Impactul sectorului

medicamentelor
inovatoare asupra
economiei din
România
Sumar
2 Sumar

Studiul privind sectorul medicamentelor

inovatoare își propune să ofere o dimensiune
cantitativă a impactului pe care îl au
producătorii prezenți în România asupra
economiei locale.

Prima parte a studiului oferă o prezentare

generală a pieței de produse farmaceutice din
România și o evaluare comparativă cu alte țări
europene, în contextul mai larg al sistemului
de sănătate. A doua parte a studiului
estimează impactul producătorilor de
medicamente inovatoare prezenți în România
asupra mediului economic și social.
 Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România 3

Impactul sectorului
medicamentelor inovatoare
asupra economiei din
România

Piața de medicamente din România Românii au o speranță de viață sub media

europeană. În România, speranța de viață a
Populația României îmbătrânește, ponderea bărbaților este de 71 de ani, iar a femeilor de
populației de peste 50 de ani fiind așteptată 78 de ani. În țări precum Germania, Marea
să crească de la 36% în anul 2015 la 43% în Britanie, Italia, Spania speranța de viață a
anul 2020. O pondere mai mare a populației bărbaților este de peste 79 de ani, iar a femei-
vârstnice implică o cerere crescută pentru lor de peste 83 de ani.1,2,3,4
medicamente, dar și contribuie negativ la fi-
nanțarea sistemului de sănătate, prin modifi-
carea bazei de contribuabili și a magnitudinii
contribuțiilor.

Date demografice ale populației României (populație, mil) Speranța de viață la naștere în țări europene (2014, vârstă)

19.9
19.5 79
1-4 ani 5% DE 83
4%
5-9 ani 5% 5% 79
UK 83
10-14 ani 5% 5%
80
15-19 ani 5% 5% IT 85
20 -24 ani 6% 5% 80
ES 86
25-29 ani 7% 5%
77
5% SI 83
30-34 ani 7%
6% 75
CZ 81
35-39 ani 8%
8%
72
HU 79
40 -44 ani 8%
8%
73
45 -49 ani PL 81
8%
9%
71
50 -54 ani 6% BG 78
8%
55 -59 ani 7% 71
RO 78
60 -64 ani 8%
7%
65 -69 ani 5%
5%
5% Bărbaţi
70 -74 ani 4%
Femei
75+ ani 8% 9%

2015 2020

Scădere Creștere Nicio schimbare

Sursă: 1 Institutul Național de Statistică (accesat în perioada martie – mai 2016), 2 Comisia Națională de Prognoză, 3 Comisia Europeană - Raportul de
țarã al României pentru 2016, 4 analiză PwC
4 Sumar

PIB/locuitor (2014, EUR, la preţuri curente) Evoluția PIB/locuitor în România (2011 - 2017, EUR, %)

Creşterereală anuală PIB/locuitor

PIB/locuitor (la preţuri curente)
DE 36.000
UK 34.900 4,4% 4,5%
IT 26.500
1,6% 1,1% 3,9% 3,3% 4,0%

ES 22.400 9.200
CZ 14.700
8.600
PL 10.700 8.100
HU 10.600 7.500
RO 7.500 7.200
BG 5.900 -73% 6.600 6.700
Media UE 27.400
2011 2012 2013 2014 2015e 2016f 2017f

Sursă: Eurostat (accesat în perioada martie – mai 2016), Comisia Naţională de Prognoză – Prognoza de primăvară 2016, aprilie 2016
Notă: Valoarea PIB exprimată în preturi curente se referă la valoarea nominală a PIB în anul de calcul și se deosebește de valoarea reală a PIB (PIB în
preturi comparabile), care indică valoarea producției realizate în perioade diferite de timp, exprimată în preturile unui singur an considerat de referință.
Creșterea reală a PIB indică evoluția economiei fără a lua în calcul impactul inflației.

