Sunteți pe pagina 1din 58

CAIET DE TEME DE PROIECTARE

2018-2019
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ
Director Departament BP2/3 Autori tematică generală a proiectelor An 2 Autori tematică generală a proiectelor An 3
prof. dr. arh. Adrian Spirescu
proiectul nr.1 proiectele nr.1 și 2
Graficul activităţilor didactice şef lucrări dr. arh. Niculae Lorin şef lucrări dr. arh. Vladimir Nicula
conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu conf. dr. arh. Dorin Ştefan Adam şef lucrări dr. arh. Andrei Eugen Lakatos

Editare & design


proiectul nr.2 proiectele nr.3 și 4
conf.dr.arh. Andra Panait
conf. dr. arh. Melania Dulămea şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu
conf.dr.arh. Andra Panait asist. dr. arh. Mihnea SIMIRAŞ
şef lucrări dr. arh. Alex Călin

proiectul nr.3
conf. dr. arh. Florian Stanciu
dr.arh. Tudor Elian, dr.arh. Matei Stoean

2
CUPRINS
Cuvânt înainte 5
Graficul activităților didactice 6
ATELIERE DE PROIECTARE 10
Teoria Proiectului 12
Schița de schiță Proiect de o zi BP2/3 13
Argument 15

ANUL II 17

Arhitectură în mediul rural 19


Identitate, construcție, materialitate. Mică intervenție arhitecturală la sat 21
Locuință individuală în context urban 25

5-7 familii. Grupare de case. Locuirea în oraș. 33

ANUL III 41

Spațiul public – Arhitectura publică 44


De la oraș la program 48

Locuinţe colective în Bucureşti 52

3
4
Cuvânt înainte
prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Câteva note despre lucruri (sper) importante :

Anul acesta am renunțat la acele enunțuri de programe, de credite…definiții ale activităților


departamentului Bazele Proiectării etc…

Doresc să vă recomand două cărți pe care le-am citit/ recitit de curând: “Despre frumusețea uitată a
vieții”, autor Andrei Pleșu, editura Humanitas, 2011 și “Privirea care atinge: arhitectura și simțurile”, autor
Juhani Pallasmaa, editura Fundației Arhitext design, 2015.

Deși par diferite, cele două cărți au, în opinia mea, câteva lucruri comune: ele ne propun “… dacă a­­runci
de jur împrejur…o privire curioasă și nepătimașa, vei găsi destule argumente să te bucuri. Șarpanta lumii
(încă) ține.” (Andrei Pleșu). “…O pietricică lustruită de valuri e plăcută tactil nu doar prin forma liniștitoare,
ci și pentru că exprimă procesul lent de formare…” (Juhani Pallasmaa). “…Materialele naturale își exprimă
vârsta și istoria, dar și istoria originilor și istoria folosirii sale de către om…” (Juhani Pallasmaa). “…Trebuie
să redescoperim gustul onoarei…a meseriei temeinice , a respectului de sine…” (Andrei Pleșu, Onoarea
meseriei pag. 85)… sau poate că cele două cărți sunt totuși diferite…!

Vă rog să le parcurgeți și apoi le vom comenta impreună…

5
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 1 (3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 vacanță 13 14 15 16 17 18
A N II OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB
1 8 15 22 29 5 12 19 16 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11
ACTIVITĂŢI ore cr. CONSTRUCŢIE, MATERIALITATE, LOCUIRE
BP2-11 Proiectare de
PROIECTARE ARH. /

arhitectură / Teoria 4 PR. ARH.

JURIERE PROIECTE
PROIECT ARHITECTURĂ NR.2 - 7c

SEMESTRUL II
PROIECT ARHITECTURĂ NR.1 - 4c CONSTR. NR.2 - 7c
SPECIALITĂȚI

proiectului (2.1) CONSTR. SI MAT.

EVALUARE
SI MAT.

VACANŢĂ

VACANŢĂ
12 LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ ÎN CONTEXT LOC. INDIV. SESIUNE
BP2-12 Proiectare de
INTERVENŢIE ÎN MEDIUL Temă an- EVALUARE
arhitectură / Teoria 7 URBAN evaluare
RURAL/Temă cadru - eval. atelier SEM. I
proiectului (2.2) Temă an- evaluare comisie comisie
SCHIȚĂ 1
DOCUM. /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOC./CERC.
TOTAL 12 12
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE VERIFICARE TITULAR


Structuri (1) 3 V.Petrescu
Arhitectura occidentală în secolul XIX 3 H.Moldovan
TEORETICE
DISCIPLINE

VACANȚĂ
Limbaj arhitectural (2) 3 M.Criticos
Analiză morfo-tipologică urbană 3 A. Stan
Construcții din lemn și oțel 3 R.Crișan
Studiul formei (3) 2 C.Dușoiu
Limbi străine (3) 1 L.Petrulian

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

6
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 2 (4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Practică Vacanță 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
A N II F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8
ACTIVITĂŢI ore cr. FORMA ARHITECTURALA ŞI SOCIETATE
PROIECTARE ARHITECTURA /

BP2-13 Proiectare de
arhitectură / Teoria 4 PROIECT

JURIERE PROIECTE
proiectului (2.3) ARHITECTURA NR. 4 -

PRACTICĂ
PROIECT ARHITECTURA NR.3 - 4c PROIECT ARHITECTURA NR. 4 - 7c

EVALUARE
SPECIALITĂȚI

VACANȚĂ
7c

VACANŢĂ
BP2-14 Proiectare de 12 O GRUPARE DE CASE- FAZA I O GRUPARE DE CASE-FAZA II SESIUNE
O GRUPARE DE CASE-
arhitectură / Teoria 7 Tema an - eval. Atelier Tema an - eval. comisie EVALUARE
FAZA II
proiectului (2.4)
Tema an - eval. comisie SEM. II
SCHIȚĂ 1
DOCUM /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOC./CERCET. DOCUMENTARE/CERCETARE
BP2-3 Activităţi practice 2
TOTAL 12 14
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR


Structuri (2) 2 V. Petrescu

PRACTICĂ
Istoria arhitecturii moderne 2 S. Vasilescu

VACANȚĂ
TEORETICE
DISCIPLINE

Arhitectură - locuire - oraș 3 A.M.Zahariade


Formă urbană 3 T.Florescu
Construcții din zidărie și beton armat 3 R.Crișan
Studiul formei (4) 2 C.Dușoiu
Limbi străine (4) 1 L. Petrulian

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

7
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 1 (5)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 vacanță 13 14 15 16 17 18
AN III OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE F E B.
1 8 15 22 29 5 12 19 16 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11
ACTIVITĂŢI ore cr. SPATIU PUBLIC
PROIECTARE ARHITECTURA /

BP3-15 Proiectare de
arhitectură / Teoria proiectului 5

JURIERE PROIECTE
(3.1) PR. ARH.
PROIECT ARHITECTURĂ NR.1 - 5c PROIECT ARHITECTURĂ NR.2 - 6c

EVALUARE

SEMESTRUL II
NR.2 - 6c
SPECIALITĂȚI

BP3-16 Proiectare de 13 O CLADIRE PUBLICĂ DE LA ORAȘ LA PROGRAM SESIUNE


Tema an -

VACANŢĂ

VACANŢĂ
arhitectură / Teoria proiectului 6 Tema atelier - eval. atelier Tema an - evaluare comisie evaluare comisie EVALUARE
(3.2)
SEM. I
SCHIȚĂ 1
DOCUM. /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOC./CERC.
Proiectarea structurilor de PR. STR. DE
2 3 PROIECTAREA STRUCTURILOR DE REZISTENȚĂ - 3c
rezistență REZIST. - 3c
TOTAL 15 15
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR


Inginerie structurală 2 A. Iordăchescu
H.Moldovan
TEORETICE

Arhitectura tradițională în România


DISCIPLINE

VACANȚĂ
Tehnica proiectării urbane 3 C.Runceanu

Finisaje și materiale - detaliere (1) 3 A.M.Dabija


Introducere în fizica construcțiilor 3 R.Pană
Cercetare și proiectare de arh.(1) 1

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

8
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 2 (6)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Practică Vacanță 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
AN III F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8
ACTIVITĂŢI ore cr. FORMĂ URBANĂ, COMPLEXITATE SPAŢIALĂ
PROIECTARE ARHITECTURA /

BP3-3 Proiectare de urbanism


- Studiu / Teoria proiectului 4 PROIECT ARHITECTURĂ NR.3 /
PROIECT ARHITECTURĂ NR.3 / Faza 2 -

