Suport Curs Accesare Fonduri UE PDF

EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE
ŞI DE COEZIUNE EUROPENE
FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

POSDRU/93/3.3/S/62277
CUPRINS
ABREVIERI .................................................................................................. 7
PRINCIPII ŞI VALORI CARE STAU LA BAZA POLITICII EUROPENE DE COEZIUNE ............. 9
Instituţiile Europene şi rolul lor .................................................................................................... 9
Parlamentul European .............................................................................................................. 9
Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri) .................................................................. 10
Comisia Europeană ................................................................................................................. 10
Curtea Europeană de Conturi ................................................................................................. 11
Consiliul European .................................................................................................................. 11
Ombudsmanul European ........................................................................................................ 12
Comitetul Economic şi Social .................................................................................................. 12
Comitetul Regiunilor ............................................................................................................... 13
Banca Europeană de Investiţii................................................................................................. 13
Banca Centrală Europeană ...................................................................................................... 14
Responsabilitatea comună ......................................................................................................... 15
Viitorul UE şi procesul de decizie ............................................................................................ 15
EUROPA 2020 ............................................................................................................................. 17
Verigi Lipsă Şi Blocaje .............................................................................................................. 20
O piaţă unică pentru secolul 21 .............................................................................................. 20
Investirea în creştere: politica de coeziune, mobilizarea bugetului UE şi finanţările private 20
Contribuţia părţilor ................................................................................................................. 21
Implicarea totală a Consiliului European ................................................................................ 22
Consiliul de Miniştri ................................................................................................................ 22
Comisia Europeană ................................................................................................................. 22
Parlamentul European ............................................................................................................ 22
Autorităţile naţionale, regionale şi locale ............................................................................... 23
Stadiul de pregătire a perioadei de programare 2014 -2020 .................................................... 23
EXPLICAREA TERMINOLOGIEI SPECIFICE .......................................................... 24
POLITICI EUROPENE ................................................................................... 28
Prezentare generală ................................................................................................................... 28
Scurt istoric ................................................................................................................................. 29

POSDRU/93/3.3/S/62277 2
Politici complementare de dezvoltare: Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi
Politica Comună de Pescuit (PCP). .......................................................................................... 31
Cadrul instituţional ..................................................................................................................... 31
Comitetul Naţional de Coordonare ......................................................................................... 31
Comitetele de monitorizare .................................................................................................... 32
Ministerul Fondurilor Europene ............................................................................................. 32
Autorităţile de Management, constituite pentru fiecare PO, au următoarele atribuţii: ....... 33
Autoritatea de Certificare şi Plată: .......................................................................................... 33
Organismul Intermediar este interfaţa dintre AM şi beneficiar şi are următoarele atribuţii:34
Beneficiarul finanţării este cel care: ....................................................................................... 34
Tipuri de fonduri europene şi domenii de finanţare .................................................................. 35
Tipuri de Fonduri europene, obiectivele şi specificul lor ........................................................ 35
Domenii de finanţare .............................................................................................................. 35
FSE: domenii de finanţare, cerinţe esenţiale din regulament privind managementul
proiectelor ............................................................................................................................... 38
FC: domenii de finanţare, cerinţe esenţiale din regulament privind managementul
proiectelor ............................................................................................................................... 40
Asistenţă financiară pentru Romania ........................................................................................ 40
Fondurile Structurale: Principii care stau la baza implementării instrumentelor structurale. .. 41
ETAPE DE PARCURS PENTRU ACCESAREA FONDURILOR ŞI
ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROIECT ................................................................ 43
Ce este un proiect ....................................................................................................................... 43
Ciclul proiectului ..................................................................................................................... 43
Principiile cheie ....................................................................................................................... 46
Formatul de bază al unui proiect ............................................................................................... 47
Cadrul logic.............................................................................................................................. 48
Fazele construirii Cadrului Logic ............................................................................................. 50
Cei patru paşi ai analizei.......................................................................................................... 50
Faza de formulare ................................................................................................................... 53
Coloana a doua: Indicatori de verificare a obiectivelor (IVO) ................................................. 55
Factorii calităţii ........................................................................................................................ 60
Completarea matricei logice ................................................................................................... 61
Utilizarea cadrului logic la dezvoltarea planurilor de activităţi şi resurse .............................. 64
IDENTIFICAREA SURSELOR DE FINANŢARE DISPONIBILE ....................................... 65
Ghidul solicitantului ................................................................................................................... 66
Tipuri de cheltuieli eligibile......................................................................................................... 67
Mecanisme de finanţare: ajutor de stat – minimis - proiecte.................................................... 68
Prevederi referitoare la ajutorul de stat ................................................................................. 68
CEREREA DE FINANŢARE .............................................................................. 75
POSDRU/93/3.3/S/62277 3
Greşeli frecvent întâlnite la redactarea cererii de finanţare .................................................. 75
Greşeli care duc la punctarea mai slabă
a cererii de finanţare (în Faza B- Criterii de selecţie):............................................................. 76
Elementele componente ale cererii de finanţare ....................................................................... 76
Grup ţintă: necesitatea corelării cu obiectivele programului ................................................. 78
Descrierea solicitantului/şi a partenerilor .............................................................................. 78
Criteriile de evaluare a unei cereri de finanţare ..................................................................... 80
DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR STRATEGICE ................................................. 81
Solicitant/Beneficiar – categorii generale .................................................................................. 81
Persoană juridică de drept privat cu scop patrimonial ........................................................... 82
Persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial ........................................................ 82
Persoană juridică de drept public ........................................................................................... 83
Relaţii de parteneriat ................................................................................................................. 83
Încadrarea juridică a acordului de parteneriat ....................................................................... 84
Acordul de parteneriat – principii ........................................................................................... 85
Condiţii de validitate ale Acordului de parteneriat ................................................................ 87
Elemente minime ale Acordului de parteneriat ..................................................................... 88
Drepturi şi obligaţii ale partenerilor ....................................................................................... 88
Tranzacţii financiare între parteneri ....................................................................................... 89
Înlocuirea partenerilor ............................................................................................................ 90
Decontarea între parteneri ..................................................................................................... 90
Acordarea prefinanţării ........................................................................................................... 91
Rambursarea cheltuielilor ....................................................................................................... 91
DOCUMENTE SPECIFICE............................................................................... 92
Cadrul instituţional şi legislativ pentru implementarea Instrumentelor Structurale ................. 92
Propunerile Comisiei Europene: ............................................................................................. 92
Documentele agreate la nivelul Consiliului Afaceri Generale: ............................................... 92
Regulamentele Europene ........................................................................................................... 93
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă ...................................................................................... 94
CSNR cuprinde 6 capitole şi 2 anexe, după cum urmează: ..................................................... 94
Legislaţie naţională privind implementarea IS .......................................................................... 95
Legislaţie generală privind gestionarea asistenţei comunitare nerambursabile ................... 95
Legislaţie privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei comunitare
nerambursabile ..................................................................................................................... 97
Legislaţie privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare ......................................... 97
RESURSE DE DOCUMENTARE OFICIALE ................................................................................................ 98
ANEXE................................................................................................... 100
ANEXA 1. EUROPA 2020: PRIORITĂŢI ŞI INIŢIATIVE........................................ 101

POSDRU/93/3.3/S/62277 4
ANEXA 2 SURSE DE FINANŢARE ................................................................. 116
POR – Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ........................................... 116
Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere ......... 116
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport .................. 116
Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale ......................................................... 116
• DMI 3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor
sociale.................................................................................................................................... 117
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local ....................... 117
Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului ........................................ 118
Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică ....................................................................................... 119
POS Transport - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari............................ 119
Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea Axelor Prioritare TENT în scopul dezvoltării
unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE ....... 120
Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara
axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport ..... 120
Axa prioritară 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei
mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor ....................................................... 121
Axa prioritară 4: Asistenţa Tehnică ....................................................................................... 121
POS Mediu - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ................................. 121
Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ..................... 122
Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi
reabilitarea siturilor contaminate ......................................................................................... 122
Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin
restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de
eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare.......................................... 122
Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia
naturii .................................................................................................................................... 122
Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în
zonele cele mai expuse la risc ............................................................................................... 122
Axa prioritară 6: Asistenţa tehnică ....................................................................................... 122
POS CCE- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ...................................... 123
Axa prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient ........................................ 123
Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate ...... 123
Axa prioritară 3: Tehnologia Informaţiilor si Comunicaţiilor pentru sectorul privat si public
............................................................................................................................................... 123
Axa prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul
combaterii schimbărilor climatice ........................................................................................ 124
Axa prioritară 5: Asistenţă Tehnică ....................................................................................... 124
POS DRU- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ..................................... 124

POSDRU/93/3.3/S/62277 5
Axa prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere .......................................................................... 125
Axa prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii ........................ 126
Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor ......................... 127
Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare ............................................. 128
Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare ................................................. 128
Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale .................................................................. 129
Axa prioritară 7: Asistenţa Tehnică ....................................................................................... 130
PO DCA- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ....................................... 131
Axa prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici
publice ................................................................................................................................... 131
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul
pus pe procesul de descentralizare ...................................................................................... 131
Axa prioritară 3: Asistenţa tehnică ....................................................................................... 132
POAT- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari ........................................... 132
Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea
programelor .......................................................................................................................... 132
Axa prioritară 2: Dezvoltarea şi sprijin pentru funcţionarea SMIS ....................................... 133
Axa prioritară 3:Diseminarea informaţiei şi promovarea IS ................................................. 133
ANEXA 3 EXEMPLU CERERE DE FINANŢARE ................................................... 134
ANEXA 4 CRITERII DE SELECŢIE - EXEMPLU GRILĂ DE EVALUARE POSDRU........... 137
Faza A .................................................................................................................................... 137
Conformitate Administrativă DA/ NU ................................................................................ 137
Eligibilitatea solicitantului DA/ NU ....................................................................................... 137
Eligibilitatea Partenerilor DA/ NU ......................................................................................... 138
Faza B Selecţia ..................................................................................................................... 139
1. Relevanţă........................................................................................................................... 139
2. Metodologie ...................................................................................................................... 140
3. Sustenabilitate .................................................................................................................. 142
4. Cost-eficienţă .................................................................................................................... 142

POSDRU/93/3.3/S/62277 6
ABREVIERI
AC Autoritatea de Certificare
ACP Autoritatea de Certificare şi Plată
ADI Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară
AM Autoritatea de Management
AMCSC Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar
AP Axă Prioritară
CE Comisia Europeană
CMR Compartiment Monitorizare Raportare din cadrul OI
COCOF Comitetul de Coordonare a Fondurilor Comunitare
CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
CSC Cadrul de Sprijin Comunitar
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FEOGA Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură
FSE Fondul Social European
FSC Fonduri Structurale şi de Coeziune
FIID Fond de Întreţinere, Înlocuire şi Dezvoltare
FIDIC Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi în domeniul Construcţiilor
H.G. Hotărâre de Guvern
IER Institutul European din România
IFOP Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă
IMM Întreprinderi mici şi mijlocii
INS Institutul Naţional de Statistică

POSDRU/93/3.3/S/62277 7
IS Instrumente Stucturale
ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare
LGI Local Government and Public Service Reform Initiative
NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice
OI Organism Intermediar
O.U.G Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
OLAF Oficiul European Anti-Fraudă
OSI Open Society Institute
PECO Pays de l’Europe Centrale et Orientale
PHARE Poland, Hungary Aid for Recontruction of Economy
PIB Produsul Intern Brut
PND Planul Naţional de Dezvoltare
PO Program Operaţional
POS Programul Operaţional Sectorial
SAPARD Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development
SM Stat Membru
SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats Analysis
UE Uniunea Europeană

POSDRU/93/3.3/S/62277 8
PRINCIPII ŞI VALORI CARE STAU LA BAZA
POLITICII EUROPENE DE COEZIUNE
Instituţiile Europene şi rolul lor
Principalele instituţii ale Uniunii Europene, cunoscute ca instituţii centrale şi implicate

în procesul de decizie, sunt reprezentate de Parlamentul European, Consiliul Uniunii
Europene şi Comisia Europeană.
Rol consultativ în procesul de decizie au Comitetul Economic şi Social, Comitetul

Regiunilor.
Consiliul European are rol de stimulator al discuţiilor şi iniţiativelor comunitare. Alte

instituţii cu rol important în funcţionarea UE sunt: Curtea Europeană de Justiţie (împreună cu
Tribunalul Primei Instanţe), Curtea de Conturi şi Ombudsmanul European. Nu în ultimul rând,
avem instituţiile financiare reprezentate de Banca Europeană de Investiţii – care sprijină
implementarea politicilor UE (alături de Fondurile Structurale şi de programele comunitare) –
şi Banca Central Europeană – creată în scopul sprijinirii uniunii economice şi monetare.
Aceste instituţii, create pe parcursul a mai mult de 40 de ani, reflectă evoluţia în timp a
structurii unionale europene şi trec acum printr-un proces de reformă generat de extinderea
Uniunii cu zece state în 2004 (cea mai mare extindere din istoria sa) şi cu alte două în 2007,
procesul neoprindu-se aici.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European a fost înfiinţat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a

reprezenta „popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene", fiind singura instituţie a
cărei componenţă este stabilită prin alegeri libere, la nivel european şi ale cărei şedinţe şi
deliberări sunt publice. Iniţial, PE a fost organizat ca un ansamblu deliberativ, cu funcţie
consultativă şi constituit din membri ai parlamentelor naţionale.
Tratatele de la Maastricht şi de la Amsterdam au adus schimbări majore ale rolului PE,

acesta devenind un organ cu funcţii politice şi cu puteri legislative şi bugetare.

POSDRU/93/3.3/S/62277 9
Primele alegeri parlamentare au avut loc în 1979, din acel moment desfăşurându-se
sistematic o dată la fiecare 5 ani. Membrii PE sunt aleşi prin vot universal direct şi prin
sistemul reprezentării proporţionale, fiind grupaţi în funcţie de partidele politice pe care le
reprezintă şi nu de naţionalităţile lor (există însă şi membri independenţi).
Alegerile parlamentare se desfăşoară la nivel de SM, pe bază de sisteme diferite, astfel:
 la nivel regional : Marea Britanie, Italia şi Belgia;

 la nivel naţional: Franţa, Spania, Danemarca;
 sistem mixt: Germania.
În Belgia, Grecia şi Luxemburg, votul este obligatoriu. Numărul de locuri ce îi revine
fiecărui SM în PE este stabilit în funcţie de populaţia SM respectiv, pe baza unui sistem de
proporţionalitate ce permite reprezentarea convenabilă a statelor cu o populaţie mai mică. Ca
evoluţie a componenţei PE trebuie menţionată creşterea numărului euro-parlamentarilor
reprezentaţi de femei – de la 16, 5% la 29,7%. parlamentare va creşte de la 626 în prezent, la
732 (datorită noului val al extinderii UE).
Rolul Parlamentului în cadrul Uniunii Europene are în vedere:
 examinarea şi adoptarea legislaţiei comunitare, alături de Consiliul UE (Consiliul de

Miniştri), prin procedura de co-decizie;
 aprobarea (şi monitorizarea) bugetului UE;
 exercitarea funcţiei de control asupra altor instituţii UE, cu posibilitatea de a înfiinţa
comisii de anchetă;
 aprobarea acordurilor internaţionale majore, cum ar fi acordurile privind aderarea de
noi SM şi acordurile comerciale sau de asociere între UE şi alte ţări.
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (CONSILIUL DE MINIŞTRI)
Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele Statelor

Membre (spre deosebire de Parlament, care reprezintă interesele populaţiei SM) şi este
compus din reprezentanţi ai guvernelor SM (motiv pentru care i se spune şi “Consiliul de
Miniştri”), având atât putere legislativă cât şi executivă.
COMISIA EUROPEANĂ
Comisia Europeană reprezintă interesele Uniunii Europene (spre deosebire de

Parlament şi de Consiliu) şi este organul executiv al UE. Principalele competenţe ale Comisiei
sunt:

POSDRU/93/3.3/S/62277 10
 de control: supraveghează respectarea Tratatului UE şi implementarea legislaţiei
comunitare;
 de iniţiativă: are monopolul iniţiativei în chestiuni de competenţă comunitară (politici
comunitare);
 de execuţie: joacă rolul unui guvern la nivel comunitar, având responsabilitatea
implementării şi coordonării politicilor, precum şi a gestionării Fondurilor Structurale
şi a bugetului anual al Uniunii;
 de reprezentare: primeşte scrisorile de acreditare ale ambasadorilor ţărilor din afara
spaţiului comunitar în UE şi are Delegaţii – cu rang de ambasade - în statele candidate
sau în alte state din afara Uniunii, precum şi birouri de reprezentare în SM. Comisia
Europeană este constituită din 27 de comisari reprezentând interesele UE şi nu al SM
din care provin şi aleşi după cum urmează:
Etapele constituirii;Consiliul nominalizează un candidat la preşedinţia Comisiei,

Parlamentul European aprobă nominalizarea, Consiliul alcătuieşte o listă cu candidaţi pentru
funcţia de comisari, de comun acord cu preşedintele desemnat, lista este supusă aprobării PE.
Odată lista aprobată, comisarii sunt numiţi de către Consiliu.
CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI
Înfiinţată în 1977, Curtea Europeană de Conturi (CEC) a dobândit statutul de instituţie a

UE numai în 1993 (prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam) şi reprezintă
“conştiinţa financiară” a Uniunii. Rolul său este de a controla aspectele financiare ale UE, mai
exact legalitatea operaţiunilor bugetului comunitar şi corespondenţa acestuia cu programul.
Curtea desfăşoară acest tip de control anual şi elaborează un raport pe care îl înaintează
Parlamentului European (şi care serveşte la descărcarea bugetară a Comisiei).Curtea de
Conturi este independentă în raport cu celelalte instituţii comunitare şi are deplină libertate
în privinţa organizării şi planificării activităţii sale de audit şi de raportare.
CONSILIUL EUROPEAN
Consiliul European nu are, propriu-zis, statut de instituţie a UE, însă are un rol esenţial
în trasarea priorităţilor şi definirea orientărilor politice generale ale UE. Consiliul European
este constituit din şefii de stat sau de guvern ai SM, iar lucrările sale sunt găzduite de SM care
deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Deşi rolul său în trasarea direcţiilor de dezvoltare ale Uniunii a fost până acum unul
important, marcat de iniţiative precum cea a uniunii monetare, într-o Uniune lărgită pare a
dobândi rolul unui forum de discuţii în care Preşedinţiile succesive ale Consiliului încearcă să
coordoneze obiectivele şi priorităţile fiecărui mandat.

POSDRU/93/3.3/S/62277 11
OMBUDSMANUL EUROPEAN
Ombudsmanul European (sau Mediatorul European) este echivalentul unui Avocat al

Poporului la nivel comunitar, şi este numit de Parlament pe o durată de cinci ani.
Instituţia Ombudsmanului există din 1992 iar rolul său este de a primi reclamaţii
referitoare la acte de administrare deficientă27 în activitatea instituţiilor sau organismelor
comunitare, din partea cetăţenilor europeni sau a oricărei persoane fizice sau juridice cu
sediul în unul din SM.
Ombudsmanul soluţionează o astfel de reclamaţie prin efectuarea de investigaţii,

informarea instituţiei în cauză, căutarea unei soluţii amiabile şi emiterea de recomandări
către instituţia respectivă – la care aceasta trebuie să răspundă printr-un raport detaliat, în
termen de trei luni. Ombudsmanul European trimite un raport de activitate Parlamentului, la
sfârşitul fiecărui an.
COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL
Comitetul Economic şi Social (CES) este un organ consultativ, înfiinţat prin Tratatul de
la Roma (1957), care reflectă implicarea societăţii civile în viaţa politică şi care reprezintă cele
mai importante grupuri de interese din domeniile economic şi social.
CES este constituit din 222 de membri - de la reprezentanţi ai sindicatelor, la
consumatori şi ecologişti.
Rolul CES este:
 de a oferi consultanţă Parlamentului, Consiliului şi Comisiei în procesul de luare a

deciziei;
 de a asigura o mai mare implicare a societăţii civile în iniţiativa europeană şi de a

promova dialogul social;
 de a întări rolul organizaţiilor şi asociaţiilor societăţii civile în ţările ne- membre ale UE.
Prin componenţa şi domeniile sale de activitate, CES acţionează ca un forum european

de reflecţie pentru organizaţiile şi asociaţiile societăţii civile, constituind, în acelaşi timp, o
punte de legătură între acestea şi UE.
Domeniile în care este consultat CES sunt reprezentate de: piaţa internă, educaţie,
protecţia consumatorului, mediu, dezvoltare regională şi afaceri sociale – ultima pe probleme
specifice, precum politica de ocupare a forţei de muncă, sănătatea publică, egalitatea de şanse,
etc.
De asemenea, CES poate emite opinii şi din proprie iniţiativă. Tratatul de la Nisa nu a
schimbat numărul şi distribuţia locurilor SM în cadrul CES, dar a clarificat criteriile de
eligibilitate pentru calitatea de membru.

POSDRU/93/3.3/S/62277 12
COMITETUL REGIUNILOR
Comitetul Regiunilor (CR) este cea mai nouă instituţie comunitară şi a fost înfiinţat prin
Tratatul de la Maastricht (1992), ca răspuns la cererea organizaţiilor locale şi regionale de a fi
reprezentate în cadrul UE. CR este constituit din 222 de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi
regionale, numiţi de către Consiliul Uniunii Europene (la recomandarea SM) pentru o
perioadă de patru ani şi care îşi desfăşoară activitatea în exclusivitate pe baza propunerilor
venite din partea SM.
CR este un organ consultativ, ale cărui opinii sunt cerute şi luate în considerare de către
Consiliul UE, Parlament şi Comisie28, în domenii ce interferează cu interesele locale şi
regionale – cum ar fi: educaţia, problemele de tineret, cultura, sănătatea, coeziunea economică
şi socială.
Rolul său a fost extins odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, printre
ariile sale de expertiză numărându-se acum şi problemele de mediu, Fondul Social, formarea
profesională, cooperarea transfrontalieră şi transportul. De asemenea, CR poate emite opinii
şi din proprie iniţiativă.
Activitatea CR reflectă trei principii de bază ale activităţii UE:
1. principiul subsidiarităţii: UE nu trebuie să îşi asume sarcini ce se potrivesc mai bine
administraţiilor naţionale, locale sau regionale;
2. principiul proximităţii: toate nivelurile de guvernare trebuie să aibă drept scop apropierea
de cetăţeni, printr-o organizare corespunzătoare a activităţii lor;
3. principiul parteneriatului: colaborarea şi implicarea în procesul de decizie a autorităţilor

de la nivel european, naţional, regional şi local, în vederea realizării unei guvernări europene
solide. Tratatul de la Nisa nu a schimbat numărul sau distribuţia locurilor SM în cadrul CR, ci
stipulează că, în viitor, numărul membrilor nu poate fi mai mare de 350. În ceea ce priveşte
eligibilitatea acestora, au fost clar stipulate condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru dobândirea
calităţii de membru.
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢII
Instituţie financiară a UE, înfiinţată în baza Tratatului de la Roma, Banca Europeană de

Investiţii (BEI) finanţează proiecte ce duc la realizarea obiectivelor Uniunii în Europa şi în
toată lumea.
BEI este un organism cu personalitate juridică şi independenţă financiară şi are sediul
la Luxemburg.
Acţionarii BEI sunt SM ale Uniunii, banca fiind administrată de un Consiliu al
Guvernatorilor, alcătuit din 15 miniştri de finanţe (număr echivalent celui al SM).