Mai mult, în România există o diferență
notabilă între speranța de viață și speranța
de viață în condiții bune de sănătate, ceea ce
arată că o mare parte a populației își petrece
o perioadă semnificativă din viață în morbidi-
tate și dizabilitate (13,0 ani în cazul bărbați-
lor și 20,8 ani în cazul femeilor) 1.
Toți acești factori subliniază nevoia de fi-
nanțare, educație și prevenție în sistemul de
sănătate din România, care, pe termen lung,
s-ar traduce într-o îmbunătățire a indicatori-
lor stării de sănătate.
PIB pe cap de locuitor în România este cu
73% sub media europeană la preţuri curen-
te. Deși este așteptată o creștere susținută a
acestuia în viitor, distanța mare față de media
Uniunii Europene se va menține.2
Datele plasează România sub media europea-
nă și în ceea ce privește cheltuielile cu sănăta-
tea și cheltuielile cu medicamentele. În ceea
ce privește finanțarea publică, România alocă
domeniului sănătății aproximativ 4,1% din
PIB, iar cheltuielilor cu medicamente 1% din
PIB.2

Cheltuieli pentru sănătate şi medicamente pe cap de locuitor(1) (2014, EUR/locuitor)

Cheltuieli pentru sănătate Cheltuieli pentru medicamente

Prețuri curente PPP (2) % din Fonduri Prețuri PPP (2) % din Fonduri
PIB/ publice curente PIB/ publice
locuitor ca % din locuitor ca % din
PIB (3) PIB (3)

DE 3.936 3.774 10,9% 9,2% 549 527 1,5% 1,3%

UK 2.882 2.471 8,3% 7,3% 489 420 1,4% n/a

IT 2.364 2.350 8,9% 6,8% 369 366 1,1% 0 ,8%

ES 1.941 2.169 8,7% 6,3% 534 597 2,0% 1,0%

SI 1.559 1.948 10,2% 6,2% 327 408 4,7% 0 ,9%

CZ 887 1.400 6,0% 5,8% 243 383 1,7% 0 ,9%

HU 772 1.362 7,3% 4,8% 210 371 2,0% 1,0%

PL 683 1.188 6,4% 4,5% 196 341 1,9% 0 ,4%

BG 429 928 7,3% 4,1% 178 385 3,0% 0 ,7%

RO 405 814 5,4% 4,1% 180 361 2,4% 1,0%

Ø UE: Ø UE: Ø UE: Ø UE:

2,515 € 2,515 € 429 € 429 €
(i) Cheltuielile pentru sănătate includ cheltuielile cu serviciile medicale, medicamente și aparatură medicală. Cheltuielile pentru medicamente includ
cheltuielile cu medicamentele generice, inovatoare și OTC.
(ii) Valorile calculate folosind Paritatea Puterii de Cumpărare (PPP) exprimă valoarea cheltuielilor luând în calcul diferențele de preturi și deci de putere
de cumpărare între țările analizate. Valorile PPP au fost calculate folosind indicele de preț la nivelul țărilor individuale față de nivelul mediu în UE28.
(iii) Fondurile publice ca procent din PIB prezentate la nivelul anului 2013, cel mai recent set de date disponibile la data raportului.
Sursă: 1 Comisia Europeană - Raportul de țară al României pentru 2016; BMI European Pharmaceuticals and Healthcare Report Q1 2016, 2 Eurostat
(accesat în perioada martie – mai 2016), analiză PwC
 Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România 5

Din totalul cheltuielilor cu medicamente în În 2014, existau 120 de medicamente în

România, la nivelul anului 2015, doar 45% au așteptare pentru includere în lista medica-
fost acoperite din fonduri publice. Producă- mentelor compensate, cele mai multe pentru
torii au acoperit 10% prin taxa clawback, iar afecțiuni oncologice.
diferența de 46% a fost suportată de pacienți
prin co-plată. Timpul de acces la piață Molecule în curs de
în țări UE autorizare în România
(2011, număr zile) (2014, număr molecule)
Ponderea surselor de finanțare în totalul cheltuielilor cu
medicamentele (% mld. EUR) Europa Centrală și de Est
Europa de Vest ∑ ~ 120 molecule

EE 848 Oncologie
30
Taxă clawback CZ 550 Cardiologie 14
RO 458
Contribuţie publică 426 Reumatologie 14
SK
PT 41 2 Diabet 12
Contribuţia privată a populaţiei BE 37 1
352 Boli infecțioase 10
ES
IT 347 8
3,6 Hematologie
3,5 3,4 FR 31 6
Pneumologie 8
SI 283
8% 11%
10% SE 27 2 Urologie 6
FI 248
Psihiatrie 5
GR 21 4
NL 209 Transplant 5