JURIERE PROIECTE
(3.1) Faza 2 - 7c

EVALUARE
PROIECT ARH. NR. 3 / Faza 1 - 4c 7c
LOCUINŢE ŞI DENSITATE

PRACTICĂ
SPECIALITĂȚI

VACANȚĂ
BP3-2 Proiectare de 13 LOCUINŢE ŞI DENSITATE URBANĂ LOCUINŢE ŞI DENSITATE URBANĂ SESIUNE
URBANĂ

VACANŢĂ
arhitectură - Studiu / Teoria 7 Studiu urb. - Tema an - eval. atelier Studiu detaliat - Tema an - evaluare EVALUARE
Studiu detaliat - Tema an -
proiectului (3.3) comisie
evaluare comisie SEM. II
SCHIȚĂ 1
DOCUM /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOCUMENTARE / CERCETARE DOCUMENTARE / CERCETARE
Proiect Tehnologie PTA(1)
2 2 Proiect Tehnologie Arhitecturală (1) - 2c.
Arhitecturală (1) 2c
TOTAL 15 14
PREDARI P.F./ S1 S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE VERIFICARE TITULAR


C.Ghyka

PRACTICĂ
Arhitectură - context - peisaj 2

VACANȚĂ
TEORETICE
DISCIPLINE

Arh. modernă și contemp. în România 3 N.Lascu


Doctrine urbanistice 3 A.Sandu
Finisaje și materiale - detaliere (2) 3 A.M.Dabija
Instalații - echipare 3 G.Stoican

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

9
2
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I

20 Atelier Conf. dr. arh. 21 Atelier Conf. dr. arh. 22 Conf. dr. arh. 23 Atelier Șef lucr. dr. arh. 24 Atelier Conf. dr. arh. 21 E Atelier cu predare în
Iulian GUDINĂ Octavian ILIESCU Cosmin CACIUC Ștefan Simion Florian STANCIU limba engleză Şef lucrări dr.
arh Horia DINULESCU

25 Atelier Conf. dr. arh. 26 Atelier Conf.dr. arh. 27 Atelier Conf.dr. arh. 28 Atelier Prof. dr. arh. 29 Atelier Șef lucrări. dr. arh. 21R Atelier Conservare şi
Liviu NEAGA Melania DULĂMEA Dorin Ștefan ADAM Dan MARIN Dragoș PERJU Restaurare Sibiu Şefi lucrări
dr. arh.
Cristina CONSTANTIN &
Cosmin PAVEL

10
3
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I I

30 Atelier Prof. dr. arh. 31 Atelier Conf. dr. arh. 32 Atelier Conf. dr. arh. 33 Atelier Şef lucrări dr. arh. 34 Atelier Prof. dr. arh. 31 E Atelier cu predare în
Anca OŢOIU Mihaela PELTEACU Andra PANAIT Vladimir VINEA Iulia STANCIU limba engleză Șef lucrări.
dr. arh. Vladimir NICULA

35 Atelier Conf. dr. arh. 36 Atelier Prof. dr. arh. 37 Atelier Conf. dr. arh. 38 Atelier Prof. dr. arh. 39 Atelier Prof. dr. arh. 31R Atelier Conservare şi
Ştefan GHENCIULESCU Gabriela TABACU Alexandru ANDRIEŞ Mircea OCHINCIUC Radu TEACĂ Restaurare Sibiu Şefi lucrări
dr. arh.
Cristina CONSTANTIN &
Cosmin PAVEL

11
Teoria Proiectului

Obiective generale Anul 3 de studiu – Conf. dr. arh. Cosmin Caciuc


Prelegerile din anul 3 se focalizează în primul semestru pe evidențierea
Prelegerile de Teoria proiectului sunt complementare celor realizate
metodologiilor explicite sau implicite de abordare contextuală a spațiului
de conducătorii atelierelor, se dezvoltă în strânsă legătură cu tematica
public în cadrul proiectării arhitecturale legate de următoarele teme: (1)
proiectelor și au ca obiective explicarea și interpretarea unor precedente
diferențierea spațiului public, (2) contextualism și decontextualizare, (3)
profesionale semnificative, dezvoltarea palierului operativ al instrumentelor
tipologie, temporalitate și transformare, (4) program, formă și utilizare,
specifice formulărilor conceptuale în arhitectură și definirea în manieră
(5) recuperarea monumentalității, (6) imagine și reprezentare, (7) spațiul
comparată a orizonturilor mai largi discursive necesare argumentării
public perceptiv. În cel de al doilea semestru, conținutul prelegerilor vizează
culturale a deciziilor în practica elaborării unui proiect.
abordarea tipologică a locuirii colective: (8) recuperarea orașului în proiectul
de arhitectură dedicat locuirii colective, (9) înțelegerea tipologiei în termeni
Anul 2 de studiu – Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Vinea de configurație spațială și configurație constructivă articulată la determinări
funcționale, urbanistice și sociale, (10) tipologia ca metodă de proiectare
În primul semestru, conținutul prelegerilor va urmări trei axe tematice în viziunea continental-europeană postbelică, (11) organizarea elementară
majore: (1) explorarea conexiunilor dintre material, logica constructivă constructivă în cadrul locuirii colective și tipologiile constructive ale densificării
și spațiu, (2) sondarea unor aspecte semnificative ale relației dintre urbane, (12) înțelegerea tipologiei prin prisma organizării structurii pe
arhitectură și societatea contemporană, pornind de la transformările lumii principiile culturii tectonice în contextul teoretizării fenomenologice.
rurale din România, (3) evidențierea caracterului specific al procesului
de concepție arhitecturală. În cel de-al doilea semestru, cursurile se vor
focaliza asupra următoarelor aspecte: (1) înțelegerea locuirii contemporane Evaluare
dintr-o perspectivă de factură antropologică și explorarea dimensiunii sale
Prezența la cursurile de Teoria proiectului este obligatorie. Evaluarea va ține
comunitare, (2) investigarea amănunțită, pe baza analizei unor exemple
cont de această prezență și se va efectua de către titularii prelegerilor, prin
construite semnificative, a relațiilor dintre spațiu, activități domestice,
teste susținute înaintea predării fiecărui proiect. Nota obținută va avea o
materialitate și ambianță în interiorul locuinței moderne.
pondere de 10% din nota finală a proiectului.

12
Schița de schiță Proiect de o zi BP2/3
Desfăşurarea:

Schiţa de schiţă forma de evaluare pe parcurs a cunoştinţelor dobândite în Schiţa de schiţă pentru anii 2 şi 3 este programată conform orarului în ziua
cadrul Atelierului de proiectare. de vineri şi se desfăşoară în ateliere, pe o durată de 8 ore.
Obiective: Temele schițelor vor fi corelate cu tematica în curs.
• verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului;
• stimularea studiul individual; Director Departament

• dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi. Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

Semestrul 1 (3) Semestrul 1 (5)


S1: Intocmitor Atelier 23 șef lucr.dr.arh. Ștefan Simion S1: Intocmitor Atelier 35 conf.dr.arh. Ștefan Ghenciulescu

S2: Intocmitor Atelier 22 conf.dr.arh. Cosmin Caciuc S2: Intocmitor Atelier 30 prof.dr.arh. Anca Oțoiu

S3: Intocmitor Atelier 24 conf.dr.arh. Florian Stanciu S3: Intocmitor Atelier 39 prof.dr.arh. Radu Teacă

Semestrul 2(4) Semestrul 2(6)


S1: Intocmitor Atelier 26 conf.dr.arh. Dorin Ștefan Adam S2: Intocmitor Atelier 34 prof.dr.arh. Iulia Stanciu

S2: Intocmitor Atelier 28 prof.dr.arh. Dan Marin S1: Intocmitor Atelier 32 șef lucr.dr.arh. Vladimir Vinea

S3: Intocmitor Atelier 29 șef lucr.dr.arh. Dragoș Perju S3: Intocmitor Atelier 31 conf.dr.arh. Mihaela Pelteacu

13
Peter Zumthor - Zinc Mine Museum
14
Argument

A proiecta în şcoala de arhitectură


înseamnă a-ţi pune întrebări,
a te apropia, a înconjura şi a găsi
propriul tău răspuns
cu ajutorul profesorului.
De fiecare dată din nou.
Peter Zumthor

T
emele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect
cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este
deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale
etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de
arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi
consecinţele arhitecturii: arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna
raportare la acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a interpreta şi a traduce în
proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete
întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se
vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine
atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări şi
abilităţi diferite. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei
experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor
Peter Zumthor: Kolumba Museum, Cologne
15
experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul RECUPERAREA MATERIALITĂŢII
îndrumării din atelier.
Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă, îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt
problematizată şi argumentată – a materialului, a locului, a folosinţei – este materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei
un instrument important de construire a unui demers adecvat fiecăreia dintre : sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai ales ale primului
problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. Tema dă doar un exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc
indiciu, furnizează un pretext, fiecare student îşi construieşte, într-o măsură nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia
mai mare sau mai mică, propria temă, asistat de îndrumători. Experienţa, arhitecturală apare ca necesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.
specificul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
să furnizeze reperele, bornele, ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării
arhitecturii. În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra
principale care se regă-sesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea felului în care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care să fie specifică unui
celor 6 teme de studiu din desfăşurarea anilor 2 şi 3. anume loc, anumitor oameni, implicând anumite activităţi, anticipând
întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă reconsiderarea
RELAŢIA CU VECINĂTATEA şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la
fiecare situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea
toate acestea se lasă des-coperite.
urbane centrale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând
pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii.
interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice. Studiul este centrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi gradual locuirea
Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru individuală la țară și în oraș, ca spaţiu exclusiv sau negociat al intimităţii
anul 2, cât şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât domestice (prima și a doua temă din anul 2), subiectul locuirii în legătură cu
alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă spațiul public neconstruit și construit (a treia temă din anul 2) şi, în cele din
a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor dintre urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter urban, animată
sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă de de funcţiuni complementare (prima și a doua temă din anul 3). Dimensiunea
cunoaştere ce pregăteşte tema secundă. publică caracterizează cel de-al doilea semestru al anului 3, oferind prilejul
construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui loc, unui
anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate, pe care
arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-inventa.