POSDRU/93/3.3/S/62277 13
Responsabilităţile Consiliului constau în: stabilirea politicilor de creditare, aprobarea
bilanţului şi raportului anual, autorizarea operaţiunilor de finanţare din afara Uniunii şi luarea
de decizii cu privire la majorările de capital.
Activitatea BEI se desfăşoară pe baza unui document strategic, numit „Planul
Operaţional Corporativ” 29 şi aprobat de Consiliul Directorilor, document care defineşte
politica băncii pe termen mediu şi stabileşte priorităţile operaţionale prin prisma obiectivelor
stabilite de Consiliul Guvernatorilor, fiind în acelaşi timp un instrument de evaluare ulterioară
(ex-post) a activităţilor băncii. Priorităţi operaţionale :
 sprijinirea dezvoltării regionale şi a coeziunii economice şi sociale pe teritoriul Uniunii;
 implementarea iniţiativei “Inovarea;
 protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
 pregătirea ţărilor în curs de aderare pentru integrarea în UE;
 întărirea ajutorului comunitar de dezvoltare şi a politicii de cooperare în ţările
partenere.
BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ
Banca Central Europeană (BCE) – cu sediul la Frankfurt - a fost înfiinţată în 1998 şi este
responsabilă pentru politica monetară a UE.
Principalul obiectiv al BCE este asigurarea stabilităţii preţurilor, astfel încât să se
păstreze valoarea monedei unice (Euro) şi economia europeană să nu fie afectată de procesele
inflaţioniste. În plus, politica monetară are şi rolul de a sprijini alte obiective politice stabilite
la nivel comunitar.
BCE este administrată de un preşedinte şi un consiliu executiv, care menţin o cooperare
strânsă cu băncile centrale naţionale ale SM ce au aderat la zona Euro – alcătuind astfel
Sistemul European de Bănci Centrale (SEBC), sau Eurosistemul.
Obiectivele acestui sistem sunt:
 definirea şi implementarea politicii monetare a zonei euro;

 derularea operaţiunilor externe;
 păstrarea şi administrarea rezervelor Statelor Membre;
 promovarea unui sistem eficient de plăţi.
Banca Central Europeană a înlocuit Institutul Monetar European. Tratatul de la Nisa nu

schimbă componenţa Consiliului Guvernator al BCE, însă aduce schimbări în ceea ce priveşte
regulile de decizie (decizii adoptate, în general, prin majoritate simplă – un membru, un vot).

POSDRU/93/3.3/S/62277 14
Responsabilitatea comună
VIITORUL UE ŞI PROCESUL DE DECIZIE
După cum am arătat anterior, relaţia care există între instituţiile Uniunii Europene şi
procesul de decizie este direct afectată de procesul de extindere şi de creşterea numărului SM.
Reforma instituţională care are loc în momentul de faţă nu este însă numai rezultatul acestei
extinderi, ci şi a deficitului democratic cu care Uniunea s-a confruntat în anii trecuţi, a
participării şi interesului insuficiente din partea societăţii civile şi a sectorului privat.
Revenind la procesul de decizie, s-a spus adesea că acesta nu este destul de apropiat de
cetăţeni, că nu reflectă suficient interesele locale şi sectoriale.
Astfel, UE este structurată pe trei piloni: dimensiunea comunitară (primul pilon) politici
externe şi de securitate comune (al doilea pilon) şi cooperarea judiciară şi a poliţiei în
domeniul criminalităţii (al treilea pilon).
În domeniul ultimilor doi piloni, metoda de decizie este cea inter-guvernamentală,
caracterizată prin:
 drept de iniţiativă împărţit de către Comisie şi SM;
 consensul ca regulă generală de vot în Consiliu (unanimitate);
 rol consultativ pentru Parlamentul European;
 rol minor pentru Curtea de Justiţie.
Spre deosebire de acestea, dimensiunea comunitară – care reprezintă însăşi esenţa
Uniunii – este caracterizată, la nivelul deciziei, prin:
 dreptul de iniţiativă ca monopol al Comisiei;
 largă utilizare a votului majoritar în Consiliu (majoritate calificată);
 rol activ pentru Parlamentul European;
 interpretare uniformă a legislaţiei comunitare de către Curtea de Justiţie.
În ceea ce priveşte procesul de decizie, metodele utilizate în acest scop sunt: co-decizia,
avizul conform, cooperarea şi consultarea (ultimele trei fiind prezentate în cadrul descrierii
atribuţiilor Parlamentului European). Dintre acestea, reforma instituţională acordă un rol
crescut procedurii co-deciziei, care devine astfel principala metodă de decizie la nivel
comunitar şi limitează rolul celorlalte proceduri.
Datorită acestui fapt am considerat necesară o prezentare detaliată a co-deciziei şi a
modului în care aceasta funcţionează la nivelul celor trei instituţii cu atribuţii în domenii:
Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene.

POSDRU/93/3.3/S/62277 15
Procedura co –deciziei
Procedura co-deciziei implică una, două sau trei etape, după cum urmează:
Comisia propune un act legislativ: Parlamentul European adoptă o poziţie cu referire
la actul respectiv, pe baza unui raport întocmit de comisia parlamentară relevantă; de obicei,
sunt făcute amendamente la propunerea Comisiei; aceasta reprezintă prima etapă.
Consiliul UE are două alternative:
1) acceptă amendamentele Parlamentului, deci propunerea legislativă este adoptată;
2) modifică amendamentele, prin adoptarea unei poziţii comune;
În a doua etapă, pe baza unei recomandări a comitetului corespunzător, Parlamentul
emite o opinie prin care: aprobă, respinge sau amendează poziţia Consiliului, printr-o
majoritate absolută a membrilor săi (314 voturi).
Comisia ia în considerare amendamentele Parlamentului şi trimite Consiliului o
propunere amendată; Consiliul poate adopta, prin majoritate calificată, amendamentele
Parlamentului care au fost acceptate de către Comisie, sau poate modifica amendamentele
Parlamentului prin unanimitate;
 În eventualitatea unui dezacord între Parlament şi Consiliu, un comitet de conciliere
format din membri ai Consiliului şi o delegaţie a Parlamentului – se întâlneşte timp de
maxim şase săptămâni. Delegaţia Parlamentului, care reflectă componenţa PE, este
formată din 27 membri şi este prezidată de unul din vice-preşedinţii PE; delegaţia
include întotdeauna raportorul Parlamentului.
 În majoritatea cazurilor, cele două părţi ajung la un acord, ce are forma unui text
comun.
 Parlamentul este invitat să confirme acest acord în cea de-a treia etapă; dacă nu se
ajunge la nici un acord, respectiva propunere de legislativă nu va fi adoptată.

POSDRU/93/3.3/S/62277 16
EUROPA 2020
Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene cinci obiective măsurabile care vor
ghida acest proces şi vor fi transpuse în obiective naţionale: ocuparea forţei de muncă,
cercetarea şi inovarea, schimbările climatice şi energia, educaţia şi combaterea sărăciei.
Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru
secolul al XXI-lea. Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
 creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

 creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
 creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest
scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:
 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;
 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);
 obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);
 rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40%
din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;
 numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate şi sunt cruciale pentru reuşita noastră generală.
Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situaţia sa
specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective şi traiectorii
naţionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi - o creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea
acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi
internaţional.
Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de

progrese.
„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la
finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea

POSDRU/93/3.3/S/62277 17
transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi
locuri de muncă;
„Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie
şi pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă
digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini
trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea
surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi
a promova eficienţa energetică;
„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul
de afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze
industriale solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a
moderniza pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin
dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii
ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a
ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;
„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie
distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea
socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol
activ în societate.
Aceste şapte iniţiative emblematice vor angaja atât UE, cât şi statele membre.
Instrumentele UE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică
externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei
Europa 2020.
Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o
strategie credibilă de ieşire din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a
asigura consolidarea bugetară pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea
în cadrul Uniunii economice şi monetare.
Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică.
Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată

anterior, care combină priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de
ţară, permiţând statelor membre să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o
creştere economică durabilă şi la sustenabilitatea finanţelor publice.
POSDRU/93/3.3/S/62277 18
La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare al
priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice. În
cazul unui răspuns necorespunzător, se pot emite avertismente politice.
Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 şi

evaluarea Pactului de stabilitate şi creştere se vor efectua simultan, făcându-se însă în
continuare distincţia între aceste instrumente şi menţinând integritatea Pactului.
Consiliul European se va implica total în noua strategie şi va fi punctul focal al acesteia.
Comisia va monitoriza progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor, va

facilita schimburile politice şi va prezenta propunerile necesare orientării acţiunii şi
promovării iniţiativelor emblematice ale UE. Parlamentul European va reprezenta o forţă
motrice pentru mobilizarea cetăţenilor şi va juca rolul de colegislator în ceea ce priveşte
iniţiativele-cheie.
Această abordare privind instituirea de parteneriate ar trebui extinsă la comitetele UE,

parlamentele naţionale, autorităţile naţionale, locale şi regionale, partenerii sociali, părţile
interesate şi societatea civilă, astfel încât toţi cetăţenii să participe la îndeplinirea obiectivelor
fixate.
Aceste obiective sunt reprezentative, însă nu exhaustive. Ele reprezintă o idee generală a
viziunii Comisiei cu privire la situarea UE în 2020 în ceea ce priveşte parametrii-cheie stabiliţi.
Ele nu constituie o abordare valabilă pentru toţi. Fiecare stat membru este diferit, iar UE
cu cele 27 de state membre ale sale este mai puţin omogenă decât acum un deceniu. În pofida
disparităţilor dintre nivelurile de dezvoltare şi nivelurile de viaţă, Comisia consideră că
obiectivele propuse sunt relevante pentru toate statele membre, atât noi, cât şi vechi.
Investirea în cercetare-dezvoltare şi inovare, în educaţie şi în tehnologii eficiente din

punctul de vedere al utilizării resurselor va aduce beneficii sectoarelor tradiţionale, zonelor
rurale, precum şi economiilor bazate pe servicii şi cu un nivel ridicat de competenţe şi va
consolida coeziunea economică, socială şi teritorială.
Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la propria sa
situaţie, Comisia propune ca aceste obiective UE să fie transpuse în obiective şi traiectorii
naţionale, care să reflecte situaţia actuală a fiecărui stat membru şi nivelul de ambiţii pe care îl
poate atinge în cadrul unui efort european mai larg de îndeplinire a acestor obiective.
În paralel cu eforturile depuse de statele membre, Comisia va propune o gamă

ambiţioasă de acţiuni la nivelul UE, menite să înscrie UE pe o nouă traiectorie de creştere, mai
durabilă. Eforturile depuse la nivelul UE şi cele depuse la nivel naţional ar trebui să se susţină
reciproc.

POSDRU/93/3.3/S/62277 19
VERIGI LIPSĂ ŞI BLOCAJE
Toate politicile, instrumentele şi actele legislative ale UE, precum şi instrumentele sale
financiare ar trebui mobilizate pentru realizarea obiectivelor strategiei. Comisia intenţionează
să îşi consolideze principalele politici şi instrumente, precum piaţa unică, bugetul şi agenda
economică externă a UE pentru a se concentra asupra îndeplinirii obiectivelor strategiei
Europa 2020. Propunerile operaţionale menite să asigure contribuţia deplină a acestor
instrumente la strategie fac parte integrantă din Europa 2020.
O PIAŢĂ UNICĂ PENTRU SECOLUL 21
O piaţă unică mai puternică, mai aprofundată şi mai cuprinzătoare reprezintă un

element vital pentru asigurarea creşterii şi crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea,
tendinţele actuale arată semne de slăbire a integrării şi de dezamăgire cu privire la piaţa
unică. Criza a adăugat la acestea tentaţia naţionalismului economic.
INVESTIREA ÎN CREŞTERE: POLITICA DE COEZIUNE, MOBILIZAREA BUGETULUI UE ŞI FINANŢĂRILE

PRIVATE
Coeziunea economică, socială şi teritorială va rămâne în centrul strategiei Europa 2020

pentru a asigura că toate energiile şi capacităţile sunt mobilizate şi orientate către urmărirea
priorităţilor strategiei. Politica de coeziune şi fondurile structurale, care îşi păstrează
importanţa ca elemente sine stătătoare, reprezintă totodată mecanisme-cheie de execuţie
pentru realizarea priorităţilor de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în
statele membre şi în regiunile acestora.
Criza financiară a avut un impact puternic asupra capacităţii întreprinderilor şi a

administraţiilor europene de a finanţa proiecte de investiţii şi de inovare.
În vederea realizării obiectivelor strategiei Europa 2020 este esenţial să dispunem de un

mediu legislativ care să asigure atât eficacitatea, cât şi siguranţa pieţelor financiare.
De asemenea, Europa trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a mobiliza
mijloacele sale financiare şi pentru a experimenta noi metode de combinare a finanţărilor
publice şi private şi de creare a unor instrumente inovatoare de finanţare a investiţiilor
necesare, inclusiv prin intermediul parteneriatelor între sectorul public şi cel privat (PPP).
Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Investiţii pot contribui la

sprijinirea unui „cerc virtuos”, în care inovarea şi spiritul antreprenorial pot beneficia de
finanţări rentabile de la primele investiţii până la cotarea pe pieţele bursiere, în parteneriat cu
numeroasele iniţiative şi scheme publice care sunt deja funcţionale la nivel naţional.
Cadrul financiar multianual al UE va trebui să reflecte, de asemenea, priorităţile pe

termen lung în materie de creştere. Comisia intenţionează să includă aceste priorităţi, odată
ce se va ajunge la un acord în această privinţă, în propunerile sale pentru următorul cadru
financiar multianual, care urmează să fie prezentat anul viitor.

POSDRU/93/3.3/S/62277 20
Discuţiile ar trebui să nu se limiteze numai la nivelurile de finanţare, ci să abordeze şi
modalităţile în care trebuie concepute instrumentele de finanţare, precum fondurile
structurale, fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, programul-cadru de cercetare
şi programul-cadru pentru competitivitate şi inovare (PCI), pentru a contribui la realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020, astfel încât să se maximizeze impactul, să se asigure
eficacitate şi să se ofere o valoare adăugată a UE. Va fi important să găsim modalităţi de a
creşte impactul bugetului UE, care, deşi este redus, poate avea un efect catalizator important
atunci când este bine direcţionat.
Comisia va propune acţiuni de dezvoltare a unor soluţii de finanţare inovatoare

care să sprijine obiectivele strategiei Europa 2020 prin:
 valorificarea pe deplin a posibilităţilor de sporire a eficienţei şi a eficacităţii bugetului

de care dispune în prezent UE, printr-o ierarhizare mai bună a priorităţilor şi printr-o
corelare mai bună a cheltuielilor UE cu obiectivele strategiei Europa 2020, în vederea
eliminării fragmentării actuale a instrumentelor de finanţare ale UE (de exemplu,
cercetare, dezvoltare şi inovare, investiţii în infrastructurile-cheie de reţele
transfrontaliere de energie şi transporturi, precum şi tehnologii cu emisii reduse de
carbon). Revizuirea cadrului financiar reprezintă o oportunitate care ar trebui
exploatată pe deplin pentru a dezvolta potenţialul instrumentelor financiare
inovatoare, asigurându-se în acelaşi timp buna gestiune financiară;
 elaborarea unor noi instrumente de finanţare, în special în cooperare cu BEI/FEI şi cu
sectorul privat, care să răspundă nevoilor încă neîndeplinite ale întreprinderilor. În
cadrul viitorului plan de cercetare şi inovare, Comisia va coordona, împreună cu
BEI/FEI, o iniţiativă menită să adune capitaluri suplimentare pentru finanţarea
întreprinderilor inovatoare, aflate în creştere.
 concretizarea unei pieţe europene eficiente a capitalului de risc, care va facilita astfel,
în mare măsură, accesul direct al întreprinderilor la pieţele de capital şi va analiza
metodele de stimulare a acordării de fonduri de către sectorul privat care să asigure
disponibilitatea finanţărilor pentru întreprinderile tinere şi pentru IMM-urile
inovatoare.
CONTRIBUŢIA PĂRŢILOR
Colaborarea este esenţială în vederea îndeplinirii acestor obiective. Având în vedere

faptul că economiile noastre sunt interconectate, vom asista la o reluare a creşterii şi a
gradului de ocupare a forţei de muncă doar dacă toate statele membre se îndreaptă în aceeaşi
direcţie, ţinând cont, totodată, de circumstanţele lor specifice este nevoie de implicare sporită.
Consiliul European ar trebui să ofere strategiei o orientare generală, pe baza propunerilor
Comisiei, în temeiul unui principiu fundamental: o valoare adăugată clară a UE.

POSDRU/93/3.3/S/62277 21
În această privinţă, Parlamentul European joacă un rol deosebit de important. Trebuie,
de asemenea, consolidată contribuţia părţilor interesate la nivel naţional şi regional, precum
şi cea a partenerilor sociali. În anexa 3 figurează o prezentare generală şi un calendar al
ciclului de politică pentru strategia Europa 2020.
IMPLICAREA TOTALĂ A CONSILIULUI EUROPEAN
Contrar situaţiei actuale, în care Consiliul European este ultimul element în procesul
decizional al strategiei, Consiliul European ar trebui să fie cel care orientează această
strategie, în calitate de organism care asigură integrarea politicilor şi gestionează
interdependenţa dintre statele membre şi UE.
Păstrându-şi dreptul de urmărire orizontală a punerii în aplicare a programului Europa

2020, Consiliul European s-ar putea concentra asupra unor teme specifice (de exemplu,
cercetarea şi inovarea, competenţele) în cadrul reuniunilor sale viitoare, oferind orientările şi
impulsurile necesare.
CONSILIUL DE MINIŞTRI
Formaţiunile relevante ale Consiliului vor lucra la punerea în aplicare a programului

Europa 2020 şi vor îndeplini obiectivele stabilite pentru domeniile de care sunt responsabile.
În cadrul iniţiativelor emblematice, statele membre vor fi invitate să intensifice schimburile
de informaţii privind bunele practici în cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului.
COMISIA EUROPEANĂ
În fiecare an, Comisia Europeană va monitoriza situaţia pe baza unei serii de indicatori
care măsoară progresele generale înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivului care constă
într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare
a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. Comisia va prezenta un raport
anual privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020, care va pune accentul pe
progresele înregistrate în ceea ce priveşte îndeplinirea principalelor obiective stabilite şi va
evalua atât rapoartele de ţară, cât şi programele de stabilitate şi convergenţă.
În cadrul acestui proces, Comisia va prezenta recomandări sau avertismente de politică,

va face propuneri de politică în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei şi va prezenta o
evaluare specifică a progreselor înregistrate în zona euro.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European ar trebui să joace un rol important în cadrul strategiei, nu

numai în calitate de colegislator, ci şi de forţă motrice pentru mobilizarea cetăţenilor şi a
parlamentelor naţionale. De exemplu, Parlamentul ar putea profita de viitoarea întâlnire cu
parlamentele naţionale pentru a purta discuţii cu privire la modul în care va contribui la
strategia Europa 2020, concluziile comune ale acestor discuţii fiind comunicate Consiliului
European de primăvară.
POSDRU/93/3.3/S/62277 22
AUTORITĂŢILE NAŢIONALE, REGIONALE ŞI LOCALE
Toate autorităţile naţionale, regionale şi locale ar trebui să pună în aplicare

parteneriatul, în strânsă colaborare cu parlamentele, precum şi cu partenerii sociali şi
reprezentanţii societăţii civile, contribuind atât la elaborarea, cât şi la punerea în aplicare a
programelor naţionale de reformă. Prin stabilirea unui dialog permanent între diversele
niveluri de guvernare, priorităţile Uniunii sunt aduse mai aproape de cetăţeni, consolidând
implicarea necesară reuşitei strategiei Europa 2020.
Stadiul de pregătire a perioadei de programare 2014 -2020
Stadiul actual al Activităţii de programare a fondurilor europene alocate României

pentru perioada 2014-2020 vizează elaborarea Acordului de Parteneriat şi a programelor
subsecvente şi constă în parcurgerea următoarelor etape:
• Elaborarea analizelor socio-economice în vederea evidenţierii nevoilor de dezvoltare ale

diverselor sectoare/teritorii şi a analizei SWOT;
• Formularea obiectivelor şi rezultatelor propuse pentru a acoperi nevoile de dezvoltare, în

funcţie de obiectivele tematice propuse în regulamentele europene;
• Stabilirea priorităţilor de intervenţii a căror finanţare contribuie la atingerea obiectivelor

propuse;
• Repartizarea resurselor financiare alocate României pe obiectivele şi priorităţile

identificate, plecând de la cuantificarea nevoilor de dezvoltare;
• Stabilirea cadrului instituţional de implementare.