44% 43% NO 1 60
Dermatologie 4
45% AT 1 22
UK 118 Neurologie 3
DK 116
Gastroenterologie 1

Ø Europa de Vest 251 zile

Notă: Timpul de acces la piață reprezintă timpul necesar ca un pacient

48% 47% să acceseze un medicament nou și monitorizează procesul de autorizare
46% a medicamentului, a prețului și a condițiilor de rambursare
Sursă: EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator Report 2011, Ministerul
Sănătății, analiză PwC

2013 2014 2015

Sursă: Calcul PwC bazat pe comunicările Casei Naţionale de Asigurări

de Sănătate despre consumul medicamentelor compensate. Calculul
exclude finanțarea publică a contractelor cost-volum. În perioada 2000 - 2009, studiile au arătat
Notă: Consumul total de medicamente include medicamente eliberate cu
și fără prescripție medicală.
că 73% din creșterea speranței de viață în
30 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare
s-a datorat unor medicamente inovatoare
Cele mai recente modificări ale listei medi- lansate pe piață după 1990. Cu toate acestea,
camentelor compensate a avut loc în 2014 medicamentele nou introduse pe piață sunt
și 2015, când au fost incluse 55 de medica- rezultatul unui proces îndelungat și costisitor
mente noi, după o perioadă de aproximativ 6 de cercetare și dezvoltare care poate dura
ani de la ultima modificare în 2008. Studiul peste 10 ani, iar investiția poate ajunge la 1,4
EFPIA Patients W.A.I.T. Indicator Report miliarde EUR per moleculă nouă.
2011 efectuat între anii 2008-2010 a arătat
că perioada estimată pentru un medicament
inovator să ajungă la pacient din momentul
în care primește autorizație de punere pe
piață era de 122 de zile în Austria, 118 zile în
Marea Britanie, 116 în Danemarca şi 458 de
zile în România.

Contribuția medicamentelor inovative la creșterea Costul estimat de introducere pe piață a unei noi
speranței de viață (2000-2009) molecule chimice sau entități biologice (mil. EUR)

Speranţa de viaţă
(ani)
+1,74 ani 1.369
76.0
937
75.0 73%
74.0 410
27% 181 205
73.0

0.0 2011 2012 2013 2014 2015

2000 Altele Medicamente 2009
inovative
Sursă: EFPIA - Pharma Industry’s Contribution to Health and Wealth Report 2015
6 Sumar

Ponderea medicamentelor generice şi OTC (fără prescripție) Evoluția pieței farmaceutice din România, în funcție de
(2014, % din volumul pieței totale) tipul medicamentelor

Europa Centrală și de Est mil. unități vândute

Europa de Vest CAGR 1%
CAGR 4%
BG 78%
511 532 532 538 546
490 506
RO 76% 458 Fără
31% 31% 31% 32% 33% 34%
29% 31% prescripţie
DE 73%
45% 44% 44% 45% 45% 45% 45% 45% Generice
PL 69%
UK 66% 25% 25% 25% 24% 24% 23% 22% 21% Inovative

CZ 60% 2010 2011 2012 2013 2014 2015e 2016f 2017f

SI 57% mld . EUR
HU 53% CAGR 0%
CAGR 5%
ES 51%
3,4 3,5 3,6 3,4 3,4 3,5 Fără
3,3
PT 50% 3,0 19% 18% 24% prescripţie
20% 18% 21% 23%
19% 23%
IT 41% 20% 21% 22% 24% 24% 26%
19% Generice
GR 27%
62% 61% 61% 60% 60% 56% 53% 51% Inovative

Europa de Vest Europa Centrală şi de Est

Ø 64 % 2010 2011 2012 2013 2014 2015e 2016f 2017f
Ø 51%
Notă: Medicamentele cu prescripție sunt împărțite în medicamente inovatoare și generice. Valoarea pieței este exprimată în prețuri la nivelul
consumatorului final, inclusiv TVA.
Sursă: BMI European Pharmaceuticals and Healthcare Report Q1 & Q2 2016, Cegedim – comunicate de presă, perioada 2010-2015, EFPIA, analiză și estimări PwC

România se situează peste media europeană la capitole precum: timpul de așteptare al

în ceea ce privește penetrarea medicamente-
lor generice și fără prescripție (OTC), cu 76%
din volumul total al medicamentelor consu-
mate în 2014, față de o medie de 64% în alte
țări din Europa Centrală și de Est.
pacienților pentru acces la medicamentele
inovatoare, drepturile pacienților și nivelul
general de informare în rândul pacienților,
precum şi starea generală de sănătate a popu-
lației.

