d1 d 2 40
   0.08;
h h 450
Conform “ Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1” dupa Zoltan Kiss si Traian
d
  0  0.07
Onet, tot conform figurii 3.6 b) avand h

 0.1  N Ed max
 0.1  924.01  10 3
   299.03mm2
As ,min  max  f yd  309 ;
 0.002  550  550  605mm 2
 
 As ,min  605mm 2 ;
As ,max  0.04  Ac  0.04  550 2  12100mm2 ;

As ,eff  12  314mm2  3768mm2


 se adopta 12 20

[85]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Verificarea la compresiune excentrica oblica:

Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:


n n
 M Ed , y   M Ed , z 
      1.00;
 M  
 Rd , y   M Rd , z 

Unde:
 n  este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de
N
compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y M Rd , z
si reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,
N Ed
calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul ;

Primul caz:

N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ;
N Rd  550  550 13.33  3768  309  5196637 N ;
N Ed 1640700
  0.31;
N Rd 5196637

Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1”


N Ed
 n  1.175 in functie de raportul N Rd .

[86]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 M  0;
M Rd  M C  M  M N ;
XC
M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  );
2  d st
  C
XC  ;
d st
N Ed 1640700
C    0.54;
hst  d st  f cd   550  510  13.33  0.8
   C 
M C  f cd  hst     C  d st2   1  ;
 2 
 0.8  0.54 
M C  13.33  550  0.8  0.54  510 2   1   
 2 
 645851987.8 Nmm  645.85kNm;
M  As 2   s  (d st  aeff );
M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.408kNm;
 bst   550 
M N  N Ed    aeff   1640700    40  
 2   2 
 385564500 Nmm  385.564kNm;
M Rd ( y , z )  645.85  182.408  385.564  442.694kNm;
1.175 1.175
 83.51   56.36 
     1.00;
 442.694   442.694 
0.15  0.09  0.24  1.00;

Al doilea caz:
N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ;
N Rd  550  550 13.33  3768  309  5196637 N ;
N Ed 1023770
  0.19;
N Rd 5196637

Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1”


N Ed
 n  1.075 in functie de raportul N Rd .

[87]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 M  0;
M Rd  M C  M  M N ;
XC
M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  );
2  d st
  C
XC  ;
d st
N Ed 1023770
C    0.342;
hst  d st  f cd   550  510  13.33  0.8
   C 
M C  f cd  hst     C  d st2   1  ;
 2 
 0.8  0.342 
M C  13.33  550  0.8  0.342  510 2   1   
 2 
 450360938.8 Nmm  450.360kNm;
M  As 2   s  (d st  aeff );
M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.408kNm;
 bst   550 
M N  N Ed    a eff   1023770    40  
 2   2 
 240585950 Nmm  240.585kNm;
M Rd ( y , z )  450.360  182.408  240.585  392.183kNm;
1.075 1.075
 83.00   37.72 
     1.00;
 392.183   392.183 
0.19  0.08  0.27  1.00;

Al treilea caz :
N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ;
N Rd  550  550 13.33  3768  309  5196637 N ;
N Ed 924010
  0.17;
N Rd 5196637

Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1”


N Ed
 n  1.058 in functie de raportul N Rd .

[88]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 M  0;
M Rd  M C  M  M N ;
XC
M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  );
2  d st
 C
XC  ;
d st
N Ed 924010
C    0.308;
hst  d st  f cd   550  510 13.33  0.8
   C 
M C  f cd  hst     C  d st2   1  ;
 2 
 0.8  0.308 
M C  13.33  550  0.8  0.308  510 2   1   
 2 
 411978389.6 Nmm  411.978kNm;
M  As 2   s  (d st  aeff );
M  4  314  309  (510  40)  182408880 Nmm  182.408kNm;
 bst   550 
M N  N Ed    aeff   924010    40  
 2   2 
 217142350 Nmm  217.142 kNm;
M Rd ( y , z )  411.978  182.408  217.142  377.244kNm;
1.058 1.058
 38.70   96.72 
     1.00;
 377.244   377.244 
0.09  0.24  0.33  1.00;

Calculul armaturii transversale:


Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de
ductilitate “ H”.
d bw  6mm

Se alege dbw= 8 mm.

Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta


l
deformatii post- elastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera
zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile
urmatoare:

[89]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 hc  550mm
 l  3150  550mm
 cl  
lcr  max   max   max  525mm;
 6  6  450mm
 
450 mm  450mm
 lcr  600mm;
lcl 3150
  5.72  3 
hc 550 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,
l  600mm.
limitandu-se la cr
In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si
impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor
cerinte, pentru clasa de ductilitate “M”, sunt urmatoarele:
- procentul minim de armare transversal va fi:
0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
- distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:
 8  d bl  8  20  160mm
 b
 550  40
S cl ,max  min  0   255mm;
 2 2
 175mm
 S cl ,max  160mm;

Se adopta  8 / 150mm
- distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:
 20  d bl  20  20  400mm

S cl ,max  min  min( b, h)  550mm ;
 400mm

 S cl ,max  400mm;

Se adopta  8 / 200mm .

[90]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Stalp marginal: 450x450

Armarea se considera ca fiind armare simetrica:


C nom  C min  Ctol  20  10  30mm;
 20
d1  d 2  aeff  30   30   40mm;
2 2
d st  h  d1, 2  450  40  410mm;
d1,2- strat de acoperire cu beton;
h0- reprezinta inaltimea zonei active a
betonului;
Cnom- acoperirea cu beton nominal;
Cmin- acoperirea minima cu beton;
∆Ctol- toleranta admisibila;

In urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitarilor
in starea limita ultima (SLU):

Primul caz:

Nodul inferior:
max
N Ed  1027.76kN;
M 0afEd , y  68.34kNm;
M 0afEd , z  14.56kNm;

Nodul superior:
max
N Ed  1009.65kN;
M 0afEd , y  92.86kNm;
M 0afEd , z  17.49kNm;

In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

Nodul inferior:
M 0 Eqp, z  10.76kNm;
M 0 Eqp, y  50.67 Nm;

Nodul superior:

[91]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M 0 Eqp, z  13.06kNm;
M 0 Eqp, y  70.21kNm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2  Ac 2  450  450
h0    225mm.
umiditatea mediului 50% si u 2  ( 450  450) =>
 (, t 0 )  2.8;
Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a
curgerii lente:
M 10.76
 eff , z   (, t 0 )  0 Eqp  2.8   2.07;
M 0 Ed 14.56
M 0 Eqp 50.67
 eff , y   (, t 0 )   2 .8   2.07;
M 0 Ed 68.34

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20  A  B  C
lim  ;
n
1 1
Az    0.70;
1  0.2   eff , z 1  0.2  2.07
1 1
Ay    0.70;
1  0.2   eff , y 1  0.2  2.07
Bz , y  1  2   z , y  1.22;
N Ed 1027.76  103
z,y    0.41;
f cd  b  h0 13.33  450  410
M oEd , z (inf) 14.56
C z  1.7   1.7   2.53;
M oEd , z (sup) 17.49
M oEd , y (inf) 68.34
C y  1.7   1.7   2.43;
M oEd , y (sup) 92.86

20  A  B  C 20  0.70  1.22  2.53


lim, z    59.65;
n 0.38 0
20  A  B  C 20  0.70 1.22  2.43
lim, y    57.30;
n 0.38 0
N Ed 1027.76 10 3
n   0.380;
Ac  f cd 450  450  13.33

[92]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

I c( y,z) h 450
i( y , z )     196.55mm;
Ac 12 12
l0 ( y , z ) 1575
 y,z    8.01;
i( y , z ) 196.55
l0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;
  y , z  lim ;
8.01  57.30;

Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.