POSDRU/93/3.3/S/62277 23
EXPLICAREA TERMINOLOGIEI SPECIFICE
Activităţi de cooperare transnaţională: activităţi ce au ca scop obţinerea de valoare

adăugată pentru proiect prin utilizarea experienţei partenerilor transnaţionali şi/sau a
exemplelor/lecţiilor de bună practică din UE; includ, printre altele, schimburi de
experienţă, vizite de studiu, alte activităţi eligibile derulate în comun de partenerii
naţionali şi transnaţionali.
Activităţi inovatoare: orice activităţi ce implică noi modalităţi de atingere a rezultatelor
proiectului (inclusiv aplicarea în România a unor exemple de bună practică din UE).
Activităţi relevante în cadrul/domeniul proiectului: activităţi esenţiale şi specifice
pentru implementarea proiectului.
Beneficiarii: aceia care beneficiaza în orice mod de pe urma implementării proiectului.
Distincţia se poate face între:
(a) Grupul / grupurile ţintă: grupul / entitatea care va fi imediat şi pozitiv afectată *(b)
de proiect la nivelul Scopului proiectului;
(B) Beneficiarii finali: aceia care beneficiază de pe urma proiectului pe termen lung la
nivelul societăţii sau sectorului în general, de exemplu „copiii”, datorită investiţiilor
crescute în sănătate şi educaţie sau „consumatorii”, datorită producţiei agricole
îmbunătăţite şi marketing-ului
Cofinanţare: Contribuţie la finanţarea cheltuielilor eligibile necesare implementării
proiectului.
Cheltuieli eligibile: Cheltuielile realizate de către un beneficiar, aferente proiectelor
finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente
structurale, cât şi din bugetul de stat şi/sau contribuţia proprie a beneficiarului.
Cofinanţare:Contribuţie la finanţarea cheltuielilor eligibile necesare implementării
proiectului.
Cost-eficienţă: raportul dintre resursele folosite în proiect şi rezultatele obţinute pe baza
lor (conform regulamentelor europene aplicabile, acest raport trebuie să aibă o valoare cât
mai mică în condiţiile menţinerii unui nivel al costurilor cât mai scăzut).
Dezvoltare durabilă: dezvoltare economică echilibrată şi echitabilă; niveluri înalte de
ocupare, coeziune socială şi incluziune; un înalt nivel de protecţie a mediului şi o utilizare
POSDRU/93/3.3/S/62277 24
responsabilă a resurselor naturale; o politică coerentă care generează un sistem politic
deschis, transparent şi justificabil; cooperare internaţională efectivă în vederea
promovării dezvoltării durabile globale (Strategia Goteborg, 2001).
Egalitatea de şanse: nediscriminarea pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilităţi, vârstă, în
elaborarea şi implementarea activităţilor proiectului/ managementului proiectului, etc.
Eligibilitate : condiţiile care trebuie să fie îndeplinite pentru ca cineva să poată fi ales.
Finanţarea nerambursabilă: suma acordată cu titlu nerambursabil in scopul desfăşurării
anumitor activităţi din cadrul unui proiect agreat de finanţator.
Grup ţintă: grupul de persoane/entitatea care va fi direct şi pozitiv afectată în perioada de
implementare a proiectului, la nivelul obiectivului şi activităţilor proiectului.
ID: un cod numeric pe care îl primeşte fiecare cerere de finanţare în momentul în care
solicitantul începe încărcarea acesteia în Actionweb;
Indicator de realizare imediată (output):element care măsoară efectul unei
operaţiuni/activităţi din cadrul proiectului, ca urmare a utilizării asistenţei financiare
acordate, exprimat în unităţi fizice.
Indicator de rezultat :element care măsoară efectele, beneficiile şi avantajele imediate şi
directe asupra grupului ţintă, ca urmare a utilizării asistenţei financiare acordate.
Lider de parteneriat: instituţia/organizaţia care solicită finanţare în cadrul unei cereri de
propuneri de proiecte în parteneriat cu alte instituţii/organizaţii şi care, în condiţiile în
care cererea de finanţare va fi selectată în vederea contractării, va avea rolul de Beneficiar.
Metodologie: modul în care proiectul va fi structurat, tehnicile, activităţile şi resursele
folosite astfel încât să determine o îmbunătăţire sustenabilă a situaţiei grupului ţintă.
Multi-regional: referitor la minim 2 regiuni de dezvoltare din România (în proiectele
multi-regionale, membrii grupului ţintă sunt selectaţi din minim 2 regiuni de dezvoltare
ale României).
Obiectivul general: reprezintă rezultatul final al proiectului, ce indică modul în care
proiectul va genera un efect pozitiv pe termen lung;
Obiectivele specifice/operaţionale: reprezintă rezultate scontate, intermediare în
atingerea obiectivului general al proiectului. Sunt ţinte de atins ce conduc la beneficii
pentru grupul/grupurile ţintă, care derivă din implementarea proiectului.
Plan de lucru: Programarea Activităţilor (poate include şi Resursele) necesare atingerii
rezultatelor
Prefinantare : Sumele transferate din bugetul de stat sau din instrumente structurale
către un beneficiar, în baza unui contract de finanţare încheiat între beneficiar şi
Autoritatea de management/Organismul intermediar responsabil/responsabilă, în
vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor.

POSDRU/93/3.3/S/62277 25
Politică publică: modalitate de acţiune aleasă de autoritatea publică pentru a rezolva o
problemă sau un set de probleme; se exprimă printr-un set de reglementări şi de acţiuni
ale guvernului
Program: un set de paşi de urmat sau de scopuri de îndeplinit, care implică stabilirea
obiectivelor, a rezultatelor aşteptate şi a impactului
Programarea Resurselor: O prezentare a resurselor / mijloacelor necesare proiectului
legată de Activităţi şi Rezultate.
Proiect: un grup de activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică, pentru a atinge
un set de obiective prestabilite, formulate într-o perioada de timp şi buget definite.
Regiunea principală de derulare a activităţilor proiectului :câmp din cererea de
finanţare, în care solicitantul nominalizează ca principală una din regiunile de dezvoltare
din România în care are loc implementarea proiectului. În această regiune va exista cel
puţin o locaţie fixă pentru derularea activităţilor proiectului.
Relevanţă: modul în care proiectul contribuie la realizarea obiectivelor politicilor şi
strategiilor europene şi naţionale integrate în POSDRU şi la soluţionarea nevoilor specifice
ale grupului ţintă, aducând valoare adăugată.
Rezultate : sunt produsele tangibile ale implementării unui set de Activităţi.
Risc: este probabilitatea ca un eveniment sau o acţiune să poată afecta realizarea
obiectivelor sau activităţilor unui proiect. Riscurile sunt compuse din factori interni şi
externi proiectului, deşi atenţia este în general îndreptată asupra acelor factori din afara
controlului direct al managementului proiectului.
Scopul Proiectului: Obiectivul central al proiectului. Scopul trebuie să administreze
problemele esenţiale şi să fie definit în termenii beneficiilor pentru grupurile ţintă.
Proiectele mai largi sau mai complexe pot avem mai multe scopuri.
Solicitanţi: sunt persoanele juridice care vor putea depune cereri de finanţare
(îndeplinind condiţiile de eligibilitate, specifice fiecărui domeniu major de intervenţie şi
fiecărei cereri de propuneri de proiecte). Condiţiile de eligibilitate a solicitanţilor pentru
fiecare operaţiune/domeniu major de intervenţie/axă prioritară sunt prevăzute în
Documentele Cadru de Implementare ale Programelor
Studiu de fezabilitate: studiu condus in timpul etapei de elaborare care verifică dacă
proiectul propus este bine fundamentat şi dacă îndeplineşte nevoile grupurilor ţintă sau
beneficiarilor.
Subcontractare (externalizare): subcontractul (externalizarea) reprezintă acel acord
scris/contract încheiat în baza legislaţiei relevante prin care beneficiarul/partenerul
încredinţează unei terţe instituţii/organizaţii (alta decât entităţile partenere) o activitate
sau o parte limitată a unei activităţi asumate prin cererea de finanţare.

POSDRU/93/3.3/S/62277 26
Sustenabilitate: modul de continuare a proiectului/a efectelor proiectului după încetarea
finanţării; acesta este argumentat cu măsurile preconizate a fi aplicate în cadrul
proiectului sau după încheierea implementării proiectului pentru a se asigura faptul că
progresul sau beneficiile realizate pentru grupul ţintă vor fi garantate în viitor.
Valoarea adăugată a parteneriatului: aportul adus de un parteneriat stabilit în vederea
implementării unui proiect (în baza experienţei şi resurselor implicate) în plus faţă de
contribuţia produsă prin utilizarea capacităţii şi resurselor aplicantului/beneficiarului,
maximizând rezultatele şi facilitând atingerea obiectivelor proiectului.
Valoarea eligibilă a proiectului: total costuri directe si total cheltuieli generale de
administraţie; suma cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului.

POSDRU/93/3.3/S/62277 27
POLITICI EUROPENE
Prezentare generală
Prin politica regională europeană, parte a politicii de coeziune, Uniunea Europeana

contribuie la revitalizarea regiunilor rămase în urmă şi la restructurarea zonelor industriale
aflate în criză, la diversificarea economică a zonelor agricole supuse declinului sau la
revitalizarea cartierelor defavorizate din oraşe, preocuparea majoră rămânând crearea de
locuri de muncă durabile. Într-un cuvânt, este vorba de întărirea coeziunii economice,
sociale şi teritoriale a Uniunii.
Aşa cum este definită de articolul 158 al Tratatului Comunităţilor Europene,

„coeziunea este necesară pentru promovarea dezvoltării armonioase generale a
Comunităţii şi cere o reducere a disparităţilor între nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni şi a lipsei de progres a regiunilor defavorizate”. În acest context, Instrumentele
Structurale (IS) reprezintă principalul instrument prin care politica regională a UE devine
efectivă.
Miza deosebit de importantă a implementării eficiente a politicii regionale UE în
România, stat membru nou în UE, se bazează pe un mecanism complex, care devine
operaţional prin intermediul unor resurse umane de calitate, care deţin cunoştinţele şi
abilităţile necesare pentru a utiliza în mod eficient şi sustenabil resursele financiare oferite de
UE şi statul român.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit beneficiara unor

transferuri financiare nerambursabile substanţiale, oferite de Comunitatea Europeană pentru
a-i sprijini dezvoltarea.
Aceste sume sunt canalizate în special prin intermediul POLITICII DE COEZIUNE.

Politica de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene are ca scop, pe de o parte,
reducerea disparităţilor de dezvoltare între diversele regiuni, iar pe de altă parte,
stoparea declinului economic al regiunilor foarte defavorizate, inclusiv al zonelor rurale.
În toate domeniile ce fac obiectul procesului de programare al fondurilor structurale şi

de coeziune au fost elaborate strategii de dezvoltare. Existenţa acestor documente este
deosebit de importantă şi pentru activităţile de planificare şi programare a dezvoltării,
asigurând, pe de-o parte, coerenţa planurilor şi programelor de dezvoltare cu ansamblul

POSDRU/93/3.3/S/62277 28
politicilor de dezvoltare promovate la nivel sectorial şi regional şi, pe de altă parte, orientând
priorităţile şi măsurile programelor în conformitate cu direcţiile strategice propuse.
Majoritatea politicilor servesc pentru diferite scopuri, unele fiind cu obiective oficiale,
precum eficienţa sau egalitatea, iar altele sunt cu obiective neoficiale cum ar fi creşterea
şanselor de realegere ale politicilor nepotrivite. Politica structurală a UE nu face excepţie de la
această regulă, declarându-se că aceasta este în beneficiul creşterii echităţii economice dintre
regiuni.
Aceasta este o politica care vizează creşterea, dezvoltarea, împreună cu alte două politici
consacrate ale UE: piaţa unică şi moneda unică. Fondurile sunt alocate statelor membre
potrivit politicilor Uniunii Europene
Scurt istoric
Până în 1988, când a fost emis de către Consiliul European primul regulament cu
referire precisă la termenul de „coeziune”, această politică s-a numit „Politică Regională”.
Politica Regională şi de Coeziune a însoţit îndeaproape procesul de extindere a Uniunii.

Forma şi structura acestei politici s-au modificat cu fiecare val de extindere, transformându-se
dintr-un simplu mecanism redistributiv într-o politică structurală autentică, preocupată atât
să corecteze decalajele deja existente, cât şi să prevină crearea sau adâncirea decalajelor.
Ea nu este o politică propriu-zisă de creştere economică, rolul esenţial pentru creşterea

economică fiind jucat de reglementările pentru comerţ, reglementările privind libera
circulaţie a bunurilor, capitalului, persoanelor, reglementările privind uniunea monetară etc.
Rolul Politicii Regionale şi de Coeziune în creşterea economică este mai degrabă indirect:
acela de a crea condiţiile care să constituie un imbold pentru creşterea economică.
Pentru perioada de programare, 2007-2013, Politica Regionala şi de Coeziune a UE a

urmărit îndeplinirea a trei obiective:
Obiectivul 1: Convergenţă
Obiectivul 2: Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă
Obiectivul 3: Cooperare teritorială europeană
Obiectivul Convergenţă reprezintă obiectivul prioritar (absoarbe 81,5% din totalul

finanţării) şi urmăreşte accelerarea procesului de convergenţă a statelor membre şi regiunilor
slab dezvoltate (reducerea decalajului dintre regiuni şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin
creşterea calităţii investiţiilor în capitalul fizic uman, dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere, a cercetării şi inovării, protecţia mediului, creşterea eficienţei administrative).
Sunt eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”: regiunile al căror produs intern brut este
mai mic decât 75% din media comunitară la nivelul Uniunii Europene extinse. Sursele de
POSDRU/93/3.3/S/62277 29
finanţare vor fi asigurate prin intermediul FEDER, a FSE şi a Fondului de Coeziune, în
concordanţă cu prevederile Tratatului; regiunile al căror PIB depăşeşte 75% din media
comunitară, dar numai ca efect statistic al extinderii Uniunii Europene; statelor membre al
căror produs naţional brut este sub 90% din media comunitară, prin intermediul Fondului de
Coeziune.
Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă (cu o pondere

puţin sub 16% din totalul finanţării) vizează îmbunătăţirea competitivităţii, atractivităţii şi a
gradului de ocupare a regiunilor prin anticiparea schimbărilor de ordin economic şi social,
prin îmbunătăţirea şi creşterea investiţiilor în capitalul uman, prin promovarea economiei
bazate pe cunoaştere, a cercetării şi inovării, antreprenoriatului, protecţiei mediului şi prin
îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a angajaţilor şi a firmelor la condiţiile pieţei
(Regulamentul CE nr.1083/2006 din 11 iulie 2006).
Sunt eligibile pentru obiectivul „Competitivitate regională şi ocupare”: toate regiunile

care nu intră sub incidenţa obiectivului „Convergenţă”, în funcţie de priorităţile stabilite de
statele membre. În aceste cazuri, FEDER/FSE contribuie cu jumătate din finanţarea aferentă
proiectelor; regiunile care, în exerciţiul precedent de programare, erau eligibile pentru
Obiectivul 1, dar care, ca urmare a progreselor economice înregistrate pe parcurs, nu mai sunt
eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”. În aceste cazuri, contribuţia din fondurile
structurale este de maxim 50%
Obiectivul Cooperare teritorială europeană (cu o pondere financiară de 2,5%) vizează

întărirea cooperării interregionale prin promovarea iniţiativelor comune locale şi regionale şi
a schimburilor de experienţă la nivelul teritorial corespunzător, prin întărirea cooperării
transnaţionale prin acţiuni ce vizează dezvoltarea teritorială integrată, în acord cu priorităţile
comunitare (Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006).
Mecanismele financiare care susţin Politica Regională şi de Coeziune a UE au fost

clarificate şi, totodată, simplificate printr-un regulament de funcţionare adoptat în 2006, anul
ultimei reforme de tip structural din UE (Regulamentul CE nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006,
„Council Regulation (EC) no. 1083/2006 of 11 july 2006 laying down general provisions on the
European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and
repealing regulation (EC) No. 1260/1999“, Official Journal L 210, 31.07.2006). Aceste
instrumente financiare au fost reunite sub denumirea Instrumente Structurale .
Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformată

pentru a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie
competitivă bazată pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă,
ocuparea forţei de muncă). Sumă totală alocată pentru perioada 2007-2013: 336,1 mld Euro
Repartizare pe obiective la nivel european:(%)

 Convergenţă: 78%
 Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: 18 %

POSDRU/93/3.3/S/62277 30
 Cooperare teritorială europeană: 4%
POLITICI COMPLEMENTARE DE DEZVOLTARE: POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE

(PAC) ŞI POLITICA COMUNĂ DE PESCUIT (PCP).
Politica de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013 se concentrează pe trei axe

tematice stabilite în noua reglementare privind dezvoltarea rurală:
 Îmbunătăţirea competitivităţii pentru agricultură şi păduri;

 mediu şi peisaj rural;
 îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale. O a patra axă, numită
„Leader” se bazează pe experienţa dată de iniţiativele comunitare.
Cadrul instituţional
Potrivit actelor normative în vigoare, cadrul instituţional pentru gestionarea Fondurilor

Structurale şi de Coeziune cuprinde următoarele autorităţi şi instituţii:
 Comitetul Naţional de Coordonare

 Comitetele de monitorizare
 Ministerul Fondurilor Europene
 Autorităţile de management pentru Programele Operaţionale
 Organismele intermediare
 Autoritatea de certificare/plată
 Autoritatea de audit
COMITETUL NAŢIONAL DE COORDONARE
Comitetul Naţional de Coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea

instrumentelor structurale este organismul care asigură coordonarea la nivel naţional a
procesului de pregătire a cadrului legislativ, instituţional şi procedural pentru implementarea
instrumentelor structurale în concordanţă cu angajamentele asumate de România în cadrul
negocierilor la Capitolul 21 – Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale
CNC îşi desfăşoară activitatea în baza Hotărârii de Guvern nr. 1200/2004, conform
regulamentului propriu de organizare şi funcţionare
Atribuţii:
 defineşte strategia şi planifică acţiunile necesare pregătirii cadrului instituţional

pentru derularea instrumentelor structurale

POSDRU/93/3.3/S/62277 31
 monitorizează procesul de pregătire a cadrului instituţional, legislativ şi procedural
necesar implementării instrumentelor structurale
 coordonează relaţiile inter-instituţionale între structurile implicate în derularea
instrumentelor structurale
 evaluează procesul de pregătire şi funcţionare a cadrului instituţional, legislativ şi
procedural necesar implementării instrumentelor structurale
 raportează Guvernului României şi propune acţiunile prioritare necesare pregătirii şi
funcţionării cadrului instituţional în ceea ce priveşte derularea instrumentelor
structurale
 cuprinde reprezentanţi la nivel de decizie ai structurilor implicate în gestionarea
instrumentelor structural (autorităţi de management pentru programe operaţionale)
coordonat de către Ministerul Finanţelor Publice, care asigură şi secretariatul
Comitetului
 se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, în plen sau în grupuri de lucru
la reuniuni sunt invitaţi, după caz, partenerii sociali reprezentativi, în funcţie de
problematica lucrărilor.
COMITETELE DE MONITORIZARE
 asigură coordonarea instrumentelor structurale, precum şi urmărirea eficacităţii şi

calităţii implementării asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia,
cu respectarea prevederilor comunitare în materie.
Există:
 un comitet de monitorizare pentru Cadrul de sprijin comunitar

 câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional
MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE
Are următoarele atribuţii:
 asigură coordonarea naţională, instituţională şi procedurală a fondurilor comunitare;

 elaborează PND şi negociază CSNR cu Comisia Europeană;
 coordonează elaborarea programelor operaţionale şi corelarea acestora;
 înfiinţează şi asigură buna funcţionare a sistemului integrat de monitorizare şi
evaluarea implementării PO;

POSDRU/93/3.3/S/62277 32
 coordonează elaborarea şi utilizarea manualelor şi procedurilor aferente programelor
 elaborează Raportul Anual de Implementare a CNSR;
 monitorizează implementarea PO;
 este AM pentru PO Asistenţă Tehnică.
AUTORITĂŢILE DE MANAGEMENT, CONSTITUITE PENTRU FIECARE PO, au următoarele atribuţii:
 elaborează PO şi DCI aferent în concordanţă cu CNSR şi corelat cu celelalte programe

operaţionale;
 asigură implementarea PO în concordanţă cu prevederile legislative naţionale şi UE
 elaborează şi asigură sistemul de M&E a proiectelor;
 elaborează manuale de proceduri şi ghiduri de implementare a PO;
 răspund pentru utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor ce finanţează
PO, precum şi pentru îndeplinirea atribuţiilor delegate;
 elaborează criteriile de selecţie şi evaluare a proiectelor şi aprobă proiectele selectate.
AUTORITATEA DE CERTIFICARE ŞI PLATĂ:
 primeşte cereri de rambursare şi se asigură că respectivele cereri reflectă în mod

corespunzător operaţiunile selectate;
 efectuează transferul contribuţiilor financiare ale UE către beneficiarii finali, în cel mai
scurt timp şi în întregime;
 efectuează transferul către beneficiarii finali al sumelor de prefinanţare şi cofinanţare
aferente fondurilor de la UE alocate de la bugetul de stat;
 elaborează şi transmite CE declaraţii de certificare a cheltuielilor intermediare şi finale,
împreună cu cererile de plată;
 furnizează CE evidenţe detaliate privind plăţile efectuate;
 restituie CE sumele neutilizate sau plătite în mod eronat.

POSDRU/93/3.3/S/62277 33
ORGANISMUL INTERMEDIAR ESTE INTERFAŢA DINTRE AM ŞI BENEFICIAR ŞI ARE URMĂTOARELE
ATRIBUŢII:
 pregăteşte şi lansează licitaţiile de proiecte;

 asigură secretariatul diferitelor comitete şi organizează selecţia de proiecte, supunând
AM spre aprobare proiectele selectate;
 informează şi acordă asistenţă potenţialilor beneficiari;
 încheie contractele de finanţare cu beneficiarii;
 primeşte cererile de plată de la beneficiari, le analizează, le verifică şi le certifică pentru
a transmite la AM rapoartele însoţite de avizul de plată;
 întreprinde măsuri de prevenire, detectare, urmărire nereguli;
 monitorizează, din punct de vedere tehnic şi financiar implementarea proiectelor şi
transmite către AM rapoarte tehnice de progres, pentru fiecare domeniu de
intervenţie.
BENEFICIARUL FINANŢĂRII ESTE CEL CARE:
 iniţiază un proiect în cadrul unui PO;

 implementează proiectul aprobat spre finanţare în cadrul PO cu maximum de
profesionalism, eficienţă şi responsabilitate;
 furnizează organismelor abilitate orice informaţii de natură tehnică sau financiară
legate de proiect;
 asigură conformitatea proiectului cu prevederile legale din domeniile: achiziţii publice,
ajutor de stat, egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea;
 asigură cofinanţarea proiectului şi finanţarea cheltuielilor neeligibile;
 îndosariază/păstrează toate documentele aferente proiectului.
 asigură accesul autorităţilor naţionale cu atribuţii de control şi audit, precum şi al
serviciilor CE şi al Curţii Europene de Conturi, la toate documentele aferente

POSDRU/93/3.3/S/62277 34
Tipuri de fonduri europene şi domenii de finanţare
TIPURI DE FONDURI EUROPENE, OBIECTIVELE ŞI SPECIFICUL LOR
Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente

Structurale şi cuprind: Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională şi
Fondul Social European), şi Fondul de Coeziune. Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub
denumirea generică de Fonduri Structurale şi de Coeziune (FSC). Fonduri complementare:
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susţine dezvoltarea economică

durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea
structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi
antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie.
Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a

întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului,
prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi a
migranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea
discriminării.
Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi

reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi
proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea
transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop

creşterea competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea
calităţii vieţii în zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice

vii, în modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării
produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare
durabilă a zonelor de coastă.
DOMENII DE FINANŢARE
FEDR – domenii de finanţare, cerinţe esenţiale din regulament privind managementul

proiectelor. Înfiinţat în 1975 (odată cu aderarea Marii Britanii la UE). FEDR a devenit al treilea
fond de tip structural, alături de celelalte două fonduri structurale din acel moment, FSE şi
Secţiunea Orientare a Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă.

