Caitolul I: Oferta de produse agricole şi agroalimentare

1.Formele şi structura ofertei

2.Raporturile dintre cerere şi ofertă pe piaţa produselor agricole şi agroalimentare

3.Ciclul de viaţă al produselor

1. Formele şi structura ofertei

Oferta de produse agricole şi agroalimentare apare pe piaţă în mod direct sau prin intermediul unităţilor
de valorificare a producţiei agricole.

De aceea, când se analizează oferta de produse agricole şi agroalimentare trebuie să se ţină seama de cele
două componente ale sale:

1)oferta activă, care reprezintă totalitatea produselor angajate de unităţile comerciale de la producători
sau distribuitori într-o anumită perioadă de timp .

2)oferta pasivă, care exprimă stocurile existente în reţeaua comercială. Aceste categorii ale ofertei nu sunt
net separabile, deoarece majoritatea produselor care alcătuiesc oferta trec prin faza de stoc înainte de a fi
vândute consumatorilor.

Oferta de produse agricole şi agroalimentare prezintă o serie de trăsături, generate de particularităţile

producţiei agricole:

1. - este o ofertă care cuprinde şi produse perisabile (unele nu se conservă decât câteva zile, altele numai
câteva ore);

2. - este formată şi din produse a căror realizare este sezonieră, cu excepţia aşa-ziselor produse care se obţin
"fără sol", în combinate de tip industrial, sere şi solarii (carne de porc, carne de pasăre, ouă, legume, etc.);

3. - este o ofertă instabilă şi foarte puţin elastică, al cărui nivel variază de la un an la altul, ca urmare a
oscilaţiilor producţiilor medii la hectar sau pe animal furajat;

4. - este o ofertă incertă, fiind încă dependentă de factorii naturali;

5. - se diferenţiază în profil teritorial, în unele zone la o serie de produse existând supraofertă, în timp ce,
în alte zone, la aceleaşi produse oferta este inferioară cererii de consum.

In funcţie de cererea de consum de pe piaţă deosebim oferta efectivă (reală) şi oferta potenţială. Oferta
efectivă cuprinde totalitatea produselor agricole şi agroalimentare livrate sau livrabile de către producători
şi distribuitori pieţei agrare, pe când oferta potenţială se referă la posibilităţile de creştere şi diversificare a
produselor, de adaptare a produselor agricole la cerinţele consumatorului

2)Structura ofertei de produse agricole şi agroalimentare cuprinde o multitudine de produse, cum ar fi:
produse vegetale, produse de origine animală, produse proaspete, produse prelucrate industrial, etc.
Ponderea acestora în structura ofertei evoluează de la o etapă la alta şi ca urmare a procesului de intergare
a argiculturii cu industria alimentară, oferind consumatorilor produse agroalimentare. în acest fel, structura
ofertei de produse agricole şi agroalimentare va fi într-o schimbare continuă, permanentă.

Modificările în structura ofertei de produse agricole sunt legate şi de relaţiile dintre produsele ce o
alcătuiesc. Astfel, în cazul când produsele sunt destinate satisfacerii unor nevoi de consum diferite se află
în relaţii de indiferenţă (ex. pâine şi tutun); în cazul când pentru

satisfacerea unei anumite nevoi sociale, produsele formează un ansamblu organic, se află în relaţii de
asociere (un produs de bază şi altele auxiliare: carne + legume + grăsimi, etc.); alte produse se pot afla în
relaţii de substituire, de concurenţă, iar în cazul când, pentru satisfacerea unei anumite nevoi de consum
există o gamă sortimentală de produse, acestea se află în relaţii de rivalitate (diferite sortimente de
preparate din carne, din lapte, etc.).

2. Raporturile dintre cerere şi ofertă pe piaţa produselor agricole şi agroalimentare

Oferta de produse agricole şi agroalimentare crează cerere de consum pe piaţă, numai în cazul în care
corespunde gusturilor consumatorilor, ceea ce înseamnă că nu toate produsele se bucură de aceeaşi cerere
din partea consumatorilor.

Pe piaţă întâlnim tendinţa de echilibrare a ofertei cu cererea de consum, însă, în funcţie de raportul dintre
aceste categorii, putem deosebi trei situaţii: penuria, echilibrul şi abundenţa.

