CAIET DE TEME DE PROIECTARE

2018-2019
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ION MINCU
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ
Director Departament BP2/3
prof. dr. arh. Adrian Spirescu
Graficul activităţilor didactice
conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu
Editare & design
conf.dr.arh. Andra Panait
2
Autori tematică generală a proiectelor An 2
proiectul nr.1
şef lucrări dr. arh. Niculae Lorin
conf. dr. arh. Dorin Ştefan Adam
proiectul nr.2
conf. dr. arh. Melania Dulămea
conf.dr.arh. Andra Panait
şef lucrări dr. arh. Alex Călin
proiectul nr.3
conf. dr. arh. Florian Stanciu
dr.arh. Tudor Elian, dr.arh. Matei Stoean
Autori tematică generală a proiectelor An 3
proiectele nr.1 și 2
şef lucrări dr. arh. Vladimir Nicula
şef lucrări dr. arh. Andrei Eugen Lakatos
proiectele nr.3 și 4
şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu
asist. dr. arh. Mihnea SIMIRAŞ
CUPRINS
Cuvânt înainte 5
Graficul activităților didactice 6
ATELIERE DE PROIECTARE 10
Teoria Proiectului 12
Schița de schiță Proiect de o zi BP2/3 13
Argument 15

ANUL II 17

Arhitectură în mediul rural 19

Identitate, construcție, materialitate. Mică intervenție arhitecturală la sat 21
Locuință individuală în context urban 25

5-7 familii. Grupare de case. Locuirea în oraș. 33

ANUL III 41

Spațiul public – Arhitectura publică 44

De la oraș la program 48

Locuinţe colective în Bucureşti 52

3
4
Cuvânt înainte
prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU

Câteva note despre lucruri (sper) importante :

Anul acesta am renunțat la acele enunțuri de programe, de credite…definiții ale activităților

departamentului Bazele Proiectării etc…

Doresc să vă recomand două cărți pe care le-am citit/ recitit de curând: “Despre frumusețea uitată a
vieții”, autor Andrei Pleșu, editura Humanitas, 2011 și “Privirea care atinge: arhitectura și simțurile”, autor
Juhani Pallasmaa, editura Fundației Arhitext design, 2015.

Deși par diferite, cele două cărți au, în opinia mea, câteva lucruri comune: ele ne propun “… dacă a­­runci
de jur împrejur…o privire curioasă și nepătimașa, vei găsi destule argumente să te bucuri. Șarpanta lumii
(încă) ține.” (Andrei Pleșu). “…O pietricică lustruită de valuri e plăcută tactil nu doar prin forma liniștitoare,
ci și pentru că exprimă procesul lent de formare…” (Juhani Pallasmaa). “…Materialele naturale își exprimă
vârsta și istoria, dar și istoria originilor și istoria folosirii sale de către om…” (Juhani Pallasmaa). “…Trebuie
să redescoperim gustul onoarei…a meseriei temeinice , a respectului de sine…” (Andrei Pleșu, Onoarea
meseriei pag. 85)… sau poate că cele două cărți sunt totuși diferite…!

Vă rog să le parcurgeți și apoi le vom comenta impreună…

5
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 1 (3)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 vacanță 13 14 15 16 17 18
A N II OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE FEB
1 8 15 22 29 5 12 19 16 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11
ACTIVITĂŢI ore cr. CONSTRUCŢIE, MATERIALITATE, LOCUIRE
BP2-11 Proiectare de
PROIECTARE ARH. /

arhitectură / Teoria 4 PR. ARH.

JURIERE PROIECTE
PROIECT ARHITECTURĂ NR.2 - 7c

SEMESTRUL II
PROIECT ARHITECTURĂ NR.1 - 4c CONSTR. NR.2 - 7c
SPECIALITĂȚI

proiectului (2.1) CONSTR. SI MAT.

EVALUARE
SI MAT.

VACANŢĂ

VACANŢĂ
12 LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ ÎN CONTEXT LOC. INDIV. SESIUNE
BP2-12 Proiectare de
INTERVENŢIE ÎN MEDIUL Temă an- EVALUARE
arhitectură / Teoria 7 URBAN evaluare
RURAL/Temă cadru - eval. atelier SEM. I
proiectului (2.2) Temă an- evaluare comisie comisie
SCHIȚĂ 1
DOCUM. /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOC./CERC.
TOTAL 12 12
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE VERIFICARE TITULAR

Structuri (1) 3 V.Petrescu
Arhitectura occidentală în secolul XIX 3 H.Moldovan
TEORETICE
DISCIPLINE

VACANȚĂ
Limbaj arhitectural (2) 3 M.Criticos
Analiză morfo-tipologică urbană 3 A. Stan
Construcții din lemn și oțel 3 R.Crișan
Studiul formei (3) 2 C.Dușoiu
Limbi străine (3) 1 L.Petrulian

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

6
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 2 (4)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Practică Vacanță 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
A N II F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8
ACTIVITĂŢI ore cr. FORMA ARHITECTURALA ŞI SOCIETATE
PROIECTARE ARHITECTURA /

BP2-13 Proiectare de
arhitectură / Teoria 4 PROIECT

JURIERE PROIECTE
proiectului (2.3) ARHITECTURA NR. 4 -

PRACTICĂ
PROIECT ARHITECTURA NR.3 - 4c PROIECT ARHITECTURA NR. 4 - 7c

EVALUARE
SPECIALITĂȚI

VACANȚĂ
7c

VACANŢĂ
BP2-14 Proiectare de 12 O GRUPARE DE CASE- FAZA I O GRUPARE DE CASE-FAZA II SESIUNE
O GRUPARE DE CASE-
arhitectură / Teoria 7 Tema an - eval. Atelier Tema an - eval. comisie EVALUARE
FAZA II
proiectului (2.4)
Tema an - eval. comisie SEM. II
SCHIȚĂ 1
DOCUM /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOC./CERCET. DOCUMENTARE/CERCETARE
BP2-3 Activităţi practice 2
TOTAL 12 14
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

Structuri (2) 2 V. Petrescu

PRACTICĂ
Istoria arhitecturii moderne 2 S. Vasilescu

VACANȚĂ
TEORETICE
DISCIPLINE

Arhitectură - locuire - oraș 3 A.M.Zahariade

Formă urbană 3 T.Florescu
Construcții din zidărie și beton armat 3 R.Crișan
Studiul formei (4) 2 C.Dușoiu
Limbi străine (4) 1 L. Petrulian

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

7
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 1 (5)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 vacanță 13 14 15 16 17 18
AN III OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE F E B.
1 8 15 22 29 5 12 19 16 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11
ACTIVITĂŢI ore cr. SPATIU PUBLIC
PROIECTARE ARHITECTURA /

BP3-15 Proiectare de
arhitectură / Teoria proiectului 5

JURIERE PROIECTE
(3.1) PR. ARH.
PROIECT ARHITECTURĂ NR.1 - 5c PROIECT ARHITECTURĂ NR.2 - 6c

EVALUARE

SEMESTRUL II
NR.2 - 6c
SPECIALITĂȚI

BP3-16 Proiectare de 13 O CLADIRE PUBLICĂ DE LA ORAȘ LA PROGRAM SESIUNE

Tema an -

VACANŢĂ

VACANŢĂ
arhitectură / Teoria proiectului 6 Tema atelier - eval. atelier Tema an - evaluare comisie evaluare comisie EVALUARE
(3.2)
SEM. I
SCHIȚĂ 1
DOCUM. /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOC./CERC.
Proiectarea structurilor de PR. STR. DE
2 3 PROIECTAREA STRUCTURILOR DE REZISTENȚĂ - 3c
rezistență REZIST. - 3c
TOTAL 15 15
PREDARI S1 P.F. S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE TITULAR

Inginerie structurală 2 A. Iordăchescu
H.Moldovan
TEORETICE

Arhitectura tradițională în România

DISCIPLINE

VACANȚĂ
Tehnica proiectării urbane 3 C.Runceanu

Finisaje și materiale - detaliere (1) 3 A.M.Dabija

Introducere în fizica construcțiilor 3 R.Pană
Cercetare și proiectare de arh.(1) 1

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

8
Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectură AN UNIVERSITAR 2018-2019
Studii de licență și master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L 2 (6)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Practică Vacanță 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
AN III F E B. MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE
18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8
ACTIVITĂŢI ore cr. FORMĂ URBANĂ, COMPLEXITATE SPAŢIALĂ
PROIECTARE ARHITECTURA /

BP3-3 Proiectare de urbanism

- Studiu / Teoria proiectului 4 PROIECT ARHITECTURĂ NR.3 /
PROIECT ARHITECTURĂ NR.3 / Faza 2 -

JURIERE PROIECTE
(3.1) Faza 2 - 7c

EVALUARE
PROIECT ARH. NR. 3 / Faza 1 - 4c 7c
LOCUINŢE ŞI DENSITATE

PRACTICĂ
SPECIALITĂȚI

VACANȚĂ
BP3-2 Proiectare de 13 LOCUINŢE ŞI DENSITATE URBANĂ LOCUINŢE ŞI DENSITATE URBANĂ SESIUNE
URBANĂ

VACANŢĂ
arhitectură - Studiu / Teoria 7 Studiu urb. - Tema an - eval. atelier Studiu detaliat - Tema an - evaluare EVALUARE
Studiu detaliat - Tema an -
proiectului (3.3) comisie
evaluare comisie SEM. II
SCHIȚĂ 1
DOCUM /CERCETARE DOCUMENTARE/CERCETARE DOCUMENTARE / CERCETARE DOCUMENTARE / CERCETARE
Proiect Tehnologie PTA(1)
2 2 Proiect Tehnologie Arhitecturală (1) - 2c.
Arhitecturală (1) 2c
TOTAL 15 14
PREDARI P.F./ S1 S2 S3 P.F.