Al doilea caz:

Nodul inferior:
af
N Ed  720.92kN;
Ed , y  47.13kNm;
M 0max
M 0afEd , z  11.12kNm;

Nodul superior:
af
N Ed  707.50kN;
Ed , y  66.30 kNm;
M 0max
M 0afEd , z  13.25kNm;

in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

Nodul inferior:
M 0 Eqp, z  10.76kNm;
M 0 Eqp, y  50.67 Nm;

Nodul superior:
M 0 Eqp, z  13.06kNm;
M 0 Eqp, y  70.21kNm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2  Ac 2  450  450
h0    225mm.
u 2  (450  450) =>
 (, t 0 )  2.8;
umiditatea mediului 50% si

[93]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a


curgerii lente:
M 10.76
 eff , z   (, t 0 )  0 Eqp  2.8   2.70;
M 0 Ed 11.12
M 0 Eqp 50.67
 eff , y   (, t 0 )   2 .8   3.01;
M 0 Ed 47.13
20  A  B  C
lim  ;
Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete: n

1 1
Az    0.65;
1  0.2   eff , z 1  0.2  2.70
1 1
Ay    0.62;
1  0.2   eff , y 1  0.2  3.01
Bz , y  1  2   z , y  1  2  0.52  1.16;
N Ed 720.92 10 3
z,y    0.29;
f cd  b  h0 13.33  450  410
M oEd , z (inf) 11.12
C z  1 .7   1 .7   2.53;
M oEd , z (sup) 13.25
M oEd , y (inf) 47.13
C y  1 .7   1 .7   2.41;
M oEd , y (sup) 66.30

20  A  B  C 20  0.65  1.16  2.53


lim, z    59.77;
n 0.26
20  A  B  C 20  0.62 1.16  2.41
lim, y    54.31;
n 0.26
N Ed 720.92  10 3
n   0.26;
Ac  f cd 450  450 13.33
I c( y,z) h 450
i( y , z )     196.55mm;
Ac 12 12
l0( y , z ) 1575
 y,z    8.01;
i( y , z ) 196.55
l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;
  y , z  lim ;
8.01  54.31;

[94]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.


Al treilea caz:

Nodul inferior:
af
N Ed  706.70kN;
M 0afEd , y  28.34kNm;

Ed , z  42.25kNm;
M 0max

Nodul superior:
af
N Ed  693.28kN ;
M 0afEd , y  14.60kNm;

Ed , z  27.73kNm;
M 0max

In starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia cvasi- permanenta:

Nodul inferior:
M 0 Eqp, z  10.76kNm;
M 0 Eqp, y  50.67 Nm;

Nodul superior:
M 0 Eqp, z  13.06kNm;
M 0 Eqp, y  70.21kNm;

Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C20/25, t0=30 zile,
2  Ac 2  450  450
h0    225mm.
umiditatea mediului 50% si u 2  (450  450) =>
 (, t 0 )  2.8;
. Durata de actiune a incarcarilor se poate lua in considerare pentru valoarea efectiva a

M 0 Eqp 10.76
 eff , z   (, t 0 )   2.8   0.71;
M 0 Ed 42.25
M 0 Eqp 50.67
 eff , y   (, t 0 )   2.8   5.00;
curgerii lente: M 0 Ed 28.34

Stabilirea valorii limita a coeficientului de zveltete:


20  A  B  C
lim  ;
n

[95]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1 1
Az    0.87;
1  0.2   eff , z 1  0.2  0.71
1 1
Ay    0.50;
1  0.2   eff , y 1  0.2  5.00
Bz , y  1  2   z , y  1.16;
N Ed 706.70 10 3
z,y    0.29;
f cd  b  h0 13.33  450  410
M oEd , z (inf) 42.25
C z  1 .7   1 .7   3.22;
M oEd , z (sup) 27.73
M oEd , y (inf) 28.34
C y  1 .7   1 .7   3.64;
M oEd , y (sup) 14.60
20  A  B  C 20  0.87  1.16  3.22
lim, z    101.82;
n 0.26
20  A  B  C 20  0.50  1.16  3.67
lim, y    66.70;
n 0.26
N Ed 706.70  10 3
n   0.26;
Ac  f cd 450  450  13.33
I c( y,z) h 450
i( y , z )     196.55mm;
Ac 12 12
l 0( y , z ) 1575
 y,z    8.01;
i( y , z ) 196.55
l 0 ( y , z )  0.5  H niv  0.5  3150  1575mm;
  y , z  lim ;
8.01  66.70;

Deoarece   lim efectul de ordin II se poate neglija la verificarea sectiunii stalpului.

Calculul armaturii longitudinale:

Excentricitatea provenita din imperfectiune:


ei=Өi ·l0/2
Өi= Ө0· αh ·αn=0.00065
Ө0 =1/200=0.005
αh =2/ √ l =0.13

[96]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

αn=
√ 0.5(1+
1
m
)

m=1 => ei=0.51

Deoarece excentricitatile au valori mai mici decat 20 mm, se adopta excentricitatile


urmatoare ei= 20 mm.

Moment de calcul corectat cu excentricitate:


Primul caz:
M Ed , y  M Ed
af
, y  N Ed  ei  92.86  1027.76  0.02  113.41kNm;
max

M Ed , z  M Ed
af
, z  N Ed  ei  17.49  1027.76  0.02  38.04kNm;
max

Al doilea caz:
M Ed , y  M Ed
max
, y  N Ed  ei  66.30  720.92  0.02  80.71kNm;
af

M Ed , z  M Ed
af
, z  N Ed  ei  13.25  720.92  0.02  27.66kNm;
af

Al treilea caz:
M Ed , y  M Ed
af
, y  N Ed  ei  28.34  706.70  0.02  42.47 kNm;
af

M Ed , z  M Ed
max
, z  N Ed  ei  42.25  706.70  0.02  56.38kNm;
af

M Ed , y M Ed , z
 Solicitarea cea mai defavorabila, la care se face calculul armaturilor este cazul I: si .

Determinarea ariilor de armatura longitudinala:


As1  As 2
Stalpii se armeaza simetric . Determinarea armaturii totale
As ,tot  As1  As 2  2  As1
, se face pe baza valorilor:

M Ed , y 113.41 10 6
y    0.093;
b y  h y2  f cd 450  450 2 13.33
M Ed , z 38.04  10 6
z    0.31;
bz  hz2  f cd 450  450 2 13.33
N Ed 1027.76  10 3
   0.38;
b y , z  h y , z  f cd 450  450 13.33

[97]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

As ,tot  0;
d1 d 2 40
   0.09;
h h 450

Conform “ Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992- 1” dupa Zoltan Kiss si
d
tot 0  0.09
Traian Onet, conform figurii 3.6 b) avand h
 0.1 N Ed max
 0.11027.76  10 3
   332.60
As ,min  max  f yd  309 ;
 0.002  450  450  405
 
 As ,min  405mm 2 ;
As ,max  0.04  Ac  0.04  450 2  8100mm 2 ;

A  8  314mm 2  2512mm 2
 se adopta 3 20 s ,eff

Verificarea la compresiune excentrica oblica:


Sectiunea obtinuta se verifica la compresiune oblica cu relatia:
n n
 M Ed , y   M Ed , z 
      1.00;
 M  
 Rd , y   M Rd , z 

[98]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 n  este coeficientul care se determina in functie de valoarea de calcul a fortei axiale de


N
compresiune Ed si forta axiala capabila la compresiune centrica;
M Rd , y M Rd , z
si reprezinta momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii,
N Ed
calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul ;

Primul caz:
N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ;
N Rd  450  450 13.33  2512  309  3475533 N ;
N Ed 1027760
  0.30;
N Rd 3475533
Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1”
N Ed
 n  1.16 in functie de raportul N Rd .