POSDRU/93/3.3/S/62277 35
Implementarea şi funcţionarea FEDR sunt reglementate prin Regulamentul General
1083/2006 şi prin Regulamentul FEDR 1080/2006. FEDR promovează dezvoltarea
armonioasă prin corectarea dezechilibrelor regionale în contextul obiectivelor de
convergenţă, competitivitate regională şi cooperare europeană teritorială.
FEDR finanţează acţiuni ce vizează întărirea coeziunii economice şi sociale prin

redresarea principalelor dezechilibre regionale, oferind sprijin pentru dezvoltarea şi ajustarea
structurală a economiilor regionale, inclusiv conversia regiunilor industriale aflate în declin şi
a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic şi pentru susţinerea cooperărilor
transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale. În acest scop, FEDR se adresează
priorităţilor comunitare şi, în principal, nevoii de întărire a competitivităţii şi inovării, creării
şi asigurării de locuri de muncă durabile şi asigurării dezvoltării sustenabile.
Asistenţa acordată prin intermediul FEDR se face pe priorităţi tematice. Tipul şi

domeniul acţiunilor ce vor fi finanţate în cadrul fiecărei priorităţi reflectă natura diferită a
fiecăruia din obiectivele pe care FEDER le acoperă, fiind singurul dintre fonduri care răspunde
tuturor celor 3 obiective ale politicii de coeziune a UE: Convergenţă, Competitivitate regională
şi ocupare şi Cooperare teritorială europeană.
FEDR contribuie la finanţarea: investiţiilor productive în vederea creării şi asigurării de

locuri de muncă durabile în principal prin investiţii directe mai ales în întreprinderi mici şi
mijlocii; investiţiilor în infrastructură; dezvoltării potenţialului intern al regiunilor prin
măsuri care să susţină dezvoltarea regională şi locală. Aceste măsuri includ sprijin şi servicii
acordate firmelor, în principal IMM-urilor, crearea şi dezvoltarea de instrumente financiare
precum fondurile de împrumut şi garantare, fondurile de dezvoltare locală, crearea de reţele,
cooperarea şi schimbul de experienţă între regiuni, oraşe şi între actorii economici şi sociali;
asistenţei tehnice necesare implementării instrumentelor structurale.
FEDR este unul dintre cele mai utilizate fonduri, finanţând atât acţiuni eligibile pentru
toate cele trei obiective ale Politicii Regionale şi de Coeziune a UE. În ceea ce priveşte cele
două obiective pentru care ţara noastră este eligibilă (Obiectivul 1 „Convergenţă” şi Obiectivul
3 „Cooperare teritorială europeană”), FEDR susţine financiar următoarele domenii de
intervenţie:
a. pentru Obiectivul 1
 cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi
dezvoltării în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legăturilor dintre IMM-uri
şi universităţi şi centre de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri,
sprijin pentru furnizorii de servicii dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de
finanţare dedicate stimulării antreprenoriatului şi inovaţiei;
 societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea serviciilor şsi aplicatiilor locale,
îmbunătăţirea accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficientă
a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;

POSDRU/93/3.3/S/62277 36
 protecţia mediului, inclusiv investiţii legate de managementul deşeurilor,
aprovizionarea cu apă, tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării,
reabilitarea zonelor contaminate, promovarea biodiversităţii şi protejarea naturii,
sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode durabile de producţie prin
introducerea managementului de mediu eficient şi adoptarea tehnologiilor de
prevenire a poluării;
 turismul, inclusiv promovarea valorilor culturale şi resurselor naturale ca potenţial
pentru dezvoltarea turismului durabil, protejarea şi punerea în valoare a moştenirii
culturale, îmbunătăţirea serviciilor turistice, prin noi servicii cu valoare adaugată
ridicată;
 prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea şi implementarea planurilor de prevenire şi
combatere a riscurilor naturale şi tehnologice;
 transport, inclusiv reţele trans-europene, strategii integrate pentru transport urban
ecologic care contribuie la îmbunătăţirea accesului şi a calităţii serviciilor de transport
pentru pasageri şi marfuri;
 energie, inclusiv reţele trans-europene, care contribuie la îmbunătăţirea serviciului de
furnizare a energiei, finalizarea pieţei interne de energie a UE, îmbunătăţirea eficienţei
energetice, dezvoltarea surselor regenerabile de energie;
 investiţii în educaţie care contribuie la creşterea atractivităţii şi calităţii vieţii îin
regiune;
 sănătate, inclusiv investiţii în îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate care contribuie la
calitatea vieţii în regiune şi a dezvoltării regionale;
 sprijin pentru investiţii pentru IMM-uri care contribuie la crearea şi păstrarea locurilor
de muncă.
b. pentru Obiectivul 3
 dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere, prin strategii comune
pentru dezvoltarea teritorială durabilă (ex: dezvoltarea IMM, turismului, culturii,
infrastructurii pentru sănătate, protecţia mediului);
 stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între
regiuni maritime, prin finanţarea reţelelor şi a activităţilor ce conduc la dezvoltarea
teritorială integrată (managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, reţele
de cooperare ştiinţifică şi tehnologică);
 promovarea lucrului în reţea (networking) şi a schimbului de experienţă între
autorităţile locale şi regionale, inclusiv programele de cooperare şi acţiuni ce implică
studii, culegere de date, monitorizarea şi analiza tendinţelor de dezvoltare în
comunitate.
FEDR nu finanţează: TVA, Construcţia de locuinţe şi Dobânda la credite.

POSDRU/93/3.3/S/62277 37
FSE: DOMENII DE FINANŢARE, CERINŢE ESENŢIALE DIN REGULAMENT PRIVIND MANAGEMENTUL
PROIECTELOR
Tratatul de Instituire a Comunităţii Economice Europene (cunoscut ca Tratatul de la

Roma) prevede şi crearea FSE, a cărui misiune era „promovarea în cadrul Comunităţii a
facilităţilor de ocupare şi de mobilitate geografică şi profesională a lucrătorilor“ (Tratatul CEE,
Capitolul 2, Articolul 123, 1957, p. 66, www.eur-lex.europa.eu). FSE, cel mai vechi dintre IS,
începe să funcţioneze din 1960, cu scopul de a stimula mobilitatea socială. FSE susţine
financiar „două dintre cele trei obiective ale Politicii Regionale şi de Coeziune – Obiectivul 1
„Convergenţă” şi Obiectivul 2 „Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”.
Pentru atingerea priorităţilor comunitare relevante domeniului său de interes, FSE are
în vedere priorităţile şi obiectivele relevante în domeniile: educaţie şi instruire, creşterea
participării persoanelor inactive din punct de vedere economic pe piaţa muncii, combaterea
excluziunii sociale, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi şi a non-discriminării.
În contextul Obiectivelor “Convergenţă” şi “Competitivitate regională şi ocupare”, FSE

poate sprijini acţiuni pentru următoarele priorităţi:
(a) mărirea adaptabilităţii muncitorilor, firmelor şi a antreprenorilor pentru

îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a schimbărilor economice şi pe piaţa muncii
prin:
 stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a investiţiilor în resurse umane, a

uceniciei;
 dezvoltarea calificărilor şi competenţelor; diseminarea ICT, e-learning şi a
competenţelor manageriale;
 promovarea antreprenoriatului şi a inovării;
 demararea de afaceri; diseminarea unor forme inovative şi productive de organizare a
muncii, incluzând siguranţa la locul de muncă; identificarea nevoilor viitoare de
pregătire, mai ales în contextul restructurărilor economice.
(b) îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi includerea celor care caută un loc de
muncă sau a celor inactivi, prevenirea şomajului pe termen lung şi a şomajului în rândul
tinerilor;
 prelungirea vieţii active prin: modernizarea şi dezvoltarea instituţiilor de pe piaţa

muncii (serviciile de ocupare);
 planuri de acţiune individuală, inclusiv ajutor personalizat; măsuri flexibile de păstrare
pe piaţa muncii a lucrătorilor în vârstă; îmbinarea vieţii profesionale cu viaţa de
familie, în sensul oferirii de servicii specifice (grădiniţe, spre exemplu);
 acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului femeilor pe piaţa muncii;
îmbunătăţirea participării imigranţilor pe piaţa muncii, în vederea integrării sociale
mai rapide;
 facilitarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a muncitorilor;

POSDRU/93/3.3/S/62277 38
(c) îmbunătăţirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea
oricărei forme de discriminare, prin:
 rute de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor excluse social: cele cu nivel scăzut de
educaţie, minorităţi, persoane cu diferite dizabilităţi
 acces la educaţie şi formare cu caracter vocaţional etc;
 acceptarea diversităţii la locul de muncă, prin ridicarea nivelului de conştientizare şi
implicare a comunităţilor locale,
 promovarea iniţiativelor locale de angajare;
(d) îmbunătăţirea capitalului uman, prin:
 activităţi în reţea între instituţii de învăţământ superior, centre de cercetare şi
tehnologice şi întreprinderi;
 proiectarea şi introducerea reformelor în sistemul educaţional şi de pregătire,
îmbunătăţirea relevanţei educaţiei şi formării iniţiale şi vocaţionale, ridicarea nivelului
de pregătire a personalului;
(e) promovarea parteneriatelor şi iniţiativelor prin includerea partenerilor
relevanţi: parteneri sociali, ONG-uri, la nivel naţional, regional, local şi transnaţional.
În cadrul Obiectivului Convergenţă se mai pot identifica următoarele priorităţi pentru

FSE:
(a) creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capital uman prin:
 implementarea reformelor în sectorul educaţional şi de pregătire, cu accent pe nevoile

generate de o societate bazată pe cunoaştere şi de învăţarea pe tot parcursul vieţii;
 mărirea gradului de participare educaţională;
 dezvoltarea potenţialului capitalului uman în cercetare şi inovare, în primul rând prin
studii postuniversitare şi pregătirea cercetătorilor;
(b) întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice, a
serviciilor publice naţionale, regionale şi locale, inclusiv a partenerilor sociali şi a ONG-
urilor, promovând: mecanisme de îmbunătăţire a politicilor, monitorizare şi evaluare,
sprijinire a acţiunilor interdepartamentale, dialog între instituţii publice şi private; mărirea
capacităţii de a promova politicile şi programele în domeniile relevante, inclusiv în ceea ce
priveşte întărirea legislaţiei (prin pregătire continuă a managerilor şi a angajaţilor, sprijinire a
serviciilor cheie, inspectorate, parteneri din mediul socio-economic, ONG-uri relevante,
organizaţii profesionale reprezentative).
Regulamentul Parlamentului şi Consiliului European cu privire la Fondul Social

European, Bruxelles, 2006. FSE va susţine, de asemenea, acţiuni transnaţionale şi
POSDRU/93/3.3/S/62277 39
interregionale, în special pentru realizarea de schimburi de informaţii, experienţe, rezultate şi
bune practici şi pentru dezvoltarea unor abordări complementare şi coordonate sau a unor
acţiuni comune. Regulile privind implementarea FSE sunt stipulate în Regulamentul General
1083/2006 şi în Regulamentul FSE 1081/2006.
FC: DOMENII DE FINANŢARE, CERINŢE ESENŢIALE DIN REGULAMENT PRIVIND MANAGEMENTUL

PROIECTELOR
FC a fost creat prin Tratatul de la Maastricht, 1993 (art. 130d), cu scopul de a finanţa
proiecte în domeniul mediului şi al reţelelor transeuropene de transport.
FC era destinat mai degrabă statelor decât regiunilor şi era ghidat de două obiective: să
sprijine statele membre să îndeplinească mai repede criteriile de convergenţă nominală şi să
transforme convergenţa nominală în convergenţă reală, măsurată prin indicatori precum
PIB/cap de locuitor, rata şomajului, productivitate.
Statele eligibile pentru finanţare prin FC sunt cele unde Venitul Naţional Brut per capita
este sub 90% din media UE.
FC susţine financiar acţiunile eligibile pentru finanţare prin Obiectivul 1 „Convergenţă”.

Domeniile de intervenţie ale FC în cadrul acestui obiectiv sunt:
 Reţelele trans-europene de transport;

 Proiecte majore de infrastructură de mediu;
 Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea ce
priveşte protecţia mediului (eficienţă energetică şi energie regenerabilă, sisteme de
transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim,
sisteme de transport intermodal şi interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban
şi transport public ecologic). Implementarea şi funcţionarea FC sunt reglementate prin
Regulamentul General 1083/2006 şi prin Regulamentul FC 1084/2006.
Asistenţă financiară pentru Romania
Asistenţa financiară nerambursabilă în cadrul Politicii de Coeziune Economică şi Socială

a Uniunii Europene se acorda României prin Fondurile Structurale şi de Coeziune în cadrul
obiectivelor „Convergenţă” şi „Cooperare teritorială europeană”.
Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României pentru perioada

2007-2013 este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde sunt alocate prin Fondurile
Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul
de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

POSDRU/93/3.3/S/62277 40
Alocările proiectate corespund priorităţilor naţionale stabilite prin Cadrul Strategic
Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) elaborat pe baza prevederilor Planului Naţional de
Dezvoltare 2007-2013 (PND).
Asistenţa financiară nerambursabilă complementară în cadrul Politicii Agricole Comune

a Uniunii Europene însumează 8,022 miliarde Euro acordându-se României prin Fondul
European de Dezvoltare Rurală. Priorităţile au fost stabilite prin Planului Naţional Strategic
pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013. În perioada 2007-2013, România este eligibilă pentru
Obiectivul 1 „Convergenţă” (cu toate cele 8 regiuni de dezvoltare) şi pentru obiectivul 3
„Cooperare teritorială europeană”.
Fondurile Structurale: Principii care stau la baza implementării

instrumentelor structurale.
Principiile care stau la baza implementării Instrumentelor Structurale în perioada 2007-

2013 sunt expuse în articolele 9-17 din cadrul Regulamentului CE nr. 1083/2006. Le vom
prezenta pe toate, aşa cum apar în respectivul regulament:
Principiul complementarităţii, coerenţei, coordonării şi conformităţii stipulează că IS

sunt complementare acţiunilor naţionale, regionale sau locale; în acelaşi timp, sunt coerente
cu activităţile, politicile şi priorităţile comunitare şi complementare altor instrumente
financiare ale Uniunii.
Programarea înseamnă că obiectivele vor fi urmărite în cadrul unui sistem de programare
multianuală, organizat în mai multe trepte, care cuprinde identificarea priorităţilor,
identificarea direcţiilor de acţiune, evaluarea propunerilor, finanţarea proiectelor,
implementarea, evaluarea şi auditul.
Principiul parteneriatului stipulează că acţiunile comunitare trebuie realizate printr-o
strânsă cooperare între Comisie şi statul membru; fiecare stat membru va organiza, acolo
unde este potrivit şi în concordanţă cu regulile şi practicile naţionale curente, parteneriate cu
autorităţi şi organisme precum: autorităţi competente/relevante regionale, locale, urbane sau
de alt tip; parteneri economici şi sociali, alte organisme care reprezintă societatea civilă,
parteneri din domeniul protecţiei mediului, organizaţii non-guvernamentale, organisme
responsabile pentru promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei. Parteneriatul va acoperi
pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor operaţionale.
Principiul subsidiarităţii şi al nivelului teritorial de intervenţie prevede ca implementarea
programelor operaţionale să reprezinte responsabilitatea statului membru la nivelul teritorial
adecvat, în concordanta cu sistemul instituţional specific. Principiul subsidiarităţii urmăreşte
evitarea situaţiilor în care delegarea cu orice preţ a prerogativelor către entităţile
supranaţionale comunitare poate să genereze efecte contraproductive în comparaţie cu
situaţia în care prerogativele respective rămân în portofoliul guvernelor statelor membre.

POSDRU/93/3.3/S/62277 41
Principiul proporţionalităţii atrage atenţia asupra faptului că resursele financiare şi
administrative alocate de Comisie şi statul membru în ceea ce priveşte selectarea
indicatorilor, evaluarea, principiile generale de management şi control, raportarea, vor fi
proporţionale cu nivelul finanţării acordate fiecărui program operaţional.
Conform principiului managementului comun, bugetul alocat fondurilor va fi implementat
în cadrul unui sistem de management partajat între Comisie şi statul membru. Comisia poate
interveni în managementul fondurilor prin verificarea existenţei şi funcţionalităţii sistemului
intern de administrare a acestora, poate aplica o serie de corecţii în cazul în care sistemul
intern nu funcţionează, respectiv poate întrerupe furnizarea fondurilor în cazul în care
identifică disfuncţionalităţi în cadrul sistemului.
Adiţionalitatea se referă la faptul că în nici un caz contribuţiile acordate prin aceste fonduri
nu trebuie să înlocuiască alte cheltuieli publice sau alte cheltuieli structurale echivalente pe
care le face un stat membru. Nivelul de adiţionalitate se determină în funcţie de condiţiile
macroeconomice în care se face finanţarea, ţinând cont de situaţiile specifice, precum
privatizarea sau un nivel excepţional al cheltuielilor publice sau echivalent structurale din
statele membre.
Principiul egalităţii între bărbaţi şi femei şi al non-discriminării trebuie asigurat în
diferitele faze de implementare a fondurilor. În sfârşit, acţiunile vor fi întreprinse respectând
principiul dezvoltării durabile şi al protejării şi dezvoltării protecţiei mediului înconjurător.

POSDRU/93/3.3/S/62277 42
ETAPE DE PARCURS PENTRU ACCESAREA
FONDURILOR ŞI ETAPELE REALIZĂRII UNUI
PROIECT
Ce este un proiect
Un proiect este o iniţiativă limitată în timp în scopul de a crea un serviciu unic. O

combinaţie de resurse sunt puse împreună şi organizate într-o structură temporară cu
intenţia de a atinge un scop specific. Astfel, expresia “limitat în timp” care poate avea sensul
de “scurtă durată” este folosită aici pentru a specifica faptul că proiectul este definit temporar
ca dată de început şi de sfârşit. Unele proiecte pot fi continuate sau convertite în alte proiecte.
Un proiect este modul de implementare al unui program şi presupune existenţa unui

obiectiv specific şi unui buget. Trebuie precizat că un proiect nu se implementează prin alte
proiecte, fiind o acţiune cu un scop precis.
Un proiect trebuie să răspundă la întrebările: DE CE?finalitatea, CE?obiective

intermediare şi terminale, CUM?definirea strategiei, căile de realizare, CINE?definirea
responsabilităţilor fiecărui partener, CU CE ?stabilirea resurselor umane, financiare, bugete,
defalcate pe activităti, CÂND ?fixarea termenelor, CU CE REZULTATE?anticiparea efectelor pe
plan material, moral, intelectual etc.
CICLUL PROIECTULUI
Proiectele se realizează într-o succesiune de etape, pornind de la un document
strategic de dezvoltare din care se desprinde ideea de proiect intr-un anumit domeniu
(resurse umane, infrastructură, mediu, turism, etc.), care apoi este formulată, implementată şi
în final evaluată, cu scopul de a crea condiţiile necesare pentru realizarea unor acţiuni viitoare
de dezvoltare.
Cele şase faze ale ciclului de proiect sunt:
 Programarea
 Identificarea
 Formularea

POSDRU/93/3.3/S/62277 43
 Finanţarea
 Implementarea
 Evaluarea
Programarea
Programarea este prima fază care constă în stabilirea cadrului general
Identificarea
Se analizează problemele (situaţiile dificile, care nu convin şi pe care dorim să le

depăşim), nevoile şi interesele posibililor factori interesaţi şi se identifică acele idei de
proiecte care urmează să fie aprofundate.
În această fază se elaborează, când este necesar, studii de pre-fezabilitate (SPF). Aceste
studii ajută la identificarea, selectarea şi analiza comparativă a unor opţiuni specifice şi
recomandă studiile ulterioare necesare pentru formularea proiectului.
Formularea
Beneficiarii direcţi ai proiectului şi alţi factori interesaţi în realizarea acestuia (aceştia

pot fi, după caz, autorităţi locale, furnizori de servicii, publice sau private, alţi agenţi
economici, organizaţii neguvernamentale, inclusiv asociaţii profesionale, etc) trebuie să
participe activ la detalierea ideii, şi pentru aceasta se constituie o echipă de proiect.
Echipa de proiect devine o structură executivă, iar consultarea cu beneficiarii direcţi şi

factorii interesaţi se realizează sub forma unor întâlniri periodice, în care se discută între
altele stadiul analizei, se cer informaţii suplimentare şi după caz, studii de fundamentare,
analiza riscului, etc.
Relevanţa problemelor şi fezabilitatea sunt aspecte cheie în această fază.
Se elaborează planuri detaliate de implementare a activităţilor ce vor fi realizate în

cadrul proiectului, incluzând Cadrul Logic cu indicatori privind rezultatele aşteptate şi
impactul proiectului, precum şi planul de resurse şi implementare.
În final, echipa de proiect ia decizia de a propune proiectul pentru finanţare. O

propunere de proiect de interes local va fi susţinută de participanţii la formularea ei, prin
încheierea unui memorandum semnat de toţi aceştia
Finanţarea
Propunerea de finanţare se elaborează sub forma unei cereri de finanţare, care se

completează într-un formular standardizat (aplicaţie), diferit pentru fiecare tip de program de
finanţare în parte. De regulă, aplicaţia este însoţită de o serie de anexe, care fac parte
integrantă din cererea de finanţare şi justifică cererea. Aplicaţia (cererea de finanţare) este

POSDRU/93/3.3/S/62277 44
depusă la Unitatea de implementare a programului (ex. Agenţia pentru Dezvoltare Regională,
Biroul Regional SAPARD, etc) prin care se finanţează proiectul propus.
Comisia de evaluare a propunerilor de proiect evaluează cererea de finanţare şi decide

dacă proiectul va fi sau nu va fi finanţat, pe baza unor criterii de selecţie, aceleaşi pentru toate
cererile de finanţare depuse în cadrul programului de finanţare respectiv. În cazul deciziei de
finanţare a proiectului propus, se semnează Contractul de finanţare între Autoritatea
Contractantă şi Beneficiarul de sprijin financiar (aplicantul). În cazul programelor, contractul
de finanţare se încheie între instituţia specializată a donatorului (Comisia Europeana, în cazul
UE) şi ţara receptoare.
Implementarea
Resursele materiale şi umane alocate implementării proiectului sunt utilizate pentru

îndeplinirea scopului propus prin proiect (rezultatele propuse prin proiect se adresează
grupurilor ţintă şi beneficiarilor), contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor generale ale
proiectului.
Activităţile implementate în cadrul proiectului implică, de regulă, încheierea unor

contracte pentru realizarea de studii, pentru asistenţă tehnică, achiziţii de bunuri şi lucrări.
Evoluţia activităţilor din proiect este urmărită (se monitorizează progresul proiectului) şi,
după caz, se propun ajustări impuse de schimbarea condiţiilor iniţiale. La sfârşitul perioadei
de implementare, se poate propune un nou proiect pentru continuarea sau extinderea
activităţilor proiectului. În această fază se analizează aspectele importante ale ideii de proiect,
ţinând cont de obiectivele generale.
Evaluarea
Evaluarea reprezintă estimarea, cât mai sistematică şi obiectivă cu putinţă, a unui

proiect, program sau politică în derulare sau finalizată, în fazele de concepţie şi implementare,
precum şi a rezultatelor sale. Scopul evaluării este de a compara coerenţa rezultatelor
proiectului cu obiectivele propuse, determinând astfel eficienţa, eficacitatea, impactul şi
durabilitatea proiectului. Evaluarea trebuie să furnizeze informaţii credibile şi utile,
permiţând încorporarea de lecţii învăţate şi bune-practici în procesul de decizie, atât din
perspectiva beneficiarilor de sprijin financiar (recipienţi) cât şi a organizaţiilor finanţatoare
(donatori).