Cr. PROGRAMAREA LUCRĂRILOR DE VERIFICARE TITULAR

C.Ghyka

PRACTICĂ
Arhitectură - context - peisaj 2

VACANȚĂ
TEORETICE
DISCIPLINE

Arh. modernă și contemp. în România 3 N.Lascu

Doctrine urbanistice 3 A.Sandu
Finisaje și materiale - detaliere (2) 3 A.M.Dabija
Instalații - echipare 3 G.Stoican

LEGENDA

PROIECT VERIFICARE P.V. PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI LUCRARI DE VERIFICARE L.V.
PREDARE PROIECT FINALA P.F. PROIECT ARHITECTURA ALEGERE PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI ESEURI ES.

SCHITA S. PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU DISCIPLINA OBLIGATORIE O. COLOCVIU C.

PREDARE REP./ ST. FORMEI L. PROIECT SPECIALITATE ALEGERE DISCIPLINA ALEGERE A. CRITICA DE PROIECT SI EVAL. E.

9
 2
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I

20 Atelier Conf. dr. arh. 21 Atelier Conf. dr. arh. 22 Conf. dr. arh. 23 Atelier Șef lucr. dr. arh. 24 Atelier Conf. dr. arh. 21 E Atelier cu predare în
Iulian GUDINĂ Octavian ILIESCU Cosmin CACIUC Ștefan Simion Florian STANCIU limba engleză Şef lucrări dr.
arh Horia DINULESCU

25 Atelier Conf. dr. arh. 26 Atelier Conf.dr. arh. 27 Atelier Conf.dr. arh. 28 Atelier Prof. dr. arh. 29 Atelier Șef lucrări. dr. arh. 21R Atelier Conservare şi
Liviu NEAGA Melania DULĂMEA Dorin Ștefan ADAM Dan MARIN Dragoș PERJU Restaurare Sibiu Şefi lucrări
dr. arh.
Cristina CONSTANTIN &
Cosmin PAVEL

10
 3
A T E L I E R E D E P R O I E C T A R E A N I I I

30 Atelier Prof. dr. arh. 31 Atelier Conf. dr. arh. 32 Atelier Conf. dr. arh. 33 Atelier Şef lucrări dr. arh. 34 Atelier Prof. dr. arh. 31 E Atelier cu predare în
Anca OŢOIU Mihaela PELTEACU Andra PANAIT Vladimir VINEA Iulia STANCIU limba engleză Șef lucrări.
dr. arh. Vladimir NICULA

35 Atelier Conf. dr. arh. 36 Atelier Prof. dr. arh. 37 Atelier Conf. dr. arh. 38 Atelier Prof. dr. arh. 39 Atelier Prof. dr. arh. 31R Atelier Conservare şi
Ştefan GHENCIULESCU Gabriela TABACU Alexandru ANDRIEŞ Mircea OCHINCIUC Radu TEACĂ Restaurare Sibiu Şefi lucrări
dr. arh.
Cristina CONSTANTIN &
Cosmin PAVEL

11
Teoria Proiectului

Obiective generale Anul 3 de studiu – Conf. dr. arh. Cosmin Caciuc

Prelegerile de Teoria proiectului sunt complementare celor realizate
de conducătorii atelierelor, se dezvoltă în strânsă legătură cu tematica
proiectelor și au ca obiective explicarea și interpretarea unor precedente
profesionale semnificative, dezvoltarea palierului operativ al instrumentelor
specifice formulărilor conceptuale în arhitectură și definirea în manieră
comparată a orizonturilor mai largi discursive necesare argumentării
culturale a deciziilor în practica elaborării unui proiect.
Anul 2 de studiu – Șef de lucrări dr. arh. Vladimir Vinea
În primul semestru, conținutul prelegerilor va urmări trei axe tematice
majore: (1) explorarea conexiunilor dintre material, logica constructivă
și spațiu, (2) sondarea unor aspecte semnificative ale relației dintre
arhitectură și societatea contemporană, pornind de la transformările lumii
rurale din România, (3) evidențierea caracterului specific al procesului
de concepție arhitecturală. În cel de-al doilea semestru, cursurile se vor
focaliza asupra următoarelor aspecte: (1) înțelegerea locuirii contemporane
dintr-o perspectivă de factură antropologică și explorarea dimensiunii sale
comunitare, (2) investigarea amănunțită, pe baza analizei unor exemple
construite semnificative, a relațiilor dintre spațiu, activități domestice,
materialitate și ambianță în interiorul locuinței moderne.
Prelegerile din anul 3 se focalizează în primul semestru pe evidențierea
metodologiilor explicite sau implicite de abordare contextuală a spațiului
public în cadrul proiectării arhitecturale legate de următoarele teme: (1)
diferențierea spațiului public, (2) contextualism și decontextualizare, (3)
tipologie, temporalitate și transformare, (4) program, formă și utilizare,
(5) recuperarea monumentalității, (6) imagine și reprezentare, (7) spațiul
public perceptiv. În cel de al doilea semestru, conținutul prelegerilor vizează
abordarea tipologică a locuirii colective: (8) recuperarea orașului în proiectul
de arhitectură dedicat locuirii colective, (9) înțelegerea tipologiei în termeni
de configurație spațială și configurație constructivă articulată la determinări
funcționale, urbanistice și sociale, (10) tipologia ca metodă de proiectare
în viziunea continental-europeană postbelică, (11) organizarea elementară
constructivă în cadrul locuirii colective și tipologiile constructive ale densificării
urbane, (12) înțelegerea tipologiei prin prisma organizării structurii pe
principiile culturii tectonice în contextul teoretizării fenomenologice.
Evaluare
Prezența la cursurile de Teoria proiectului este obligatorie. Evaluarea va ține
cont de această prezență și se va efectua de către titularii prelegerilor, prin
teste susținute înaintea predării fiecărui proiect. Nota obținută va avea o
pondere de 10% din nota finală a proiectului.

12
Schița de schiță Proiect de o zi BP2/3
Desfăşurarea:

Schiţa de schiţă forma de evaluare pe parcurs a cunoştinţelor dobândite în Schiţa de schiţă pentru anii 2 şi 3 este programată conform orarului în ziua
cadrul Atelierului de proiectare. de vineri şi se desfăşoară în ateliere, pe o durată de 8 ore.
Obiective: Temele schițelor vor fi corelate cu tematica în curs.
• verificarea cunoştinţele acumulate pe parcursul semestrului;
• stimularea studiul individual; Director Departament

• dezvoltarea capacităţii de autoevaluare a viitorilor arhitecţi. Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

Semestrul 1 (3) Semestrul 1 (5)

S1: Intocmitor Atelier 23 șef lucr.dr.arh. Ștefan Simion S1: Intocmitor Atelier 35 conf.dr.arh. Ștefan Ghenciulescu

S2: Intocmitor Atelier 22 conf.dr.arh. Cosmin Caciuc S2: Intocmitor Atelier 30 prof.dr.arh. Anca Oțoiu

S3: Intocmitor Atelier 24 conf.dr.arh. Florian Stanciu S3: Intocmitor Atelier 39 prof.dr.arh. Radu Teacă

Semestrul 2(4) Semestrul 2(6)

S1: Intocmitor Atelier 26 conf.dr.arh. Dorin Ștefan Adam S2: Intocmitor Atelier 34 prof.dr.arh. Iulia Stanciu

S2: Intocmitor Atelier 28 prof.dr.arh. Dan Marin S1: Intocmitor Atelier 32 șef lucr.dr.arh. Vladimir Vinea

S3: Intocmitor Atelier 29 șef lucr.dr.arh. Dragoș Perju S3: Intocmitor Atelier 31 conf.dr.arh. Mihaela Pelteacu

13
 Peter Zumthor - Zinc Mine Museum
14
 Argument

A proiecta în şcoala de arhitectură

înseamnă a-ţi pune întrebări,
a te apropia, a înconjura şi a găsi
propriul tău răspuns
cu ajutorul profesorului.
De fiecare dată din nou.
Peter Zumthor