16
AN 2
17
stud.: Daniela Hurezeanu

18
Arhitectură în mediul rural

Argument
Ce este astăzi arhitectura mediului rural, a satului în particular?

Studenții sunt invitați să cerceteze / să înțeleagă, direcțiile pe care se înscriu


în prezent opțiunile vieții sociale, economice și culturale ale locuitorilor din
mediul rural, să le pună în dialog cu trecutul dar și cu aspirațiile prezente și de
viitor, iar în raport cu tabloul general, dar și cu alegerea siturilor, să contureze
propriile scenarii și soluții profesionale.

Miza primului proiect al anului doi de studiu al departamentului „Bazele


Proiectării de Arhitectură” este modul în care arhitectura poate împlini aceste
nevoi, inserându-se natural în specificul local, fără a-l altera și, mai mult,
oferind un model de dezvoltare.

Tema cadru propune crearea unei punți între resursa de creativitate și educatie
a UAUIM și comunitățile rurale, prin căutarea unui răspuns arhitectural adecvat
nevoilor de spațiu construit public- privat, bazat pe înțelegerea, asumarea și
interpretarea identității culturale locale.

Horia Bernea - Peisaj

19
20
1
Identitate, construcție, materialitate. Mică intervenție
arhitecturală la sat

T
ema 1 din primul semestru are un conținut cadru comun, valabil pentru
toate grupele. Nuanțara temei, precum și particularizarea obiectivelor
și metodelor de lucru, vor fi realizate de fiecare atelier în parte.

Tema propune studenților anului 2 descoperirea identității arhitecturale


locale a unui sat, a felului în care, de-a lungul istoriei, modelele constructive
s-au decantat prin experimente succesive în forme de sinteză și realizarea
unei propuneri de arhitectură care să dea seama de înțelegerea acestora.
Satul și ampasamentele sunt la alegerea atelierului.

Concluziile analizei privitoare la identitatea arhitecturală locală vor sta


la baza gândirii spațialității, materialității și semnificației proiectului de
arhitectură.

SEMESTRUL I (3) Aceasta poate fi o funcțiune unică, propusă de atelier pentru toți
studenții săi, sau se pot gândi funcțiuni diferite, opțiunea fiind la alegerea
atelierului.
PROIECTUL 1

Credite ECTS: 4 Obiectivele proiectului:


1. Dezvoltarea capacității studenților de a înțelege contexte sociale diferite
Durata: 6 săptămâni și de a propune un răspuns arhitectural adecvat la provocările acestora.
Înțelegerea sitului, identității social-culturale și arhitecturale locale;
Evaluare : Atelier

21
2. Înțelegerea modalităților prin care se poate construi un spațiu cu Predarea
semnificație poetică și logică spațial-structurală, a modului în care materialele
pot alcătui un spațiu și defini o formă intr-un anumit context cultural, social, Pentru faza 1 se va preda un caiet de studiu, într-un format la alegerea
climatic; fiecărui atelier, conținând comentarii, desene de observație, fotografii,
schițe conceptuale în vederea interpretării sitului ales a identității locale, a
3. Însușirea metodelor de compoziție spațial-volumetrică, în vederea folosirii tehnicilor și materialelor de construcție.
articulării funcțiunilor;
Pentru faza 2 se va preda o macheta, scara 1:100 (dacă spațiul exterior al
3. Dobândirea abilităților de reprezentare a unui proiect de arhitectură. construcției o impune) sau 1:50 (dacă proiectul are în vedere doar construcția,
în relație directă cu strada sau spațiul exterior), însoțită de piesele desenate
ale proiectului:
Conținutul studiului
- plan de încadrare în zonă
Proiectul va conține, obligatoriu, două faze:
- plan de situație
I: un studiu al identității arhitecturale locale;
- toate planurile care definesc proiectul
II: un proiect cu suprafața construită desfășurată de cca. 100 mp.
care va reflecta înțelegerea rezultatelor fazei anterioare de studiu. - o secțiune caracteristică

Proiectul poate să aibă în vedere construcția propiu-zisă care însumează - fațade


cel puțin 3 spații cu semnificație diferită, privită în relație cu spațiul exterior.
Tehnica de redactare va folosi şi desenul tradiţional ca manieră de
reprezentare.
Redactare Machete vor fi realizate într-o tehnică la alegere, la o scară care să favorizeze
Predările se vor desfasura conform calendarului anului 2. Piesele conținute, înțelegerea materialității construcției propuse.
(machete, crochiuri, desene de observații, mici zone construite, inclusiv la Evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe.
scara 1:1, planuri, secțiuni tipologice) sunt la alegerea studentului iar scara
de prezentare la decizia îndrumării de atelier. Tot atelierul va stabili predările
intermediare și corecturile la panou.

22
Bibliografie Goagea Cosmina, Constantin Goagea, Ștefan Princeton Architectural Press, New York, 2005
Ghenciulescu, Cosmin Caciuc, editori: Dincolo de oraș,
Bachelard, Gaston: Casa din pivniţă până în pod, Secolul Ed. Universitară “Ion Mincu”, București, 2013 Pearson John; Mark Robbins: University- Community
XX, nr. 1,2,3 /1999, pag. 124, trad. Irina Mavrodin, extras Design Partnerships, Princeton Architectural Press, New
din “La poétique de l’espace”, PUF, Paris, 1957 Habraken N.J.: The Structure of the Ordinary, Ed. York, 2002
Jonathan Teicher, MIT Press, Massachusetts, Londra,
Bernea, Ernest: Spațiu, timp și cauzalitate la poporul 2000 Petrescu, Paul: Arhitectura ţărănească din lemn din
român, Humanitas, București, 2005 România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974
Herseni, Traian: Probleme de sociologie pastorală,
Bernea, Ernest: Cadre ale gândirii populare româneşti. Institutul de Ştiinţe Sociale al României, Bucureşti, 1941 Sloterdijk Peter; Luebkeman, Chris: Architecture of
Contribuţii la reprezentarea spaţiului, timpului şi Change 2_sustainability and humanity in the built
cauzalităţii, Cartea Românească, Bucureşti, 1985 Ionescu, Grigore: Arhitectura pe teritoriul României, de-a environment, Ed. Freiss, Berlin, 2009
lungul veacurilor, Ed. Academiei, București, 1982
Blaga, Lucian: Spațiul mioritic, Humanitas, București, Stahl, Paul Henri: L’organisation magique du territoire
2011 Ionescu, Grigore: Arhitectura românească. Tipologii, villageois roumain, în L’Homme, tom XIII, nr. 3, Paris,
creaţii, creatori, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986 1973
Butură Valer: Etnografia poporului român. Cultura
materială, Dacia, Cluj-Napoca, 1978 Joja, Constantin: Arhitectura românească în context Stahl, Paul Henri: Planurile caselor româneşti ţărăneşti,
european, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1961 în Studii şi comunicări, nr. 9, Muzeul Brukenthal, Sibiu,
Cantacuzino George Matei: Izvoare şi popasuri, 1959
Eminescu, Bucureşti, 1977 Murcutt Glenn: Thinking Drawing/ Working Drawing,
TOTO Shupapan, Tokyo, 2008 Stoica, Georgeta: Organizarea interiorului locuinţei
Ching, Francis D. K.: Architecture: Form, Space, and țărăneşti româneşti, în Studii şi cercetări, Muzeul Satului,
Order, John Wiley & Sons, New York, 2007 Moss David; Gail Trechsel: Samuel Mockbee and the Bucureşti, 1971
Rural Studio: Community Architecture, Birmingham
Curinschi Vorona Gheorghe: Istoria arhitecturii în Museum of Art, Birmingham, 2003 Stoica, Georgeta: Arhitectura populară românească,
România, Ed. Tehnică, București, 1981 Bucureşti, Ed. Meridiane, 1989
Norberg-Schulz Christian: Genius Loci. Towards a
Deplazes Andrea ( ed.): Constructing Architecture, Phenomenology of Architecture, Rizzoli New York, 1980 Vulcănescu, Romulus: Mitologie română, Editura
Birkhäuser, Basel, 2005 Academiei, Bucureșți, 1987
Oppenheimer Dean Andrea; Timothy Hursley: Rural
Eliade, Mircea: Comentarii la legenda meșterului Manole, Studio. Samuel Mockbee and the architecture of decency, Arhitext, Monografie Radu Mihailescu
Humanitas, Bucureștri, 2004 Princeton Architectural Press, New York, 2002
Ghidurile OAR pentru încadrarea în specificul local din
Florescu, Ion Al.: Civilizaţia lemnului, Ceres, Bucureşti, Oppenheimer Dean Andrea; Timothy Hursley: Proceed mediul rural, în funcție de localizarea geografică a satului
1976 and Be Bold. Rural Studio After Samuel Mockbee, ales

23
Grădina cu camere

24
2
Locuință individuală în context urban

Argument
Locuința urbană este elementul de fond care compune prin grupare orașul,
generând un specific spațial în concordanță cu cultura locală a locuirii și în
permanent acord cu transformările contemporane ale societății și a modurilor
de viață. Confruntat cu fenomene ca aglomerarea și concentrarea, orașul
impune permanent revizuirea substratului locuirii și a strategiilor de edificare.