[99]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 M  0;
M Rd  M C  M  M N ;
XC
M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  );
2  d st
 C
XC  ;
d st
N Ed 1027760
C    0.522;
hst  d st  f cd   450  410  13.33  0.8
   C 
M C  f cd  hst     C  d st2   1  ;
 2 
 0.8  0.522 
M C  13.33  450  0.8  0.522  410 2   1   
 2 
 333163292.38 Nmm  333.16kNm;
M  As 2   s  (d st  aeff );
M  3  314  309  (410  40)  107698860 Nmm  107.69kNm;
 bst   450 
M N  N Ed    aeff   1027760    40  
 2   2 
 190135600 Nmm  190.13kNm;
M Rd ( y , z )  333.16  107.69  190.13  250.72kNm;
1.16 1.16
 113.41   38.04 
     1.00;
 250.72   250.72 
0.4  0.11  0.51  1.00;

Al doilea caz:
N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ;
N Rd  450  450 13.33  2512  309  3475533 N ;
N Ed 720920
  0.20;
N Rd 3475533

Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1”


N Ed
 n  1.08 in functie de raportul N Rd .

[100]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 M  0;
M Rd  M C  M  M N ;
XC
M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  );
2  d st
  C
XC  ;
d st
N Ed 720920
C    0.366;
hst  d st  f cd   450  410  13.33  0.8
   C 
M C  f cd  hst     C  d st2   1  ;
 2 
 0.8  0.366 
M C  13.33  450  0.8  0.366  410 2   1   
 2 
 252020492.20 Nmm  252.02kNm;
M  As 2   s  (d st  aeff );
M  3  314  309  (410  40)  124193280 Nmm  107.69kNm;
 bst   450 
M N  N Ed    aeff   720920    40  
 2   2 
 133370200 Nmm  133.37 kNm;
M Rd ( y , z )  252.02  107.69  133.37  226.34kNm;
1.08 1.08
 80.71   27.66 
     1.00;
 226.34   226.34 
0.32  0.10  0.42  1.00;

Al treilea caz:
N Rd  b  h  f cd  As ,tot,eff  f yd ;
N Rd  450  450  13.33  2512  309  3475533 N ;
N Ed 706700
  0.20;
N Rd 3475533

Din tabelul 3.6, din “ Proiectarea structurilor de beton dupa SR EN 1992- 1”


N Ed
 n  1.08 in functie de raportul N Rd .

[101]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 M  0;
M Rd  M C  M  M N ;
XC
M C  f cd  h     C  d st  d st  (1  );
2  d st
  C
XC  ;
d st
N Ed 706700
C    0.36;
hst  d st  f cd   450  410  13.33  0.8
   C 
M C  f cd  hst     C  d st2   1  ;
 2 
 0.8  0.36 
M C  13.33  450  0.8  0.36  410 2   1   
 2 
 248585978.7 Nmm  248.58kNm;
M  As 2   s  (d st  aeff );
M  3  314  309  (410  40)  107698860 Nmm  107.69kNm;
 bst   450 
M N  N Ed    aeff   706700    40  
 2   2 
 130739500 Nmm  130.73kNm;
M Rd ( y , z )  248.58  107.69  130.73  225.54kNm;
1.08 1.08
 42.47   56.38 
     1.00;
 225.54   225.54 
0.16  0.22  0.38  1.00;

Calculul armaturii transversale:


Diametrul armaturii transversale trebuie sa respecte conditia urmatoare pentru clasa de
ductilitate “ M”.
d bw  6mm

Se alege dbw= 8 mm.

Conform SR EN 1992- 1, la stalpii participanti la structuri antiseismice, care prezinta


l
deformatii post- elastic semnificative, zonele de la extremitati pe o distanta cr se vor considera
zone critice. Lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate (M) cu relatiile
urmatoare:

[102]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 hc  450mm
 l  3150  450mm
 cl  
lcr  max   max   max  525mm;
 6  6  450mm
 
450 mm  450mm
 lcr  450mm;
lcl 3150
  7  3 
hc 450 lungimea zonelor critice nu se extind pe toata lungimea stalpului,
lcr  400mm.
limitandu-se la

In zonele critice se prevad etrieri si agrafe, care sa asigure ductilitatea necesara si


impiedicarea flambajului local al barelor longitudinal. Armatura transversala se dispune astfel
incat sa se realizeze o stare de solicitare triaxiala eficienta. Conditiile pentru realizarea acestor
cerinte, pentru clasa de ductilitate “M”, sunt urmatoarele:
- procentul minim de armare transversal va fi:
0.035% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul nivel;
0.025% in restul zonelor critice;
- distanta dintre etrieri in zona critica a stalpilor:
 8  d bl  8  20  160mm
 b
 450  40
S cl ,max  min  0   205mm;
 2 2
 175mm
 S cl ,max  160mm;

Se adopta  8 / 150mm .
- distanta intre etrieri in afara zonei critice a stalpilor:
 20  d bl  20  20  400mm

S cl ,max  min  min( b, h)  450mm ;
 400mm

 S cl ,max  400mm;

Se adopta  8 / 200mm .

[103]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

1 VERIFICAREA DUCTILITATII NODURILOR

Proiectarea seismica a constructiilor de beton armat are ca scop asigurarea unei capacitati
adecvate de disipare a energiei in regim de solicitare ciclica, fara o reducere semnificativa a
rezistentei la forte orizontale si verticale. Aplicarea prevederilor din codul de proiectare seismica
P 100-1/2013, asigura constructiilor un grad de incredere inalt, o capacitate substantiala de
deformare in domeniul postelastic distribuita in numeroase zone ale structurii si evitarea
cedarilor de tip fragil.
La structurile tip cadre etajate deformatiile plastice trebuie sa apara mai intai in sectiunile
de la extremitatile riglelor si ulterior in sectiunile de la baza stalpilor.
In vederea realizarii unui mecanism favorabil de disipare a energiei, la nodurile stalpi
-grinzi ale structurii tip cadru, trebuie indeplinita urmatoarea conditie:
M Rc   Rd   M Rb
unde:
M Rc
- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor; se considera valorile
minime, corespunzatoare variatiei posibile a fortelor axiale in combinatia de incarcari care
cuprinde actiunea seismica;
M Rb
- suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile in grinzile care intra in nod;
 Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, care se va considera
1.3 pentru clasa de ductilitate inalta (H) si 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M).
Expresia va fi indeplinita in cele doua planuri principale de incovoiere. Se considera
ambele sensuri ale actiunii momentelor din grinzi in jurul nodurilor (orar si antiorar), sensul
momentelor din stalp va fi intotdeauna opus momentelor din grinzi. Daca structura tip cadru
cadru este dezvoltata numai pe una din directii, satisfacerea relatiei se verifica numai pe directia
respectiva.
Nu este necesara verificarea relatiei de mai sus la constructii cu un singur nivel, la
ultimul nivel al constructiilor etajate si la primul nivel al constructiilor cu 2 niveluri daca
valoarea normalizata a fortei axiale este mai mica de 0.3 la toti stalpii.

Verificarea nodurilor interioare


a) solicitare pe directie transversala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

M Rb , st  As1  f yd  h jw

M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:

[104]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma


M Rb , st M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta
nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 As 2
,si - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1  1473mm 2
As 2  762mm 2
 sl
h jw  d  cnom,sl  ;
2
20
h jw  460  30   420 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:

M Rb , st  1473  309  420  191165940 Nmm  191.16kNm;

M Rb , dr  762  309  420  98892360 Nmm  98.89kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:



M Rb , st  As 2  f yd  h jw ;

M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:
 
M Rb, st M Rb, dr
si - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta
nodului;

M Rb , st  762  309  320  98892360 Nmm  98.89kNm;

M Rb ,dr  1473  309  320  191165940 Nmm  191.16kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,
M Rb
va fie gala cu:
M Rb  98.89  191.16  290.05kNm;
Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari:
A A
- Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
-
    b :
Pentru min

M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

   min   b :
- Pentru
M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

[105]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

unde:

-
 b  0.4;

d2 40  sl
 min    0.078; d 2  c nom   30  10  40mm;
- d 510 2
-   0.8  beton  C 50 / 60;
- b = h = 550mm;
 s 2  f yd  309 N / mm 2 ;
-
N Ed
 ;
-   f cd  h  d