T
emele de studiu ale anilor 2 şi 3 încearcă să traseze un parcurs al familiarizării viitorului arhitect
cu faptul că arhitectura intervine asupra unui dat : ceva care se află deja acolo (loc, ceea ce este
deja construit sau ceea ce apare în mod natural, folosinţe, activităţi, nevoi, oameni, materiale
etc.), în sensul înţelegerii, purtării de grijă şi întregirii acestui dat. Premisa este aceea că şcoala de
arhitectură trebuie să permită şi să susţină formarea unei conştiinţe critice şi etice privind mijloacele şi
consecinţele arhitecturii: arhitectura lucrează cu ceva dat, iar ceea ce contează în primul rând este buna
raportare la acest dat.
Foarte importantă devine atunci formarea capacităţii de a observa, a vedea, a interpreta şi a traduce în
proiect o serie întreagă de indicii care îi sunt aduse în faţă arhitectului în oricare dintre situaţiile concrete
întâlnite. Întorcându-se către lucrurile din jur, studentul-arhitect trebuie să înceapă să simtă că i se
vorbeşte pe limba lui, că înţelege povestea pe care acestea o au de spus. Implicarea personală devine
atunci o condiţie esenţială. Fiecare student aduce cu sine o experienţă de viaţă, sensibilităţi, preocupări şi
abilităţi diferite. Temele de studiu oferă prilejuri pentru recuperarea, valorificarea şi continuarea acestei
experienţe a fiecăruia, dar şi oportunităţi pentru deturnarea acesteia sau pentru dobândirea unor
Peter Zumthor: Kolumba Museum, Cologne
15
experienţe noi, specifice meseriei de arhitect, cu ajutorul şi prin intermediul
îndrumării din atelier.
În cadrul temelor propuse şi a activităţii de atelier, alegerea conştientă,
problematizată şi argumentată – a materialului, a locului, a folosinţei – este
un instrument important de construire a unui demers adecvat fiecăreia dintre
problemele diferite care îi sunt puse în faţă arhitectului. Tema dă doar un
indiciu, furnizează un pretext, fiecare student îşi construieşte, într-o măsură
mai mare sau mai mică, propria temă, asistat de îndrumători. Experienţa,
specificul, priorităţile, metoda sau tactul fiecărei echipe de îndrumare vin
să furnizeze reperele, bornele, ceea ce poate fi un teren ferm al învăţării
arhitecturii. În acest sens, se pot distinge câteva direcţii şi problematici
principale care se regă-sesc permanent, deşi în proporţii diferite, în alcătuirea
celor 6 teme de studiu din desfăşurarea anilor 2 şi 3.
RELAŢIA CU VECINĂTATEA
Temele iau ca punct de plecare situaţii de vecinătate diferite (fie acestea
urbane centrale sau periferice, sau fragmente ale cadrului natural), mizând
pe faptul că tocmai confruntarea cu aceste situaţii, analiza, înţelegerea şi
interpretarea lor pot facilita dezvoltarea unei gândiri arhitecturale critice.
Pentru o parte dintre proiecte (temele din primul semestru, atât pentru
anul 2, cât şi pentru anul 3) sunt propuse zone extinse de studiu, astfel încât
alegerea unui amplasament să presupună parcurgerea şi înţelegerea activă
a vecinătăţii, compararea mai multor opţiuni, interogarea conexiunilor dintre
sit şi program. În aceste cazuri, prima temă funcţionează (şi) ca etapă de
cunoaştere ce pregăteşte tema secundă.
16
RECUPERAREA MATERIALITĂŢII
Recuperarea sensului tectonic al arhitecturii, ce şi cum se construieşte, cum
îi este unui anume material cel mai propriu să fie folosit, ce vrea de fapt
materialul, felul în care materia ajunge să-şi impună propria sa formă formei
: sunt întrebări şi priorităţi ale tuturor exerciţiilor, dar mai ales ale primului
exerciţiu din anul 2. Iar toate aceste întrebări se pot parcurge în mod firesc
nu ca exerciţii abstracte, ci în strânsă legătură cu locul în care intervenţia
arhitecturală apare ca necesară şi, implicit, ajutând la înţelegerea lui.
RECONSIDERAREA PROGRAMULUI
A proiecta sau a construi constituie un fals în absenţa unor întrebări asupra
felului în care viaţa ar fi posibilă acolo : acea viaţă care să fie specifică unui
anume loc, anumitor oameni, implicând anumite activităţi, anticipând
întâmplări, nevoi sau aşteptări. În acest sens, este propusă reconsiderarea
şi reconstruirea programului de arhitectură, în sensul adecvării acestuia la
fiecare situaţie sau loc particular. Programul se scrie din mers, pe măsură ce
toate acestea se lasă des-coperite.
Temele oscilează între dimensiunea privată şi cea publică a arhitecturii.
Studiul este centrat pe problema locuirii, abordând pe rând şi gradual locuirea
individuală la țară și în oraș, ca spaţiu exclusiv sau negociat al intimităţii
domestice (prima și a doua temă din anul 2), subiectul locuirii în legătură cu
spațiul public neconstruit și construit (a treia temă din anul 2) şi, în cele din
urmă, tema unei locuiri colective, dense, cu puternic caracter urban, animată
de funcţiuni complementare (prima și a doua temă din anul 3). Dimensiunea
publică caracterizează cel de-al doilea semestru al anului 3, oferind prilejul
construirii şi particularizării programului arhitectural, adecvat unui loc, unui
anumit mediu social şi cultural sau anumitor relaţii de vecinătate, pe care
arhitectura le poate dezvălui, îngriji sau re-inventa.
AN 2
17
 stud.: Daniela Hurezeanu

18
 Arhitectură în mediul rural

Argument
Ce este astăzi arhitectura mediului rural, a satului în particular?

Studenții sunt invitați să cerceteze / să înțeleagă, direcțiile pe care se înscriu

în prezent opțiunile vieții sociale, economice și culturale ale locuitorilor din
mediul rural, să le pună în dialog cu trecutul dar și cu aspirațiile prezente și de
viitor, iar în raport cu tabloul general, dar și cu alegerea siturilor, să contureze
propriile scenarii și soluții profesionale.

Miza primului proiect al anului doi de studiu al departamentului „Bazele

Proiectării de Arhitectură” este modul în care arhitectura poate împlini aceste
nevoi, inserându-se natural în specificul local, fără a-l altera și, mai mult,
oferind un model de dezvoltare.

Tema cadru propune crearea unei punți între resursa de creativitate și educatie
a UAUIM și comunitățile rurale, prin căutarea unui răspuns arhitectural adecvat
nevoilor de spațiu construit public- privat, bazat pe înțelegerea, asumarea și
interpretarea identității culturale locale.

Horia Bernea - Peisaj

19
20
1
Identitate, construcție, materialitate. Mică intervenție
arhitecturală la sat

T
ema 1 din primul semestru are un conținut cadru comun, valabil pentru
toate grupele. Nuanțara temei, precum și particularizarea obiectivelor
și metodelor de lucru, vor fi realizate de fiecare atelier în parte.

Tema propune studenților anului 2 descoperirea identității arhitecturale

locale a unui sat, a felului în care, de-a lungul istoriei, modelele constructive
s-au decantat prin experimente succesive în forme de sinteză și realizarea
unei propuneri de arhitectură care să dea seama de înțelegerea acestora.
Satul și ampasamentele sunt la alegerea atelierului.

Concluziile analizei privitoare la identitatea arhitecturală locală vor sta

la baza gândirii spațialității, materialității și semnificației proiectului de
arhitectură.

SEMESTRUL I (3) Aceasta poate fi o funcțiune unică, propusă de atelier pentru toți
studenții săi, sau se pot gândi funcțiuni diferite, opțiunea fiind la alegerea
atelierului.
PROIECTUL 1

Credite ECTS: 4 Obiectivele proiectului:

1. Dezvoltarea capacității studenților de a înțelege contexte sociale diferite
Durata: 6 săptămâni și de a propune un răspuns arhitectural adecvat la provocările acestora.
Înțelegerea sitului, identității social-culturale și arhitecturale locale;
Evaluare : Atelier

21
2. Înțelegerea modalităților prin care se poate construi un spațiu cu
semnificație poetică și logică spațial-structurală, a modului în care materialele
pot alcătui un spațiu și defini o formă intr-un anumit context cultural, social,
climatic;
3. Însușirea metodelor de compoziție spațial-volumetrică, în vederea
articulării funcțiunilor;
3. Dobândirea abilităților de reprezentare a unui proiect de arhitectură.
Conținutul studiului
Proiectul va conține, obligatoriu, două faze:
I: un studiu al identității arhitecturale locale;
II: un proiect cu suprafața construită desfășurată de cca. 100 mp.
care va reflecta înțelegerea rezultatelor fazei anterioare de studiu.
Proiectul poate să aibă în vedere construcția propiu-zisă care însumează
cel puțin 3 spații cu semnificație diferită, privită în relație cu spațiul exterior.
Redactare
Predările se vor desfasura conform calendarului anului 2. Piesele conținute,
(machete, crochiuri, desene de observații, mici zone construite, inclusiv la
scara 1:1, planuri, secțiuni tipologice) sunt la alegerea studentului iar scara
de prezentare la decizia îndrumării de atelier. Tot atelierul va stabili predările
intermediare și corecturile la panou.
22
Predarea
Pentru faza 1 se va preda un caiet de studiu, într-un format la alegerea
fiecărui atelier, conținând comentarii, desene de observație, fotografii,
schițe conceptuale în vederea interpretării sitului ales a identității locale, a
folosirii tehnicilor și materialelor de construcție.
Pentru faza 2 se va preda o macheta, scara 1:100 (dacă spațiul exterior al
construcției o impune) sau 1:50 (dacă proiectul are în vedere doar construcția,
în relație directă cu strada sau spațiul exterior), însoțită de piesele desenate
ale proiectului:
- plan de încadrare în zonă
- plan de situație
- toate planurile care definesc proiectul
- o secțiune caracteristică
- fațade
Tehnica de redactare va folosi şi desenul tradiţional ca manieră de
reprezentare.
Machete vor fi realizate într-o tehnică la alegere, la o scară care să favorizeze
înțelegerea materialității construcției propuse.
Evaluarea proiectelor se va face în cadrul fiecărei grupe.
Bibliografie
Bachelard, Gaston: Casa din pivniţă până în pod, Secolul
XX, nr. 1,2,3 /1999, pag. 124, trad. Irina Mavrodin, extras
din “La poétique de l’espace”, PUF, Paris, 1957
Bernea, Ernest: Spațiu, timp și cauzalitate la poporul
român, Humanitas, București, 2005
Bernea, Ernest: Cadre ale gândirii populare româneşti.
Contribuţii la reprezentarea spaţiului, timpului şi
cauzalităţii, Cartea Românească, Bucureşti, 1985
Blaga, Lucian: Spațiul mioritic, Humanitas, București,
2011
Butură Valer: Etnografia poporului român. Cultura
materială, Dacia, Cluj-Napoca, 1978
Cantacuzino George Matei: Izvoare şi popasuri,
Eminescu, Bucureşti, 1977
Ching, Francis D. K.: Architecture: Form, Space, and
Order, John Wiley & Sons, New York, 2007
Curinschi Vorona Gheorghe: Istoria arhitecturii în
România, Ed. Tehnică, București, 1981
Deplazes Andrea ( ed.): Constructing Architecture,
Birkhäuser, Basel, 2005
Eliade, Mircea: Comentarii la legenda meșterului Manole,
Humanitas, Bucureștri, 2004
Florescu, Ion Al.: Civilizaţia lemnului, Ceres, Bucureşti,
1976
Goagea Cosmina, Constantin Goagea, Ștefan
Ghenciulescu, Cosmin Caciuc, editori: Dincolo de oraș,
Ed. Universitară “Ion Mincu”, București, 2013
Habraken N.J.: The Structure of the Ordinary, Ed.
Jonathan Teicher, MIT Press, Massachusetts, Londra,
2000
Herseni, Traian: Probleme de sociologie pastorală,
Institutul de Ştiinţe Sociale al României, Bucureşti, 1941
Ionescu, Grigore: Arhitectura pe teritoriul României, de-a
lungul veacurilor, Ed. Academiei, București, 1982
Ionescu, Grigore: Arhitectura românească. Tipologii,
creaţii, creatori, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986
Joja, Constantin: Arhitectura românească în context
european, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1961
Murcutt Glenn: Thinking Drawing/ Working Drawing,
TOTO Shupapan, Tokyo, 2008
Moss David; Gail Trechsel: Samuel Mockbee and the
Rural Studio: Community Architecture, Birmingham
Museum of Art, Birmingham, 2003
Norberg-Schulz Christian: Genius Loci. Towards a
Phenomenology of Architecture, Rizzoli New York, 1980
Oppenheimer Dean Andrea; Timothy Hursley: Rural
Studio. Samuel Mockbee and the architecture of decency,
Princeton Architectural Press, New York, 2002
Oppenheimer Dean Andrea; Timothy Hursley: Proceed
and Be Bold. Rural Studio After Samuel Mockbee,
Princeton Architectural Press, New York, 2005
Pearson John; Mark Robbins: University- Community
Design Partnerships, Princeton Architectural Press, New
York, 2002
Petrescu, Paul: Arhitectura ţărănească din lemn din
România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974
Sloterdijk Peter; Luebkeman, Chris: Architecture of
Change 2_sustainability and humanity in the built
environment, Ed. Freiss, Berlin, 2009
Stahl, Paul Henri: L’organisation magique du territoire
villageois roumain, în L’Homme, tom XIII, nr. 3, Paris,
1973
Stahl, Paul Henri: Planurile caselor româneşti ţărăneşti,
în Studii şi comunicări, nr. 9, Muzeul Brukenthal, Sibiu,
1959
Stoica, Georgeta: Organizarea interiorului locuinţei
țărăneşti româneşti, în Studii şi cercetări, Muzeul Satului,
Bucureşti, 1971
Stoica, Georgeta: Arhitectura populară românească,
Bucureşti, Ed. Meridiane, 1989
Vulcănescu, Romulus: Mitologie română, Editura
Academiei, Bucureșți, 1987
Arhitext, Monografie Radu Mihailescu
Ghidurile OAR pentru încadrarea în specificul local din
mediul rural, în funcție de localizarea geografică a satului
ales
23
 Grădina cu camere