1)In situaţia de penurie mărimea ofertei este inferioară cererii de consum, produsele au asigurată
desfacerea, timpul în care ele rămân în circulaţie sub formă de stoc este redus, iar în desfacerea produselor
apar întreruperi. In astfel de situaţii, statul intervine cu măsuri de raţionalizare a consumului, a distribuţiei
produselor de primă necesitate. Dezavantajul constă în faptul că producătorii se preocupă în mod deosebit
de realizarea unor cantităţi cât mai mari, insistând mai puţin asupra calităţii produselor, iar calitatea
serviciilor comerciale are un nivel mai redus. Piaţa aparţine vânzătorului, apare fenomenul de inflaţie, care
generează creşterea accelerată a preţurilor şi tarifelor.

2)In situaţia de echilibru, atât producătorul, cât şi vânzătorul trebuie să se preocupe mai ales de calitatea
produselor, de varietatea sortimentală, cât şi de nivelul de servire a consumatorilor. De asemenea, gusturile
şi exigenţele consumatorilor sunt luate în considerare destaşurându-se, în acelaşi timp, şi o vastă activitate
de informare şi influenţare a consumatorilor.

3)în situaţia de abundenţă, pe piaţă întâlnim o ofertă de produse agricole şi agroalimentare superioară
cererii de consum, cu o structură sortimentală diversificată, care satisface complet cele mai variate gusturi
ale populaţiei, în această situaţie, rolul determinant îl joacă cererea de consum, vânzarea produselor
desfâşurându-se mai anevoios, piaţa nu mai acceptă orice produs, produsele nu se mai vând "singure", ele
trebuiesc "vândute". Atât producătorii, cât şi vânzătorii, trebuie să ţină seama de mărimea şi structura cererii
de consum, de gusturile şi exigenţele consumatorilor, de orientarea viitoare a cererii de consum, etc., în
vederea adaptării producţiei agricole şi a activităţii organelor de valorificare a producţiei.

Studiul cererii de consum devine un resort indispensabil în activitatea comercială, în acelaşi timp, se
organizează o largă campanie publicitară pentru influenţarea cumpărătorilor, se intensifică ritmul de înnoire
a sortimentelor de produse, se acordă cumpărătorilor unele facilităţi şi servicii (ex. transport la domiciliu,
vânzarea prin corespondenţă, vânzarea prin abonament,

Evoluţia acestor raporturi pe piaţă se poate aprecia cu ajutorul indicatorului "raportul de forţe pe piaţă",
formulat de l.Kornai. Astfel, dacă valoarea acestui indicator este subunitară, pe piaţă întâlnim situaţia de
penurie; când valoarea este egală cu unitatea -starea pieţei este de echilibru, iar când este supraunitar, pe
piaţă este abundenţă.

Raporturile dintre ofertă şi cererea de consum de produse agricole şi agroalimentare au un caracter dinamic,
cu tendinţa continuă de echilibrare, în acest proces, un rol deosebit de esenţial îl joacă preţurile practicate
pe piaţă, care reprezintă axa principală ce determină echilibrul valoric al ofertei cu cererea de consum.

3. Ciclul de viaţă al produselor

Ciclul de viaţă al unui produs cuprinde perioada de timp cuprinsă între momentul apariţiei acestuia pe piaţă
şi cel al dispariţiei definitive din structura ofertei de produse agricole şi agroalimentare. Acest interval de
timp se subdivide într-un anumit număr de etape, diferenţiate ca lungime şi intensitate, pentru fiecare produs
în parte.

După statisticile efectuate pe plan mondial, se apreciază că un produs are o durată medie de viaţă între 5 şi
15 ani, iar durata medie a vieţii active reprezintă 7-8 ani.

Se apreciază că pe piaţă se întâlnesc trei categorii de produse, care se află într-un proces continuu de
concurenţă: produse de "ieri", produse de "azi" şi produse de "mâine".

Reprezentat grafic, ciclul de viaţă al produsului ne dă imaginea unei curbe în formă de "S", de-a lungul
căreia se pot distinge mai multe etape sau faze .
Faza zero — reprezintă lansarea produs pe piaţă, cunoscută şi sub denumirea de cercetare-dezvoltare, se
fac cercetări şi experimentări în laboratoare sau staţii pilot, se testează posibilităţile de vânzare prin sondaje
de opinie în rândul consumatorilor privind aprecierea caracteristicilor tehnice şi economice ale produselor.