POSDRU/93/3.3/S/62277 45
Evaluarea poate fi făcută în perioada de implementare a proiectului sau programului
(“evaluare intermediară”), la sfârşitul acesteia (“evaluare finală”) sau după perioada de
implementare (“ex-post evaluare”), fie pentru a ajuta la o mai bună direcţionare a proiectului
sau programului, fie pentru a desprinde lecţii utile pentru viitoare proiecte/programe.
Evaluarea ar trebui să conducă la decizia de a continua, revizui sau stopa un proiect/program,
iar concluziile şi recomandările ar trebui luate în considerare în procesul de elaborare,
respectiv implementare, a unor proiecte sau programe viitoare.
PRINCIPIILE CHEIE
În practică, durata şi importanţa fiecărei faze pot fi diferite, dar procesul de bază este
acelaşi pentru toate proiectele şi programele, indiferent de domeniu (resurse umane,
infrastructură, agricultură, mediu, turism, dezvoltare sector IMM-uri, etc).
Principiile de bază sunt:
1. Folosirea Cadrului Logic (Matricii Logice) în elaborarea proiectului sau programului
2. Elaborarea, în fiecare fază, a documentelor cheie de bună calitate, pentru a asigura un

proces de luare a deciziilor structurat şi bine fundamentat
3. Consultarea şi implicarea factorilor cheie interesaţi, cât de mult posibil
4. Formularea clară a Scopului Proiectului, în termeni de beneficii durabile pentru

grupul(rile) beneficiarilor
5. Incorporarea, încă din faza de formulare, a aspectelor cheie ale calităţii.

POSDRU/93/3.3/S/62277 46
Formatul de bază al unui proiect
1. Sumar
2. Fundamentare: Obiectivele generale ale politicii UE şi ale Guvernului/Regiunii de

Dezvoltare, legăturile cu programul sau strategia de ţară/regională a Comisiei, angajamentul
Guvernului de realizare cuprinzătoare a obiectivelor politicii UE.
3. Analiza sectorială şi a problemelor, incluzând analiza factorilor interesaţi

(stakeholders)
4. Descrierea proiectului/programului, a strategiei şi a obiectivelor de atins
 Include referiri la experienţa trecută şi legătura cu activităţile şi/sau programele altor

organizaţii de finanţare (donatori)
 Descrie intervenţia (sau acţiunea) pe care o propune proiectul, pe următoarea axă
logică: obiective generale, scopul proiectului, rezultate, activităţi, principalii indicatori
de verificare
5. Pre-condiţii, Supoziţii
6. Aranjamente/Condiţii de Implementare
 Mijloace materiale şi umane

 Proceduri de organizare şi implementare
 Planul (graficul) de desfăşurare/implementare
 Bugetul proiectului/programului, co-finanţare
 Condiţii speciale şi măsuri suplimentare ale partenerilor (dacă este cazul)
 Monitorizare şi Evaluare
7. FACTORI AI CALITĂŢII
 Participarea beneficiarilor la proiect şi asumarea de către aceştia a

 rezultatelor finale ale proiectului
 Suportul politic
 Tehnologia corespunzătoare
 Aspecte socio-culturale
 Egalitatea şanselor pentru bărbaţi şi femei
 Protecţia mediului
 Capacităţi instituţionale şi de management
 Viabilitate financiară şi economică

POSDRU/93/3.3/S/62277 47
CADRUL LOGIC
Cadrul Logic, ca instrument de abordare a unui proiect sau program, a fost creat în anii
’70, ajungând să fie folosit pe scară largă de un număr mare de instituţii şi organizaţii la nivel
european şi mondial.
Metoda prezintă rezultatele analizei unor probleme, numită în cele de mai jos “situaţie”.
Problematic astfel încât din aceasta să reiasă, într-o manieră sistematică şi logică, obiectivele
proiectului sau programului. Această abordare reflectă relaţia cauză-efect pentru diferitele
nivele ale obiectivelor, identificând totodată modul în care se verifică realizarea acestora şi
situaţiile care pot să influenţeze succesul proiectului sau programului.
Rezultatele analizei sunt sintetizate într-o matrice care prezintă cele mai importante
aspecte ale unui proiect sau program într-un format logic (“Matricea Logică”).
Între Cadrul Logic (Matricea Logică) şi formatul propunerii de proiect (cererea de

finanţare) există o legătură strânsă, în special în ceea ce priveşte titlurile secţiunilor,
obiectivele generale, scopul proiectului sau programului, rezultate, activităţi, mijloace, costuri,
indicatori de verificare, supoziţii.
Pe lângă fazele de analiză (programare, identificare) şi formulare, Cadrul Logic este util,
de asemenea, în faza de implementare, ca şi la evaluarea proiectului/programului, cu alte
cuvinte, joacă un rol în fiecare fază.
Cadrul Logic trebuie folosit încă din fazele de programare şi identificare, deşi nu poate fi
completat integral în aceste stadii. El va fi completat gradual în fazele următoare. Aşadar,
Cadrul Logic devine instrument de management pentru fiecare fază a Ciclului de Proiect şi un
“director” pentru crearea altor instrumente ulterioare, cum ar fi planul de implementare al
activităţilor proiectului.
De aceea, construirea unui Cadru Logic nu trebuie să fie « un exerciţiu de formă », doar
pentru a satisface o cerinţă a finanţatorului. E bine ca acesta să fie rezultatul unei analize
substanţiale, minuţioase, a cărei calitate depinde de anumiţi factori:

POSDRU/93/3.3/S/62277 48
 Informaţia disponibilă
 Capacitatea de prelucrare a informaţiei
 Consultarea reală a factorilor interesaţi, asigurând reprezentarea echilibrată a
diferitelor interese, inclusiv la nivel de sexe
 Evaluarea metodică a lecţiilor învăţate din experienţe anterioare, fie proprii, fie ale
altor organizaţii care au realizat proiecte similare.
Cadrul Logic trebuie văzut, mai ales, ca un instrument dinamic, care necesită reevaluare,
revizuire, ajustare, urmărind continuu evoluţia proiectului şi a schimbărilor privind condiţiile
externe acestuia, care pot apărea pe durata implementării.
Limitele Matricei Logice
Cadrul Logic şi-a dovedit utilitatea pentru cei care elaborează şi implementează proiecte
sau programe, fiind de mare ajutor pentru structurarea şi formularea ideilor, într-un mod clar,
coerent şi standardizat. Dacă abordarea proiectului sau programului este greşită (obiective
generale, scop, rezultate, activităţi formulate greşit) sau logica acestuia este defectuoasă,
Cadrul Logic evidenţiază contradicţiile, dar el singur nu poate să creeze automat o abordare
mai bună.
Cadrul logic oferă, prin urmare, un instrument si o metodă pentru îmbunătăţirea

elaborării şi implementării proiectului sau programului. Totuşi, un instrument, oricât de
performant ar fi el, nu poate garanta singur succesul. Succesul unui proiect sau program este
influenţat şi de alţi factori, în special de capacitatea managerială a echipei sau organizaţiei
responsabile pentru implementarea acestuia.

POSDRU/93/3.3/S/62277 49
FAZELE CONSTRUIRII CADRULUI LOGIC
Construirea unui Cadru Logic se face în două faze, parcurse progresiv în timpul etapelor
de Identificare şi Formulare ale Ciclului de Proiect:
1. Faza de Analiză este aceea în care se analizează „situaţia problematică” existentă la

un moment dat (înainte de implementarea proiectului sau programului propus), ca punct de
plecare pentru construirea unei noi situaţii, îmbunătăţite, respectiv ‘situaţia dorită’ în viitor
(după implementarea proiectului). Proiectul este « un instrument » cu ajutorul căruia echipa
de proiect realizează « schimbarea » de la situaţia problematică, existentă, înainte de
implementarea proiectului (ex-ante), la situaţia îmbunătăţită, dorită, după implementarea
proiectului (ex-post).
De notat că analizăm o „situaţie problematică” şi nu “o problemă”, pentru că situaţia

problematică este generată de mai multe probleme, acelea pe care trebuie să le tratăm prin
proiect. Esenţial este ca, proiectele sau programele să fie concepute pentru a trata problemele
reale cu care se confruntă grupurile ţintă şi beneficiarii finali, în aşa fel încât să răspundă
nevoilor şi intereselor acestora.
Faza de Analiză se realizează în patru paşi:
_ Analiza Factorilor interesaţi (stakeholders)
_ Analiza Problemelor (radiografia realităţii, a situaţiei problematice actuale – stadiul

actual)
_ Analiza Obiectivelor (perspectiva unei situaţii îmbunătăţite – stadiul viitor)
_ Analiza Strategiilor (compararea diferitelor opţiuni de îmbunătăţire a situaţiei actuale)
2. Faza de Elaborare/Planificare este aceea în care ideea proiectului este elaborată

practic, operaţional, pentru a permite implementarea sa. În această fază se definitivează
Cadrul Logic (Matricea Logică), se formulează şi se planifică activitaţile şi resursele.
CEI PATRU PAŞI AI ANALIZEI
Analiza factorilor interesaţi
Factorii interesaţi (stakeholders) sunt definiţi ca persoane, grupuri de persoane,

instituţii, organizaţii profesionale, companii, etc, care pot avea o legătură, directă sau
indirectă, cu proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale şi
instituţionale ale proiectului sau programului şi minimiza impactul negativ, în cadrul analizei
factorilor interesaţi se identifică toţi acei factori care ar putea influenţa implementarea
acestuia, fie pozitiv, fie negativ. Se impune ca analiza factorilor interesaţi să aibă loc într-un

POSDRU/93/3.3/S/62277 50
stadiu incipient, respectiv în fazele de identificare şi formulare ale proiectului sau
programului.
În cadrul diferitelor comunităţi pot exista deosebiri între sexe în ce priveşte rolurile şi
responsabilităţile, privind accesarea şi controlul resurselor, precum şi cu privire la gradul de
participare la luarea deciziilor.
În general, în lume, femeile şi bărbaţii nu au acces egal la serviciile publice (ex. sănătate,
educaţie) şi nu au şanse egale în viaţa economică, socială şi politică. Inegalitatatea de şanse
dintre bărbaţi şi femei împiedică evoluţia socială şi dăunează dezvoltării. O tratare
necorespunzătoare a diferenţelor între sexe poate afecta eficacitatea şi durabilitatea
proiectelor şi programelor şi poate adânci inechităţile existente.
De aceea, este vitală identificarea diferenţelor şi a inegalităţii de şanse dintre bărbaţi şi

femei acolo unde ele există, a intereselor, dificultăţilor şi potenţialului specifice fiecăruia
dintre sexe, pentru a le lua în considerare în Analiza factorilor interesaţi ca pe două grupuri
distincte.
Ideal, proiectul sau programul ar trebui să fie elaborat în cadrul unui seminar interactiv,
cu participarea reprezentanţilor principalilor factori interesaţi (ex. administraţia publică
locală sau centrală, sectorul ONG, mediul de afaceri/sectorul IMM, organizaţii sindicale,
patronale, cetăţenii, etc.) şi o reprezentare echilibrată a intereselor femeilor şi bărbaţilor. Ori
de câte ori Cadrul Logic este revizuit, pe durata vieţii unui proiect, analiza iniţială a factorilor
interesaţi trebuie şi ea revizuită.
Analiza factorilor interesaţi şi analiza problemelor sunt strâns legate între ele; fără a
avea opinia oamenilor asupra unei probleme, nu vor fi clare nici cauza problemei, nici nevoile
oamenilor şi nici soluţiile de rezolvare.
Analiza problemelor
Analiza problemelor identifică aspectele negative ale unei situaţii problematice actuale
şi stabileşte relaţia ‘cauză-efect’ dintre problemele existente.
Analiza implică trei paşi:
1. Definirea şi delimitarea clară a cadrului analizei (situaţia problematică actuală) (ex:

Potenţialul turistic nedezvoltat, Industria uşoară în declin) (vezi cap3.3 )
2. Identificarea problemelor majore definite ca stări, dificultăţi, aspecte negative cu care

se confruntă grupurile ţintă, beneficiarii şi factorii interesaţi (Este răspunsul la întrebarea:
care este/sunt problema/problemele?)
3. Vizualizarea problemelor în formă grafică, numită “arborele problemelor” sau

“ierarhia problemelor”, pentru a stabili relaţiile cauză – efect.

POSDRU/93/3.3/S/62277 51
Analiza se prezintă sub forma unei scheme grafice, având în partea superioară efectele
problemei şi cauzele ei dedesubt. Analiza are ca ţintă identificarea blocajelor reale, cărora
factorii interesaţi le acordă prioritate şi pe care caută să le înlăture.
Odată completat, Arborele problemelor prezintă imaginea completă a unei situaţii

negative existente, pe care dorim să o îmbunătăţim ca urmare a implementării proiectului.
Această abordare poate fi combinată cu altele, de tipul studiilor tehnice, economice sau
sociale, ale căror rezultate ar putea completa analiza făcută în cadrul seminarului cu factorii
interesaţi.
Analiza obiectivelor
Analiza obiectivelor este o metodă concepută să:
 Descrie “situaţia îmbunătăţită” (stadiul viitor dorit), ca urmare a implementării

proiectului;
 Verifice ierarhizarea obiectivelor;
 Ilustreze grafic relaţiile “cauză-efect “.
“Situaţia negativă” ilustrată de Arborele problemelor este transpusă într-o “situaţie

îmbunătăţită”, prin reformularea pozitivă a problemelor identificate. De exemplu, “producţia
agricolă scăzută”, situaţie negativă, este reformulată în “producţia agricolă ridicată”, ca
situaţie pozitivă. Aceste formulări pozitive devin astfel obiective.
Ele se prezintă într-o altă schemă logică numită Arborele obiectivelor.
Arborele obiectivelor oferă perspectiva clară a situaţiei viitoare îmbunătăţite. Adesea, o

asemenea schemă logică prezintă fie un număr prea mare de obiective, fie obiective de mare
anvergură (ex. fiscalitate redusă, scheme de creditare accesibile, cadru legal stabil) care nu
pot fi îndeplinite ca urmare a implementării unui singur proiect, dar ar putea constitui
obiective pentru un proiect mai mare, de interes naţional sau chiar pentru un program
sectorial, regional sau naţional. Alte obiective apar drept nerealiste. În astfel de cazuri, se pot
formula alte obiective posibil de îndeplinit în locul celor nerealiste, care trebuiesc abandonate
complet.
Analiza strategiilor
Pasul final al fazei de Analiză constă în alegerea strategiei care va fi aplicată pentru a
îndeplini obiectivele propuse prin proiect. Alegerea strategiei constă în selectarea, din
arborele obiectivelor, a unor obiective care vor fi incluse în proiect (obiective care vor fi
îndeplinite sau parţial îndeplinite ca urmare a implementării proiectului), a altor obiective
care vor rămâne în afara proiectului (obiective care nu vor fi îndeplinite prin proiectul
propus) precum şi în alegerea obiectivului central – “scopul proiectului” şi alegerea
obiectivelor generale

POSDRU/93/3.3/S/62277 52
Acest pas presupune:
 Stabilirea unor criterii clare pentru alegerea strategiei

 Identificarea diferitelor strategii posibile pentru îndeplinirea totală sau parţială a
obiectivelor selectate pentru proiect
 Alegerea strategiei proiectului
Grupurile de obiective înrudite, grupate pe verticală, din “arborele obiectivelor”,

se numesc strategii. Unul sau mai multe dintre aceste grupuri de obiective vor fi selectate ca
strategie a proiectului propus. Strategia potrivită se alege în raport de resursele materiale şi
umane potenţial utilizabile pe perioada de implementare a proiectului şi pe baza unui număr
de criterii, cum ar fi: priorităţile factorilor interesaţi, şansa de succes, bugetul, relevanţa,
timpul necesar implementării, contribuţia la reducerea inegalităţilor, inclusiv a inegalităţilor
de şanse dintre femei şi bărbaţi, etc.
FAZA DE FORMULARE
Construirea Matricei Logice
Matricea Logică prezintă substanţa unui proiect sau program ce se găseşte într-un
format coerent şi uşor de înţeles. Matricea Logică este un instrument de lucru alcătuit din
patru coloane şi patru linii, cu ajutorul cărora definim două concepte:
Logica verticală evidenţiază ceea ce urmează să se realizeze prin proiect, clarifică

relaţiile cauză-efect şi subliniază supoziţiile – aspecte exterioare proiectului care nu pot fi
controlate de echipa de implementare;
Logica orizontală urmăreşte măsurarea efectelor proiectului şi a resurselor utilizate în

perioada de implementare, prin precizarea unor indicatori de verificare a obiectivelor şi a
surselor care permit identificarea acestor indicatori.

POSDRU/93/3.3/S/62277 53
Prima coloană: Logica intervenţiei
Prima coloană a Matricii Logice este numită “Logica intervenţiei” (un proiect este
considerat o “intervenţie”) şi stabileşte strategia de bază ce fundamentează proiectul, astfel:
 Activităţile (al 4-lea rând, prima coloană) se implementează cu ajutorul

mijloacelor materiale şi umane (“intrările” materiale şi umane ) mobilizate pe
perioada de implementare;
 Urmare desfăşurării integrale a Activităţilor, se obţin Rezultatele (al 3-lea rând,

prima coloană)
 Rezultatele îndeplinite conduc la îndeplinirea Scopului (al 2-lea rând, prima

coloană);
 Scopul îndeplinit al proiectului contribuie la îndeplinirea (parţială a) Obiectivelor

Generale (primul rând, prima coloană).
În practica curentă, Rezultatele, Scopul şi Obiectivele Generale sunt denumite generic

“obiective”.
Cele patru niveluri ale obiectivelor din “Logica intervenţiei” (rândurile 1,2,3,4,
prima coloană din Matricea Logică) sunt definite astfel:
1. Obiectivele Generale ale proiectului/programului sunt obiective de amploare (ex.:

Nivel ridicat de dezvoltare socio-economică, şomaj scăzut) şi vizează beneficii importante şi
pe termen lung pentru comunitate. Acestea fac legătura între proiect/program şi politicile
naţionale şi regionale sau sectoriale de dezvoltare ale guvernului şi ale donatorului,
evidenţiind contribuţia acestora la îndeplinirea obiectivelor politicii UE. Obiectivele generale
propuse vor fi doar parţial îndeplinite prin proiectul propus, care va furniza o contribuţie la
atingerea lor. Obiectivele Generale pot fi îndeplinite ca urmare a implementării mai multor
proiecte sau programe.