24
2
Locuință individuală în context urban

Argument
Locuința urbană este elementul de fond care compune prin grupare orașul,
generând un specific spațial în concordanță cu cultura locală a locuirii și în
permanent acord cu transformările contemporane ale societății și a modurilor
de viață. Confruntat cu fenomene ca aglomerarea și concentrarea, orașul
impune permanent revizuirea substratului locuirii și a strategiilor de edificare.

Pendulând între dorințele și năzuințele familiei, și modelele și tradițiile locuirii,

locuința individuală pare să lase arhitectului un spațiu limitat pentru intervenții
cu adevărat înnoitoare. Cu toate acestea, ea a fost dintotdeauna un laborator
privilegiat pentru testarea de noi idei arhitecturale, un subiect în cadrul căruia
unele dintre cele mai paradigmatice încercări de înnoire disciplinară au avut
loc.
SEMESTRUL I (4)

PROIECTUL 2 Obiectivele studiului şi competenţe:

• Sit: capacitatea de a observa, analiza, înțelege, conceptualiza și lucra în
Credite ECTS: 7 interiorul caracterului zonei studiate, respectând regulile observate
• Funcțiune: capacitatea de a înțelege necesitățile funcționale ale unei
Durata: 8 săptămâni locuințe permanente urbane
• Relații spațiale: capacitatea de a concepe un sistem spațial-compozițional
bazat pe succesiuni de spații și gradarea acestora de la public la privat
Evaluare : Comisie

25
• Construire: capacitatea de a elabora progresiv o gândire structurală
coerentă, adecvată cu spațialitatea și materialitatea proiectului;
înțelegerea caracterului unui material și principiile care determină
punerea sa în operă.
• Sustenabilitate: capacitatea de a analiza elementele de mediu natural,
cultural, social și economic ca sumă a factorilor care formează o locuire
durabilă, cu scopul însușirii critice a principiilor consacrate ale unei
dezvoltări sustenabile precum și rolul tehnologiilor contemporane în
deciziile arhitecturale.
Date de temă
Sit
Tema propune ca bază de analiză un țesut urban cu un caracter bine
definit, din vecinătatea Parcului Național, o lotizare de factură interbelică,
caracterizată prin retrageri uniforme de la stradă, vile în regim izolat sau
cuplat și, punctual, mici imobile de raport care se înscriu în ambianța gen-
erală a parcelării.
Terenul, proprietate particulară, este amplasat pe strada Arh Hârjeu nr 9,
într-o zonă preponderent rezidențială, suprafața terenului fiind de aprox.
276 mp.
Terenul se încadrează în zona L2b din PUG-ul Bucureşti (locuințe individu-
ale şi colective mici, cu P - P+2 niveluri) și în zona protejată Maior Coravu,
cea mai mare parte a construcțiilor fiind realizate între cele două războaie
mondiale. Prevederile regulamentului urbanistic valabile pentru această
zonă sunt: înălțimea maximă a clădirii P+2 (maxim 10 metri, minim 7
metri), POT maxim = 40%, CUT maxim = 1,8. De asemenea, tot conform
26
regulamentului urbanistic, calcanul casei învecinate, prezent pe limita din
dreapta a parcelei, va trebui acoperit de către noua construcție.
Regimul de înălțime și indicatorii urbanistici precum vor fi stabilite în con-
cordanță cu soluția propusă.
Funcțiune
Chiar dacă în prezent parcela a fost comasată cu terenul învecinat de la
numărul 11, proiectul va fi gândit în scenariul în care pe situl de la numărul
9 se vor asigura condițiile unei locuiri permanente pentru o familie cu 2
copii (se vor prevedea minimum 3 dormitoare).
Cu scopul decodificării sensului noțiunii de „acasă”, fiecare student își va
construi un scenariu de locuire care să răspundă nevoilor proprii fiecărui
membru al familiei în parte, spațiile necesare unei locuințe devenind locuri
cu personalitate. Spațiile interioare vor fi adaptate categoriilor de utilizări
proprii locuinței: locul de preparare a hranei, de luat masa, de relaxare și
discuții în familie/cu oaspeții, locul de odihnă, de studiu/lucru.
Se va asigura un loc de parcare pe parcelă.
Relații spațiale
Se va realiza un sistem spațial-compozițional bazat pe succesiuni de spații
și gradarea acestora de la public la privat. Se vor urmări:
• relația cu strada și vecinătățile,
• relații ce se stabilesc între zonele de zi și cele de noapte
• relații între spațiile principale ale casei și cele secundare
• relația dintre curte și spaţiul interior și deschiderea către vecinătatea
existentă
• relații nuanțate in interiorul curții
Pornind de la interpretarea contextului și a vecinătății, de la ocuparea și
folosirea argumentată a terenului, soluția va căuta o integrare adecvată în
conformitate cu specificul amplasamentului.
Construire
Materialitatea construcției va fi adecvată cu spațialitatea proiectului, pre-
cum și cu particularitățile, caracterul și principiile care determină punerea
în operă a materialelor alese.
Sustenabilitate
Soluția va ține cont de elementele de mediu natural, cultural, social și eco-
nomic ca sumă a factorilor care generează o locuire durabilă.
Proces
• documentare, cercetare, lectură critică (pe baza unor criterii de natură
obiectivă și subiectivă), sinteză, urmate de o concluzie a analizei,
• justificarea deciziilor luate în proiect, în funcție de factori ce țin de sit,
relații spațiale, program, tectonică, sustenabilitate etc.
• ilustrarea premiselor și a concluziilor, prezentate prin mijloace grafice;
prezentarea clară a principiilor de intervenție și a instrumentelor folos-
ite în intervenție.
• materializarea ideilor sub forma de proiect
Evoluția ideii/proiectului va fi ilustrată printr-un Jurnal de proiect
Tema va fi însoțită la momentul lansării de o documentație tehnică și teoretică
extinsă despre zonă (releveu, desfășurate stradale, informații istorice etc), ce
va fi publicată pe site-ul uauim.ro, în pagina de teme a departamentului.
Redactare
Proiectul se va realiza individual și va fi jurizat în comisii. Studenții pot lucra
in echipe în fazele de analiză, investigare sit, documentare etc.
Proiectul va fi redactat pe hârtie albă, format de 50X70, într-o tehnică la
alegere.
Se vor preda toate piesele necesare unei descrieri complete a soluției:
• plan de situație,
• planurile tuturor nivelurilor mobilate, scara 1:50
• secțiuni caracteristice, scara 1:50
• toate fațadele scara 1:50,
• macheta propunerii inserată în macheta de atelier a sitului scara 1/100.
• jurnalul proiectului care va ilustra evoluția demersului (desene de
observație, fotografii, schițe conceptuale, referințe culturale, foto-
grafii ale machetelor de studiu, etc.)
• alte piese stabilite în cadrul atelierului
27
Criterii de evaluare
Măsura în care soluția răspunde obiectivelor studiului din perspectiva
coerenței relațiilor: sit – funcțiune - spațialitate - materialitate – sustenabili-
tate și modul în care acestea sunt argumentate, aprofundate și prezentate
grafic și discursiv.
- Kazmer Kovacs, „Peisaj cu grădină şi casă”, Editura Simetria, Bu-
cureşti, 2011
- George Matei Cantacuzino, „Locuinţa românească”, în: Izvoare şi
popasuri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, pp. 63-65
- Kenneth Frampton, „Modern Architecture – a Critical History”, Edi-
tura Thames&Hudson, Londra, 2007