Pendulând între dorințele și năzuințele familiei, și modelele și tradițiile locuirii,


locuința individuală pare să lase arhitectului un spațiu limitat pentru intervenții
cu adevărat înnoitoare. Cu toate acestea, ea a fost dintotdeauna un laborator
privilegiat pentru testarea de noi idei arhitecturale, un subiect în cadrul căruia
unele dintre cele mai paradigmatice încercări de înnoire disciplinară au avut
loc.
SEMESTRUL I (4)

PROIECTUL 2 Obiectivele studiului şi competenţe:


• Sit: capacitatea de a observa, analiza, înțelege, conceptualiza și lucra în
Credite ECTS: 7 interiorul caracterului zonei studiate, respectând regulile observate
• Funcțiune: capacitatea de a înțelege necesitățile funcționale ale unei
Durata: 8 săptămâni locuințe permanente urbane
• Relații spațiale: capacitatea de a concepe un sistem spațial-compozițional
bazat pe succesiuni de spații și gradarea acestora de la public la privat
Evaluare : Comisie

25
• Construire: capacitatea de a elabora progresiv o gândire structurală regulamentului urbanistic, calcanul casei învecinate, prezent pe limita din
coerentă, adecvată cu spațialitatea și materialitatea proiectului; dreapta a parcelei, va trebui acoperit de către noua construcție.
înțelegerea caracterului unui material și principiile care determină
Regimul de înălțime și indicatorii urbanistici precum vor fi stabilite în con-
punerea sa în operă.
cordanță cu soluția propusă.
• Sustenabilitate: capacitatea de a analiza elementele de mediu natural,
cultural, social și economic ca sumă a factorilor care formează o locuire
durabilă, cu scopul însușirii critice a principiilor consacrate ale unei Funcțiune
dezvoltări sustenabile precum și rolul tehnologiilor contemporane în
deciziile arhitecturale. Chiar dacă în prezent parcela a fost comasată cu terenul învecinat de la
numărul 11, proiectul va fi gândit în scenariul în care pe situl de la numărul
9 se vor asigura condițiile unei locuiri permanente pentru o familie cu 2
Date de temă copii (se vor prevedea minimum 3 dormitoare).
Cu scopul decodificării sensului noțiunii de „acasă”, fiecare student își va
construi un scenariu de locuire care să răspundă nevoilor proprii fiecărui
Sit membru al familiei în parte, spațiile necesare unei locuințe devenind locuri
Tema propune ca bază de analiză un țesut urban cu un caracter bine cu personalitate. Spațiile interioare vor fi adaptate categoriilor de utilizări
definit, din vecinătatea Parcului Național, o lotizare de factură interbelică, proprii locuinței: locul de preparare a hranei, de luat masa, de relaxare și
caracterizată prin retrageri uniforme de la stradă, vile în regim izolat sau discuții în familie/cu oaspeții, locul de odihnă, de studiu/lucru.
cuplat și, punctual, mici imobile de raport care se înscriu în ambianța gen- Se va asigura un loc de parcare pe parcelă.
erală a parcelării.
Terenul, proprietate particulară, este amplasat pe strada Arh Hârjeu nr 9,
Relații spațiale
într-o zonă preponderent rezidențială, suprafața terenului fiind de aprox.
276 mp. Se va realiza un sistem spațial-compozițional bazat pe succesiuni de spații
și gradarea acestora de la public la privat. Se vor urmări:
Terenul se încadrează în zona L2b din PUG-ul Bucureşti (locuințe individu-
ale şi colective mici, cu P - P+2 niveluri) și în zona protejată Maior Coravu, • relația cu strada și vecinătățile,
cea mai mare parte a construcțiilor fiind realizate între cele două războaie
• relații ce se stabilesc între zonele de zi și cele de noapte
mondiale. Prevederile regulamentului urbanistic valabile pentru această
zonă sunt: înălțimea maximă a clădirii P+2 (maxim 10 metri, minim 7 • relații între spațiile principale ale casei și cele secundare
metri), POT maxim = 40%, CUT maxim = 1,8. De asemenea, tot conform

26
• relația dintre curte și spaţiul interior și deschiderea către vecinătatea • materializarea ideilor sub forma de proiect
existentă
Evoluția ideii/proiectului va fi ilustrată printr-un Jurnal de proiect
• relații nuanțate in interiorul curții
Tema va fi însoțită la momentul lansării de o documentație tehnică și teoretică
Pornind de la interpretarea contextului și a vecinătății, de la ocuparea și extinsă despre zonă (releveu, desfășurate stradale, informații istorice etc), ce
folosirea argumentată a terenului, soluția va căuta o integrare adecvată în va fi publicată pe site-ul uauim.ro, în pagina de teme a departamentului.
conformitate cu specificul amplasamentului.

Construire Redactare
Materialitatea construcției va fi adecvată cu spațialitatea proiectului, pre-
cum și cu particularitățile, caracterul și principiile care determină punerea Proiectul se va realiza individual și va fi jurizat în comisii. Studenții pot lucra
în operă a materialelor alese. in echipe în fazele de analiză, investigare sit, documentare etc.
Proiectul va fi redactat pe hârtie albă, format de 50X70, într-o tehnică la
alegere.
Sustenabilitate
Se vor preda toate piesele necesare unei descrieri complete a soluției:
Soluția va ține cont de elementele de mediu natural, cultural, social și eco-
nomic ca sumă a factorilor care generează o locuire durabilă. • plan de situație,
• planurile tuturor nivelurilor mobilate, scara 1:50

Proces • secțiuni caracteristice, scara 1:50

• documentare, cercetare, lectură critică (pe baza unor criterii de natură • toate fațadele scara 1:50,
obiectivă și subiectivă), sinteză, urmate de o concluzie a analizei, • macheta propunerii inserată în macheta de atelier a sitului scara 1/100.
• justificarea deciziilor luate în proiect, în funcție de factori ce țin de sit, • jurnalul proiectului care va ilustra evoluția demersului (desene de
relații spațiale, program, tectonică, sustenabilitate etc. observație, fotografii, schițe conceptuale, referințe culturale, foto-
• ilustrarea premiselor și a concluziilor, prezentate prin mijloace grafice; grafii ale machetelor de studiu, etc.)
prezentarea clară a principiilor de intervenție și a instrumentelor folos- • alte piese stabilite în cadrul atelierului
ite în intervenție.

27
Criterii de evaluare - Kazmer Kovacs, „Peisaj cu grădină şi casă”, Editura Simetria, Bu-
cureşti, 2011
Măsura în care soluția răspunde obiectivelor studiului din perspectiva
coerenței relațiilor: sit – funcțiune - spațialitate - materialitate – sustenabili- - George Matei Cantacuzino, „Locuinţa românească”, în: Izvoare şi
tate și modul în care acestea sunt argumentate, aprofundate și prezentate popasuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65
grafic și discursiv. - Kenneth Frampton, „Modern Architecture – a Critical History”, Edi-
tura Thames&Hudson, Londra, 2007

Bibliografie: Bucureşti:
- Giuseppe Cina, „Bucureşti, de la sat la metropolă”, Editura Capitel,
Documentare generală:
Bucureşti, 2010
- monografii arhitecţi români: Horia Creanga, Marcel Iancu, Duiliu
- Andrei Pănoiu, „Evoluţia oraşului Bucureşti”, Editura Fundaţiei Arhi-
Marcu, Henrieta Delavrancea – Gibory
text, Bucureşti, 2011
- colecţia revistei El Croquis: Steven Holl, Alvaro Siza, David Chipper-
- Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti” (Vol. I+II), Editura
field, OMA / Rem Koolhaas, SANAA, Aires Mateus, John Pawson,
Humanitas, Bucureşti, 2012
RCR Arquitectes, Bevk Perović Arhitekti
- Andreea Deciu, „Povestea caselor – Bucureşti, oraşul pierdut”, Edi-
- colecţia revistei Zeppelin
tura Simetria, 1999
- Le Corbusier, „Complete works”, 8 volume
- Alexandru Panaitescu, „De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru
- Manuel Gausa, „Housing, New Alternatives, New Systems”, decenii de arhitectură în Bucureşti 1945-1989”, Editura Simetria,
Birkhäuser, ACTAR, Barcelona Bucureşti, 2012
- Radu Mihailescu, Monografie Arhitext, 2006
Locuire:
- Amos Rapoport, „House form and culture”, Prentice- Hall, USA, Întocmit
1969
Conf. dr. arh. Melania Dulămea
- Gaston Bachelard, „Poetica spaţiului”, Editura Paralela 45, Pitești,
2005 Conf.dr.arh. Andra Panait
Șef lucr. dr.arh. Alex Călin

28
29
30
31
32
3
5-7 familii. Grupare de case. Locuirea în oraș.