N Ed
  2.99  10 7  N Ed ;
0.8  13.33  550  (550  40)
h 550
y s1, y , z   d1 ; y s1, y , z   40  235 mm;
- 2 2

- N Ed forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

 min     b
Pentru
0.8  13.33  2.99  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.99  10 7  N Ed )  550  510 2 
M Rc  1256  309  (510  40)  N Ed  235;

   min   b
Pentru
M Rc  3.64  10 8  N Ed  235

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:


N Ed M M Rc M 1.3   M Rb
Nod
Rb
 min  Rc

[kN ] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]


inferior -1640.70 0.078 0.491 398.37
290.05 795.57 377.065
P superior -1613.65 0.078 0.482 397.19
inferior -1311.35 0.078 0.392 378.58
290.05 755.01 377.065
E1 superior -1284.29 0.078 0.384 376.43
inferior -987.28 0.078 0.295 347.56
290.05 692.01 377.065
E2 superior -960.22 0.078 0.287 344.45

[106]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

inferior -663.66 0.078 0.198 305.14


290.05 606.22 377.065
E3 superior -636.61 0.078 0.190 301.08
E4 inferior -345.02 290.05 0.078 0.103 252.21 499.42 377.065
superior -317.97 0.078 0.095 247.21

M Rc  1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci

ductilitatea nodurilor este asigurata.

b) solicitare pe directie longitudinala


Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

M Rb , st  As1  f yd  h jw

M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:

M Rb , st M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta
nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 As 2
,si - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1  762mm 2
As 2  462mm2
 sl
h jw  d  c nom, sl  ;
2
20
h jw  360  30   320 mm;
2

Momentele capabile rezultate din calcul sunt:



M Rb , st  762  309  320  75346560 Nmm  75.34kNm;

M Rb , dr  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:



M Rb , st  As 2  f yd  h jw ;

M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:

[107]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 
M Rb , st M Rb, dr
si - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta
nodului;

M Rb , st  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;

M Rb , dr  762  309  320  75346560 Nmm  75.34 kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,
M Rb
va fie gala cu:
M Rb  45.68  75.34  121.02kNm;
Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari:
A A
- Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
-
    b :
Pentru min

M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

   min   b :
- Pentru
M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

unde:

-
 b  0.4;

d2 40  sl
 min    0.078; d 2  cnom   30  10  40mm;
- d 510 2
-   0.8  beton  C 50 / 60;
- b = h = 550mm;
 s 2  f yd  309 N / mm 2 ;
-
N Ed
 ;
-   f cd  h  d

N Ed
  2.99  10 7  N Ed ;
0.8  13.33  550  (550  40)
h 550
y s1, y , z   d1 ; y s1, y , z   40  235 mm;
- 2 2
N Ed
- forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

[108]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 min     b
Pentru
0.8  13.33  2.99  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.99  10 7  N Ed )  550  510 2 
M Rc  1256  309  (510  40)  N Ed  235;

   min   b
Pentru
M Rc  3.64  10 8  N Ed  235

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

N Ed M M Rc M 1.3   M Rb
Nod
Rb
 min  Rc

[kN ] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]


inferior -1640.7 0.078 0.491 398.37
121.02 795.57 157.326
P superior -1613.7 0.078 0.482 397.19
inferior -1311.4 0.078 0.392 378.58
121.02 755.01 157.326
E1 superior -1284.3 0.078 0.384 376.43
inferior -987.28 0.078 0.295 347.56
121.02 692.01 157.326
E2 superior -960.22 0.078 0.287 344.45
inferior -663.66 0.078 0.198 305.14
121.02 606.22 157.326
E3 superior -636.61 0.078 0.190 301.08
inferior -345.02 0.078 0.103 252.21
121.02 499.42 157.326
E4 superior -317.97 0.078 0.095 247.21

M Rc  1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci

ductilitatea nodurilor este asigurata.

[109]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Verificarea nodurilor marginale


a) solicitare pe directie longitudinala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

M Rb , st  As1  f yd  h jw

M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:

M Rb , st M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta
nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;
As1 ,si As 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1  762mm 2
As 2  462mm2
 sl
h jw  d  cnom, sl  ;
2
20
h jw  360  30   320 mm;
2

Momentele capabile rezultate din calcul sunt:



M Rb , st  762  309  320  75346560 Nmm  75.34kNm;

M Rb , dr  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:



M Rb , st  As 2  f yd  h jw ;

M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:
 
M Rb, st M Rb, dr
si - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta
nodului;

M Rb , st  462  309  320  45682560 Nmm  45.68kNm;

M Rb ,dr  762  309  320  75346560 Nmm  75.34kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,
M Rb
va fie gala cu:

[110]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M Rb  75.34  45.68  121.02kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari:
- Stalpii sunt armati simetric, As1 = As 2 ;
- Pentru  min     b :

M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

   min   b :
- Pentru
M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

unde:

-
 b  0.4;

d2 40  sl
 min    0.097; d 2  cnom   30  10  40mm;
- d 410 2
-   0.8  beton  C 50 / 60;
- b = h = 450mm;
 s 2  f yd  309 N / mm 2 ;
-
N Ed
 ;
-   f cd  h  d
N Ed
  2.3 10 7  N Ed ;
0.8  13.33  450  (450  40)
h 450
y s1, y , z   d1 ; y s1, y , z   40  185 mm;
- 2 2
N Ed
- forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

 min     b
Pentru
0.8  13.33  2.3  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.3  10 7  N Ed )  450  410 2 
M Rc  942  309  (410  40)  N Ed  185  10 7 ;

   min   b
Pentru

[111]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

M Rc  942  309   410  40   N Ed  185

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

Nod
N Ed M Rb
 min 
M Rc M Rc 1.3   M Rb
[kN ] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
inferior -1027.76 0.097 0,236 90,22
121.02 181,06 157,326
P superior -1009.65 0.097 0,232 90,84
inferior -815.46 0.097 0,188 96,79
121.02 194,06 157,326
E1 superior -797.34 0.097 0,183 97,27
inferior -604.73 0.097 0,139 101,78
121.02 203,92 157,326
E2 superior -586.62 0.097 0,135 102,14
inferior -395.88 0.097 0,091 180,94
121.02 358,52 157,326
E3 superior -377.77 0.097 0,087 177,59
inferior -187.90 0.097 0,043 142,46
121.02 281,57 157,326
E4 superior -169.79 0.097 0,039 139,11

M Rc  1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci

ductilitatea nodurilor este asigurata

.
b) solicitare pe directie transversala
Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:

Momentele capabile din grinzi in sens orar se calculeaza astfel:



M Rb, st  As1  f yd  h jw

M Rb , dr  As 2  f yd  h jw

unde:

M Rb , st M
si Rb,dr - momentele capabile din grinzi in sensul orar, situate la stanga si la dreapta
nodului;
h jw
- distanta interax dintre armaturile situate in randurile extreme;

[112]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

As1 A
,si s 2 - ariile armaturilor de la partea superioara si inferioara a grinzilor.
As1  1473mm 2
As1  0mm 2
 sl
h jw  d  cnom,sl  ;
2
20
h jw  460  30   420 mm;
2
Momentele capabile rezultate din calcul sunt:

M Rb,st  1473  309  420  145650240 Nmm  145.65kNm;

M Rb , dr  0kNm;

Momentele capabile din grinzi in sens antiorar se calculeaza astfel:



M Rb , st  As 2  f yd  h jw ;

M Rb , dr  As1  f yd  h jw ;

unde:
 
M Rb , st M Rb, dr
si - momentele capabile din grinzi in sensul antiorar, situate la stanga si la dreapta
nodului;

M Rb , st  762  309  420  98892360 Nmm  98.89 kNm;

M Rb , dr  0kNm;

Cunoscand valorile momentelor capabile din grinzi atat in sens orar cat si antiorar,
M Rb
va fie gala cu:
M Rb  0  145.65  145.65kNm;