Medicamentele inovatoare sunt estimate în Indexul EHCI compară și clasifică sisteme na-
anul 2014 la aproximativ 24% ca volum și ționale de sănătate, din punctul de vedere al
60% ca valoare din totalul consumului de consumatorului/pacientului, folosind un set
medicamente din România. de 46 de indicatori, calculați anual la nivelul
UE începând cu anul 2005. Indicatorii reflec-
Raportul Euro Health Consumer Index tă performanța în diverse zone ale sistemului
(EHCI) a plasat România pe locul 32 din 35 de sănătate (de exemplu, calitatea serviciilor
de state europene, cu un decalaj foarte mare medicale, orientarea către pacient etc.).

Euro Health Consumer Index (EHCI) (1) (2015, scor total EHCI – maxim 1.000 puncte)

Componentele scorului pentru România

NL 91 6

DE 828 43 ∑ 527
96
UK 7 36
71
CZ 7 60

ES 695

SI 7 10 63

667 150
IT

HR 7 07 Scor maxim
104
∑ 1,000
HU 57 8

57 7 Drepturile pacientului, 150

GR
informaţii și e-sănătate
BG 530 Accesibilitate 225
(timp de așteptare pentru tratament)
PL 523
Starea de sănătate a populaţiei 250
RO 527
Gama și acoperirea serviciilor 150
Ø Europa Centrală Ø UE: Prevenţie 125
şi de Vest: 582 673
Medicamente 100

(1) Procentele din scorul maxim pentru fiecare componentă au fost adunate și înmulțite cu (1.000/suma totală a ponderilor). Scorul maxim pentru un
sistem de sănătate național în Index este 1.000, iar scorul minim este 333.
Sursă: Health Consumer Powerhouse - Euro Health Consumer Index Report 2015
 Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România 7

Impactul economic și social al Programe educaționale în Principalele programe de

domeniul sănătății vizând prevenție desfășurate
sectorului de medicamente inovatoare atât medicii, cât și pacienții (2014, mil EUR)
(2014, # răspunsuri)
În anul 2014, producătorii de medicamente Întâlniri la nivel local și Programe de
vizite de iniţiere 6 testare/screening
inovatoare au investit 33,9 milioane EUR în Organizarea
pt. diagnosticare
timpurie
5.5 ~85,000

studii clinice și 37,5 milioane EUR în acțiuni evenimentelor pentru

certificarea de tip 8

de educație medicală continuă, de prevenție educație

medicalcontinuă (CME)
Ajutor financiar
pentru tratamente
5.6 ~1,200

și de informare în sprijinul comunității medi- Organizarea de

conferinţe
11
Evenimente pentru
cale și al pacienților în România. educaţie medicală 2.8 ~5,800
Educaţie on-line vizând continuă
sectoare terapeutice 6
cheie
Investiții efectuate de companii farmaceutice inovative în Monitorizare 6.1 ~74,000
Campanii de vizibilitate a bolilor
România (2014, mil EUR) pentru boli specifice 10

∑ 77.1 mil EUR

Mijloace fixe Suport pentru
Grupuri de sprijin
5.7 4 mentenanţa 4.3 n/a
pentru boli specifice
aparaturii medicale
(7%) # pacienților
care au
Cercetare și ∑ 12.6 mil EUR ∑ 24.1 mil EUR
participat în
dezvoltare
programe
Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost
33.9
extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.
(44%)
Sursă: Chestionar PwC (date colectate de la membrii ARPIM în perioada
37.5 iunie - noiembrie 2015)
(49%)