Se pare că există (și subzistă cât ține proiectul) dubla situare,


coexistența a doua situații ce au aerul că nu știu una de cealaltă,
ce parcă merg în paralel sau care, periodic, se abandonează una pe
cealaltă: pe de o parte tema, care are un fel de a se naște și impune,
există cu propria-i lume a rezolvărilor oarecum apriori, există un set
de rezolutii universale, tinde să se explice pe sine, să se centralizeze,
suficientă sieși. Cu atât mai mult există în privința acestei teme (locuire
în comunitate), legată de ea, o întreagă seducătoare și, nu mai puțin,
foarte valabilă narațiune: lume interioară vizibilă, comunitatea, curte
interioară, un “ce” originar intemeietor, alteritate, un posibil decupaj
de rest și din lume, la limită un posibil terranovism. Asta pe de o parte.

Pe de alta, și aici credem că apare o tensiune interioara fundamentală


oricărui proiect și, în mod mai acut și mai relevant, la acest proiect:
SEMESTRUL II (4) autoritatea temei și a enunțului tind, pentru a rămâne fidele proprie-i
narațiuni de legitimare, să neutralizeze lumea, să-si creeze rama de
PROIECTUL 4 abstragere, procesul de aneantizare a lumii, a locului. Sau, cel puțin,
să-și “amenajeze” locul, cu alte cuvinte, să-și creeze rama de decuplare
Credite ECTS: 4 + 7 și de necondiționare. Tema, programul cumva, spre aceasta tind. Ea
este învățare și exercițiu, este program. Locul, situația în sensul larg,
tinde să fie împins într-un soi de exemplaritate, abstractizare a sa,
Durata: 6 + 8 săptămâni programul tinde să-și impună propriul program, propriul proiect, locul
potrivit lui.
Evaluare : Atelier/Comisie

33
Totuși, credem, problema locului dă de gândit, există o preeminenta afectează și ne cheamă înspre exigența sa tăcută, cu alte cuvinte,
a situației, a locului, față de temă, este posibil ca circumstanța, privirea mea, în sens originar, este o alta care mă privește și mă
anterioritatea să depășească la infinit tema și programul pe care, convoacă, privirea mea este privirea care iese în întâmpinare înspre
subiacent, îl descriu. mine, mă constituie și mă excede totodată. Lucrul, ca cel retras, se lasă
între-văzut, se oferă privirii, o someaza să fie, o constituie și când ea
În fapt, ce spunem este o banalitate, dar este straniu că, în proiectele este privire autentica, ea este o privire a gratitudinii, a recunoașterii
studenților, rarisim se întâmplă așa. recunoscătoare. Vorba „asta mă privește” poate fi luată ca atare și
Atunci când el este avut în vedere, locul tranfigurează tema, o face constiuie punctul de pornire și sursa oricărei responsabilității.
în final de nerecunoscut sau, în orice caz, inoperantă, iar recursul Firește, este vorba de oraș și lecția ar fi și despre el și, în fapt, putem
la ea în judecăți să devină caduc și irelevant. S-ar zice că situația spune, și despre pre-eminențe. Și este de înțeles că ceva eminent,
compromite, traduce, recompune și așa pare și firesc, și asa și este, important, ne precede, ceva este înaintea noastră, în cele două
dar, repetăm, în foarte puține cazuri, fractura (dintre tema-program intelesuri, temporal ca emineță a istoriei, și înaintea noastră ca
și loc) devine invizibilă. Ceea ce, curent în proiecte, se vede este apariție, ca ieșire în prezență, ca ex-punere. Ori, ceea ce este dat,
aplicarea temei la un loc, un ceva întemeiat în altceva este aplicat donație, este limită, măsură implicită, un discurs al finitudinii, într-un
și exersat acolo, acomodat, adaptat și, cu atât mai strident, salvat și fel antitod față de un posibil exces regulator al programului.
conservat.
Astfel, daca ar fi vorba de un posibil raport ar fi vorba de unul
Căci dacă despre subiectul (metafizic) care privește este vorba „răsturnat”: o dominantă a ceea ce, în mod uimitor, este, un exces,
aici, atunci el este cel care, privind, plachează o re-prezentare pe o flagranță (strălucire) a ceea ce ne precede față de tema-program,
o situație, asigurându-se (subjectum) astfel de o obiectivare și de de tema ca atare cu „rezolvările” ei deja adjudecate. Se înțelege
obiectul ajuns de acum. Potrivit acestul fel de a cunoaște, privirea așadar, că, fiind vorba de precedență, de acel mă privește amintit mai
este cea care desface, etalează și deține materia privirii sale. Poate înainte, este aici și o prezență latentă a patrimoniului și o invitație de
că sursa temei-program de aici este, tot astfel, cunoscutele analize a medita asupra lui.
de sit prin metoda lor tind să măsoare și să instituie și să reducă
la general, în ultimă instanță să aneantizeze ireductibilul situației. Aici patrimoniul ar trebui înțeles într-un sens mai larg, ca ceva ce
Astfel, deseori, analiza de sit, în mod ciudat, pierde locul. ne vine din față, ne precede, ca pre-emineță, ca moștenire, ca pe un
existențial, un fel de a fi în lume, pentru care monumentul categorisit
De fapt, privirea care deține este una modernă, în lumea greacă dar ca atare nu este decât o situație exemplară.
și în lumea medievală încă era păstrarea (re-garder) a ceea ce ne

34
Dacă este ales un loc în București atunci trebuie găsit un loc specific lui, întâlnirea cu celalalt, discursul alterității, ele riscă să fie pleonastice, locuirea
ceva care să spună ceva despre un fel anume de locuire și nu un loc neutru, originar este “împreună”, este un-fapt-de-a-fi-în lume, aici teatralizarea lui
neutralizat, „numai bun pentru temă”, ce nu este acest oraș. Așadar, și locul “împreună” este falsă și duce la soluții discursive, explicite. Nu se poate
și orașul dau proiectul, nu putem spune nimic până când nu deslușim spune că ar exista un moment când ești aici separat și ieși din tine pentru
ireductibilul la altceva al locului, în acest sens, noutatea sa. Așadar, nimic nu a-l întâlni pe celălalt după cum o casă nu are un moment când ia act de
este hotărât, totul este posibil, unicitatea locului, ea este importantă. vecinătăți și și le negociază.

Cele cinci (șapte) familii se cunosc de ceva vreme și ajung să gândească


Tema acest proiect împreună pornind de la alegerea terenului, negocierea și
fixarea nevoilor fiecăruia, numărul și mărimea camerelor, părțile pivate și
De aceea, ca intenție, chiar daca va fi vorba despre 5-7 familii, tema nu va cele comune, dacă, în circumstanțele date, va fi vorba de un loc de parcare
indica defel cum anume locuirea celor șapte va fi: case izolate, înșiruite, sau garaj comun sau privat: este vorba de trei dormitoare cu posibilitatea ca
cuplate, casa mare abstrasă, casa la stradă. etc. Abia locul, suportarea lui una dintre camere, temporar, să poată avea și o altă întrebuințare. De fapt,
și acceptarea pe-emineței lui și nu doar cu rol de suport, vor decide cum în ultimă instanță, programul de locuit va sta în umbra posibilităților date
anume locuirea va fi. Chiar indicația de comun, intim, privat și public se vor de loc și nu invers: densitate, dozaje, regim de înalțime, felul proximităților,
redefini , nuanța în acea circumstanță. De pildă, curtea comună presupusă ceea ce orașul vine să dea în această întreprindere.
prin temă poate deveni altceva, un loc difuz, nereperabil strict după cum
când vorbim de întegrarea în vecinătate, în acest caz, răspunderea este una Important este de spus că până la urmă „înșurubarea” în loc va decide cum
mai difuză dar și una mai presantă și, de aceea, lumea interioară care tinde anume locuirea va fi în această circumstanță.
să se realizeze prin temă să fie “compromisă” de “sâcâielile” de răspuns ale
vecinătăților. Cât perimetru, hotar, atâta răspuns, se poate spune, nu atât
gest interior cât convocarea vecinătăților în orice rezolvare. Partea publică

Felul expunerii la stradă a caselor (fațada), alcătuirea lor în adâncimea Rămâne de văzut o posibila prezență, intruziune, a unui program
terenului, cuplările la calcanele caselor existente, țeserea cu vecinătățile, public, într-o măsură hotărâtă tot de ”situație” și care poate fi ceva
grădinile interioare, transparența proprie domesticului și a familiarului pur lucrativ (spații de închiriat) pentru mica comunitate sau un loc
situației în fapt, vor constitui materia de lucru pentru orice proiect. semipublic născut din nevoile interne: ateliere, birouri. Dar poate fi
gândit locul public și ca strategia proiectului de expunere către stadă
În sfârșit, ar trebui discutate sintagmele: locuirea împreună, locuirea și și de salvare a unui „ce” privat.