Momentele capabile din stalpi se vor calcul tinand seama de urmatoarele precizari:
A A
- Stalpii sunt armati simetric, s1 = s 2 ;
    b :
- Pentru min

M Rc    f cd    (1  0.5     )  b  d 2  As 2   s 2  (d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

   min   b :
- Pentru
M Rc  As1   s 2  ( d  d 2 )  N Ed  y s1 ;

unde:

-  b  0.4;

[113]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

d2 40  sl
 min    0.097; d 2  c nom   30  10  40mm;
- d 410 2
-   0.8  beton  C 50 / 60;
- b = h = 450mm;
 s 2  f yd  309 N / mm 2 ;
-
N Ed
 ;
-   f cd  h  d
N Ed
  2.3 10 7  N Ed ;
0.8  13.33  450  (450  40)
h 450
y s1, y , z   d1 ; y s1, y , z   40  185 mm;
- 2 2
N Ed
- forta axiala din combinatia in care incarcarile utile sunt minime iar actiunea
seismica este maxima.

 min     b
Pentru
0.8 13.33  2.3  10 7  N Ed  (1  0.5  0.8  2.3  10 7  N Ed )  450  410 2 
M Rc  942  309  (410  40)  N Ed 185 10 7 ;

   min   b
Pentru
M Rc  942  309   410  40   N Ed  185

Verificarea nodurilor se va face in tabelul urmator:

Nod
N Ed M Rb
 min 
M Rc M Rc 1.3   M Rb
[kN ] [kNm] [kNm] [kNm] [kNm]
inferior -1027.76 0.097 0,236 90,22
145.65 181,06 174,78
P superior -1009.65 0.097 0,232 90,84
inferior -815.46 0.097 0,188 96,79
145.65 194,06 174,78
E1 superior -797.34 0.097 0,183 97,27
E2 inferior -604.73 145.65 0.097 0,139 101,78 203,92 174,78
[114]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

superior -586.62 0.097 0,135 102,14


inferior -395.88 0.097 0,091 180,94
145.65 358,52 174,78
E3 superior -377.77 0.097 0,087 177,59
inferior -187.90 0.097 0,043 142,46
145.65 281,57 174,78
E4 superior -169.79 0.097 0,039 139,11

M Rc  1.3   M Rb

Analizand datele din tabel, observam ca relatia de verificare este satisfacuta, deci

ductilitatea nodurilor este asigurata.

CALCULUL FUNDATIILOR

[115]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Fundatiile reprezintă ansamblul elementelor structurale care transmit încărcările la


terenul de fundare.
Terenul de fundare constituie suportul constructiv și reprezintă volumul de rocă sau
de pămant care resimte influenta constructiei respective sau în care pot avea loc
fenomene care să influenteze constructia.
Adancimea de fundare este distanta măsurată de la nivelul terenului(natural sau
sistematizat) pană la talpa fundatiei.
Adancimea minima de fundare se stabileste în functie de: adancimea de înghet,
nivelul apei subterane,natura terenului bun de fundare, înăltimea minimă constructivă a
fundatiei, conditiile tehnologice.
Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel înat presiunile la contactul între fundatie
și teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica aparitia unor stări limită care
să pericliteze siguranta constructiei și/sau exploatarea normală a constructiei.
Pentru fundarea stalpilor centrali și marginali s-a adoptat solutia de fundatie izolată
tip bloc de beton simplu si cuzinet din beton armat.
Betonul utilizat la realizarea fundatiilor izolate tip bloc de beton simplu si cuzinet din
beton armat va fi de clasa minimă C16/20.
Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometrice (L,B si H),
precum și armăturile din talpă.

[116]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Pentru un teren de fundare din argilă nisipoasă, uneori nisip argilos,caracteristicile


geotehnice sunt urmatoarele:
p conv  350 KN / m 2 ;
e  0.5;
I c  0.5;
  22.00kN / m 3 ; ;

CALCULUL FUNDATIEI STALP CENTRAL 55X55cm

- Grupare fundamentala:
N max  1640.70kN
V x  24.83kN
VY  7.89kN
M x  29.20kN
M y  7.83kNmz
;

- Grupare speciala 1:
M max  70.66kNm
N  1038.38kN
V x  15.88kN
VY  36.52kN
M x  18.26kNm ;

 Predimensionarea fundatiei:
Nf
 Pconv ;
A
N f  1.2  N max  1.2  1640.70  1968.84kN;
Nf Nf 1968.84
 Pconv  A    5.62m 2 ;
A Pconv 350
A  B  L;
B  L  5.62m 2 ;
L
 1  L  B;
B
B 2  5.62m 2 ; B  5.62  2.37 m  B  2.4m;
 L  B  2.4m;

[117]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma


Verificare:
lc bc

L B= 0.5÷0.6-pentru o treapta
0.4÷0.5-pentru doua trepte

lc bc
  0.5  lc  0.5  L  lc  0.5  2.4  1.2m;
L B
bc  0.5  B  bc  0.5  2.4  1.2m;

 lc  l st  1.2  0.55
 hc  3  hc 
3  0.22m
  
hc  max  hc  0.25  lc  hc  max  hc  0.25 1.2  max  0.3m
 h  30cm  h  30cm  0.30m
 c  c 
  ;
 hc  0.35m;
hc 2
tg   ;
lc  lst 3
2
0.35 2
tg    1.07  0.66;
1.2  0.55 3
2

tg  1.07  1.0 => nu este necesara verificarea la strapungere a


cuzinetului.

[118]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 L  lc
 H
 2
H  max  H  40cm pentru o treapta ;
 H  30cm pentru doua trepte


 2.4  1.2
 H  H  0.6m
 2 
H  max  H  40cm pentru o treapta  max  H  40cm pentru o treapta ;
 H  30cm pentru doua trepte  H  30cm pentru doua trepte
 

 H  0.6m  0.6m;

 prima treapta = 0.6m


 a doua treapta 0.3m

tg  tg adm ;


tg adm  1.0;
H
tg   tg adm ;
L  lc
2
0.60
tg   1.0;  1.0  1.0
2 .4  1 .2
2
Pconv P C D +C B
= conv + ;
C D  corectie de adancime;
C B  corectie de latime;

Pentru :
CB P k1
- B≤5m→ = conv x x (B - 1);
k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive);
CB = P k 1 x (B - 1);
conv x
C B = 350 x 0.05 x (2.4– 1);
C B = 24.5kPa;

[119]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

P D f −2 ;
- Df <2m CD = conv x
4
1.80  2 1.20−2
CD 350 
= 4 ; 4
CD = -17.5 kPa;
Pconv P C D +C B ;
= conv +
Pconv =350-17.5+24.5;
Pconv =357 kPa ;

 Din gruparea fundamental

Nf
   pconv
1.) A ;   1.0;
N f  N  B  L  H 1   MED   G ;
N ef  1640.70  2.4  2.4  1.97  22 1.35  1977.71kN;
N ef 1977.71
   Pconv   1.0  357 kN / m 2
A 5.62
351.90  357 kN / m; 2

Nf M Ed , fX M Ed , fY
   1.4  pconv
2.) A WX WY ;
N f  N  B  L  H 1   MED   G
;
N f  1640.70  2.4  2.4  1.97  22  1.35  1977.71kN;
M x ,ef  M x  Vx  H f  7.83  24.83  1.00  32.66kNm;
M y ,ef  M y  V y  H f  29.20  7.89 1.00  37.09kN;
L2  B 2.4 2  2.4
Wx    2.3m 3 ;
6 6
B 2  L 2.4 2  2.4
Wy    Wx  2.3m 3 ;
6 6
1977.71 32.66 37.09
   1.4  434;
5.62 2.3 2.3
382.23  499.8 ;