Programe de educaţie
medicală și inițiative cu
impact social
Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost
extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.
Sursă: Chestionar PwC (date colectate de la membrii ARPIM în perioada
iunie - noiembrie 2015)
Investițiile în studii clinice reprezintă contri-
buția sectorului pentru încurajarea inovației
în medicină în România. Participanții la
studiile clinice organizate de producătorii
de medicamente inovatoare au astfel acces
la terapii mai avansate și mai costisitoare
decât tratamentele standard. Proiectele de
acest gen facilitează investigații suplimentare
pentru a determina eficacitatea și siguranța
tratamentelor noi și pentru a obține informa-
ții despre nevoile medicale neacoperite de
tratamentele existente, asigurând totodată
transferul de cunoștințe către comunitatea
medicală mai largă. 40% dintre studiile desfă-
șurate în România în 2014 au vizat afecțiunile
hematologice, 27% afecțiunile oncologice și
20% afecțiunile infecțioase.
Nivelul înalt de investiții în activități R&D
are loc în ciuda întârzierilor administrative
semnificative în aprobarea studiilor clinice.
Reducerea acestor întârzieri ar putea duce la
un număr mai mare de studii clinice, gene-
rând mai multe oportunități de acces timpu-
riu la tratamente inovatoare.
Încurajarea inovației în medicină în România
stă și la baza acțiunilor de educație medicală
continuă și a campaniilor de prevenție des-
fășurate de producătorii de medicamente
inovatoare în beneficiul medicilor, respectiv al
pacienților. Producătorii de medicamente ino-
vatoare au derulat aproximativ 110 programe
de prevenție, testare, informare și monitoriza-
re adresate unui număr de peste 200.000 pa-
cienți pe parcursul anului 2014 și au organizat
peste 2.800 de sesiuni, conferințe și sesiuni de
lucru cu obiectivul de a facilita accesul medici-
lor la informații privind terapii și protocoale de
tratament de ultimă generație.

Componentele bugetului R&D Ariile terapeutice cheie vizate de Obiectivele cheie ale studiilor clinice
(2014, mil EUR, % din bugetul total R&D) studiile clinice efectuate efectuate
(% respondenți, mai multe opțiuni de (% respondenți, mai multe opțiuni de
răspuns posibile) răspuns posibile)

Alte activităţi R&D ∑ 33.9 mil

EUR Hematologie 40% Informații legate de
3.2 produse/tratamente viitoare 40%
Oncologie 27%
(9%) (eficacitate și siguranţă)
Cardiologie 20%
Acţiuni de prevenție și
Boli infecţioase 20% 27%
farmacovigilenţă
Psihiatrie/
13%
Neurologie
13% Informaţii despre
Diabet 13%
patologii
Imunologie 13%
30.8 Dermatologie 7% Identificarea nevoilor
13%
Studii clinice ( 91%) Endocrinologie 7% medicale neadresate

Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.
Sursă: Chestionar PwC
8 Sumar

Principalele activități de responsabilitate socială (% respondenți, mai multe opțiuni de răspuns posibile)

# beneficiari ai acestor inițiative

Finanțare a de
29% 14.000
proiecte sociale

Programe de sănătate(de ex.

Programe educaționale
21% 4.900
pentru un
stil de viață sănătos)

Sponsorizări pentru
14% 5.700
asociaţii de pacienți

Finanţare programe
14% 1.000
artistice/culturale

Notă: Calculele folosesc informații din chestionarul PwC care au fost extrapolate pentru valoarea totală a pieței de medicamente inovatoare.
Sursă: Chestionar PwC (date colectate de la membrii ARPIM în perioada iunie - noiembrie 2015)

În acest mod, producătorii de medicamente În anul 2014, vânzările de medicamente

contribuie activ la transferul de know-how,
reprezentând totodată o sursă adiacentă de
finanțare pentru educația medicală continuă
în România, fiind o alternativă viabilă pentru
reducerea costurilor pentru bugetul de stat.
inovatoare ale producătorilor au fost de 1,55
miliarde EUR. Estimarea este că anul 2015 va
aduce o scădere a vânzărilor în condițiile în
care autoritățile au impus noi reglementări
care duc la scăderea prețurilor.

Pe lângă inițiativele în domeniul sănătății,

producătorii de medicamente inovatoare Vânzările de medicamente inovative din România
(mld. EUR, preţuri de producător)
desfășoară o serie de activități de respon-
sabilitate socială generală. Zonele cheie de +4%
-11%
acțiune includ finanțarea de proiecte sociale 1,549
1,495
(de exemplu, sponsorizări pentru grupuri 1,385
speciale de sprijin, inițiative culturale) și
inițiative de sănătate comunitară (programe
de educație în direcția unui stil de viață sănă-
tos). Producătorii de medicamente inovatoare
sunt implicați în aproximativ 50-70 activități
de responsabilitate socială în fiecare an. Nu-
mărul beneficiarilor direcți depășește 30.000 2013 2014 2015e
de persoane, deși beneficiul general adus Sursă: BMI - accesat în perioada martie – mai 2016, Cegedim –
societății poate fi mult mai mare. comunicate de presă, perioada 2010 - 2015, estimare PwC pe baza
datelor colectate.
 Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România 9