35
Studii preliminare posibile, documentația primită Piese desenate obligatorii
• studiu istoric, dacă e cazul. • Plan de situație 1/500 pentru zona extinsă, un studiu privind
situația existentă a insulei, previziuni, destinul terenului în cauză,
• Planurile istorice
proiectul să fie din capul locului presupus, implicit.
• Ridicarea topografică a terenului.
• Planurile necesare, subsol, parter, etajele + plan terasă
• Secțiuni și desfășurări de fronturi stradale. (învelitoare) să fie reprezentate în continuare în interiorul locului,
cu prezența vecinătăților, etc. Sc. 1/100

Criterii de evaluare • De asemenea secțiunile, fațadele, desfășurări. Sc.1/100

• Integrarea în loc și • Planșele de detaliu să fie libere, tot ceea ce studentul consideră
• Calitatea locuirii relevant asupra proiectului său, conexiuni, etc. și nu impuse

• Integritatea construcției • Macheta de ansamblu 1/500, 1/200

• Calitatea reprezentării • O machetă de detaliu, relativă la detaliul studiat 1/10, 1/5

• Un mic text explicativ


Redactare • Fotografii după machetă
Proiectul se va face în echipe de câte doi studenți:
• Alte piese la alegere.
- prima fază de 6 saptamani si 4 credite, cu jurizare și notare în atelier

- a doua fază de 8 saptamani și 7 credite, cu jurizare și notare în întocmit:


comisii
conf.dr.arh. Florian Stanciu
Lucrările de concurs vor fi prezentate pe trei planşe, format A1
(594x840mm), orientate vertical, diferitele piese fiind paginate
conform layout-ului orientativ disponibil pe site-ul concursului.

36
Str. H.M. Berthlot nr 81-85
Supraf. aprox. totală 1540 mp

37
Str. Mitropolitul Filaret 35
Supraf. aprox. 1600mp
Calcane pe 3 laturi

38
Strada Rondă nr. 43
(str. Teleajan, nr. 16 - con-
strucție 2014)
Supraf. aprox. totală
2393mp

Supraf. aprox. (teren str


Rondă) 1285 mp

39
AN 3
40
41
Spațiul public – Arhitectura publică
Primul semestru al anului 3 are drept obiect principal de studiu locul
arhitecturii şi al spaţiului public în devenirea oraşului. În strânsă legătură cu
aceasta, semestrul urmărește înțelegerea articulării dintre context, programul
de arhitectură și concepția spațial-constructivă a clădirii.

Obiectivele generale ale semestrului


• Înţelegerea prin proiect a sensului public al arhitecturii, a dimensiunii etice
a profesiunii şi a relaţiilor complexe dintre arhitectură şi oraş;
• Înţelegerea activă a programului de arhitectură şi a procesului de
proiectare;
• Explorarea complexităţii spaţiale şi a relaţiilor dintre spaţii cu dimensiuni,
roluri şi semnificaţii diferite, în interiorul unui ansamblu arhitectural
coerent.

De la oraș la program
Intro Pentru anul universitar 2018-2019, vom lua în discuţie un areal mai
larg din zona centrală a Bucureştiului şi vom zăbovi asupra lui pe toată durata
anului, urmând ca toate proiectele din cele două semestre ale anului să se
desfăşoare pe parcele din interiorul acestei zone.

Astfel, în primul semestru, proiectul 1 va presupune mai întâi cunoaşterea şi


înţelegerea ariei de studiu extinse şi apoi o intervenţie a cărei finalitate va fi
proiectarea unei clădiri de utilitate publică, la alegerea atelierului, respectiv

42
a fiecărui student în parte. Al doilea proiect se va concentra pe un sit unic, ca aceste direcţii să fie variate, diversificate şi nicidecum tipizate şi unificate
unde se propune o dotare de învăţământ, iar proiectul unic de pe semestrul 2 pentru tot anul de studiu.
va fi realizarea unui ansamblu de locuinţe colective, pentru care situl va fi de
asemenea unic pentru tot anul, amplasat în acelaşi areal studiat. Mai mult decât atât, exerciţiile desfăşurate deja în anii anteriori au scos la
iveală că uneori e chiar mai valoros să angajezi lucrul la un proiect adoptând
Temele astfel propuse au un numitor comun: studiul locului, al uneori căi alternative, dar extrem de arhitecturale, unele, cum ar fi: releveul,
amplasamentului, înţeles ca parte integrantă dintr-un ţesut mai complex, observaţia directă, mulajul, macheta de travee, investigaţia urbana, cercetarea
structurat pe mai multe niveluri istoric/urbanistice. Fiind o singură zonă de oraşului (cu resursele disponibile studenţilor de anii 2/3) şi a texturii
studiu pentru tot anul, ţinta este familiarizarea studenţilor cu oraşul şi cu sociourbane din spatele său (cel puţin în faza de studiu). Toate acestea au
nuanţele variate ale interpretării acestuia prin proiect(e). evident şi un scop imediat, după cum spuneam mai sus: familiarizarea cu
un sit, o zonă, un program, anumite comportamente ale citadinilor, anumite
Revenind la primul proiect, subiectul către care va trebui să vă orientaţi nevoi ale oraşului, un ritm al vieţii acestuia etc. Acestea însă, poate nici nu
atenţia este spaţiul public (interior şi/sau exterior), programul arhitectural sunt, în sine, importante. Câştigul unui astfel de parcurs este mai degrabă că
de destinaţie publică putând fi considerat un decupaj al noţiunii mai largi de studenţii îşi asumă o relaţie personală şi sensibilă cu munca lor. Că li se arată
spaţiu public. şi li se deschid libertăţi de abordare. Multe, diverse, surprinzătoare, capabile
Desigur, conceptul de „spaţiu public” comportă, în sine, o dezvoltare extrem să aducă la lumină propria lor viziune şi energie creatoare, de care arhitectura
de amplă: fie prin opoziţia cu ceva mai familiarul „privat”, fie prin dimensiunile duce lipsă din ce în ce mai mult. Dezideratul anilor 2 şi 3 ar fi ca studenţii să
sociale pe care le implică, fie prin prisma mutaţiilor pe care noţiunea însăşi le realizeze (optimist vorbind, poate) că pot să îşi asume, la rândul lor, în viitorul
suferă de cel puţin 20 ani încoace, de când există şi un „spaţiu public virtual” în care vor deveni profesionişti, alte libertăţi pe care să le dezvolte ei înşişi, cu
etc. asimilarea însă a importanţei pe care o poartă mediul în care ei operează -
oraşul şi patrimoniul său.
În plus, este important de menţionat că în cadrul departamentului anilor 2 si
3 există o atenţie sporită pentru cultivarea unor abordari mai personalizate în Și mai e ceva valoros în aceste abordări “de atelier”: faptul că fiind croite
interiorul fiecarui atelier în parte. Noţiunea de “direcţia atelierului”, înţeleasă ca cercetări, au un final neaşteptat. Cu alte cuvinte, că pot duce, la limită,
ca un demers conturat, orientat şi îndrumat cu oarecare insistenţă de fiecare chiar la negarea pretextului din care s-au născut. Ceea ce ar fi interesant de
conducător de atelier în parte, este una din valorile pe care departamentul le recepţionat şi de către profesori, de astă dată. Fiindcă nu doar studenţii nostri
urmăreşte. Este limpede, în acest context, că este mai bine ca fiecare atelier au de învăţat...
să îşi asume sarcina dezvoltării unor căi de cercetare, de studiu, de apropiere Prin urmare:
de problematicile proiectării, în sensul cel mai larg şi, mai ales, că e benefic

43
1
SEMESTRUL I (5)
Proiectul I - Clădire cu destinaţie publică
La începutul anului, vă veţi concentra pe studiul zonei pe care am enunţat-o
mai sus, conturată în lungul Bd. Ferdinand şi Bd. Pache Protopopescu,
delimitată la Nord de str. Caluşei şi la Sud de str. Matei Voievod, la Est de
blocurile-ecran de pe Mihai Bravu şi continuând la Vest până la str. Olari/
Foişorul de Foc. Pe această zonă extinsă, am identificat deja câteva parcele
unde se pot face propuneri. În afară de aceste parcele, tema oferă libertatea,
şi chiar recomandă, identificarea şi a altor posibile terenuri, fie ele libere de
construcţii sau nu.