[120]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 Din gruparea specială


N f M x ,ef M y ,ef
   1.6  Pconv ;
A Wx Wy
N f  1038.38  2.4  2.4 1.00  22 1.00  1165.1kN;
M x ,ef  M x  Vx  H f  18.26  15.88  1.00  34.14kNm;
M y ,ef  M ymax  V y  H f  70.66  36.52  1.00  34.14kNm;
1165.1 34.14 34.14
   1.6  434;
5.62 2.3 2 .3
207.31  571.2 ;

A. Armarea cuzinetului

N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1
P1, 2,3, 4   
Ac W x ,e W y ,e
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1655.66 16.52 31.96
P1        1177.78kN / m 2 ;
Ac Wx ,e W y ,e 1.44 1.73 1.73
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1655.66 16.52 31.96
P2        1140.83kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1.44 1.73 1.73
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1655.66 16.52 31.96
P3        1158.68kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1.44 1.73 1.73
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1655.66 16.52 31.96
P4        1121.74kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1.44 1.73 1.73
N ef ,1  N max   G   med  lc  bc   H f  H   1640.70  1.35  22  1.2  1.2  (0.95  0.6) 
 1655.66kN;
Ac  lc  bc  1.2 1.2  1.44m 2 ;
M xef ,1  M x  Vx  ( H f  H )  7.83  24.83  (0.95  0.60)  16.52kN;
M y ,ef ,1  M y  V y  ( H f  H )  29.20  7.89  (0.95  0.60)  31.96kN;
2
l  bc 1.2 3
Wxc  c   1.73m 3 ;
6 6

[121]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2
lc  bc 1.2 3
W yc    Wxc  1.73m 3 ;
6 6
 l2 l2 
M a ,a  bc   P0  x   P1  P0   x  
 2 3
 0.3252 0.325 2 
 1.2   1162.60   (1177.78  1162.60)   74.30kNm;
 2 3 
P0  P4 lc  l x
 ;
P1  P4 lc

P0 
 lc  l x    P1  P4   P 
(1.2  0.325)  (1177.78  1121.74)
 1121.74  1162.60kN / m 2 ;
4
lc 1.2
lc  l st 1.2  0.55
lx    0.325m;
2 2
b l 1.2  0.55
l y  c st   l x  0.325m;
2 2
2
P1  P2 l y 1177.78  1140.83 0.325 2
M b ,b  lc    1.2    73.47 kNm;
2 2 2 2

Prescriptii de armare.
 Beton: C16/20
 Armatura:PC52 (max ᶲ 14)=S355( ᶲ 6→ ᶲ 14)
Cnom  Cmin  ctol  40  10  50mm;

d x  hc  C nom   300  50  5  245mm;
2
  10mm;
d y  d x    245  10  235mm;

Procent minim de armare :


0.075 0.075
Asx,min   lc  d x  1200  245  211.5mm 2  2.11cm 2 ;
100 100
0.075 0.075
Asy,min   bc  d y   1200  235  211.5mm 2  2.11cm 2 ;
100 100

M a ,a 74.30 10 6
x    0.096;
lc  d x2  f cd 1200  245 2 10.67

[122]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

  x  0.1000;
f cd 10,67
Asx   x  lc  d x   0.1  1200  245   1015.2mm2  10.15cm 2 ;
f yd 309
Asx,ef  11.30cm 2  1012;

M b ,b 73.47  10 6
y    0.103;
2
bc  d y  f cd 1200  235 2  10.67
 y  0.1112;
f cd 10.67
Asy   y  bc  d y   0.1112  1200  235   1082.82mm 2  10.82cm 2 ;
f yd 309
Asy,ef  11.30cm 2  1012;

CALCULUL FUNDATIEI STALP MARGINAL 45X45cm

- Grupare fundamentala:
N max  1027.76kN
Vx  25.25kN
VY  4.79kN
M x  4.83kN
M y  22.44kNm
;

- Grupare speciala 1:
M max  38.79kNm
N  664.84kN
Vx  16.20kN
VY  23.01kN
M x  14.60kNm ;

 Predimensionarea fundatiei:
Nf
 Pconv ;
A
N f  1.2  N max  1.2  1027.76  1233.31kN;

[123]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Nf Nf 1233.31
 Pconv  A    3.52m 2 ;
A Pconv 350
A  B  L;
B  L  3.52m 2 ;
L
 1  L  B;
B
B 2  3.52m 2 ; B  3.52  1.87m  B  2m;
 L  B  2m  A  4m 2 ;


Verificare:
lc bc

L B= 0.5÷0.6-pentru o treapta
0.4÷0.5-pentru doua trepte

lc bc
  0.5  lc  0.5  L  lc  0.5  2  1m;
L B
bc  0.5  B  bc  0.5  2  1m;

 lc  l st  1  0.45
 hc  3  hc  3  0.18m
  
hc  max  hc  0.25  lc  hc  max  hc  0.25  0.1  max  0.25m
 h  30cm  h  30cm  0.3m
 c  c 
  ;
 hc  0.30m;
hc 2
tg   ;
lc  l st 3
2
0.30 2
tg    1.09  0.66;
1  0.45 3
2

tg  1.09  1.0 => nu este necesara verificarea la strapungere a


cuzinetului.

[124]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 L  lc
 H
 2
H  max  H  40cm pentru o treapta ;
 H  30cm pentru doua trepte


 2 1
 H  H  0.5m
 2 
H  max  H  40cm pentru o treapta  max  H  40cm pentru o treapta ;
 H  30cm pentru doua trepte  H  30cm pentru doua trepte
 

 H  0.5m  0.5m;

 prima treapta = 0.5m


 a doua treapta 0.3m

tg  tg adm ;


tg adm  1.0;
H
tg   tg adm ;
L  lc
2
0.5
tg   1.0;  1.0  1.0
2 1
2
Pconv P C D +C B
= conv + ;
C D  corectie de adancime;
C B  corectie de latime;

Pentru :
CB P k1
- B≤5m→ = conv x x (B - 1);
k 1 = 0.05 ( pentru pamanturi coezive);
CB P k1
= conv x x (B - 1);
CB = 350 x 0.05 x (2– 1);
CB = 17.5 kPa;

[125]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

P D f −2 ;
- Df <2m CD = conv x
4
1.8  2 1.20−2
CD 350 
= 4 ; 4
CD = -17.5 kPa;
Pconv P C D +C B ;
= conv +
Pconv = 350-17.5+17.5;
Pconv = 350 kPa ;

 Din gruparea fundamentală


Nf
   pconv
2.) A ;   1.0;
N f  N  B  L  H 1   MED   G ;
N ef  1027.76  2  2  1.97  22  1.35  1261.79kN;
N ef 1238.97
   Pconv   1.0  350kN / m 2
A 4
315.44  350kN / m; 2
Nf M Ed , fX M Ed , fY
   1.4  pconv
2.) A WX WY ;
N f  N  B  L  H 1   MED   G
;
N f  1027.76  2  2 1.97  22  1.35  1261.79kN;
M x ,ef  M x  Vx  H f  4.83  25.25 1.00  30.08kNm;
M y ,ef  M y  V y  H f  22.44  4.79  1.00  27.23kN;
L2  B 2 2  2
Wx    1.33m 3 ;
6 6
B 2  L 22  2
Wy    Wx  1.33m 3 ;
6 6
1261.79 30.08 27.23
   1.4  350;
4 1.33 1.33
358.53  490;

[126]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 Din gruparea specială


N f M x ,ef M y ,ef
   1.6  Pconv ;
A Wx Wy
N f  664.84  2  2  1.00  22 1.00  752.84kN;
M x ,ef  M x  Vx  H f  14.60  16.20 1.00  30.80kNm;
M y ,ef  M ymax  V y  H f  38.79  23.011.00  61.80kNm;
752.84 30.80 61.80
   1.6  350;
4 1.33 1.33
257.83  560 ;