Bibliografie: Bucureşti:
- Giuseppe Cina, „Bucureşti, de la sat la metropolă”, Editura Capitel,
Documentare generală:
Bucureşti, 2010
- monografii arhitecţi români: Horia Creanga, Marcel Iancu, Duiliu
- Andrei Pănoiu, „Evoluţia oraşului Bucureşti”, Editura Fundaţiei Arhi-
Marcu, Henrieta Delavrancea – Gibory
text, Bucureşti, 2011
- colecţia revistei El Croquis: Steven Holl, Alvaro Siza, David Chipper-
- Andrei Pippidi, „Case şi oameni din Bucureşti” (Vol. I+II), Editura
field, OMA / Rem Koolhaas, SANAA, Aires Mateus, John Pawson,
Humanitas, Bucureşti, 2012
RCR Arquitectes, Bevk Perović Arhitekti
- Andreea Deciu, „Povestea caselor – Bucureşti, oraşul pierdut”, Edi-
- colecţia revistei Zeppelin
tura Simetria, 1999
- Le Corbusier, „Complete works”, 8 volume
- Alexandru Panaitescu, „De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru
- Manuel Gausa, „Housing, New Alternatives, New Systems”, decenii de arhitectură în Bucureşti 1945-1989”, Editura Simetria,
Birkhäuser, ACTAR, Barcelona Bucureşti, 2012
- Radu Mihailescu, Monografie Arhitext, 2006
Locuire:
- Amos Rapoport, „House form and culture”, Prentice- Hall, USA, Întocmit
1969
Conf. dr. arh. Melania Dulămea
- Gaston Bachelard, „Poetica spaţiului”, Editura Paralela 45, Pitești,
2005 Conf.dr.arh. Andra Panait
Șef lucr. dr.arh. Alex Călin

28
29
30
31
32
3
5-7 familii. Grupare de case. Locuirea în oraș.

Se pare că există (și subzistă cât ține proiectul) dubla situare,

coexistența a doua situații ce au aerul că nu știu una de cealaltă,
ce parcă merg în paralel sau care, periodic, se abandonează una pe
cealaltă: pe de o parte tema, care are un fel de a se naște și impune,
există cu propria-i lume a rezolvărilor oarecum apriori, există un set
de rezolutii universale, tinde să se explice pe sine, să se centralizeze,
suficientă sieși. Cu atât mai mult există în privința acestei teme (locuire
în comunitate), legată de ea, o întreagă seducătoare și, nu mai puțin,
foarte valabilă narațiune: lume interioară vizibilă, comunitatea, curte
interioară, un “ce” originar intemeietor, alteritate, un posibil decupaj
de rest și din lume, la limită un posibil terranovism. Asta pe de o parte.

Pe de alta, și aici credem că apare o tensiune interioara fundamentală

oricărui proiect și, în mod mai acut și mai relevant, la acest proiect:
SEMESTRUL II (4) autoritatea temei și a enunțului tind, pentru a rămâne fidele proprie-i
narațiuni de legitimare, să neutralizeze lumea, să-si creeze rama de
PROIECTUL 4 abstragere, procesul de aneantizare a lumii, a locului. Sau, cel puțin,
să-și “amenajeze” locul, cu alte cuvinte, să-și creeze rama de decuplare
Credite ECTS: 4 + 7 și de necondiționare. Tema, programul cumva, spre aceasta tind. Ea
este învățare și exercițiu, este program. Locul, situația în sensul larg,
tinde să fie împins într-un soi de exemplaritate, abstractizare a sa,
Durata: 6 + 8 săptămâni programul tinde să-și impună propriul program, propriul proiect, locul
potrivit lui.
Evaluare : Atelier/Comisie

33
Totuși, credem, problema locului dă de gândit, există o preeminenta
a situației, a locului, față de temă, este posibil ca circumstanța,
anterioritatea să depășească la infinit tema și programul pe care,
subiacent, îl descriu.
În fapt, ce spunem este o banalitate, dar este straniu că, în proiectele
studenților, rarisim se întâmplă așa.
Atunci când el este avut în vedere, locul tranfigurează tema, o face
în final de nerecunoscut sau, în orice caz, inoperantă, iar recursul
la ea în judecăți să devină caduc și irelevant. S-ar zice că situația
compromite, traduce, recompune și așa pare și firesc, și asa și este,
dar, repetăm, în foarte puține cazuri, fractura (dintre tema-program
și loc) devine invizibilă. Ceea ce, curent în proiecte, se vede este
aplicarea temei la un loc, un ceva întemeiat în altceva este aplicat
și exersat acolo, acomodat, adaptat și, cu atât mai strident, salvat și
conservat.
Căci dacă despre subiectul (metafizic) care privește este vorba
aici, atunci el este cel care, privind, plachează o re-prezentare pe
o situație, asigurându-se (subjectum) astfel de o obiectivare și de
obiectul ajuns de acum. Potrivit acestul fel de a cunoaște, privirea
este cea care desface, etalează și deține materia privirii sale. Poate
că sursa temei-program de aici este, tot astfel, cunoscutele analize
de sit prin metoda lor tind să măsoare și să instituie și să reducă
la general, în ultimă instanță să aneantizeze ireductibilul situației.
Astfel, deseori, analiza de sit, în mod ciudat, pierde locul.
De fapt, privirea care deține este una modernă, în lumea greacă dar
și în lumea medievală încă era păstrarea (re-garder) a ceea ce ne
34
afectează și ne cheamă înspre exigența sa tăcută, cu alte cuvinte,
privirea mea, în sens originar, este o alta care mă privește și mă
convoacă, privirea mea este privirea care iese în întâmpinare înspre
mine, mă constituie și mă excede totodată. Lucrul, ca cel retras, se lasă
între-văzut, se oferă privirii, o someaza să fie, o constituie și când ea
este privire autentica, ea este o privire a gratitudinii, a recunoașterii
recunoscătoare. Vorba „asta mă privește” poate fi luată ca atare și
constiuie punctul de pornire și sursa oricărei responsabilității.
Firește, este vorba de oraș și lecția ar fi și despre el și, în fapt, putem
spune, și despre pre-eminențe. Și este de înțeles că ceva eminent,
important, ne precede, ceva este înaintea noastră, în cele două
intelesuri, temporal ca emineță a istoriei, și înaintea noastră ca
apariție, ca ieșire în prezență, ca ex-punere. Ori, ceea ce este dat,
donație, este limită, măsură implicită, un discurs al finitudinii, într-un
fel antitod față de un posibil exces regulator al programului.
Astfel, daca ar fi vorba de un posibil raport ar fi vorba de unul
„răsturnat”: o dominantă a ceea ce, în mod uimitor, este, un exces,
o flagranță (strălucire) a ceea ce ne precede față de tema-program,
de tema ca atare cu „rezolvările” ei deja adjudecate. Se înțelege
așadar, că, fiind vorba de precedență, de acel mă privește amintit mai
înainte, este aici și o prezență latentă a patrimoniului și o invitație de
a medita asupra lui.
Aici patrimoniul ar trebui înțeles într-un sens mai larg, ca ceva ce
ne vine din față, ne precede, ca pre-emineță, ca moștenire, ca pe un
existențial, un fel de a fi în lume, pentru care monumentul categorisit
ca atare nu este decât o situație exemplară.
Dacă este ales un loc în București atunci trebuie găsit un loc specific lui,
ceva care să spună ceva despre un fel anume de locuire și nu un loc neutru,
neutralizat, „numai bun pentru temă”, ce nu este acest oraș. Așadar, și locul
și orașul dau proiectul, nu putem spune nimic până când nu deslușim
ireductibilul la altceva al locului, în acest sens, noutatea sa. Așadar, nimic nu
este hotărât, totul este posibil, unicitatea locului, ea este importantă.
Tema
De aceea, ca intenție, chiar daca va fi vorba despre 5-7 familii, tema nu va
indica defel cum anume locuirea celor șapte va fi: case izolate, înșiruite,
cuplate, casa mare abstrasă, casa la stradă. etc. Abia locul, suportarea lui
și acceptarea pe-emineței lui și nu doar cu rol de suport, vor decide cum
anume locuirea va fi. Chiar indicația de comun, intim, privat și public se vor
redefini , nuanța în acea circumstanță. De pildă, curtea comună presupusă
prin temă poate deveni altceva, un loc difuz, nereperabil strict după cum
când vorbim de întegrarea în vecinătate, în acest caz, răspunderea este una
mai difuză dar și una mai presantă și, de aceea, lumea interioară care tinde
să se realizeze prin temă să fie “compromisă” de “sâcâielile” de răspuns ale
vecinătăților. Cât perimetru, hotar, atâta răspuns, se poate spune, nu atât
gest interior cât convocarea vecinătăților în orice rezolvare.
Felul expunerii la stradă a caselor (fațada), alcătuirea lor în adâncimea
terenului, cuplările la calcanele caselor existente, țeserea cu vecinătățile,
grădinile interioare, transparența proprie domesticului și a familiarului
situației în fapt, vor constitui materia de lucru pentru orice proiect.
În sfârșit, ar trebui discutate sintagmele: locuirea împreună, locuirea și
întâlnirea cu celalalt, discursul alterității, ele riscă să fie pleonastice, locuirea
originar este “împreună”, este un-fapt-de-a-fi-în lume, aici teatralizarea lui
“împreună” este falsă și duce la soluții discursive, explicite. Nu se poate
spune că ar exista un moment când ești aici separat și ieși din tine pentru
a-l întâlni pe celălalt după cum o casă nu are un moment când ia act de
vecinătăți și și le negociază.
Cele cinci (șapte) familii se cunosc de ceva vreme și ajung să gândească
acest proiect împreună pornind de la alegerea terenului, negocierea și
fixarea nevoilor fiecăruia, numărul și mărimea camerelor, părțile pivate și
cele comune, dacă, în circumstanțele date, va fi vorba de un loc de parcare
sau garaj comun sau privat: este vorba de trei dormitoare cu posibilitatea ca
una dintre camere, temporar, să poată avea și o altă întrebuințare. De fapt,
în ultimă instanță, programul de locuit va sta în umbra posibilităților date
de loc și nu invers: densitate, dozaje, regim de înalțime, felul proximităților,
ceea ce orașul vine să dea în această întreprindere.
Important este de spus că până la urmă „înșurubarea” în loc va decide cum
anume locuirea va fi în această circumstanță.
Partea publică
Rămâne de văzut o posibila prezență, intruziune, a unui program
public, într-o măsură hotărâtă tot de ”situație” și care poate fi ceva
pur lucrativ (spații de închiriat) pentru mica comunitate sau un loc
semipublic născut din nevoile interne: ateliere, birouri. Dar poate fi
gândit locul public și ca strategia proiectului de expunere către stadă
și de salvare a unui „ce” privat.
35
Studii preliminare posibile, documentația primită
• studiu istoric, dacă e cazul.
• Planurile istorice
• Ridicarea topografică a terenului.
• Secțiuni și desfășurări de fronturi stradale.
Piese desenate obligatorii
• Plan de situație 1/500 pentru zona extinsă, un studiu privind
situația existentă a insulei, previziuni, destinul terenului în cauză,
proiectul să fie din capul locului presupus, implicit.
• Planurile necesare, subsol, parter, etajele + plan terasă
(învelitoare) să fie reprezentate în continuare în interiorul locului,
cu prezența vecinătăților, etc. Sc. 1/100