Pe aceste parcele vă propunem unele scenarii de utilizare, care au în vedere


dotări sociale-publice (oficiu poştal, punct de informare al primăriei etc.), de
alimentaţie publică (bistro, restaurant, trattoria etc.) sau destinate educaţiei
(şcoală, grădiniţă, bilbiotecă, extinderi ale unor instituţii deja existente etc.). De
PROIECTUL 1 asemenea, acolo unde locul permite şi/sau cere, pot exista variante nuanţate
ale dotărilor enunţate, care se pot concretiza în funcţiuni cât mai diverse:
Credite ECTS: 5 cantină socială, cantină studenţească, centru de conferinţe şi studii, şcoală de
arte şi meserii, şcoală pentru activităţi artistice extra-curriculare etc..
Durata: 6 săptămâni Se acorda libertatea fiecarui atelier în parte sa construiasca scenarii de
programe care vor urmari o problematică urbană specifică, în jurul căreia se
Evaluare : Atelier va construi o interventie proprie.

44
Redactare
Proiectul se va realiza individual și va fi jurizat în atelier.
Se vor preda planşe format A2 sau 50×70 cm, conţinând toate piesele necesare
unei descrieri complete a soluţiei propuse:

• prezentarea sintetică a contextului urban, a evoluţiei procesului de proiectare


și a conceptului general de intervenție;

• plan de situaţie – scara 1:500;

• planul parterului (incluzând întreg terenul, cu toate amenajările exterioare


propuse prin proiect) – scara la alegere;

• planurile tuturor celorlalte niveluri – scara la alegere;

• două secţiuni caracteristice – scara la alegere;

• toate faţadele (cu desfăşurări de frontur, dupa caz) – scara la alegere;

• scheme explicative, schiţe conceptuale, montaje fotografice, perspective şi


alte reprezentări necesare pentru înţelegerea propunerii.

Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în macheta
de sit a atelierului.

45
46
47
2
Clădire pentru învăţământ
În proiectul al 2-lea veţi proiecta o clădire publică cu funcţiune educaţională.
Aceasta va fi dezvoltată pe situl delimitat de Bd. Ferdinand şi strada Horei,
având acces la ambele străzi şi aflat la rândul său în zona de studiu alocată
întregului an. Parcela este rezultatul alipirii mai multor parcele independente,
pe care se află la momentul actual şi unele construcţii fără valoare istoric/
arhitecturală, aflate într-o stare avansată de degradare, şi propuse, pe cale de
consecinţă, spre demolare.

NOTA # Pentru parametrii urbanistici ai parcelei şi alte informaţii


relevante, se va consulta documentaţia pusă la dispoziţie întregului an
şi care conţine informaţii extrase din regulamentele de zone protejate,
precum şi alte reglementări urbanistice relevante.

Proiectul va putea fi şcoală sau grădiniță, centru de studii și conferințe, şcoală


de arte şi meserii etc., la alegere. Alegerea programului va ține seama de două
aspecte:
SEMESTRUL I (5)
• studiul urbanistic/funcțional/arhitectural/istoric elaborat (partial) la
PROIECTUL 2 proiectul anterior;

• varietatea tipurilor de activități educaționale, care permit de altfel, o


Credite ECTS: 6 serie impresionantă de materializări într-un obiect arhitectural.

În fapt, sunt 2 opțiuni principale: fie se poate gândi un spațiu destinat


Durata: 8 săptămâni învățământului formal (instituționalizat), fie unul informal (cu titlu facultativ,
dezvoltat în jurul unei fundații culturale, studii post-universitare etc.).
Evaluare : Comisie

48
Se va acorda o importanță deosebită amenajării spațiului liber al curții Condiţii de redactare
(curților), ca interfață între spațiul public exterior al străzii şi cel interior, şi
care vor trebui să conțină, după caz, spații pentru joacă, spații educaționale în Se vor preda planşe pe un format la alegere, în funcţie de dimensiunile
aer liber, spații de reuniune, eventual locuri de luat masa, spații de parcare şi soluţiei propuse (de exp A0 extins), conţinând toate piesele necesare unei
acces auto, locuri de primire/aşteptare, spații plantate (cf. reglem. urbanistice). descrieri complete a soluţiei propuse:

• prezentarea sintetică a contextului urban, a evoluţiei procesului de


proiectare și a conceptului general de intervenție;
Dimensiuni orientative
• Sală de clasă = ca. 55 mp • plan de situaţie – scara 1:500;

• Laborator = ca. 60 mp (cu spațiu de pregătire/depozitare de cca 20 mp) • planul parterului (incluzând întreg terenul, cu toate amenajările exterioare
propuse prin proiect) – scara la alegere;
• Bibliotecă = ca. 90 mp (sală de lectură cu acces la raft + depozitare cărți)
• Sală de muzică/multimedia = ca. 60 mp • planurile tuturor celorlalte niveluri – scara la alegere;
• Sală de sport / festivități = ca. 800 mp • două secţiuni caracteristice – scara la alegere;
• Sală de mese = ca. 300 mp (incl. loc luat masa profesori)
• toate faţadele (cu desfăşurări de frontur, dupa caz) – scara la alegere;
• Bucătărie şi spații anexe = ca. 100 mp (incl. preparări, spălătorie vase/
veselă, panificație, gunoi etc) • scheme explicative, schiţe conceptuale, montaje fotografice,
perspective şi alte reprezentări necesare pentru înţelegerea propunerii.
• Birou profesor = ca. 20 mp
• Cancelarie = ca. 90 mp (incl. mic oficiu) Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în
macheta de sit a atelierului.
• Hol acces principal = ca. 200~250 mp
• Hol acces profesori = ca. 50 mp
NOTA # Aceste precizări au doar rol de recomandare. Numărul de Intocmit
elevi/studenți, respectiv capacitățile, geometria, suprafețele, relațiile
Vladimir Nicula, Andrei Lakatoş
dintre anumite încăperi şi alcătuirea spațial-volumetrică a ansamblului
vor fi definite de fiecare soluție în parte.

49
50
51
3
Locuinţe colective în Bucureşti

1. Argument

Î
n contextul mai amplu al studiului temelor de locuire iniţiate în anii 1
si 2 şi în continuarea firească a acestora, al doilea semestru din anul 3
abordează un program de locuire cu o complexitate sporită: locuirea
colectivă.
Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere
de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel
urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel,
este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului
Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà
şi la tot ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operaţiuni urbane
majore, dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii de
secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive şi negative,
SEMESTRUL II (6)
transformările masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada
comunismului: urbanizarea forţată, centrele civice, cartierele-dormitor etc,
PROIECTUL 3 precum și deriva arhitectural-urbanistică actuală, în condițiile unei legislații
imperfecte și a lipsei acute a planificării strategice la nivel macrourban.
Credite ECTS: 4 +8
2. Obiective
Durata: 6 + 8 săptămâni
Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective în interiorul
Evaluare : Atelier/ Comisie oraşului generează în primul rând densitate, aducând astfel modificări

52
semnificative la nivelul structurii urbane şi sociale. De aceea, obiectivul major 3. Conţinutul studiului
al acestui studiu este elaborarea unui proiect urban integrat, cu mijloacele
specifice arhitecturii contemporane. Prin asta înţelegem, simultan: Pentru acest studiu propunem un amplasament situat în Bucureşti, cu acces
din Bd. Ferdinand, situat într-o zonă protejată a oraşului. Amplasamentul
a. o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate la este este liber de construcţii şi relativ plat, fiind format din trei terenuri
nivelul structurii urbane şi sociale; distincte (Bd. Ferdinand nr. 72, 76 și 78), având o suprafață totală însumată
de 4370 mp. Ca o particularitate, între aceste terenuri se află interpus terenul
b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp în funcţie de
de pe Bd. Ferdinand nr. 74, pe care se găsește un imobil Ds+P+1E edificat la
dinamicile sociale;
începutul secolului trecut și aflat într-o stare medie de conservare. Cu acest
c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii. imobil, după cum și cu celelalte din imediata vecinătate a amplasamentului,
eterogene atât stilistic cât și tipologic, noua intervenție va trebui să se
Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de relaționeze direct.
proiectare este analiza critică a contextului în care se va interveni. Aceasta
va lua în considerare atât configuraţiile spaţiale, cât şi particularităţile Ansamblul de locuinţe colective proiectat va fi dezvoltat de către un
antropologice ale locuirii din zonă – prezente, trecute (în măsura în care investitor privat şi / sau de către o instituţie a Statului (Primărie, Agenţie
sunt relevante) şi viitoare (imaginate). Datele obţinute şi procesate în urma pentru Locuinţe, Minister etc.) Reglementările urbanistice (accese, retrageri,
acestei analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, care aliniamente, POT, CUT, Rh, H max. etc.) ce vor fi aplicate în proiect vor fi
ulterior vor fundamenta proiectul. stabilite individual de fiecare echipă de studenţi, în urma analizei de sit şi
a unei documentări cât mai temeinice. Pentru aceasta, se vor consulta şi
În plus faţă de aspectele enunţate mai sus, atât la nivel de ansamblu, cât şi regulamentele urbanistice zonale în vigoare.
la nivel de detaliu, soluţiile propuse vor trebui să răspundă cât mai complet,
coerent şi corect cerinţelor de bază: Fiind situat în zona centrală a oraşului, amplasamentul beneficiază de
toate utilităţile şi serviciile publice necesare (apă, canalizare, salubrizare,
- spaţial-funcţionale; electricitate, gaze).
- structural-constructive; Numărul de apartamente propus va fi stabilit în urma studiului de soluţie,
de la caz la caz, însă nu va fi mai mic de 70.
- comercial-economice;

- de eficienţă energetică.