Valoare adăugată brută (mil. EUR, 2014) Contribuţii la bugetul de stat (mil. EUR)

Tipul contribuţiei 2013 2014 2015e

Taxe şi Impozit pe venit 17.5 23.8 18.5
impozite
Altele (impozit pe
% din PIB 0,28% 0,33% 0,61% proprietate, taxe
România 0.8 1.5 1.6
vamale, accize)
911 Total taxe şi
18.3 25.4 20.1
impozite
Plăţi specifice ANM, incl. studii clinice 1.2 1.2 1.0
488 sectorului
Taxă „clawback” 174.3 240.1 244.1
423
Alte plăţi specifice 3.7 4.6 24.9
Total plăţi specifice
150 mld. EUR 179.2 245.8 270.0
sectorului
PIB
Contribuţii la Contribuţii angajaţi 22.7 22.5 23.0
asigurările
Impact direct Impact Impact direct Contribuţii angajator 20.6 19.3 19.3
sociale
indirect și indirect
Total contribuţii la
43.3 41.8 42.3
asigurările sociale

Total contribuţii la bugetul de stat 240.8 313.0 332.4

Notă: Contribuțiile sunt calculate pe baza răspunsurilor la chestionarul PwC, extrapolate la valoarea totală a pieței.
Sursa: Estimare PwC pe baza datelor colectate, EMIS (accesat în perioada martie – mai 2016), BMI (accesat în perioada martie – mai 2016), Institutul
Național de Statistică - tabel simetric intrări-ieșiri pentru România 2013

Contribuția sectorului producătorilor de Sectorul medicamentelor inovatoare susține

medicamente inovatoare la PIB-ul Româ-
niei a fost estimată la 911 milioane EUR în
anul 2014, din care 423 milioane EUR în
mod direct prin activitățile din România ale
producătorilor, iar alte 488 milioane EUR în
mod indirect prin achizițiile efectuate de la
furnizorii locali.
în total 16.700 de locuri de muncă, din care
3.400 de locuri de muncă sunt create direct
de producătorii de medicamente inovatoare
din România, iar alte 13.300 de locuri de
muncă în mod indirect în cadrul societăților
care furnizează bunuri și servicii producători-
lor de medicamente inovatoare.

O parte importantă din contribuția în PIB o Număr locuri muncă create, 2014
reprezintă taxele și impozitele plătite, esti-
% din total salariaţi în România
mate la 313 milioane EUR în 2014, din care
0,08% 0,30% 0,37%
240 milioane EUR prin taxa de clawback.
Prin această taxă, statul recuperează de la 16.741

producătorii de medicamente diferența dintre

bugetul alocat și consumul efectiv de medica-
13.341
mente.
3.400
Contribuția producătorilor de medicamente
inovatoare a fost estimată la aproximativ 75%
din totalul taxei „clawback” în 2015. Această Impact direct Impact Impact
indirect direct și
taxă a crescut de la 10,4% din cifra de afaceri indirect
a producătorilor în 2013 la 14,8% în 2014, Sursa: Estimare PwC pe baza datelor colectate, EMIS (accesat în
pe fondul creșterii consumului de medica- perioada martie – mai 2016), BMI (accesat în perioada martie – mai
2016), Institutul Național de Statistică - tabel simetric intrări-ieșiri pentru
mente compensate și a bugetului neschimbat, România 2013
stabilit la nivelul anului 2011. În 2015 taxa
clawback a ajuns și la 17,2% din cifra de
afaceri a producătorilor, însemnând 244,1
milioane EUR.
10 Sumar