Faza I (lansarea) — este etapa de lansare a produsului pe piaţă. Durata acesteia diferă de la un produs la
altul, fiind influenţată de gradul de noutate, de modul cum răspunde nevoilor de consum, cât şi de
"permeabilitatea" pieţei.

Faza a Il-a (creşterea) — presupune o sporire a vânzărilor, o reducere a cheltuielilor şi o creştere a

profitului. Piaţa se extinde prin câştigarea a noi segmente de consumatori, costurile de producţie au tendinţa
de scădere, crescând premisele pentru o viitoare reducere a preţurilor de vânzare.

Faza a III-a (maturitatea şi saturaţia) este marcată de prima inflexiune a ciclului de viaţă al produsului.
Produsul capătă un caracter popular, gradul de noutate cu care a pătruns pe piaţă a scăzut treptat până la
zero, datorită apariţiei altor produse competitive de acelaşi gen ce-i fac o concurenţă puternică. Menţinerea
produsului pe piaţă este strâns legată de reducerea preţului de vânzare, se pune un accent deosebit pe
publicitate.. Saturaţia apare ca urmare a faptului că produsul nu mai îndeplineşte nivelul exigenţelor
consumatorilor, cât şi datorită concurenţei din partea altor produse similare apărute pe piaţă.

Faza a IV-a (declinul) este etapa care prevesteşte "moartea" produsului prin scoaterea definitivă a acestuia
de pe piaţă. Volumul vânzărilor se reduce simţitor, ca urmare a renunţării de către unii consumatori în
favoarea altor produse mai noi..

Asupra duratei ciclului de viaţă al produselor influenţează două categorii de factori, şi anume: factori
generali şi factori specifici produsului analizat.

Dintre factorii generali, un loc aparte îl ocupă progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea veniturilor
consumatorilor.în grupa factorilor specifici se cuprind o multitudine de factori, între care natura produsului
ocupă primul loc.

Capitolul II: Analiza productiei agricole pe intreg teritoriu R.Moldova pe anii

2012-2014
1.Analiza productiei agricole in gospodariile de toate categoriile pe anii 2012-2014

Conform indicilor prezentati productia agricola s-a majorat pe perioada anilor 2012-2014
si anume cu 3892mil.lei (19.53%)mai mult in 2013 decit in 2012 ,si cu 3440
mil.lei(14.44%) mai mult in 2014 decit in 2013.Ponderea cea mai mare o detine productia
vegetala fiind de 60.07% in 2012,65% in 2013 si 63.62% in 2014,fiind urmata de cea
animala cu 37.80% in 2012,33.30% in 2013 si 34.56% in 2014,cea mai mica influenta a
productiei agricole o au serviciile, care reprezinta 2.13% in 2012,1.70% in 2013 si 1.82%
in 2014.In concluzie putem spune ca Republica Moldova se bazeaza in prim plan pe
productia vegetala ,iar ce animala lasa de dorit ,dar privind indicii din anii 2007 pina in
2014 observam o usoara crestere.(tab.16.1.1)

2.Analiza recoltei globale de fructe,pomusoare si struguri pe toate categoriile de

gospodarii

Analizind indicii prezantati in tab.16.2.14 obeservam o evolutie pozitiva a fructelor in

peroada 2012-2014 si anume o crestere cu 39 mii tone (10.29%) in 2013 fata de anul 2012
si 74 mii tone (17.71%) in 2014 comparativ cu 2013.Astfel ponderea cea mai mare o detin
samintoasele de 76.67% in 2012,75.0% in 2013 si 76.54 in 2014,urmind cele simbroase cu
20.93% in 2012, 21.97% in 2013 si 20.79% in 2014,cea mai mica pondere o au nucile cu
2.40% in 2012,3.03% in 2013 si 2.67 in 2014.Pomusoarele au si ele o evolutie pozitiva in
2013 cu 0.2 mii tone (22.22%) mai mult decit in 2012 si cu 4.3 mii tone (390.91%) mai
mult in 2014 decit in 2013.Strugurii au o evolutie neconstanta si anume in 2013 a crescut
cu 106.8 mii tone (21.11%) si a cazut in 2014 cu 18.8 mii tone (-3.06%) fata de 2013.Din
rezultatele obtinute ca recolta de fructe si pomusoare in anii 2012-2014 este in crestere, iar
strugurii in descrestere.
3. Analiza productiei carnii in gospodariile de toate categoriile pe perioada 2012-2014