Criterii de evaluare • De asemenea secțiunile, fațadele, desfășurări. Sc.1/100

• Integrarea în loc și • Planșele de detaliu să fie libere, tot ceea ce studentul consideră
• Calitatea locuirii relevant asupra proiectului său, conexiuni, etc. și nu impuse

• Integritatea construcției • Macheta de ansamblu 1/500, 1/200

• Calitatea reprezentării • O machetă de detaliu, relativă la detaliul studiat 1/10, 1/5

• Un mic text explicativ

Redactare • Fotografii după machetă
Proiectul se va face în echipe de câte doi studenți:
• Alte piese la alegere.
- prima fază de 6 saptamani si 4 credite, cu jurizare și notare în atelier

- a doua fază de 8 saptamani și 7 credite, cu jurizare și notare în întocmit:

comisii
conf.dr.arh. Florian Stanciu
Lucrările de concurs vor fi prezentate pe trei planşe, format A1
(594x840mm), orientate vertical, diferitele piese fiind paginate
conform layout-ului orientativ disponibil pe site-ul concursului.

36
Str. H.M. Berthlot nr 81-85
Supraf. aprox. totală 1540 mp

37
Str. Mitropolitul Filaret 35
Supraf. aprox. 1600mp
Calcane pe 3 laturi

38
Strada Rondă nr. 43
(str. Teleajan, nr. 16 - con-
strucție 2014)
Supraf. aprox. totală
2393mp

Supraf. aprox. (teren str

Rondă) 1285 mp

39
 AN 3
40
41
 Spațiul public – Arhitectura publică
Primul semestru al anului 3 are drept obiect principal de studiu locul
arhitecturii şi al spaţiului public în devenirea oraşului. În strânsă legătură cu
aceasta, semestrul urmărește înțelegerea articulării dintre context, programul
de arhitectură și concepția spațial-constructivă a clădirii.

Obiectivele generale ale semestrului

• Înţelegerea prin proiect a sensului public al arhitecturii, a dimensiunii etice
a profesiunii şi a relaţiilor complexe dintre arhitectură şi oraş;
• Înţelegerea activă a programului de arhitectură şi a procesului de
proiectare;
• Explorarea complexităţii spaţiale şi a relaţiilor dintre spaţii cu dimensiuni,
roluri şi semnificaţii diferite, în interiorul unui ansamblu arhitectural
coerent.

De la oraș la program
Intro Pentru anul universitar 2018-2019, vom lua în discuţie un areal mai
larg din zona centrală a Bucureştiului şi vom zăbovi asupra lui pe toată durata
anului, urmând ca toate proiectele din cele două semestre ale anului să se
desfăşoare pe parcele din interiorul acestei zone.

Astfel, în primul semestru, proiectul 1 va presupune mai întâi cunoaşterea şi

înţelegerea ariei de studiu extinse şi apoi o intervenţie a cărei finalitate va fi
proiectarea unei clădiri de utilitate publică, la alegerea atelierului, respectiv

42
a fiecărui student în parte. Al doilea proiect se va concentra pe un sit unic,
unde se propune o dotare de învăţământ, iar proiectul unic de pe semestrul 2
va fi realizarea unui ansamblu de locuinţe colective, pentru care situl va fi de
asemenea unic pentru tot anul, amplasat în acelaşi areal studiat.
Temele astfel propuse au un numitor comun: studiul locului, al
amplasamentului, înţeles ca parte integrantă dintr-un ţesut mai complex,
structurat pe mai multe niveluri istoric/urbanistice. Fiind o singură zonă de
studiu pentru tot anul, ţinta este familiarizarea studenţilor cu oraşul şi cu
nuanţele variate ale interpretării acestuia prin proiect(e).
Revenind la primul proiect, subiectul către care va trebui să vă orientaţi
atenţia este spaţiul public (interior şi/sau exterior), programul arhitectural
de destinaţie publică putând fi considerat un decupaj al noţiunii mai largi de
spaţiu public.
Desigur, conceptul de „spaţiu public” comportă, în sine, o dezvoltare extrem
de amplă: fie prin opoziţia cu ceva mai familiarul „privat”, fie prin dimensiunile
sociale pe care le implică, fie prin prisma mutaţiilor pe care noţiunea însăşi le
suferă de cel puţin 20 ani încoace, de când există şi un „spaţiu public virtual”
etc.
În plus, este important de menţionat că în cadrul departamentului anilor 2 si
3 există o atenţie sporită pentru cultivarea unor abordari mai personalizate în
interiorul fiecarui atelier în parte. Noţiunea de “direcţia atelierului”, înţeleasă
ca un demers conturat, orientat şi îndrumat cu oarecare insistenţă de fiecare
conducător de atelier în parte, este una din valorile pe care departamentul le
urmăreşte. Este limpede, în acest context, că este mai bine ca fiecare atelier
să îşi asume sarcina dezvoltării unor căi de cercetare, de studiu, de apropiere
de problematicile proiectării, în sensul cel mai larg şi, mai ales, că e benefic
ca aceste direcţii să fie variate, diversificate şi nicidecum tipizate şi unificate
pentru tot anul de studiu.
Mai mult decât atât, exerciţiile desfăşurate deja în anii anteriori au scos la
iveală că uneori e chiar mai valoros să angajezi lucrul la un proiect adoptând
uneori căi alternative, dar extrem de arhitecturale, unele, cum ar fi: releveul,
observaţia directă, mulajul, macheta de travee, investigaţia urbana, cercetarea
oraşului (cu resursele disponibile studenţilor de anii 2/3) şi a texturii
sociourbane din spatele său (cel puţin în faza de studiu). Toate acestea au
evident şi un scop imediat, după cum spuneam mai sus: familiarizarea cu
un sit, o zonă, un program, anumite comportamente ale citadinilor, anumite
nevoi ale oraşului, un ritm al vieţii acestuia etc. Acestea însă, poate nici nu
sunt, în sine, importante. Câştigul unui astfel de parcurs este mai degrabă că
studenţii îşi asumă o relaţie personală şi sensibilă cu munca lor. Că li se arată
şi li se deschid libertăţi de abordare. Multe, diverse, surprinzătoare, capabile
să aducă la lumină propria lor viziune şi energie creatoare, de care arhitectura
duce lipsă din ce în ce mai mult. Dezideratul anilor 2 şi 3 ar fi ca studenţii să
realizeze (optimist vorbind, poate) că pot să îşi asume, la rândul lor, în viitorul
în care vor deveni profesionişti, alte libertăţi pe care să le dezvolte ei înşişi, cu
asimilarea însă a importanţei pe care o poartă mediul în care ei operează -
oraşul şi patrimoniul său.
Și mai e ceva valoros în aceste abordări “de atelier”: faptul că fiind croite
ca cercetări, au un final neaşteptat. Cu alte cuvinte, că pot duce, la limită,
chiar la negarea pretextului din care s-au născut. Ceea ce ar fi interesant de
recepţionat şi de către profesori, de astă dată. Fiindcă nu doar studenţii nostri
au de învăţat...
Prin urmare:
43
 1
SEMESTRUL I (5)
Proiectul I - Clădire cu destinaţie publică
La începutul anului, vă veţi concentra pe studiul zonei pe care am enunţat-o
mai sus, conturată în lungul Bd. Ferdinand şi Bd. Pache Protopopescu,
delimitată la Nord de str. Caluşei şi la Sud de str. Matei Voievod, la Est de
blocurile-ecran de pe Mihai Bravu şi continuând la Vest până la str. Olari/
Foişorul de Foc. Pe această zonă extinsă, am identificat deja câteva parcele
unde se pot face propuneri. În afară de aceste parcele, tema oferă libertatea,
şi chiar recomandă, identificarea şi a altor posibile terenuri, fie ele libere de
construcţii sau nu.