Despre raport Despre PwC

Acest document reprezintă un sumar al
studiului (raportului) privind impactul sec-
torului medicamentelor inovatoare asupra
economiei din România, întocmit exclusiv
pentru uzul Asociației Române a Producători-
lor Internaționali de Medicamente („ARPIM”)
în scopul enunțat în contractul din data de
18 mai 2015, în conformitate cu termenii
şi condiţiile stipulate prin contract. Nu ne
asumăm niciun fel de responsabilitate pentru
pierderile cauzate ARPIM sau oricărei terțe
părți ca urmare a transmiterii, reproducerii,
sau utilizării informațiilor din sumar, rapor-
tului final sau preliminar într-un mod care să
contravină prevederilor acestui paragraf.
Prima parte a studiului oferă o prezentare
generală a pieței de produse farmaceutice
din România și o evaluare comparativă cu
alte țări europene; informațiile prezentate în
această secțiune au fost preluate din diverse
surse, specificate pentru fiecare analiză in
parte.
Firmele din reţeaua PwC ajută organizaţiile şi
indivizii să creeze valoarea adăugată de care
au nevoie. Suntem o reţea de firme prezentă
în 157 de ţări cu mai mult de 208.000 de spe-
cialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate
de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă
pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucru-
rile importante pentru dumneavoastră şi
descoperiţi mai multe informaţii despre noi
vizitând site-ul www.pwc.ro.
© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate.
PwC se referă la reţeaua de firme PwC şi/sau
la una dintre firmele membre, fiecare dintre
acestea fiind o entitate juridică.

A doua parte a studiului estimează impactul

producătorilor de medicamente inovatoare
prezenți în România asupra mediului econo-
mic și social; informațiile au fost colectate
prin intermediul unui chestionar completat
de 22 din cei 28 de membri ARPIM, iar rezul-
tatele procesului de colectare a datelor au fost
extrapolate la nivelul pieței totale de medica-
mente inovatoare din România.

Raportul se bazează deci pe informaţiile fur-

nizate de membrii ARPIM sau preluate dintr-o
varietate de surse descrise cadrul raportului.
Aceste informații nu au fost verificate separat
de noi și, prin urmare, noi nu oferim nici o
confirmare referitoare la exhaustivitatea sau
acuratețea acestora.

Recomandările legate de o bună practică pre-

zentate în acest text şi în diagramele acestui
raport sunt proprietatea PwC. ARPIM poate
adopta şi utiliza aceste informaţii pentru
aplicarea în cadrul activităţii, conform celor
prevăzute în Termenii şi condiţiile ataşate
scrisorii de angajament din data de 18 mai
2015. Cu toate acestea, informaţiile nu pot fi
utilizate sau reproduse pentru sau de către
terţi fără consimţământul scris al PwC.
 Impactul sectorului medicamentelor inovatoare asupra economiei din România 11

Prezentul material a fost întocmit exclusiv cu titlul de recomandări

generale în probleme de interes şi nu constituie consultanţă
profesională. Nu se recomandă să acţionaţi pornind de la informaţiile
cuprinse în acest text fără a apela în prealabil la consultanţă
profesională de specialitate. Nu se oferă nicio declaraţie sau garanţie
(explicită sau implicită) cu privire la acurateţea sau integralitatea
informaţiilor incluse în acest document şi, în măsura permisă de lege,
PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL) nu acceptă şi
nu îşi asumă nicio responsabilitate sau obligaţie de diligenţă pentru
niciun fel de consecinţă a niciunei hotărâri de a acţiona sau nu, luate
de dumneavoastră sau orice terţ, pe baza informaţiilor cuprinse în
acest document, şi pentru nicio decizie luată pe baza acestora.
PwC Romania, Lakeview Building, Barbu Văcărescu Street 301-311, Bucharest, Romania,
T: +40 (0) 21 225 3000, F:+40 (0) 21 225 3600, www.pwc.ro

© 2016 PwC. Toate drepturile rezervate. „PwC” semnifică reţeaua de firme membre ale PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL), sau,
după cum este cazul, firme individuale membre ale reţelei PwC. Fiecare dintre acestea este persoană juridică cu statut independent şi nu acţionează
ca agent al PwCIL sau a oricărei alte firme membre. PwCIL nu furnizează niciun fel de servicii clienţilor. PwCIL nu este reponsabilă pentru actele
sau omisiunile niciunei alte firme membre şi nici nu-şi poate exercita controlul sau judecata profesională pentru a le obliga în niciun fel. Nicio firmă
membră nu este responsabilă sau răspunzătoare pentru actele sau omisiunile altei firme membre şi nici nu-şi poate exercita controlul sau judecata
profesională pentru a obliga altă firmă membră sau PwCIL în niciun fel.