B. Armarea cuzinetului

N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1
P1, 2,3, 4   
Ac W x ,e W y ,e
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1036.67 12.40 23.87
P1        1250.02kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1 0.17 0.17
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1036.67 12.40 23.87
P2        969.19kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1 0.17 0.17
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1036.67 12.40 23.87
P3        1104.14kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1 0.17 0.17
N ef ,1 M x ,ef ,1 M y ,ef ,1 1036.67 12.40 23.87
P4        823.31kN / m 2 ;
Ac W x ,e W y ,e 1 0.17 0.17
N ef ,1  N max   G   med  lc  bc   H f  H   1027.76  1.35  22 11 (08  0.5) 
 1036.67 kN;
Ac  lc  bc  11  1m 2 ;
M xef ,1  M x  Vx  ( H f  H )  4.83  25.25  (0.8  0.50)  12.40kN;
M y ,ef ,1  M y  V y  ( H f  H )  22.44  4.79  (0.8  0.50)  23.87kN;
2
l  bc 13
Wxc  c   0.17 m 3 ;
6 6

[127]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2
lc  bc 13
W yc    Wxc  0.17 m 3 ;
6 6
 l2 l2 
M a ,a  bc   P0  x   P1  P0   x  
 2 3
 0.275 2 0.275 2 
 1   1132.67   (1250.02  1132.67)   45.77 kNm;
 2 3 
P0  P4 lc  l x
 ;
P1  P4 lc

P0 
 lc  l x    P1  P4   P 
(1  0.275)  (1250.02  823.31)
 823.31  1132.67kN / m 2 ;
4
lc 1
lc  l st 1  0.45
lx    0.275m;
2 2
b l 0.8  0.45
l y  c st   l x  0.275m;
2 2
2
P1  P2 l y 1250.02  969.19 0.275 2
M b ,b  lc    1   41.95kNm;
2 2 2 2

Prescriptii de armare.
 Beton: C16/20
 Armatura:PC52 (max ᶲ 14)=S355( ᶲ 6→ ᶲ 14)
Cnom  Cmin  ctol  40  10  50mm;

d x  hc  C nom   300  50  5  245mm;
2
  10mm;
d y  d x    245  10  235mm;

Procent minim de armare :


0.075 0.075
Asx,min   lc  d x  1000  245  183.75mm 2  1.83cm 2 ;
100 100
0.075 0.075
Asy,min   bc  d y  1000  235  183.75mm 2  1.83cm 2 ;
100 100

M a ,a 45.77  10 6
x    0.07;
lc  d x2  f cd 1000  245 2 10.67

[128]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

  x  0.0726;
f cd 10,67
Asx   x  lc  d x   0.0726 1000  245   614.19mm 2  6.14cm 2 ;
f yd 309
Asx,ef  6.16cm 2  414;

M b ,b 41.95  10 6
y    0.07;
2
bc  d y  f cd 1000  235 2  10.67
 y  0.0726;
f cd 10.67
Asy   y  bc  d y   0.0726 1000  235   589.12mm 2  5.89cm 2 ;
f yd 309
Asy,ef  6.16cm 2  414;

[129]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Calculul Scarii

Evaluarea incarcarilor:
Incarcari pe podest:
a) Permanente: 477.5daN/m2= 4.775 kN/m2
b) Utile: 300daN/m2= 3.00 kN/m2

Vom nota totalitatea incarcarilor pe podest cu q1, avand valoarea de


q1  4.775 1.35  3.00 1.5  10.94kN / m 2 .
Incarcari pe rampa:
a) Permanente: 658.5 daN/m2= 6.585 kN/m2
b) Utile: 300 daN/m2= 3.00 kN/m2

Vom nota incarcarile de pe rampe cu q2, avand valoarea


q 2  6.585  1.35  3.00 1.5  13.38kN / m 2
q2  cos 33o  11.22kN / m 2

Prezentarea modelului de calcul

Schema statica utilizata pentru calculul momentelor incovoietoare in scara din beton
armat este o grinda franta actionata pe zonele de rampa si podest de incarcarile specific calculate
anterior, q1 si q2. Calculul static s- a efectuat cu ajutorul programului de calcul structural ETABS
9.6.0.
Dimensiunile scarii sunt prezentate in fi gura de mai jos:

[130]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Dimensionarea armaturilor longitudinale la momentul incovoietor


Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin din infasuratoarea din
programul ETABS 9.6.0.
cnom = cmin + Δctol ;
cnom = cmin + Δctol = 15 + 10 = 25 mm ;

Inaltimea activa de placa pentru armatura de rezistenta:


d  h f  cnom   / 2;
d  150  25  14 / 2  118mm;

 Dimensionare armatura superioara:


Mreazem = 28.90 kNm;
M podest 28.90  10 6
   0.12;
b  d 2  f cd 1200  118 2  13.33

⇒  = 0.1282;
f cd 13.33
As    b  d  0.1282 1200 118   783.11mm2
f yd 309
⇒ =

⇒ 10 10 As,eff =785 mm2 => 10

[131]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

 Dimensionare armatura inferioara:

Mcamp= 14.27 kNm;


M rampa 14.27  10 6
   0.064
b  d 2  f cd 1200 118 2 13.33

⇒  = 0.0673;
f cd 13.33
As    b  d  0.0673  1200  118   411.10mm 2
f yd 309
⇒ =
⇒ 10 8 As,eff =503mm2 => 8/10

Pe latura scurta se dispune armatura de repartitie 8/10.

[132]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

CALCULUL PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRII

A.1 Determinarea ariei anvelopei clădirii

 Pereţi exteriori:

f .∫ ¿− perimetru pe faţa interioară a nivelului( s−subsol , p− parter , e−etaj)


n
P¿

f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20


p
P¿

f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20


P e 1¿
f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20
P e 2¿
e3
P f .i nt =3.15+0.20+2.40+0.10+ 1.50+0.30+2.50+0.30+ 1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+ 2.05+ 0.2
f .∫ ¿=3.15+ 0.20+2.40+0.10+1.50+ 0.30+2.50+0.30+1.50+ 0.10+2.40+0.20+3.15+ 4.575+0.20+2.05+ 0.20
P e 4¿
2
f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m
f . ∫ ¿=P p¿
Ap¿

f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m2
f .∫ ¿=Pe ¿
A e 1¿
f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m2
f .∫ ¿=Pe ¿
A e 2¿
f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m2
f .∫ ¿=Pe ¿
A e 3¿
2
f .∫ ¿∗hniv =32.7∗3.01=92.42 m
f .∫ ¿=Pe ¿
A e 4¿

f .∫ ¿−ariatotală a pereţilor exteriori


At ¿

[133]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

A nf .∫ ¿ =92.42+92.42+ 92.42+ 92.42+ 92.42=462.1m2


3
f .∫ ¿=∑ ¿
k=1
t
A¿

 Pereţi exteriori zonă vitrată

Orientare cardinală nord:

Z v N = (5∗1.44+ 2∗1.08 )∗5=46.8 m2

Orientare cardinală sud:

Z v S=( 4∗1.44+2∗1.08+3.96 )∗5=59.4 m2

Orientare cardinală est:

Z v E= (2∗1.44+2∗0.25 )∗5=16.9 m2

Orientare cardinală vest:


v 2
Z V =( 2∗1.44 +2∗0.25 )∗5=16.9 m

Total zonă vitrată:


n
=∑ Z
v orientare 2
Z Tot N =46.8+59.4 +16.9+16.9=140 m
k=1

 Pereţi exteriori, zonă opacă

f .∫ ¿−Z v Tot =462.1−140=322.1 m2


A t P .e . z .o =A t¿

 Planşeu de pod

A Pl, pod =265.22 m 2

 Placă pe sol

[134]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

2
A Pl, sol =265.22 m

Arie totală anvelopă - A t anv .

t t v 2
A anv . =A P .e . z .o +Z Tot + A Pl , pod + A Pl ,sol =322.1+140+265.22+265.22=962.54 m

A.2 Volumul încălzit al clădirii

 Planşeu peste subsol

V 1=265.22∗3.01=798.31 m3

 Planşeu de pod

V 2=265.22∗3.01=798.31 m3

V =V 1 +V 2=1596.62 m3

A.3 Determinarea rezistenţei termice unidirecţionale (Ref )