POSDRU/93/3.3/S/62277 54
2. Scopul proiectului (ex.: Capacitate managerială sporită) este obiectivul central, care
trebuie îndeplinit prin implementarea proiectului. Este de aşteptat ca scopul proiectului să
producă efecte după încheierea proiectului. Scopul trebuie să se adreseze problemei centrale
şi să fie definit în termeni de beneficii durabile pentru grupul (grupurile) de beneficiari.
Scopul trebuie totodată să aducă beneficii echitabile pentru femei şi bărbaţi din cadrul
grupului (grupurilor) ţintă şi ale beneficiarilor finali. Un proiect poate avea numai un singur
Scop. Un proiect cu mai multe Scopuri ar fi un proiect excesiv de complex, care ar întâmpina
dificultăţi de management. Multiple Scopuri ale proiectului ar putea, de asemenea, să indice
obiective neclare sau aflate în conflict. Formularea clară, concisă a Scopului unui proiect sau
program poate contribui decisiv la succesul acestuia.
3. Rezultatele (ex.: Centru de afaceri funcţional) sunt “produsele” activităţilor

desfăşurate în perioada de implementare a proiectului, iar realizarea lor conduce la
îndeplinirea Scopului proiectului, ceea ce înseamnă că încep să apară beneficiile durabile
pentru grupurile ţintă şi beneficiari;
4. Activităţile (ex.: Reabilitare spaţiu, dotare, punere în funcţiune tehnică de calcul,

organizare cursuri de formare) sunt acţiuni care trebuiesc întreprinse, folosind resursele
materiale şi umane (mijloacele), pentru a produce rezultatele propuse în cadrul proiectului
sau programului.
Activităţile (cauza) se află în relaţia cauză-efect cu Rezultatele (efect).
COLOANA A DOUA: INDICATORI DE VERIFICARE A OBIECTIVELOR (IVO)
IVO descriu, în termeni cantitativi şi calitativi, în ce măsură au fost îndeplinite 6 :

POSDRU/93/3.3/S/62277 55
 Obiectivele Generale ale proiectului
 Scopul Proiectului
 Rezultatele proiectului
Mijloacele materiale şi umane (numite intrări sau «inputs» în limba engleză), sunt
resursele necesare desfăşurării activităţilor planificate în proiect şi se găsesc plasate în

rândul patru, coloana a doua. În această casetă trebuie prezentată estimarea resurselor
necesare. De notat că în Matricea Logică nu există indicatori pentru activităţi.
Coloana a treia: Surse de verificare
Sursele de verificare (ex.: Raportul anual al Camerei de Comerţ şi Industrie, Rapoarte ale
Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, etc) indică unde şi sub ce formă pot fi
găsite informaţiile despre îndeplinirea Obiectivelor generale, Scopului şi Rezultatelor (măsura
îndeplinirii acestora este dată de Indicatorii de Verificare a Obiectivelor).
Costurile şi sursele de finanţare (CE, Guvern, Banca Mondială, USAID, BERD etc),
conform bugetului proiectului, sunt plasate în rândul de la baza coloanei a treia a Matricii
Logice.
Coloana a patra: Supoziţii şi pre-condiţii
În Faza de analiză constatăm că implementarea unui singur proiect nu poate conduce la

îndeplinirea tuturor obiectivelor identificate în Arborele obiectivelor. De aceea, conform
strategiei de proiect alese (vezi Cap.3.4.4 - Alegerea strategiei), unele obiective, prezente în
arborele obiectivelor, rămân în afara proiectului, nefiind incluse în Logica intervenţiei pentru
proiectul propus (ex. Implicare sporită la nivel local, Comunicare eficientă între actorii locali,
Acces sporit la credite).
Acestea ar putea însă influenţa implementarea proiectului şi durabilitatea rezultatelor

ce vor fi produse, dar se situează în afara controlului echipei de management. Ca urmare,
aceste obiective şi altele asemănătoarelor, pot fi considerate drept condiţii externe sau factori
externi proiectului şi trebuiesc avute în vedere ca Supoziţii, pentru ca propunerea de proiect
să aibă succes. Locul lor este în a patra coloană a Matricii Logice.
Supoziţiile reprezintă răspunsul la întrebarea: “Ce factori externi nu sunt influenţaţi de

implementarea proiectului, dar ar putea influenţa implementarea şi durabilitatea acestuia?”.
În Matricea Logică, la nivelul Obiectivelor Generale nu există supoziţii. Absenţa lor este
justificată de faptul că Obiectivele Generale, aşa cum s-a arătat mai sus, sunt identificate în
fazele de Programare şi Identificare, când este avută în vedere o viziune mult mai
cuprinzătoare asupra comunităţii, a cărei construcţie depinde de realizarea unui număr mai
mare de programe sau proiecte, decât cel în discuţie. Prin urmare, adăugând toate celorlalte
intervenţii necesare pentru îndeplinirea integrală a Obiectivelor Generale, s-ar introduce un

POSDRU/93/3.3/S/62277 56
număr mult prea mare de condiţii şi factori externi, (dintre care mulţi nu au legătură directă
cu intervenţia propusă), care ar face improbabilă implementarea proiectului propus.
Pre-condiţiile, poziţionate în ultima casetă la baza coloanei a patra din Matricea Logică
şi în afara ei, reprezintă acele condiţii iniţiale, independente de proiect, care trebuie să fie deja
îndeplinite înainte de începerea activităţilor şi fără de care implementarea efectivă a
proiectului nu este posibilă. Pre-condiţiile răspund la întrebarea: “Ce trebuie să existe, astfel
ca proiectul să poată începe?”
De exemplu, în cazul unui proiect care propune reabilitarea unei clădiri pentru a i se da
o destinaţie socială (Centru de asistenţă socială pentru persoane în vârstă), precondiţiile ar
putea fi :
 Existenţa clădirii în patrimoniul Consiliului Local, posibil de reamenajat şi dotat

în scopul proiectului propus;
 Existenţa unei Hotărâri a Consiliului Local prin care clădirea este
 destinată scopului propus prin proiect
 Existenţa resurselor financiare locale pentru co-finanţarea reabilitării
 clădirii.
Logica verticală din Matricea Logică se poate descrie în felul următor:
 dacă pre-condiţiile sunt îndeplinite, activităţile pot începe;
 dacă activităţile au fost desfăşurate integral şi dacă supoziţiile de la acest nivel

(al activităţilor) sunt îndeplinite, rezultatele propuse sunt obţinute;
 dacă rezultatele propuse prin proiect au fost obţinute integral şi dacă

supoziţiile de la acest nivel (al rezultatelor) sunt îndeplinite, scopul proiectului
este îndeplinit;
 dacă scopul proiectului a fost îndeplinit şi supoziţiile de la acest nivel (al

scopului) sunt îndeplinite, proiectul a contribuit la îndeplinirea parţială a
obiectivelor generale propuse în proiect.

POSDRU/93/3.3/S/62277 57
Logica intervenţiei
După ce Factorii interesaţi au ajuns la un acord privind ideea de proiect şi au convenit

asupra formulării Scopului proiectului, Obiectivelor Generale, Rezultatelor şi Activităţilor,
aceste formulări se transpun în Matricea Logică, pe prima coloană a acesteia numită Logica
Intervenţiei; este important să se verifice că aceste formulări sunt plasate în casetele de pe
cele patru niveluri din coloana Logica Intervenţiei urmând logica cauză-efect.
Cum se identifică logica intervenţiei?
Identificarea Scopului (obiectivul central): Se selectează din Arborele obiectivelor

acel obiectiv care produce beneficii durabile pentru grupul beneficiarilor, incluzând
deopotrivă femeile şi bărbaţii. Pentru aceasta, este util să se pornească de la baza arborelui.
Avansând către vârful arborelui, pot fi identificate obiectivele care reflectă beneficii durabile
şi dintre acestea se va selecta, printr-un acord al factorilor interesaţi, obiectivul central care
devine Scopul proiectului (Exemplu: Capacitate managerială sporită)
Identificarea Obiectivelor Generale : Se selectează din arborele obiectivelor unul sau

mai multe obiective de la vârf, obiective globale (Exemplu: Nivel sporit de dezvoltare
economico-socială, Nivel scăzut al şomajului), a căror îndeplinire va genera beneficii pe
termen lung pentru comunitatea locală sau pentru acel sector la a cărui dezvoltare va
contribui proiectul sau programul propus. Implementarea proiectului contribuie la
îndeplinirea parţială a Obiectivelor Generale selectate.
Identificarea Rezultatelor: Se selectează din arborele obiectivelor, de la baza acestuia,

acele obiective care – în relaţia logică “cauză-efect”– dacă sunt îndeplinite, conduc la
îndeplinirea Scopului identificat şi sunt, în consecinţă, rezultate (Exemplu: Centru de afaceri
funcţional). Se pot adăuga şi alte rezultate care contribuie la îndeplinirea Scopului, urmare
unei analize suplimentare a oportunităţilor şi riscurilor situaţiei în discuţie.

POSDRU/93/3.3/S/62277 58
Identificarea Activităţilor: se selectează din Arborele obiectivelor, de la baza acestuia
(în situaţia unui arbore al obiectivelor construit în detaliu, stufos, cu multe obiective la bază)
acele obiective care, în relaţia ‘cauză-efect’, produc rezultatele prezentate şi aceste obiective
sunt formulate ca Activităţi. Exemple de activităţi: «Organizarea şi desfăşurarea unor cursuri
de formare profesională», «Dotarea cu tehnică de calcul», «Punerea în funcţiune a
echipamentului tehnic»;
Se pot adăuga şi alte activităţi identificate după analiza suplimentară a oportunităţilor şi

riscurilor situaţiei în discuţie, analiză realizată prin studii adiţionale, întâlniri suplimentare cu
factorii interesaţi, acordând atenţie intereselor specifice ale grupurilor slab reprezentate.
După analize repetate ale relaţiilor “cauză-efect” la nivelul Arborelui obiectivelor,
pot fi identificate rezultate şi activităţi suplimentare care se pot încorpora în Logica
intervenţiei.
Notă:
În Matricea Logică se includ numai activităţile principale. Activităţile sunt numerotate,

corespunzător rezultatelor la îndeplinirea cărora contribuie, atribuind numere fiecărei
activităţi (ex. :Activitatea 1.1, Activitatea 1.2, Activitatea 1.3 se referă la Rezultatul 1;
Activitatea 4.1, Activitatea 4.2, Activitatea 4.3 se referă la Rezultatul 4, şamd ). Acest mod de
numerotare a activităţilor, corespunzător rezultatelor, reflectă relaţia logică cauză-efect dintre
activităţi şi rezultate.
Cum se identifică supoziţiile?
Este necesară o analiză a probabilităţii de îndeplinire a condiţiilor externe proiectului,

numite supoziţii, acestea având o legătură directă cu succesul proiectului. Unele condiţii
externe pot influenţa semnificativ succesul proiectului, în timp ce altele vor avea o importanţă
marginală la implementarea acestuia. Una dintre metodele de analiză recomandate pentru
proiecte cu complexitate ridicată este Analiza riscului. O modalitate utilă de analiză a
gradului de importanţă a supoziţiilor pentru succesul proiectului este redată în schema de
mai jos.
Supoziţiile se identifică, aşa cum s-a arătat mai sus, dintre acele obiective care au rămas
în afara Strategiei alese, se formulează în termeni pozitivi (Exemplu: Cadru legislativ stabil,
Acces sporit la credite), apoi se transpun în coloana a patra a Matricii Logice la nivelurile
corespunzătoare ale intervenţiei.

POSDRU/93/3.3/S/62277 59
FACTORII CALITĂŢII
Un proiect este durabil dacă rezultatele pe care le-a produs sunt, pe termen lung, la
îndemâna beneficiarilor, aşadar beneficiile pentru grupurile ţintă şi beneficiari continuă să se
manifeste pe o perioadă îndelungată de timp după încheierea perioadei de implementare a
proiectului. Eşecul multor proiecte în privinţa beneficiilor pe termen lung furnizate
beneficiarilor, poate fi explicat prin faptul că au fost ignoraţi factorii critici de succes. Calitatea
nu trebuie luată în considerare punctual, de regulă puţin înainte de sfârşitul unui proiect, ci pe
toată durata acestuia. Asigurarea calităţii trebuie avută în vedere încă de la prima fază a
ciclului de proiect.
Experienţa a demonstrat că durabilitatea beneficiilor proiectului depinde de următorii

factori:
1. Sentimentul de “Proprietate” al beneficiarilor asupra proiectului – măsura în care

grupurile ţintă şi beneficiarii unui proiect sau program participă la conceperea acestuia încă
din primele faze ale ciclului de proiect, devenind astfel “aparţinători de fapt” ai proiectului şi
prin urmare, motivaţi să acorde sprijinul lor la implementarea proiectului şi să-şi asume
responsabilităţile ce decurg din proprietatea ulterioară, pe termen lung, asupra beneficiilor ce
decurg din rezultatele acestuia.
2. Sprijinul politicilor – Calitatea politicii de dezvoltare la nivel naţional sau sectorial şi

măsura în care guvernul, partener al donatorului CE, dovedeşte sprijinul său pentru
continuarea activităţilor rezultate din proiect, după încheierea perioadei de sprijin financiar
acordat de organizaţiile finanţatoare (donatori).

POSDRU/93/3.3/S/62277 60
3. Tehnologie corespunzătoare – dacă tehnologiile utilizate în proiect pot continua să
opereze pe termen lung (Exemplu: asigurarea cu piese de schimb şi servicii de întreţinere şi
reparaţii, suficienţa regulilor de siguranţă, etc).
4. Aspecte socio-culturale – cum ţine cont proiectul de normele şi obiceiurile socio-

culturale locale şi ce măsuri au fost luate pentru a se asigura că toate grupurile beneficiare vor
avea acces corespunzător la serviciile şi beneficiile proiectului, în timpul şi după
implementarea sa.
5. Egalitatea şanselor dintre bărbaţi şi femei – cum ţine cont proiectul de nevoile şi
interesele specifice ale femeilor şi bărbaţilor, dacă acesta va conduce la accesul echitabil şi
durabil al femeilor şi bărbaţilor către servicii şi infrastructură, cum va contribui proiectul la
reducerea inegalităţii de şanse pe termen lung.
6. Protecţia mediului – gradul în care proiectul urmăreşte să protejeze şi nu să

deterioreze mediul ambiant şi, prin aceasta, să sprijine dezvoltarea durabilă.
7. Capacitatea instituţională şi de management – abilitatea şi dedicaţia Contractantului

de a implementa cu succes proiectul sau programul.
8. Viabilitatea economică şi financiară – dacă beneficiile proiectului sau programului

cântăresc în termeni socio-economici mai mult decât costurile, iar proiectul reprezintă o
investiţie profitabilă pe termen lung.
Substanţa şi importanţa relativă a acestor factori va depinde de context şi de aspectele

specifice ale proiectului sau programului. Din practică se cunoaşte că după considerarea
acestor aspecte ale calităţii, pot apărea schimbări în concepţia proiectului.
COMPLETAREA MATRICEI LOGICE
Cum se identifică indicatorii de verificare a obiectivelor (IVO) şi sursele de verificare

(SV)?
Indicatorii de Verificare ai Obiectivelor reprezintă instrumente de măsură care fac

posibilă cuantificarea, în termeni <SMART>, a nivelului atins de obiectivele propuse prin
proiect sau program, ca urmare a implementării acestuia. Definirea şi utilizarea IVO permit
controlul viabilităţii obiectivelor şi formează baza sistemului de monitorizare a proiectului.
IVO trebuie să fie măsurabili într-un mod sistematic şi posibil de obţinut la un cost acceptabil.
Sursele de Verificare sunt documente, rapoarte, sondaje, în general orice tip de surse
oficiale, locale sau centrale, în care pot fi găsite informaţii necesare identificării IVO, fie
directe, fie prelucrabile.
Definirea IVO, în termeni <SMART>, înseamnă că indicatorii trebuie să fie:

POSDRU/93/3.3/S/62277 61
(S) Specifici: furnizează informaţii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv
(M) Măsurabili: prezintă aspecte cantitative şi calitative ale unui obiectiv care pot fi
măsurate cu unităţile de măsură cunoscute
(A) Accesibili: posibil de găsit la un cost acceptabil, pentru a fi folosi şi la verificarea

stadiului atingerii unui obiectiv
(R) Relevanţi: sunt semnificativi pentru obiectivul măsurat în contextul proiectului sau
programului
(T) încadraţi într-o perioadă de Timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine
precizat, privind stadiul atingerii obiectivului pe care îl verifică.
Adesea este necesar să se identifice mai mulţi indicatori pentru un anumit obiectiv.
Aceştia pot furniza, împreună, informaţii complete referitoare la stadiul de îndeplinire al

obiectivului.
IVO trebuie definiţi încă din fazele de Identificare şi Formulare ale Ciclului de proiect,
dar uneori este nevoie ca ei să fie detaliaţi în faza de implementare, când sunt
disponibile mai multe informaţii despre obiectivele proiectului (obiective generale, scop,
rezultate), iar cerinţele de monitorizare devin mai clare.
Pentru verificarea Scopului proiectului, “obiectivul central” sau “centrul de greutate” al

proiectului, trebuie avut grijă ca IVO să încorporeze “beneficiile durabile pentru grupul ţintă şi
beneficiari”. De exemplu, în cazul unui proiect care propune reabilitarea unui drum de interes
local, cu scopul de a creşte gradul de mobilitate a locuitorilor comunităţii, IVO pentru beneficii
durabile ar putea fi definit ca “timp de acces la staţia de cale ferată cea mai apropiată, redus cu
20% faţă de 2003, începând din septembrie 2004”.

POSDRU/93/3.3/S/62277 62
Odată cu identificarea şi formularea indicatorilor, se specifică şi sursele de verificare
(SV).
Acestea ar trebui să cuprindă: forma în care trebuie căutată informaţia privitor la IVO
(ex.: rapoarte de activitate, rapoarte financiare, rapoarte statistice oficiale, baze de date,
documente specifice, etc.)instituţia care poate furniza informaţia privitor la IVO (ex.: Agenţia –
–Judeţeană pentru Ocupare şi Formare a Forţei de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie, etc)
periodicitatea cu care trebuie furnizată informaţia (ex.: lunar, trimestrial, anual, etc.), acolo
unde este cazul.Sursele de verificare, din afara proiectului, ar trebui estimate după criterii ca
accesibilitatea, credibilitatea şi relevanţa. Volumul de muncă şi costurile pentru colectarea
informaţiilor pentru IVO ce urmează să fie alocate în timpul proiectului, trebuie estimate, iar
mijloacele necesare trebuie puse la dispoziţia proiectului.
Adesea există o relaţie directă între complexitatea Sursei de Verificare şi costul

informaţiei. Dacă se dovedeşte că un IVO este prea scump sau greu de găsit, acesta poate fi
înlocuit cu un IVO mai ieftin, dar adesea indirect. De exemplu, într-un proiect care urmăreşte
creşterea bunăstării fermierilor, în loc de “evoluţia în detaliu a veniturilor din familiile
fermierilor”, se pot estima “schimbările în cheltuielile familiale”. Aceste schimbări ar putea fi
urmărite, indirect, prin evaluarea vânzărilor furnizorilor agricoli şi ale farmaciilor veterinare,
ale furnizorilor de unelte agricole sau bunuri gospodăreşti (sobe cu consum redus de energie,
frigidere, maşini de spălat rufe, etc.).
Cum se identifică mijloacele şi costurile?
În Matricea Logică, casetele “Mijloace” şi “Costuri” înlocuiesc IVO şi SV la nivelul

Activităţilor.

POSDRU/93/3.3/S/62277 63
“Mijloacele” sunt resursele materiale şi umane necesare pentru derularea activităţilor
planificate şi de management din cadrul proiectului.
“Costurile” reprezintă estimarea în termeni financiari a Mijloacelor identificate. Acestea

trebuie să fie prezentate într-un format special, care va specifica contribuţia CE, a bugetului
local sau naţional, după caz şi a oricăror altor părţi implicate, cum ar fi grupurile ţintă şi
beneficiarii. Prin urmare, activităţile trebuie să fie suficient de detaliate, astfel încât să permită
estimarea cât mai corectă a mijloacelor necesare. Aceasta va include mijloacele şi costurile
necesitate de activităţile de management al proiectului, ca şi costurile de colectare a datelor
despre IVO. Estimarea costurilor trebuie finalizată la sfârşitul fazei de formulare.
Controlul final al calităţii Matricei logice
Odată ce au fost stabilite mijloacele şi costurile, Matricea Logică este completă. Aceasta
trebuie revăzută pentru a verifica dacă:
 logica verticală este completă şi corectă;

 indicatorii şi sursele de verificare sunt accesibile şi de încredere;
 precondiţiile sunt realiste;
 supoziţiile sunt realiste şi complete;
 riscurile sunt acceptabile;
 probabilitatea de succes este rezonabil de mare;
 aspectele calitative au fost luate în considerare şi, unde este cazul, transpuse în
activităţi, rezultate sau supoziţii;
 beneficiile justifică costurile;
 este nevoie de studii adiţionale
UTILIZAREA CADRULUI LOGIC LA DEZVOLTAREA PLANURILOR DE ACTIVITĂŢI ŞI RESURSE
Cadrul Logic al unui proiect descrie destul de general, ce fel de activităţi trebuie
întreprinse. După ce Matricea fost completată, în mod normal în timpul fazei de formulare, se
trece la planificare, pentru a adăuga detaliile operaţionale.
Planul de activităţi este metoda prin care se prezintă activităţile unui proiect, arătând
secvenţa logică de desfăşurarea a acestora şi orice condiţionări care există între ele.
Planul este totodată baza pentru atribuirea responsabilităţii manageriale la fiecare

activitate în parte. Având planul de activităţi pregătit, poate începe detalierea mijloacelor şi
planificarea costurilor. Planurile de activităţi şi resurse trebuie schiţate în timpul realizării
studiului de fezabilitate, dacă proiectul necesită această analiză.
După completarea Planului de activităţi se specifică mijloacele necesare realizării

acestora. Vor fi necesare informaţii specifice privind costurile aferente. Structura de costuri a
proiectului trebuie să precizeze alocarea cheltuielilor către potenţialii finanţatori (pot fi unul,
doi sau mai mulţi), astfel încât să rezulte clar contribuţia fiecăruia.

POSDRU/93/3.3/S/62277 64
IDENTIFICAREA SURSELOR DE FINANŢARE
DISPONIBILE
PROGRAMELE OPERAŢIONALE 2007- 2013
Pentru viitorii aplicanţi/beneficiari ai acestor fonduri structurale prin care se
finaţează proiecte pe diferite domenii de activitate este de importanţă majoră
cunoaşterea programelor operaţionale, a axelor prioritare şi a domeniilor majore de
intervenţie. Pentru accesarea fondurilor structurale primul pas îl reprezintă
identificarea concretă a programului operaţional în care se încadreză proiectul pe care
aplicantul - beneficiarul doreşte să-l implementeze, cunoaşterea obiectivelor acestuia
în vederea corelării obiectivelor proiectului său cu obiectivele Programului .
Transpunerea la nivel operaţional a viziunii, obiectivului general, a priorităţilor

tematice şi a priorităţii regionale din CSNR se realizează la nivelul programelor
operaţionale, conform obiectivelor “Convergenţă” şi “Cooperare Teritorială
Europeană”, fiecare dintre ele fiind coordonat de către o Autoritate de Management,
localizată la nivelul ministerului de resort.
Cele şapte programe operaţionale din cadrul Obiectivului Convergenţă sunt:
• PO Sectorial Transport;
• PO Sectorial Mediu;
• PO Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
• PO Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;
• PO Regional;
• PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative;
• PO Asistenţă Tehnică.
Pentru implementarea Obiectivului 3 – „Cooperare teritorială europeană“ au fost

concepute următoarele Programe Operaţionale:
• PO de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria
• PO de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România

POSDRU/93/3.3/S/62277 65
• PO de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei
• PO Comun Bazinul Mării Negre
• PO Comun România – Ucraina – Republica Moldova
• PO Comun de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Slovacia – România – Ucraina
Ghidul solicitantului
Găsirea programului potrivit, calculul de fezabilitate se bazează pe informaţiile din

ghidurile solicitantului, care pot fi găsite pe sit-urile fiecărei autorităţi de management.
Exemplu de conţinut:
 Programul Operaţional
 Aranjamente de Implementare
 Reguli pentru cererea deschisă de proiecte: criterii, model de contract
 Condiţii pre-contractuale
 Drepturi şi obligaţii ale Beneficiarului
 Anexe (exemplu)
 Anexa 1. Formularul cererii de finanţare, cu următoarele modele standard:
 Modelul A – Rezumatul proiectului
 Modelul B – Declaraţia de eligibilitate
 Modelul C – Declaraţia de angajament
 Modelul D – Cuprinsul cadru al Studiului de fezabilitate (inclusiv Recomandări

privind elaborarea analizei cost beneficiu)
 Modelul E – Planul de afaceri
 Modelul F – Acordul de parteneriat
 Modelul G – Curriculum Vitae
 Modelul H – Opisul cererii de finanţare
 Anexa 2. Grila de verificare a conformităţii administrative
 Anexa 3. Grila de verificare a eligibilităţii

POSDRU/93/3.3/S/62277 66
 Anexa 4. Grila de evaluare tehnică şi financiară
 Anexa 5. Modelul orientativ al contractului de finanţare
 Anexa 6. Instrucţiuni privind atribuirea contractelor de lucrări, de furnizare şi de

servicii
 Anexa 7. Datele de contact ale organismelor intermediare
 Anexa 8. Referinţe
Tipuri de cheltuieli eligibile
Categoriile şi subcategoriile de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate din Fondul

Social European , FDER, FC sunt prevăzute şi detaliate în Ordinul comun al ministrului de
resort, pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei cheltuielilor eligibile în cadrul
operaţiunilor finanţate prin POS 2007-2013.
Cheltuielile eligibile în cadrul proiectului sunt cheltuielile care sunt incluse în lista
cheltuielilor eligibile prevăzută în Ghidul Solicitantului, sunt necesare proiectului şi
îndeplinesc cumulativ condiţiile specificate în Subcapitolul „Reguli generale de eligibilitate a
cheltuielilor” din Ghidul Solicitantului.
Exemple de categorii de cheltuieli eligibile:
° cheltuieli cu personalul (salarii, onorarii contribuţii sociale);
° cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna;
° cheltuieli aferente managementului de proiect;
° taxe;
° cheltuieli financiare şi juridice;
° cheltuieli pentru închirieri;
° subvenţii şi burse;
° cheltuieli generale de administraţie (indirecte, procent din diferenţa dintre cheltuielile

directe şi FEDR);
° cheltuieli de informare şi publicitate;
° cheltuieli de tip FEDR (terenuri, construcţii, echipamente, mobilier în procent de 10%

pentru axele prioritare 1-5 şi 15% pentru axa prioritară 6).
° Atenţie: TVA-ul nu este cheltuială eligibilă!!!