Datele prezentate in tab.16.3.8 ne arata ca productia carnii in 2013 s-a micsorat cu 0.6mii
tone (0.52%) fata de anul 2012 si a crescut cu 6.9 mii tone (5.99% ) in 2014 fata de
2013.Cea mai mare influenta asupra productiei carnii totale o are carnea de porc care
detine 55.75% in 2012,53.08% in 2013 si 53.0% in 2014,fiind urmata de carnea de pasare
cu 33.53% in 2012,37.27% in 2013 si 38.30% in 2014,carnea de vita are o influenta mica
de 8.21% in 2012,7.2% in 2013 si 6.72% in 2014,iar carnea de oaie indica o influenta
nesemnificativa de 1.8% in 2012,1.74% in 2013 si 1.55% in 2014.Din rezultatele obtinute
observam ca carnea de oaie si de vita se afla in scadere in perioada anilor 2012-2014,pe
cind carnea de porc si pasare are un ritm instabil.

Capitolul III: Caracteristica intreprinderii “Monicol”SRL

Compania "Monicol" SRL se ocupă cu producerea și exportul miezului de nucă și fructe
uscate. Ea a fost fondată în anul 2001 și de-a lungul timpului și- a dezvoltat gama de
produse, instalațiile de producție, devenind unul dintre liderii de piață locale în acest
domeniu. Pe parcursul activității sale, compania a construit o imagine pozitivă asupra
locale , precum și pe piețele externe care furnizează produsele sale o gama larga de
companii din întreaga lume.
Detinem o fabrica de procesare de aproximativ 5500 m2, situata la 15 km de Chișinău, cu
ateliere pentru prelucrarea nuci, producția de fructe uscate și a instalațiilor de
depozitare. De asemenea, avem puncte de colectare situate în părțile cele mai favorabile
ale Republicii Moldova. Produsele noastre sunt de înaltă calitate, în conformitate cu
standardele internaționale de calitate, s-au dovedit prin certificate de calitate ISO 9001:
2000 si HACCP. Acum, compania a implementat standardele IFS si BRC.

Având în vedere o calitate excelenta si preturi competitive pe care le vindem produsele

noastre în aproape toate țările din Europa, Statele Unite ale Americii, Rusia, Belorusia,
Țările Baltice.

Noi în jurul valorii de 100 ha de prune proprii, livezi situate în apropiere de

fabrica. livezile noastre sunt certifiedorganic de BCS - Okogarantie, pe baza standardelor
UE, Suisse, USDA, Narurland

În prelucrarea nuci și fructe uscate folosim tehnologii și echipamente moderne, cum ar fi

SORTEX mașină E1C, mașini pitting. Procesul de uscare se face folosind gaz natural.

Avem o echipă permanentă de 160 de specialiști cu experiență și foarte bine pregătiți. În

timpul sezonului în jurul -250-300persons sunt folosite pentru procesul de producție. Ei
au, mulți ani de experiență în lucrul cu nuci și fructe uscate.

De asemenea, oferim servicii de nuci de prelucrare în coajă constând în cracare, sortare și

ambalare.

În luna august 2010, compania a avut onoarea de a avea ca invitat Dl . Robert B. Zoellick
Președintele Băncii Mondiale . El a vizitat instalațiile de producție Monicol și a gustat
produsele noastre. Dl Robert B. Zoellick a apreciat înalt calitatea și procesul de producție
a produselor de organizare.

Unul dintre obiectivele noastre principale este de a se extinde pe piața locală, cu o mare
varietate de fructe uscate. Pentru a face acest lucru am creat un nou brand FRUIT2Go,
care poate fi găsit într-o mulțime de vânzarea cu amănuntul de supermarket-uri cum ar fi:
METRO, Fidesco, Nr.1, Fourchette.

Dumitru Vicol , care este în același timp, proprietarul companiei, care îl administrează. El
are peste 20 de ani de experiență managerială.