 Pereţi exteriori. Elemente generale de calcul

Relaţia generală de calcul este:


'
R min =R si +∑ Rs + R se

K∗m3
Valoarea normată a rezistenţei termice corectate R' min =1,80 conform Ordinului
W
nr. 2531 al MDRT din decembrie 2010

[135]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

d 1 -protecţia termoizolaţiei
d 2 -termoizolaţia de grosime x
d 3 -perete zidărie de cărămidă cu goluri
verticale
d 4 -tencuială interioară mortar ciment de
grosime 0,02m

d1 d 2 d 3 d 4
∑ Rs = + + +
λ1 λ2 λ3 λ 4

Condiţia de eficienţă termică este ca R' ef ≥ R ' min

A.4 Predimensionarea grosimii termoizolaţiei

R' ef ¿ R' min

3
' K∗m
R ef =1,80
W

R' ef =r∗R ef

r- (0.55÷0.80)

Se adoptă r=0.70

1.80=0.65∗Ref

1.80
Ref = =2.76
0.70
d d d d
Ref =R si + 1 + 2 + 3 + 4 +Rse
λ1 λ 2 λ 3 λ4

0.01 x 0.30 0.02


2.76=0.125+ + + + + 0.042
0.93 0.042 0.75 0.87

[136]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

x
2.76−0.60=
0.042

x=0.090

Se adoptă o grosime a termoizolaţiei egală cu 0,10 m, respectiv 10 cm

d1 d2 d3 d4
Ref =R si + + + + +Rse
λ1 λ 2 λ 3 λ4

0,01 0,1 0,30 0,02


Ref =0,125+ + + + +0,042
0,93 0,042 0,75 0,87
3
K∗m
Ref =2.939
W
R' ef =r∗R ef
3
K∗m
R' ef =0.65∗2.939=1.91
W

Planşeu de pod

A.5 Elemente generale de calcul


d 1 -tencuială mortar ciment, grosime
g=0,01m
d 2 - placă beton armat, grosime g=0,14m x
d 3 -vata minerala, grosim g= x cm
d 4 -sapa g=0.04m

[137]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

R' ef ¿ R' min


K∗m 3
R' ef =5
W
R' ef =r∗R ef

r- (0.55÷0.80)

Se adoptă r=0.70

5=0.7∗R ef
3
5 K∗m
Ref = =7.14
0.7 W

d1 d2 d3 d4
Ref =R si + + + + + R se
λ1 λ 2 λ 3 λ 4
K∗m3
Rse =0.084
W

[138]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

K∗m3
Rsi =0.125
W

0.01 x 0.14 0.04


7.14=0.125+ + + + + 0.084
0.87 0.042 1.74 0.93

x
7.14−0.338=
0.044

x=0.285

Se adoptă o grosime a termoizolaţiei egală cu 0.30 m, respectiv 30 cm

0,01 0,30 0,13 0.04


Ref =0,125+ + + + +0,084
0.87 0,044 1.74 0,93

K∗m3
Ref =7.48
W

A.5 Determinarea rezistenţei termice unidirecţionale pentru placă pe sol

1 d d +( z−f ) d p 2
R1= +∑ + p 1 +
6 λ λp1 λd p2

1 d a 3−b d p 2
R1= +∑ + + +
6 λ λd λp1 λd
p1 p2

∑ d=f =d 1+ d 2+ d3 + d 4 +d 5

d d d d d d
∑ = 1+ 2 + 3 + 4+ 5
λ λ1 λ2 λ3 λ 4 λ5

d 1− pardoseală gresie g=2 cm

2,03+0,93 W
λ pond ( gresie+adeziv )= =1,48
2 m∗K

d 2−strat suport pardoseală și protecție termoizolație , șapă dinmortar de ciment g=4 cm


W
λ=0,93
m∗K

[139]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

d 3−strat de termoizolație vata minerala g=10 cm


W
λ=0,044
m∗K

d 4 −placă de beton armat g=14 cm


W
λ=1,74
m∗K

d 5−strat pietriș de evitare a capilarității g=10 cm

W
λ=0,7
m∗K

1 d d d d d d +( z−f ) d p 2
R 1= + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + p 1 +
6 λ 1 λ2 λ3 λ 4 λ5 λp1 λd p2

Unde:
z – înălţimea de la faţa superioară a pardoselii, la CTS (cota terenului sistematizat)
f =d 1 +d 2 +d 3 +d 4 + d5 =0.39

1 0.02 0.04 0.10 0.14 0.10 3+(2.10−0.39) 4


R 1= + + + + + + +
6 1.48 0.93 0.044 1.74 0.70 2 4

K∗m2
R1=5.98
W

A.6 Rezistența termică unidirecțională pentru zonă vitrată

K∗m2
 Ferestra triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant R=0,69
W
2
K∗m
 Pentru uși de intrare R=0,43
W

BIBLIOGRAFIE

[140]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

HGR 766/1977 – Pentru stabilirea categoriei de importanță a clădirii (A, B, C, D)

P100 – 1/2013 – Clasa de importanță

Pentru acțiunea focului :

SR EN 1991–1–2/2004 ; SR EN 1991–1–2 / N.A / 2006

Acțiunei asupra structurilor expuse la foc :

P118/1999 - Normativ de siguranța la foc a construcțiilor

Pentru acțiuni, definiții, reguli si gruparea acțiunilor este nevoie de :

SR EN 1990/august 2004, SR EN 1990/NA/octombrie 2006

CRO – 2005 – Bazele proiectării structurilor

Pentru valoarea caracteristică a încărcării din procesul de exploatare si greutății specifice pentru
încărcări permanente:

SR EN 1991-1/august 2004 ; SR EN 1991-1-1/N.A/octombrie 2006 – Acțiuni asupra


construcțiilor - Acțiuni generale

Acțiunea zăpezii asupra construcțiilor ;

SR EN 1991-1-3/MARTIE 2005; SR EN 1991-1-3/NA/septembrie 2006 – Încărcările date de


zapada

CR 1-1-3/2012 –Cod de proiectare in evaluarea acțiunilor asupra construcțiilor

Acțiunea vântului asupra construcțiilor ;

SR EN 1991-1-4/octomrbie 2006; SR EN 1991-1-4/NA – Acțiuni ale vântului

CR-1-4-2012 : Cod de proiectare.Acțiunile vântului

Pentru structuri din beton :

SR EN 1992-1-1/2006 – Proiectarea structurilor din beton

SR EN 1992-1-1/N.B – Proiectarea structurilor din beton – Anexă naționala

Proiectarea structurilor din beton dupa SR EN 1992-1-1/2006 – autori : Zoltan Chis, Traian Oneț

Editat : 2008

[141]
Facultatea de Constructii Proiect de diploma

Pentru acțiune seismica :

SR EN 1991-1/mai 2006 – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur

SR EN 1991-1/N.A – Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur – Anexa naționala

P100-1/2013 – Cod de proiectare antiseismica

Pentru fundații :

SR EN 1997-1-2004 – Proiectarea geotehnică, reguli generale

SR EN-1997-1-2004/N.B/2008 – Proiectarea geotehnică – Anexa naționala

SR EN 1997-2-2007 – Proiectarea geotehnică, investigarea si încercarea terenului

SR EN 1997-2-2007/N.P/2009 – Proiectarea geotehnică,investigarea si înceracrea terenului -


Anexa Naționala

N.P – 112/2014– Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa

STAS 3300/2-1985 – Calculul terenului de undare in cazul fundării directe

Carti:

„Grinzi continue „–prof. Ing Constantin Avram; editura Tehnica Bucuresti

„Proiectarea structurilor din beton”-Zoltan Kiss, Traian Onet; editura „Abel”

„Manual pentru proiectarea placilor plane dreptughiulare din beton armat”-prof. dc. Ing. Anton
Ionescu

[142]