POSDRU/93/3.3/S/62277 67
Cheltuielile neeligibile în cadrul proiectului sunt cheltuielile care NU sunt incluse în lista
cheltuielilor eligibile prevăzută în Ghidul Solicitantului, dar sunt necesare proiectului, care vor
fi suportate de dumneavoastră în calitate de beneficiar şi nu vor fi luate în considerare la
calcularea valorii contribuţiei dumneavoastră pentru proiect. O cheltuială care este inclusă în
lista cheltuielilor eligibile prevăzută în Ghidul Solicitantului şi este necesară proiectului, dar
care nu îndeplineşte cumulative condiţiile specificate în Subcapitolul „Reguli generale de
eligibilitate a cheltuielilor” este considerată neeligibilă.
Mecanisme de finanţare: ajutor de stat – minimis - proiecte
PREVEDERI REFERITOARE LA AJUTORUL DE STAT
La nivel European ajutorul de stat reprezintă o alocare financiară a statului membru

către o entitate economică din interiorul statului având ca scop susţinerea acesteia în
depăşirea unei etape de dezvoltare.
Obiectivul urmărit prin regulamentele europene, în ceea ce priveşte ajutorul de stat, este
acela al evitării discriminărilor şi al promovării egalităţii între operatorii economici.
Reglementările privind ajutoarele de stat se aplică doar măsurilor care îndeplinesc toate
criteriile enumerate la articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE.
(a) Transfer de resurse de stat
Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv măsuri care implică transferul de
resurse de stat (inclusiv de la autorităţi naţionale, regionale şi locale, bănci şi fundaţii publice
etc.). Mai mult, nu este necesar ca ajutorul să fie acordat de stat ca atare.
Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de

către stat. Acest aspect priveşte, de exemplu, cazurile în care o bancă privată are
responsabilitatea de a gestiona o schemă de ajutor pentru IMM-uri, finanţată de stat.
Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subvenţii sau
reducerea dobânzii, garanţii pentru împrumuturi, provizioane aferente metodei de
amortizare accelerată, injecţii de capital, scutiri fiscale etc.
(b) Avantaj economic
Ajutorul trebuie să se materializeze într-un avantaj economic de care întreprinderea nu

ar fi beneficiat în mod normal. Exemple mai puţin evidente de tranzacţii care îndeplinesc
această condiţie sunt date mai jos:
• O firmă achiziţionează/închiriază teren aflat în proprietate publică, la un preţ mai mic

decât nivelul pieţei;
• O societate comercială vinde statului un teren la un preţ mai mare decât nivelul pieţei;

POSDRU/93/3.3/S/62277 68
• O societate comercială se bucură de acces privilegiat la infrastructură fără a plăti vreo
taxă;
• O întreprindere obţine capital de risc de la stat în condiţii care sunt mai avantajoase
decât cele pe care le-ar obţine de la un investitor privat.
(c) Selectivitate
Ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme şi
competitorii acestora. „Selectivitatea” este ceea ce diferenţiază ajutorul de stat de aşa-
numitele „măsuri generale”, respectiv măsurile care se aplică tuturor firmelor din toate
sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea măsurilor fiscale
naţionale).
O schemă este considerată „selectivă” dacă autorităţile care o gestionează se bucură de o

anumită putere discreţionară. Criteriul selectivităţii este de asemenea îndeplinit dacă schema
se aplică doar unei porţiuni din teritoriul unui Stat Membru.
(d) Efectul asupra concurenţei şi al comerţului
Ajutorul trebuie să aibă un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele
Membre. Este suficient dacă se poate arăta că beneficiarul este implicat într-o activitate
economică şi că activează pe o piaţă în care există activităţi de comerţ între State Membre.
Natura beneficiarului nu este relevantă în acest context (chiar şi o organizaţie non-profit

se poate angaja în activităţi economice).
Comisia este de părere că ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are un
efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între Statele Membre. Comisia consideră
aşadar că un asemenea ajutor nu intră sub incidenţa articolului 87 alineatul (1) din Tratat.
Regulamentele europene existente in domeniul ajutorului de stat sunt:
• Regulamentul Consiliului (CE) nr.994/98 din 7 mai 1998 privind aplicarea articolelor
92 şi 93 (în prezent 87 şi 88) ale Tratatului CE anumitor categorii de ajutoare de stat
orizontale;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr.1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea

articolelor 87 şi 88 ale Tratatului CE privind ajutorul de minimis;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr.800/2008 din 6 august 2008 de declarare a anumitor

categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat
(Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare);
• Comunicare a Comisiei Europene nr. 2009/C 83/01 – Cadru comunitar temporar

pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul actualei
crize financiare şi economice.

POSDRU/93/3.3/S/62277 69
Măsurile de ajutor care îndeplinesc criteriile precizate la articolului 87 alineatul (1) din
Tratatul CE sunt, în principiu, incompatibile cu Piaţa comună. Cu toate acestea, principiul
incompatibilităţii nu merge până la o interzicere totală. Articolul 87 alineatele (2) şi (3) din
Tratat specifică un număr de cazuri în care ajutorul de stat poate fi considerat acceptabil (aşa-
numitele "excepţii"), respectiv ajutoarele compatibile.
Existenţa acestor excepţii justifică, de asemenea, verificarea de către Comisia Europeană

a proiectelor de măsurilor de ajutor de stat, după cum se prevede în articolul 88 din Tratat.
Acest articol prevede că Statele Membre trebuie să notifice Comisia în ceea ce priveşte orice
intenţie de a acorda un ajutor de stat înainte de punerea în aplicare a acesteia. D
e asemenea, articolul conferă Comisiei puterea de a decide dacă măsura de ajutor

propusă este compatibilă sau de a hotărî „suspendarea sau modificarea ajutorului de către
statul în cauză”. În exercitarea prerogativelor sale, Comisia a elaborat abordări specifice în
funcţie de mărimea firmei, amplasamentul său, industria în cauză, scopul ajutorului etc.
Pentru a asigura transparenţa, previzibilitatea şi securitatea juridică, Comisia a făcut

publice criteriile pe care le utilizează atunci când verifică compatibilitatea măsurilor de ajutor
notificate. Se disting trei categorii principale de ajutor compatibil conform articolului 87
alineatul (3) litera (a) şi articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratat:
(a) Ajutor regional
Scop : Să promoveze dezvoltarea regiunilor mai puţin favorizate:
în principal prin susţinerea investiţiei iniţiale (prevăzută atât de regulament, cât şi de

orientări) sau în cazuri excepţionale, prin oferirea de ajutor de operare (prevăzut doar de
orientări).
Domeniu de aplicare
Orientările cuprind ajutorul pentru investiţii şi ajutorul de operare pentru instituţii

localizate în regiuni eligibile pentru ajutor regional (a se vedea mai jos). Orientările nu se
aplică producţiei primare de produse agricole, producţiei, prelucrării şi comercializării de
produse din pescuit enumerate în anexa I din tratat şi nici industriei cărbunelui. Norme
speciale se aplică:
transportului şi construcţiei navale;
nu este permis niciun ajutor regional pentru industria oţelului sau fibrelor sintetice;
proiectelor mari de investiţii (a se vedea „concepte”).
Concepte
Se pot distinge două categorii de regiuni eligibile:

POSDRU/93/3.3/S/62277 70
Regiuni prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (a): Acestea sunt regiuni unde
standardul de viaţă este extrem de scăzut sau unde şomajul este foarte grav (regiuni NUTS II
cu un PIB/locuitor mai mic de 75% din media UE).
Zone prevăzute la articolul 87 alineatul (3) litera (c): Acestea sunt zone problemă definite
pe baza indicatorilor (naţionali) propuşi de statele membre, supuse unei acoperiri maxime a
populaţiei şi unor condiţii minime de prevenire a abuzului.
Investiţie iniţială: investiţie în active corporale şi necorporale legate de înfiinţarea unei

noi instituţii, extinderea unei instituţii existente, diversificarea producţiei unei instituţii spre
noi produse adiţionale sau o modificare fundamentală a întregului proces de producţie al unei
instituţii existente;
Ajutor de operare: Ajutor destinat reducerii cheltuielilor curente ale firmei (de exemplu
costuri salariale, costuri de transport, chirii).
Proiectele mari de investiţii sunt proiecte de investiţie iniţială cu costuri de investiţii

eligibile care se ridică la cel puţin 50 milioane EUR (costurile de investiţie eligibile sunt
definite mai jos).
Echivalent subvenţie brută (ESB): valoarea nominală a ajutorului acordat decontată la

valoarea sa la data acordării ajutorului.
Intensitatea ajutorului: ESB exprimat ca procent din costul eligibil total al proiectului.
Criteriile utilizate pentru evaluarea ajutorului regional sunt prezentate în „Orientările

privind ajutorul regional naţional pentru 2007-2013”.
(b) Norme sectoriale
Comisia a adoptat de asemenea norme specifice în funcţie de industrie (norme

„sectoriale”), care definesc abordarea sa cu privire la ajutorul de stat în anumite industrii. Cele
mai importante, în acest context, sunt următoarele:
• Sectoare specifice
De-a lungul anilor, au fost adoptate norme speciale pentru o serie de sectoare
caracterizate printr-o serie de probleme sau exigenţe care trebuiau rezolvate printr-un set
specific de norme. Acestea includ, în prezent, sectoarele de producţie audiovizuală,
radiodifuziune, cărbune, electricitate (costuri irecuperabile), servicii poştale şi construcţii
navale. Există, de asemenea, restricţii specifice în ceea ce priveşte acordarea de ajutor
industriei oţelului şi industriei fibrelor sintetice.
• Agricultura, silvicultura, pescuitul şi acvacultura
Normele care se aplică acestor sectoare sunt stabilite, în principal, în Orientările

comunitare privind ajutorul de stat pentru sectorul agricol şi silvic pentru 2007-2013 şi în
Orientările comunitare privind examinarea ajutorului de stat pentru pescuit şi acvacultură.

POSDRU/93/3.3/S/62277 71
• Transporturi
In sectorul transportului rutier, se aplică majoritatea normelor generale privind ajutorul

de stat [inclusiv Regulamentul de minimis, deşi există un număr de excepţii (de exemplu
echipamentul de transport nu este în general eligibil pentru ajutor, ajutorul pentru
achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri este exclus din Regulamentul
de minimis, iar plafonul de minimis este redus la 100 000 EUR pentru sectorul transportului
rutier)]. Normele sectoriale privind ajutorul de stat se aplică în alte sectoare din domeniul
transporturilor (transport feroviar, aerian, maritim şi fluvial).
(c ) Instrumente de ajutor specifice
Evaluarea compatibilităţii unui ajutor reprezintă, în principal, analiza efectelor pozitive

ale ajutorului (în termeni de contribuţie la realizarea unui obiectiv de interes comun bine
definit) comparativ cu efectele negative ale acestuia (în principal denaturarea concurenţei şi a
comerţului), ceea ce constituie „testul comparativ”. Pentru ca ajutorul să fie declarat
compatibil, acesta trebuie să fie necesar şi proporţional pentru realizarea unui obiectiv
specific de interes comun. „
Cu toate acestea, abordarea economică mai precisă nu înseamnă că fiecare caz de ajutor
de stat face obiectul unei evaluări aprofundate specifice. Utilizând raţionamentul economic al
testului comparativ, Comisia Europeană a ţinut seama de cerinţele economice atunci când a
stabilit normele generale privind ajutoarele de stat, oferind, în acelaşi timp, posibilitatea
folosirii sistemului de control cel mai adecvat. În consecinţă, cazurile cu cele mai mici efecte
de denaturare nu sunt considerate ajutor de stat (ajutorul de minimis).
Regula de minimis nu se aplică întreprinderilor din sectoarele pescuit şi acvacultură,

sectorul cărbunelui şi producţiei primare de produse agricole enumerate în anexa I la tratat.
Aceasta se aplică, cu un anumit număr de condiţii suplimentare, întreprinderilor care
activează în prelucrarea sau comercializarea produselor agricole. În sectorul transportului,
ajutorul de minimis nu poate fi utilizat pentru achiziţionarea de vehicule pentru transportul
rutier de mărfuri. În final, acest regulament nu se referă la întreprinderile aflate în dificultate.
Concept
Regula de mimimis stabileşte o cifră prag pentru ajutor sub care se poate spune că
articolul 87 alineatul (1) nu se aplică, astfel că măsura nu mai trebuie notificată în prealabil
Comisiei.
Regula se bazează pe presupunerea că, în marea majoritate a cazurilor, sume mici de

ajutor nu au efect asupra comerţului şi concurenţei între statele membre.
Criterii
Pentru a beneficia de regula de minimis, ajutorul trebuie să îndeplinească următoarele

criterii:

POSDRU/93/3.3/S/62277 72
Plafonul pentru ajutorul prevăzut în regula de minimis este în general 200 000 EUR
Plafonul se va aplica la totalul ajutorului public considerat a fi ajutor de minimis.
Acesta nu va afecta posibilitatea ca beneficiarul să obţină alt ajutor de stat în cadrul unor
sisteme aprobate de Comisie, fără a se aduce atingere regulii cumulării descrise mai jos.
Plafonul se aplică la ajutorul de orice tip, indiferent de forma pe care o ia sau de scopul
urmărit. Singurul tip de ajutor care nu beneficiază de regula de minimis este ajutorul pentru
export. Regulamentul se aplică doar formelor „transparente” de ajutor, însemnând ajutor
pentru care este posibil să se calculeze în prealabil echivalentul ajutorului brut fără a fi
necesar să se efectueze o evaluare a riscului. Aceasta implică un anumit număr de restricţii în
ceea ce priveşte anumite forme de ajutor, cum ar fi, de exemplu, garanţiile. Doar garanţiile sub
1,5 milioane EUR pot fi acoperite de regulament.
Cumulare
Plafonul de mai sus (200 000 EUR de ajutor de minimis pentru o perioadă de trei ani
fiscali) se aplică sumei totale de ajutor de minimis acordat unei singure societăţi comerciale.
Suma coboară la 100 000 EUR în sectorul transportului rutier.
Atunci când acordă un ajutor de minimis unei anumite întreprinderi, statul membru în
cauză trebuie să verifice dacă noul ajutor nu va ridica suma totală de ajutor de minimis primită
de acea întreprindere în timpul perioadei relevante de trei ani peste plafonul de 200 000 EUR
(sau 100 000 EUR), după caz. Statul membru este răspunzător pentru stabilirea
instrumentelor necesare pentru asigurarea unui control eficient în ceea ce priveşte
respectarea pragului de minimis cumulat. Acest lucru poate fi realizat în două moduri:
Fie statul membru creează un registru central al ajutorului de minimis care să cuprindă
informaţii complete privind toate ajutoarele de minimis acordate de către orice autoritate din
cadrul statului membru. Alternativ, statul membru informează explicit întreprinderea cu
privire la caracterul de minimis al ajutorului şi obţine de la întreprinderea respectivă
informaţii complete despre alte ajutoare de minimis primite în timpul celor doi ani fiscali
anteriori şi în anul fiscal curent. În orice caz, statul membru rămâne răspunzător pentru
asigurarea respectării plafonului cumulat.
În al doilea rând, cazurile pentru care se poate elabora ex ante un set de criterii de
compatibilitate uşor de aplicat sunt scutite de obligaţia de notificare.
În fiecare situaţie în care o formă de ajutor de stat, aşa cum este definit în art. 87.1 al
Tratatului CE, este implicată în realizarea unui proiect, AMPOS va respecta şi va aplica
condiţiile prevăzute în Tratat şi în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august
2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea
articolelor 87 şi 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).
Conform art.87 alin.1 al Tratatului CE, ajutorul de stat este: „orice ajutor acordat de către
un Stat Membru sau prin resurse de stat sub orice formă care distorsionează sau ameninţă a
POSDRU/93/3.3/S/62277 73
distorsiona competiţia prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producţia anumitor
bunuri, în măsura în care afectează schimbul între Statele Membre, şi va fi incompatibil cu
piaţa comună”.În calitate de beneficiar sunteţi responsabil pentru stabilirea unui sistem
adecvat de monitorizare a proiectului şi pentru păstrarea înregistrărilor.
Ministerul Finanţelor Publice administrează, conform atribuţiilor ce îi revin, trei scheme

de ajutor de stat, reglementate prin:
 H.G. nr.1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind

asigurarea dezvoltării economice durabile,
 H.G. nr.753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind

dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor
 H.G. nr.797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru

sprijinirea investiţiilor care promoveazǎ dezvoltarea regionalǎ prin utilizarea
tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncǎ.

POSDRU/93/3.3/S/62277 74
CEREREA DE FINANŢARE
Cererea de finanţare reprezintă documentul ce trebuie completat de către solicitant în
vederea obţinerii finanţării europene prin intermediul unuia din cele 7 Programe
Operaţionale. Structura cererii de finanţare este comună pentru toate Programele
Operaţionale, existând totuşi anumite elemente specifice în funcţie de natura fiecărui proiect.
În procesul de elaborare a Cererii de Finanţare, solicitantul trebuie să respecte

formularul standard al acesteia, aşa cum este prevăzut în Ghidul Solicitantului, la care va
anexa documentele administrative şi tehnice care sunt cerute. În funcţie de
cerinţele/solicitările şi facilităţile oferite de AM/OI cererea de finanţare poate fi transmisă pe
suport de hârtie după modelul clasic sau în format electronic.
În procesul de elaborare a Cererii de Finanţare, solicitantul trebuie să respecte

formularul standard al acesteia, aşa cum este prevăzut în Ghidul Solicitantului, la care va
anexa documentele administrative şi tehnice care sunt cerute. În funcţie de
cerinţele/solicitările şi facilităţile oferite de AM/OI cererea de finanţare poate fi transmisă pe
suport de hârtie după modelul clasic sau în format electronic.
GREŞELI FRECVENT ÎNTÂLNITE LA REDACTAREA CERERII DE FINANŢARE
Greşeli care duc automat la respingerea cererii de finanţare:
• dezvăluirea datelor de identificare
• neincluderea activităţilor continue referitoare la informare şi publicitate şi a

conferinţelor de început şi de final, în conformitate cu Ghidul solicitantului – Condiţii
Generale;
• neîncadrarea corectă în obiectivele şi activităţile eligibile ale DMI (se introduce

activităţi, nu subactivităţi, eligibile pe alte DMI) sau în categoriile de grupuri ţintă eligibile. De
exemplu: dezvoltarea de standarde ocupaţionale, dezvoltarea de curriculă; formarea de
formatori; grup ţintă exclusiv cu domiciliul/reşedinţa în mediul rural);
• netransmiterea in termenul indicat în Ghidul Solicitantului – Condiţii Generale a

Anexelor 1-5 si 7 şi a Anexei 6 - Acordul de parteneriat, dacă este cazul, sau nerespectarea
condiţiilor cu privire la comunicarea acestora, cu privire la formă şi la conţinut.