Pe aceste parcele vă propunem unele scenarii de utilizare, care au în vedere

dotări sociale-publice (oficiu poştal, punct de informare al primăriei etc.), de
alimentaţie publică (bistro, restaurant, trattoria etc.) sau destinate educaţiei
(şcoală, grădiniţă, bilbiotecă, extinderi ale unor instituţii deja existente etc.). De
PROIECTUL 1 asemenea, acolo unde locul permite şi/sau cere, pot exista variante nuanţate
ale dotărilor enunţate, care se pot concretiza în funcţiuni cât mai diverse:
Credite ECTS: 5 cantină socială, cantină studenţească, centru de conferinţe şi studii, şcoală de
arte şi meserii, şcoală pentru activităţi artistice extra-curriculare etc..
Durata: 6 săptămâni Se acorda libertatea fiecarui atelier în parte sa construiasca scenarii de
programe care vor urmari o problematică urbană specifică, în jurul căreia se
Evaluare : Atelier va construi o interventie proprie.

44
Redactare
Proiectul se va realiza individual și va fi jurizat în atelier.
Se vor preda planşe format A2 sau 50×70 cm, conţinând toate piesele necesare
unei descrieri complete a soluţiei propuse:

• prezentarea sintetică a contextului urban, a evoluţiei procesului de proiectare

și a conceptului general de intervenție;

• plan de situaţie – scara 1:500;

• planul parterului (incluzând întreg terenul, cu toate amenajările exterioare

propuse prin proiect) – scara la alegere;

• planurile tuturor celorlalte niveluri – scara la alegere;

• două secţiuni caracteristice – scara la alegere;

• toate faţadele (cu desfăşurări de frontur, dupa caz) – scara la alegere;

• scheme explicative, schiţe conceptuale, montaje fotografice, perspective şi

alte reprezentări necesare pentru înţelegerea propunerii.

Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în macheta
de sit a atelierului.

45
46
47
 2
Clădire pentru învăţământ
În proiectul al 2-lea veţi proiecta o clădire publică cu funcţiune educaţională.
Aceasta va fi dezvoltată pe situl delimitat de Bd. Ferdinand şi strada Horei,
având acces la ambele străzi şi aflat la rândul său în zona de studiu alocată
întregului an. Parcela este rezultatul alipirii mai multor parcele independente,
pe care se află la momentul actual şi unele construcţii fără valoare istoric/
arhitecturală, aflate într-o stare avansată de degradare, şi propuse, pe cale de
consecinţă, spre demolare.

NOTA # Pentru parametrii urbanistici ai parcelei şi alte informaţii

relevante, se va consulta documentaţia pusă la dispoziţie întregului an
şi care conţine informaţii extrase din regulamentele de zone protejate,
precum şi alte reglementări urbanistice relevante.

Proiectul va putea fi şcoală sau grădiniță, centru de studii și conferințe, şcoală

de arte şi meserii etc., la alegere. Alegerea programului va ține seama de două
aspecte:
SEMESTRUL I (5)
• studiul urbanistic/funcțional/arhitectural/istoric elaborat (partial) la
PROIECTUL 2 proiectul anterior;

• varietatea tipurilor de activități educaționale, care permit de altfel, o

Credite ECTS: 6 serie impresionantă de materializări într-un obiect arhitectural.

În fapt, sunt 2 opțiuni principale: fie se poate gândi un spațiu destinat

Durata: 8 săptămâni învățământului formal (instituționalizat), fie unul informal (cu titlu facultativ,
dezvoltat în jurul unei fundații culturale, studii post-universitare etc.).
Evaluare : Comisie