53
Ansamblul va conţine apartamente cu 1, 2, 3 şi 4 camere, ponderea acestora până în stradă – vor căpăta valenţe multiple, fiind considerate mai mult decât
în cadrul ansamblului fiind: simple circulaţii, conlucrând cu unităţile locative şi cu spaţiile exterioare într-
un sistem interconectat. Se recomandă ca parcursul omului din apartament
• 20% - apartamente cu 1 cameră;
până în stradă să fie o experienţă spaţială şi socială în sine.
• 30% - apartamente cu 2 camere;
• 30% - apartamente cu 3 camere; În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de
scenariul propus prin fiecare proiect, vor putea fi adăugate şi alte funcţiuni
• 20% - apartamente cu 4 camere. complementare locuirii. Ele pot avea mai multe roluri, ca extensii ale
locuinţei sau ca spaţii de articulare cu spaţiul public al oraşului, după cum
pot fi comerciale sau necomerciale. Şi în acest caz, distribuirea acestor spaţii
Suprafeţele utile ale apartamentelor (incluzând spaţiile exterioare acoperite în cadrul ansamblului va fi stabilită individual de fiecare echipă, dar cu o
aferente apartamentului: balcoane, logii, terase) nu vor depăşi: pondere totală ce nu va depăşi 20% din suprafaţa construită desfăşurată
alocată programului de locuire.
• 40 mp - apartamente cu 1 cameră;
• 60 mp - apartamente cu 2 camere; Atât pentru locuire, cât şi pentru funcţiunile complementare acesteia,
• 80 mp - apartamente cu 3 camere; după caz, vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare necesare,
dimensionate şi configurate în conformitate cu legislaţia actuală din România.
• 100 mp - apartamente cu 4 camere.
Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale Se vor respecta legislația și normativele care stabilesc configurațiile minimale
apartamentelor, după cum şi modul de distribuire al acestora din urmă în obligatorii și suprafețele minime obligatorii aferente apartamentelor, după
cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă. Cu toate cum și cele care impun criterii de exigență pentru igienă, umbrire / iluminare
acestea, intervenţiile propuse vor impune un standard de confort mediu și şi ventilare naturală a locuinţelor, precum şi normele de protecţie la incendiu,
ridicat raportat la nevoile contemporane, evitându-se aşadar configuraţiile protecţie civilă, trafic şi siguranţa circulaţiei.
funcţionale, tipologice şi spaţiale specifice, spre exemplu, locuinţelor sociale O importanţă deosebită se va acorda și configurării zonelor verzi, a spaţiilor
ori altor forme de locuire colectivă inadecvate contextului în care se află. Se neconstruite publice, semi-publice comunitare şi a celor private aflate în
vor evita deopotrivă şi soluţiile care, pur şi simplu, nu se încadrează întru totul folosinţa locatarilor.
în categoria locuirii colective, eludând astfel total sau parțial datele de temă.
O atenţie sporită va fi acordată flexibilităţii apartamentelor, astfel ca acestea
să poată evolua în timp.

„Spaţiile comune” – cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă de la uşa apartamentului

54
4. Condiţii de redactare Faza 2 - Locuinţe colective: studiu detaliat
8 credite, 8 săptămâni – jurizare în comisie
Proiectul va fi elaborat în 2 faze de studiu:
Instrumente:
• documentare: structură, materiale şi tehnici constructive, organizări
Faza 1 - Locuinţe colective: studiu urbanistic şi de soluţie funcţionale (apartamente, spaţii comune, spaţii exterioare), detalii
4 credite, 6 săptămâni – jurizare în atelier constructive;
Instrumente: • detaliere: materialitate, spaţialitate, sisteme constructive, organizări
funcţionale, spaţii private, semi-private şi publice, sisteme de suport ale
• documentare: oraş, istoria locului, locuirea colectivă în general, și locuirea locuirii (instalaţii şi anexe).
colectivă contemporană în particular;
• lectură critică: contextul urban şi social, istoria locului şi posibilităţile de
dezvoltare; Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:
• viziune: conceptul viitorului proiect. • plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500);

Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă: • planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate
(sc. 1:100);
• fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu:
• analiza contextului urban existent; • toate faţadele, dintre care cea stradală va cuprinde şi vecinătăţile (sc.
• setul de concluzii obţinute în urma acesteia; 1:100);
• strategia de intervenţie propusă. • două secţiuni caracteristice prin întreg ansamblul (sc. 1:100);
• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500), planuri, secţiuni și fațade / • planul unui nivel suprateran dintr-un tronson reprezentativ, cu secţiune
desfășurate ale frontului stradal, care să ilustreze conceptul arhitectural- şi faţadă aferente, redactate la nivel de proiect de execuţie şi cu marcarea
urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500 - sc. 1:200); doar a mobilierului fix (sc. 1:50);
• machetă (sc. 1:500 sau sc. 1:200) • o perspectivă generală detaliată, din care să rezulte scenariul urban
Macheta individuală (sc. 1:500 - 1:200) va fi integrată într-o unică machetă propus, atmosfera, materialitatea proiectului şi relaţia acestuia cu
de ansamblu, care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de vecinătăţile;
către fiecare atelier. • o machetă detaliată, incluzând amenajarea spaţiilor neconstruite (sc.
1:100).

55
Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare, la jurizarea acestei 5. Bibliografie
faze de proiect vor fi aduse planşele şi macheta predate şi notate la Faza 1.
Frampton, Kenneth – „Modern architecture: a critical
history”, Thames & Hudson, Londra, 1992
În plus, la această fază, fiecare student va elabora individual câte 3 detalii
Macey, David – „Dictionary of Critical Theory”, Penguin
tehnice de execuție caracteristice pentru soluția studiată prin proiect.
Books, Londra, (2001) 2014
Acestea nu vor fi așadar detalii „de catalog”, ale unor subansambluri
Rossi, Aldo – „L’architettura della città”, CittàStudi Edizioni,
constructive generice, ci vor analiza și vor aprofunda particularitățile Torino, (1966) 2008
constructiv-arhitecturale ale fiecărui proiect. Scara redactării acestor detalii
Gausa, Manuel – „Housing: new alternatives - new
va fi stabilită împreună cu îndumătorii (de la 1:20, la 1:1 – după caz). systems”, Actar, Barcelona, 1998
Jacobs, Jane – „The Death and Life of Great American
La ambele faze de studiu, pot fi predate şi alte piese desenate sau machete,
Cities”, Vintage Books, (1961) 1992
însă numai dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a soluţiei.
Gehl, Jan – „Oraşe pentru oameni”, IglooMedia, 2010
Ambele faze de studiu vor fi elaborate integral în echipe de câte 2 studenţi. Biciuşcă, Florin – „Experimentul Căţelu”, Paideia, 2007
Ca excepţie, pentru fiecare grupă se admite un singur caz de lucru individual
sau într-o echipă de 3 studenţi, atunci când numărul studenţilor din *** - „Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006
respectiva grupă este impar. Astfel, la ambele faze, diversitatea soluţiilor va *** - monografii: Le Corbusier, Duiliu Marcu, Horia
reflecta în mod riguros numărul echipelor de studenţi. Creangă
*** - monografii „El Croquis”: Steven Holl, OMA, Alvaro
Siza, David Chipperfield etc.
5. Criterii de evaluare şi notare *** - colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2019
La evaluarea proiectului se va ţine cont simultan și în egală măsură de: ***- colecţia revistei „Arhitectura”, 1950-1990
• maturitatea şi realismul demersului;
• relația noii intervenţii cu contextul urban dat; Web:
http://www.europan-europe.eu
• calitatea arhitectural-urbanistică a propunerii;
https://divisare.com
• evitarea gratuităților formale, stilistice, constructive, tipologice etc.;
http://www.subtilitas.site
• corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale;
• corectitudinea redactării şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al
machetelor. Întocmit:
Aceste criterii se aplică deopotrivă atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu
de detaliu. În mod particular, orice formă dovedită de plagiat va fi aspru
sancționată. asist. dr. arh. Mihnea Simiraş

56
57
58