48
Se va acorda o importanță deosebită amenajării spațiului liber al curții
(curților), ca interfață între spațiul public exterior al străzii şi cel interior, şi
care vor trebui să conțină, după caz, spații pentru joacă, spații educaționale în
aer liber, spații de reuniune, eventual locuri de luat masa, spații de parcare şi
acces auto, locuri de primire/aşteptare, spații plantate (cf. reglem. urbanistice).
Dimensiuni orientative
• Sală de clasă = ca. 55 mp
• Laborator = ca. 60 mp (cu spațiu de pregătire/depozitare de cca 20 mp)
• Bibliotecă = ca. 90 mp (sală de lectură cu acces la raft + depozitare cărți)
• Sală de muzică/multimedia = ca. 60 mp
• Sală de sport / festivități = ca. 800 mp
• Sală de mese = ca. 300 mp (incl. loc luat masa profesori)
• Bucătărie şi spații anexe = ca. 100 mp (incl. preparări, spălătorie vase/
veselă, panificație, gunoi etc)
• Birou profesor = ca. 20 mp
• Cancelarie = ca. 90 mp (incl. mic oficiu)
• Hol acces principal = ca. 200~250 mp
• Hol acces profesori = ca. 50 mp
NOTA # Aceste precizări au doar rol de recomandare. Numărul de
elevi/studenți, respectiv capacitățile, geometria, suprafețele, relațiile
dintre anumite încăperi şi alcătuirea spațial-volumetrică a ansamblului
vor fi definite de fiecare soluție în parte.
Condiţii de redactare
Se vor preda planşe pe un format la alegere, în funcţie de dimensiunile
soluţiei propuse (de exp A0 extins), conţinând toate piesele necesare unei
descrieri complete a soluţiei propuse:
• prezentarea sintetică a contextului urban, a evoluţiei procesului de
proiectare și a conceptului general de intervenție;
• plan de situaţie – scara 1:500;
• planul parterului (incluzând întreg terenul, cu toate amenajările exterioare
propuse prin proiect) – scara la alegere;
• planurile tuturor celorlalte niveluri – scara la alegere;
• două secţiuni caracteristice – scara la alegere;
• toate faţadele (cu desfăşurări de frontur, dupa caz) – scara la alegere;
• scheme explicative, schiţe conceptuale, montaje fotografice,
perspective şi alte reprezentări necesare pentru înţelegerea propunerii.
Se va prezenta, în mod obligatoriu, macheta la scara 1:100, inserată în
macheta de sit a atelierului.
Intocmit
Vladimir Nicula, Andrei Lakatoş
49
50
51
 3
SEMESTRUL II (6)
PROIECTUL 3
Credite ECTS: 4 +8
Durata: 6 + 8 săptămâni
Evaluare : Atelier/ Comisie
52
Locuinţe colective în Bucureşti
1. Argument
Î
n contextul mai amplu al studiului temelor de locuire iniţiate în anii 1
si 2 şi în continuarea firească a acestora, al doilea semestru din anul 3
abordează un program de locuire cu o complexitate sporită: locuirea
colectivă.
Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere
de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel
urban a dus la schimbări esenţiale în structura oraşelor şi a societăţii. Astfel,
este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a oraşului
Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà
şi la tot ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operaţiuni urbane
majore, dezvoltate în mod riguros şi coerent în ideea continuităţii structurii de
secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive şi negative,
transformările masive la care au fost supuse oraşele româneşti în perioada
comunismului: urbanizarea forţată, centrele civice, cartierele-dormitor etc,
precum și deriva arhitectural-urbanistică actuală, în condițiile unei legislații
imperfecte și a lipsei acute a planificării strategice la nivel macrourban.
2. Obiective
Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuinţe colective în interiorul
oraşului generează în primul rând densitate, aducând astfel modificări
semnificative la nivelul structurii urbane şi sociale. De aceea, obiectivul major
al acestui studiu este elaborarea unui proiect urban integrat, cu mijloacele
specifice arhitecturii contemporane. Prin asta înţelegem, simultan:
a. o intervenţie complexă, concepută ca un element de continuitate la
nivelul structurii urbane şi sociale;
b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp în funcţie de
dinamicile sociale;
c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieţii.
Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esenţial al procesului de
proiectare este analiza critică a contextului în care se va interveni. Aceasta
va lua în considerare atât configuraţiile spaţiale, cât şi particularităţile
antropologice ale locuirii din zonă – prezente, trecute (în măsura în care
sunt relevante) şi viitoare (imaginate). Datele obţinute şi procesate în urma
acestei analize vor duce la un set de concluzii şi strategii de intervenţie, care
ulterior vor fundamenta proiectul.
În plus faţă de aspectele enunţate mai sus, atât la nivel de ansamblu, cât şi
la nivel de detaliu, soluţiile propuse vor trebui să răspundă cât mai complet,
coerent şi corect cerinţelor de bază:
- spaţial-funcţionale;
- structural-constructive;
- comercial-economice;
- de eficienţă energetică.
3. Conţinutul studiului
Pentru acest studiu propunem un amplasament situat în Bucureşti, cu acces
din Bd. Ferdinand, situat într-o zonă protejată a oraşului. Amplasamentul
este este liber de construcţii şi relativ plat, fiind format din trei terenuri
distincte (Bd. Ferdinand nr. 72, 76 și 78), având o suprafață totală însumată
de 4370 mp. Ca o particularitate, între aceste terenuri se află interpus terenul
de pe Bd. Ferdinand nr. 74, pe care se găsește un imobil Ds+P+1E edificat la
începutul secolului trecut și aflat într-o stare medie de conservare. Cu acest
imobil, după cum și cu celelalte din imediata vecinătate a amplasamentului,
eterogene atât stilistic cât și tipologic, noua intervenție va trebui să se
relaționeze direct.
Ansamblul de locuinţe colective proiectat va fi dezvoltat de către un
investitor privat şi / sau de către o instituţie a Statului (Primărie, Agenţie
pentru Locuinţe, Minister etc.) Reglementările urbanistice (accese, retrageri,
aliniamente, POT, CUT, Rh, H max. etc.) ce vor fi aplicate în proiect vor fi
stabilite individual de fiecare echipă de studenţi, în urma analizei de sit şi
a unei documentări cât mai temeinice. Pentru aceasta, se vor consulta şi
regulamentele urbanistice zonale în vigoare.
Fiind situat în zona centrală a oraşului, amplasamentul beneficiază de
toate utilităţile şi serviciile publice necesare (apă, canalizare, salubrizare,
electricitate, gaze).
Numărul de apartamente propus va fi stabilit în urma studiului de soluţie,
de la caz la caz, însă nu va fi mai mic de 70.
53
Ansamblul va conţine apartamente cu 1, 2, 3 şi 4 camere, ponderea acestora
în cadrul ansamblului fiind:
• 20% - apartamente cu 1 cameră;
• 30% - apartamente cu 2 camere;
• 30% - apartamente cu 3 camere;
• 20% - apartamente cu 4 camere.
Suprafeţele utile ale apartamentelor (incluzând spaţiile exterioare acoperite
aferente apartamentului: balcoane, logii, terase) nu vor depăşi:
• 40 mp - apartamente cu 1 cameră;
• 60 mp - apartamente cu 2 camere;
• 80 mp - apartamente cu 3 camere;
• 100 mp - apartamente cu 4 camere.
Sistemele constructive şi structurale folosite, tipologiile clădirilor şi ale
apartamentelor, după cum şi modul de distribuire al acestora din urmă în
cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă. Cu toate
acestea, intervenţiile propuse vor impune un standard de confort mediu și
ridicat raportat la nevoile contemporane, evitându-se aşadar configuraţiile
funcţionale, tipologice şi spaţiale specifice, spre exemplu, locuinţelor sociale
ori altor forme de locuire colectivă inadecvate contextului în care se află. Se
vor evita deopotrivă şi soluţiile care, pur şi simplu, nu se încadrează întru totul
în categoria locuirii colective, eludând astfel total sau parțial datele de temă.
O atenţie sporită va fi acordată flexibilităţii apartamentelor, astfel ca acestea
să poată evolua în timp.
„Spaţiile comune” – cu alte cuvinte, ceea ce se întâmplă de la uşa apartamentului
54
până în stradă – vor căpăta valenţe multiple, fiind considerate mai mult decât
simple circulaţii, conlucrând cu unităţile locative şi cu spaţiile exterioare într-
un sistem interconectat. Se recomandă ca parcursul omului din apartament
până în stradă să fie o experienţă spaţială şi socială în sine.
În plus faţă de programul de locuire, în urma analizei de sit şi în funcţie de
scenariul propus prin fiecare proiect, vor putea fi adăugate şi alte funcţiuni
complementare locuirii. Ele pot avea mai multe roluri, ca extensii ale
locuinţei sau ca spaţii de articulare cu spaţiul public al oraşului, după cum
pot fi comerciale sau necomerciale. Şi în acest caz, distribuirea acestor spaţii
în cadrul ansamblului va fi stabilită individual de fiecare echipă, dar cu o
pondere totală ce nu va depăşi 20% din suprafaţa construită desfăşurată
alocată programului de locuire.
Atât pentru locuire, cât şi pentru funcţiunile complementare acesteia,
după caz, vor fi prevăzute spaţiile tehnice şi locurile de parcare necesare,
dimensionate şi configurate în conformitate cu legislaţia actuală din România.
Se vor respecta legislația și normativele care stabilesc configurațiile minimale
obligatorii și suprafețele minime obligatorii aferente apartamentelor, după
cum și cele care impun criterii de exigență pentru igienă, umbrire / iluminare
şi ventilare naturală a locuinţelor, precum şi normele de protecţie la incendiu,
protecţie civilă, trafic şi siguranţa circulaţiei.
O importanţă deosebită se va acorda și configurării zonelor verzi, a spaţiilor
neconstruite publice, semi-publice comunitare şi a celor private aflate în
folosinţa locatarilor.
4. Condiţii de redactare
Proiectul va fi elaborat în 2 faze de studiu:
Faza 1 - Locuinţe colective: studiu urbanistic şi de soluţie
4 credite, 6 săptămâni – jurizare în atelier
Instrumente:
• documentare: oraş, istoria locului, locuirea colectivă în general, și locuirea
colectivă contemporană în particular;
• lectură critică: contextul urban şi social, istoria locului şi posibilităţile de
dezvoltare;
• viziune: conceptul viitorului proiect.
Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:
• fotografii, schiţe, scheme, texte explicative şi diagrame cu:
• analiza contextului urban existent;
• setul de concluzii obţinute în urma acesteia;
• strategia de intervenţie propusă.
• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500), planuri, secţiuni și fațade /
desfășurate ale frontului stradal, care să ilustreze conceptul arhitectural-
urbanistic al intervenţiei (sc. 1:500 - sc. 1:200);
• machetă (sc. 1:500 sau sc. 1:200)
Macheta individuală (sc. 1:500 - 1:200) va fi integrată într-o unică machetă
de ansamblu, care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de
către fiecare atelier.
Faza 2 - Locuinţe colective: studiu detaliat
8 credite, 8 săptămâni – jurizare în comisie
Instrumente:
• documentare: structură, materiale şi tehnici constructive, organizări
funcţionale (apartamente, spaţii comune, spaţii exterioare), detalii
constructive;
• detaliere: materialitate, spaţialitate, sisteme constructive, organizări
funcţionale, spaţii private, semi-private şi publice, sisteme de suport ale
locuirii (instalaţii şi anexe).
Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:
• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500);
• planurile tuturor nivelurilor subterane şi supraterane complet mobilate
(sc. 1:100);
• toate faţadele, dintre care cea stradală va cuprinde şi vecinătăţile (sc.
1:100);
• două secţiuni caracteristice prin întreg ansamblul (sc. 1:100);
• planul unui nivel suprateran dintr-un tronson reprezentativ, cu secţiune
şi faţadă aferente, redactate la nivel de proiect de execuţie şi cu marcarea
doar a mobilierului fix (sc. 1:50);
• o perspectivă generală detaliată, din care să rezulte scenariul urban
propus, atmosfera, materialitatea proiectului şi relaţia acestuia cu
vecinătăţile;
• o machetă detaliată, incluzând amenajarea spaţiilor neconstruite (sc.
1:100).
55
Pentru o mai justă înţelegere a procesului de proiectare, la jurizarea acestei 5. Bibliografie
faze de proiect vor fi aduse planşele şi macheta predate şi notate la Faza 1.
Frampton, Kenneth – „Modern architecture: a critical
history”, Thames & Hudson, Londra, 1992
În plus, la această fază, fiecare student va elabora individual câte 3 detalii
Macey, David – „Dictionary of Critical Theory”, Penguin
tehnice de execuție caracteristice pentru soluția studiată prin proiect.
Books, Londra, (2001) 2014
Acestea nu vor fi așadar detalii „de catalog”, ale unor subansambluri
Rossi, Aldo – „L’architettura della città”, CittàStudi Edizioni,
constructive generice, ci vor analiza și vor aprofunda particularitățile Torino, (1966) 2008
constructiv-arhitecturale ale fiecărui proiect. Scara redactării acestor detalii
Gausa, Manuel – „Housing: new alternatives - new
va fi stabilită împreună cu îndumătorii (de la 1:20, la 1:1 – după caz). systems”, Actar, Barcelona, 1998
Jacobs, Jane – „The Death and Life of Great American
La ambele faze de studiu, pot fi predate şi alte piese desenate sau machete,
Cities”, Vintage Books, (1961) 1992
însă numai dacă acestea vin în sprijinul unei mai bune înţelegeri a soluţiei.
Gehl, Jan – „Oraşe pentru oameni”, IglooMedia, 2010
Ambele faze de studiu vor fi elaborate integral în echipe de câte 2 studenţi. Biciuşcă, Florin – „Experimentul Căţelu”, Paideia, 2007
Ca excepţie, pentru fiecare grupă se admite un singur caz de lucru individual
sau într-o echipă de 3 studenţi, atunci când numărul studenţilor din *** - „Collective Housing”, Editorial Pencil, Valencia, 2006
respectiva grupă este impar. Astfel, la ambele faze, diversitatea soluţiilor va *** - monografii: Le Corbusier, Duiliu Marcu, Horia
reflecta în mod riguros numărul echipelor de studenţi. Creangă
*** - monografii „El Croquis”: Steven Holl, OMA, Alvaro
Siza, David Chipperfield etc.
5. Criterii de evaluare şi notare *** - colecţia revistei „Zeppelin”, 2005 – 2019
La evaluarea proiectului se va ţine cont simultan și în egală măsură de: ***- colecţia revistei „Arhitectura”, 1950-1990
• maturitatea şi realismul demersului;
• relația noii intervenţii cu contextul urban dat; Web:
http://www.europan-europe.eu
• calitatea arhitectural-urbanistică a propunerii;
https://divisare.com
• evitarea gratuităților formale, stilistice, constructive, tipologice etc.;
http://www.subtilitas.site
• corectitudinea rezolvărilor funcţionale, constructive şi structurale;
• corectitudinea redactării şi gradul de detaliere al pieselor desenate şi al
machetelor. Întocmit:
Aceste criterii se aplică deopotrivă atât la nivel de ansamblu, cât şi la nivel şef lucrări dr. arh. Mihai Duţescu
de detaliu. În mod particular, orice formă dovedită de plagiat va fi aspru
sancționată. asist. dr. arh. Mihnea Simiraş

56
57
58