POSDRU/93/3.3/S/62277 75
GREŞELI CARE DUC LA PUNCTAREA MAI SLABĂ A CERERII DE FINANŢARE (ÎN FAZA B- CRITERII DE
SELECŢIE):
• nedetalierea elementelor de valoare adaugată;
• neatingerea tuturor problemelor/tematicilor menţionate în grilele de evaluare şi în

Ghidul Solicitantului – Condiţii Generale şi Condiţii Specifice • necorelarea informaţiilor
trecute de solicitant în diferite secţiuni, de exemplu cele de la activităţi cu cele de la graficul
activităţilor, sau de la buget cu cele de la detalierea bugetului, sau există costuri care nu se
regăsesc corelate cu activităţile, etc
• justificări incomplete/ lipsa datelor statistice pentru justificarea problemei/nevoii
• dificultatea de a surprinde nevoile reale ale factorilor interesaţi
• dificultatea de a identifica şi de a descrie corect grupul/grupurile ţintă

(caracteristici,cuantificări, nevoi specifice)
• necorelări
Elementele componente ale cererii de finanţare
1. Informaţii privind solicitantul
2. Descrierea proiectului
3. Concordanţa cu politicile UE şi legislaţia naţională
4. Bugetul proiectului/ Surse de Finanţare
5. Lista de anexe
Prima componentă a cererii de finaţare o reprezintă secţiunea dedicată informaţiilor

privind solicitantul, în care se precizează datele de identificare ale solicitantului, numărul de
angajaţi, cifra de afaceri şi rezultatul net din bilanţ pe ultimii 2 ani (în cazul societăţilor
comerciale).
Componenta cea mai cuprinzătoare a cererii de finanţare o reprezintă descrierea

proiectului. În cadrul acestei secţiuni solicitantul va trebui să prezinte obiectivul general şi
obiectivele specifice ale proiectului, demonstrând că acestea vor contribui la îndeplinirea
obiectivelor aferente axei prioritate din care face parte proiectul pentru care se solicita
finanţarea.
De asemenea, se va detalia contexul în care se realizează proiectul şi se va justifica

necesitatea implementării proiectului propus spre aprobare, prin evidenţierea valorii
adăugate pe care urmează să o creeze. Activităţile şi sub-activităţile previzionate a se realiza

POSDRU/93/3.3/S/62277 76
trebuie descrise şi, ceea ce este foarte important, este ca acestea să fie corelate cu obiectivul
general al proiectului prezentat anterior.
Aceste activităţi trebuie structurate sub forma unui calendar de activităţi, în care se vor
preciza termenele de început şi de finalizare a fiecăreia în parte. Pentru derularea acestor
activităţi se vor prezenta resursele materiale precum şi resursele umane ce trebuie alocate
pentru fiecare activitate în parte. Pe baza calendarului de activităţi se va preciza durata de
implementare a proiectului, fără a lua în considerare activităţile preliminare (studii de
prefezabilitate, fezabilitate, proiecte tehnice, detalii de execuţie, autorizaţii, acorduri, studii de
impact, etc).
O atenţie deosebită trebuie acordată stabilirii rezultatelor imediate şi a celor indirecte

ce se vor obţine prin derularea activităţilor proiectului, precum şi a indicatorilor de măsurare
a realizărilor.
În cadrul descrierii proiectului trebuie de asemenea prezentat grupul ţintă al

proiectului, adică potenţiali beneficiari ai implementării acestui proiect şi, dacă este posibil de
estimate, care este numărul acestora. Partea de final din cadrul acestui capitol îi revine
sustenabilităţii proiectului, în cadrul căreia solicitantul va trebui să prezinte modalitatea
prin care proiectul se va autosusţine financiar şi după încetarea finanţării solicitate, pentru a
putea garanta astfel durabilitatea valorii adăugate create.
Un alt capitol din cererea de finanţare este alocat concordanţei proiectului cu

politicile UE şi cu legislaţia naţională. Proiectul trebuie să respecte principiul privind
dezvoltarea durabilă şi cel al egalităţii de şanse, precum şi reglementările naţionale privind
procedura de achiziţii publice stabilite prin OUG 34/2006. Proiectele se vor implementa cu
respectarea strictă a legislaţiei de mediu din România, armonizată cu legislaţia Uniunii
Europene (Directiva Europeana2004/35/CE,Ord.68/2008).
Proiectele trebuie să rezolve nevoi ale prezentului, fără a compromite posibilitatea

generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor astfel încât resursele naturale şi sistemele de
suport ale vieţii să fie menţinute.
Egalitatea de şanse şi nediscriminarea pe criterii de sex, religie, etnie, stare socială,

vârstă va fi asigurată prin alcătuirea echipei proiectului şi prin accesul nediscriminatoriu la
ocuparea locurilor de muncă nou create. În final, în cadrul capitolului referitor la Bugetul
proiectului/Sursele de finanţare se detaliază costurile proiectului pe fiecare categorie de
cheltuială în parte. Aici vor fi incluse atât cheltuielile eligibile pentru care se solicită finanţare
cât şi valoarea neeligibilă a cheltuielilor care vor fi suportate de solicitant. Sursele de finanţare
ale proiectului trebuie clar delimitate între valoarea neeligibilă a proiectului, valoarea eligibilă
a proiectului, asistenţa financiară nerambursabilă solicitată şi contribuţia solicitantului (poate
fi în numerar sau în natură, în funcţie de specificaţiile incluse în Ghidul Solicitantului).
Contribuţia proprie a solicitantului la bugetul proiectului este formată din contribuţia

acestuia la cheltuielile eligibile ale proiectului (pentru calculul acesteia va trebui să se ţină

POSDRU/93/3.3/S/62277 77
cont de condiţiile fiecărui domeniu major de intervenţie în parte) şi contribuţia solicitantului
la cheltuielile neeligibile (total cheltuieli neeligibile), precum şi autofinanţarea proiectului în
cazul proiectelor generatoare de venituri.
Autofinanţarea se calculează în baza analizei cost-beneficiu a proiectului şi a calcului

finanţării nerambursabile a proiectului în conformitate cu modelele puse la dispoziţie în
ghidul solicitantului.
GRUP ŢINTĂ: NECESITATEA CORELĂRII CU OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Va trebui să estimaţi numărul participanţilor la operaţiunea finanţată din Fondul Social
European, FEDER, FS pe care intenţionaţi să îi implicaţi în proiect pentru întreaga

perioadă de implementare. Pentru completarea acestei secţiuni se va consulta Ghidul
Solicitantului.
Exemplu: estimaţi câte persoane din următoarele categorii vor participa la activităţile
proiectului: bărbaţi ; femei; elevi; studenţi; persoane ocupate; vârstnici; persoane inactive;
şomeri persoane aparţinând grupurilor vulnerabile din care:persoane de etnie romă;
persoane cu dizabilităţi ; persoane aflate în detenţie; tineri peste 18 ani
postinstituţionalizaţi;alte grupuri vulnerabile (de specificat).
Beneficiarul are obligaţia de a respecta prevederile Directivei CE/95/46 privind

protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi
libera circulaţie a acestor date, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.677/2001,
precum şi prevederile Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor cu caracter
personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, transpusă în
legislaţia naţională prin Legea nr.506/2004.
Beneficiarul va informa persoanele din grupul ţintă al proiectului despre obligativitatea

de a furniza datele lor personale, cu respectarea dispoziţiilor legale menţionate. În acest sens,
participanţii vor semna o declaraţie prin care îşi dau acordul privind utilizarea şi publicarea
datelor personale.
Totodată, Beneficiarul va demara procedurile legale în vederea înregistrării ca operator

de date cu caracter personal, la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor
cu Caracter Personal (conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date).
DESCRIEREA SOLICITANTULUI/ŞI A PARTENERILOR
În cazul în care proiectul propus de dumneavoastră urmează a fi implementat în

parteneriat trebuie să specificaţi dacă partenerul sau partenerii propusi sunt naţionali sau
transnaţionali (din state membre ale Uniunii Europene) si să furnizaţi informaţii despre
acestia, respectiv:
· denumirea organizaţiei partenerului (max. 1.000 caractere);

POSDRU/93/3.3/S/62277 78
· date de identificare: număr de înregistrare (max. 250 caractere) şi adresă poştală (max.
1000 caractere);
· persoană de contact: nume şi prenume şi funcţia (max. 250 caractere);
· descrierea activităţii partenerului: în cadrul acestei subsecţiuni descrieţi activitatea

organizaţiei partenerului, care trebuie să fie relevantă pentru proiectul propus de
dumneavoastră (max. 2.000 caractere);
· experienţa relevantă pentru domeniul proiectului: în cadrul acestei subsecţiuni trebuie

să descrieţi experienţa partenerului dumneavoastră privind implementarea unor proiecte
relevante pentru domeniul proiectului propus de dumneavoastră; de asemenea, trebuie să
menţionaţi şi informaţii cuprinzând o scurtă descriere a proiectelor, ţara de intervenţie şi linia
bugetară, bugetul fiecărui proiect gestionat de organizaţia parteneră şi anul obţinerii
finanţării (max. 2.000 caractere);
· activitatea sau activităţile din cadrul proiectului în care este implicat: detaliaţi
modalitatea de implicare a partenerului dumneavoastră în elaborarea şi implementarea
proiectului – vă rugăm să corelaţi aceste informaţii cu activităţile descrise în secţiunea
„Descriere proiect 1” (max. 2.000 caractere);
· tipul partenerului: specificaţi dacă partenerul dumneavoastră este naţional sau

transnaţional;
· regiune/ţara: specificaţi regiunea (în cazul partenerilor naţionali) sau ţara (în cazul
partenerilor transnaţionali);
· alte informaţii – menţionaţi următoarele informaţii privind partenerul dumneavoastră:

numărul de angajaţi, cifra de afaceri şi rezultatul net din bilanţul/profitul din activitatea de
bază în ultimii doi ani.
În cazul depunerii unei cereri de finanţare în parteneriat este obligatorie completarea şi

semnarea unui acord de parteneriat. Acordul de parteneriat se descarcă de la secţiunea
„Partenerii”, în cazul în care „Implementarea proiectului se face în parteneriat”.
Acordul de parteneriat se transmite împreună cu anexele 1-5 ale cererii de finanţare

(declaraţiile finale) la AMPOS.
Parteneriatul este un element esenţial pentru POSDRU, în condiţiile în care investiţia

durabilă în oameni se poate face numai cu structuri viabile, cu parteneriate solide – modelul
de Acord de parteneriat, anexă a cererii de finanţare.

POSDRU/93/3.3/S/62277 79
CRITERIILE DE EVALUARE A UNEI CERERI DE FINANŢARE
Grile de evaluare şi selecţie
Procesul de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare este descris în Ghidul Solicitantului -

Condiţii generale. Cererea de finanţare va obţine un punctaj mai mare, conform grilei de
evaluare şi selecţie anexă la prezentul ghid, dacă:
- obiectivele sale contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin PO, prin Strategia de
implementare a proiectului;
- se finalizează cu angajarea unui procent/ număr de persoane din grupul ţintă.
Procesul de evaluare şi selecţie al cererilor de finanţare se face pe baza grilelor prezentate în

Anexa 1 la Ghidul Solicitantului – Condiţii Specifice. El cuprinde 2 faze : prima fază, A se
evaluează folosind criteriul DA- NU, faza B se evaluează pe bază de punctaj.
1.Verificarea conformităţii administrative Faza A
2. Verificarea eligibilităţii Faza A
3. Selecţia Faza B

POSDRU/93/3.3/S/62277 80
DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR
STRATEGICE
Parteneriatele presupun desfăşurarea unor activităţi, constituirea şi punerea în
aplicare a unor relaţii bazate pe egalitate, respect, fair play şi avantaj reciproc. Partenerii,
păstrându-şi identitatea şi personalitatea, colaborează intens, găsesc împreună soluţii, îşi
respectă deciziile, se consultă atunci când le iau şi fac în aşa fel încât să nu se incomodeze
reciproc şi să-şi unească forţele pentru a face faţă unor terţe provocări sau pentru a-şi asuma
anumite riscuri.
Există parteneri în politică, în afaceri, în tot felul de acţiuni şi activităţi, în relaţii

internaţionale, în general, în rezolvarea uneia sau mai multor probleme. De unde rezultă că
parteneriatele pot fi: permanente; de lungă durată; de scurtă durată; pentru rezolvarea mai
multor probleme; pentru rezolvarea unei singure probleme; pentru o singură acţiune.
Parteneriatele se constituie în vederea unor acţiuni, pentru felurite afaceri şi pentru

realizarea unor scopuri şi obiective mai mult sau mai puţin comune (dar care au unele puncte
sau zone de intersecţie) de toate felurile.
Exista o dublă determinare a parteneriatelor: voluntariatul; necesitatea.
Voluntariatul se exprimă prin voinţa părţilor de a colabora, de a deveni partenere. El

înseamnă voinţă, opţiune, libertate de alegere a partenerilor, negociere, construcţie pe bază
de scopuri şi obiective comune sau apropiate, înţelegeri, planuri comune şi acorduri.
Necesitatea înseamnă, de regulă, impunerea creată de anumite evoluţii ale situaţiilor şi

realităţilor. În dezvoltarea parteneriatelor factori importanţi sunt seriozitatea şi perseverenţa
membrilor echipei, gradul de implicare în realizarea activităţilor prevăzute.
Solicitant/Beneficiar – categorii generale
Categoriile de solicitanţi eligibili şi parteneri eligibili (după caz) sunt prevăzute în Ghidul
Solicitantului - Condiţii Specifice corespunzătoare fiecărei cereri de propuneri de proiecte.
Tipurile de solicitanţi menţionate in DCI pot fi grupate pe trei categorii generale:
 Persoană juridică de drept privat cu scop patrimonial

POSDRU/93/3.3/S/62277 81
 Persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial
 Persoană de drept public
PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT CU SCOP PATRIMONIAL
Pentru a se încadra în categoria solicitanţilor/beneficiarilor eligibili,

solicitantul/beneficiarul, persoana juridică de drept privat cu scop patrimonial trebuie să
îndeplinească criterii clar stabilite cu privire la legala sa constituire conform legislaţiei în
vigoare din România, Legea 31/1990 privind societăţile comerciale.
În vederea efectuării de acte de comerţ, persoanele fizice şi juridice se pot asocia şi pot
constitui societăţi comerciale, care sunt persoane juridice de drept privat cu scop patrimonial.
Acestea se pot constitui în una din formele permise de Legea 31/1990 privind societăţile
comerciale: societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe

acţiuni, societate în comandită pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată.
Societăţile comerciale sunt constituite în vederea efectuării actelor de comerţ.
Actele de comerţ reprezintă acele acte juridice efectuate cu intenţia de a produce profit,
precum şi acte conexe acestora. În relaţiile cu ceilalţi comercianţi, persoana juridică de drept
privat cu scop patrimonial desfăşoară activităţi economice şi încheie acte juridice, prestând
activităţi conform obiectului sau specificului de activitate.
PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL
Organizaţiile neguvernamentale reprezintă o denumire generică cuprinzând asociaţii,

fundaţii şi federaţii.
Organizaţia neguvernamentală este definită ca fiind o asociere de persoane fizice şi

juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unei
colectivităţi or, dupa caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Aceste organizaţii de drept
privat nu au scop patrimonial.
Cadrul legal de organizare şi funcţionare a organizaţiilor neguvernamentale este

reprezentat de Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile.
Potrivit OG 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, acestea pot desfăşura activităţi

economice ce pot genera venituri, iar în desfăşurarea activităţii economice acestea pot încheia
acte juridice.
Veniturile obţinute din aceste activităţi nu pot fi folosite decât pentru realizarea scopului
pentru care a fost înfiinţată organizaţia şi nu pot fi distribuite membrilor săi.
Organizaţia neguvernamentală poate avea angajaţi şi organe de conducere.

POSDRU/93/3.3/S/62277 82
Potrivit reglementărilor legale de asociaţii şi fundaţii, acestea pot avea calitatea de
Solicitant/Beneficiar şi pot înainta proiectul de finanţare. ONG-ului va putea avea unul sau
mai mulţi parteneri pentru obţinerea finanţării, legal constituiţi în ţara de origine.
Partenerul ONG-ului trebuie să fie o organizaţie similară categoriei de

Solicitant/Beneficiar eligibil sau trebuie să demonstreze că în obiectul său de activitate sunt
incluse şi activitatea/activităţile din cadrul proiectului în care au rol de parteneri.
Prin obiect de activitate se înţelege atât obiectul principal cât şi obiectele secundare.
Legea nu cere ca aceste condiţii să fie îndeplinite cumulativ, astfel încât partenerul ONG-ului
poate fi: fie o organizaţie similară ONG sau poate demonstra faptul că poate desfăşura
activităţile din proiect, conform activităţilor incluse în obiectul său de activitate.
PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PUBLIC
Autoritatea publică reprezintă orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-

teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public.
Relaţii de parteneriat
Potrivit regulilor generale privind completarea şi transmiterea unei cereri de finanţare

în cadrul tuturor cererilor de propuneri de proiecte lansate pentru POSDRU există
posibilitatea Solicitantului/Beneficiarului de a transmite cererea de finanţare în parteneriat,
având parteneri naţionali şi/sau transnaţionali. Beneficiarul, ca lider al parteneriatului,
trebuie să fie o entitate înregistrată fiscal în România.
Liderul unui parteneriat este responsabil cu asigurarea implementării proiectului şi a

respectării tuturor prevederilor din contractele de finanţare încheiate .
Alegerea partenerilor este în exclusivitate de competenţa

autorităţii/instituţiei/organizaţiei, în calitate de lider al parteneriatului, în cazul în care
aceasta iniţiază stabilirea parteneriatului.
În cazul depunerii un proiect în parteneriat, Partenerii trebuie să fie organizaţii

relevante pentru domeniul proiectului propus, naţionale sau transnaţionale.
Partenerii trebuie:
a) să fie organizaţii similare categoriilor de Solicitanti/Beneficiari eligibili pentru
respectiva cerere de propuneri de proiecte; sau
b) să demonstreze ca obiectul de activitate al instituţiei pe care o reprezintă cuprinde
şi activitatea/activităţile din cadrul proiectului pentru care au rol de parteneri.

POSDRU/93/3.3/S/62277 83
Pentru implementarea proiectelor finanţate prin POSDRU, autorităţile sau instituţiile
finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, numai prin
aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din
sectorul privat.
În cazul menţionat mai sus, procedura de stabilire a partenerilor se consideră a fi

îndeplinită dacă:
i) Autorităţile/instituţiile finanţate din fonduri publice fac publică intenţia de a stabili un

parteneriat cu entităţi private în vederea implementării unui proiect finanţat din instrumente
structurale, menţionând totodată principalele activităţi ale proiectului şi condiţiile minime pe
care trebuie să le îndeplinească partenerii. Liderul de parteneriat va face dovada îndeplinirii
acestei condiţii prin intermediul canalelor media cu acoperire naţională sau prin Internet şi
demonstrează că a ales partenerii dintre entităţile private care au răspuns anunţului public, în
cazul parteneriatelor stabilite cu entităţi din sectorul privat înregistrate fiscal în România;
ii) liderul face dovada că partenerii au fost selectaţi dintre organizaţiile care au domenii
de activitate în concordanţă cu obiectivele specifice ale proiectului, în cazul parteneriatelor
stabilite cu entităţi din sectorul privat înregistrate fiscal în alte state membre ale Uniunii
Europene.
Implicarea Partenerilor în proiect trebuie să fie activă în cel puţin 2 (două) din
următoarele faze:
 pregătirea proiectului, implementarea proiectului, expertiza şi resurse umane pentru
 implementarea proiectului şi finanţarea proiectului.
În cazul depunerii unei cereri de finanţare în parteneriat, raporturile dintre

solicitant/beneficiar şi parteneri vor fi guvernate de contractul încheiat între aceştia (Acordul
de parteneriat) care va cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor în
implementarea proiectului. Acordul de parteneriat va fi completat, semnat şi ştampilat atât de
către Solicitant/Beneficiar (în calitate de Partener principal) cât şi de toţi ceilalţi Parteneri
implicaţi în proiect şi depus împreună cu toate declaraţiile finale, conform Ghidului
Solicitantului.
ÎNCADRAREA JURIDICĂ A ACORDULUI DE PARTENERIAT
Având în vedere posibilitatea calificării Acordului de parteneriat dintre

Solicitant/Beneficiar şi Partener într-una din formele de contracte reglementate de
prevederile Codului Civil şi Comercial, concluzia este că relaţia de parteneriat urmează
prevederile din dreptul comercial.
Parţile îşi asumă drepturi şi obligaţii, echivalentul prestaţiei este un folos patrimonial,
iar rambursarea cheltuielilor făcute de către fiecare parte implicată se recuperează pe bază de

POSDRU/93/3.3/S/62277 84
documente justificative trimise de la Parteneri la Solicitant/Beneficiar, iar acesta prin
transmiterea de cereri de rambursare către AM.
Totuşi, calificarea juridică a Acordului de parteneriat nu este o sarcină foarte uşoară din
următoarele considerente.
a) Contractul în forma actuală înglobează aspecte din contractul de asociere în

participaţiune întrucât părţile au în vedere un scop comun, scop în care aceştia se şi asociază,
dar nu poate fi calificată drept o asociere în participaţiune deoarece Acordul de parteneriat nu
are scop comercial (condiţie esenţială pentru existenţa unei asocieri în participaţiune).
b) Intenţia de a-l încadra într-o categorie sau alta s-ar putea să fie sortită eşecului
întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege. În esenţa şi natura lui Acordul
de parteneriat este un contract atipic.
c) Contractul împrumută anumite trăsături de la contractul de antrepriză, însă nu-l

putem califica astfel, ignorând pe cale de consecinţă intenţia avută de părţi la încheierea
acestui acord şi anume încheierea unui parteneriat pentru atingerea unui scop comun.
În fapt, Acordul de parteneriat înglobează două acte juridice: o convenţie privind

cooperarea părţilor în atingerea scopului comun şi o convenţie de prestări servicii, necesară
pentru atingerea scopului comun. Însă analizând contractul în ansamblul lui, constatăm faptul
că intenţia de colaborare a părţilor are o mai mare pondere faţă de convenţia de prestări
servicii.
Ar fi o nedreptate să nu luăm în considerare tocmai aspectul cel mai important în

calificarea unui act juridic, şi anume intenţia părţilor.
ACORDUL DE PARTENERIAT – PRINCIPII
În conformitate cu art. 5 şi art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul
Social European, solicitantul/beneficiarul poate transmite cererea de finanţare
nerambursabilă în parteneriat având parteneri naţionali sau transnaţionali. Conform
prevederilor art. 23 din OUG 64/2009 partenerii transnaţionali trebuie să fie entităţi din
statele membre UE.
În cazul depunerii unei cereri de finanţare nerambursabilă în parteneriat este

obligatorie completarea şi semnarea unui Acord de parteneriat.
Potrivit prevederilor art.1 din Ordinului 2310/2007 privind procedura de înregistrare a

contractelor încheiate între persoanele juridice române şi persoanele juridice străine sau
persoanele fizice nerezidente, persoanele juridice române au obligaţia să înregistreze
contractele încheiate cu persoanele juridice străine sau persoane fizice nerezidente care
“execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de
montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a
oricăror alte activităţi care pot constitui sediu permanent în România.” (pct.21 (1), Norme

POSDRU/93/3.3/S/62277 85
Metodologice) Prevederile aceluiaşi ordin impun înregistrarea în termen de 30 de zile de la
încheierea contractului la Administraţia Financiară în raza căreia activează persoana juridică
română.
Contractele încheiate de persoane juridice române cu persoane juridice străine sau

persoane fizice nerezidente pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac
obiectul înregistrării, potrivit dispoziţiilor Ordinului 3210/2007.
Având în vedere varietatea activităţilor derulate în cadrul acestui program,

determinarea aplicabilităţii condiţiilor de sediu permanent se realizează de la caz la caz, în
baza prevederilor art. 8 din Codul Fiscal coroborat cu prevederile Normelor Metodologice
privind aplicarea Codului Fiscal.
Ca regulă generală, obligativitatea declarării sediului permanent la Administraţia

Financiară apare atunci când activitatea întreprinsă de nerezident pe teritoriul României are
anumit grad de permanenţă şi durata acesteia depăşeşte 6 luni calendaristice.
În concret, dacă proiectul presupune activităţi de consultanţă din partea unei partener
transnaţional sau detaşarea unor angajaţi ai entităţii străine pentru a lucra in România
pe o perioadă lungă de timp (perioade ce depăşesc şase luni calendaristice) în numele
angajatorilor lor, expatriaţii din România creează aici un sediu permanent al entităţii străine.
În vederea încheierii unui Acord de Parteneriat, trebuie avute în vedere o serie de

principii ce trebuie respectate de către toţi membrii parteneriatului. Acestea sunt:
a) Durata Acordului de parteneriat : trebuie să acopere cel puţin perioada de

implementare a proiectului;
b) Acordul de Parteneriat : trebuie completat în limba română, semnat atât de către

reprezentantul mandatat de solicitant/beneficiar cât şi de reprezentanţii mandataţi ai
partenerilor şi ştampilat atât de solicitant/beneficiar cât şi de către parteneri. Indiferent de
numărul partenerilor implicaţi în implementarea unui proiect, va fi semnat un singur Acord
de parteneriat, în mai multe exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru AM POS
DRU;
c) Legea aplicabilă Acordului de parteneriat este legea românească;
d) Acordul de parteneriat constituie Anexă obligatorie a Cererii de finanţare şi trebuie

transmis prin poştă sau servicii de curierat către AMPOSDRU împreună cu declaraţiile finale,
cerute conform Ghidului Solicitantului;
e) Acordul de parteneriat însoţeşte Cererea de finanţare, detaliile acesteia fiind legate în

mod direct de obiectul parteneriatului. Astfel, partenerii vor trebui să implementeze proiectul
în conformitate cu metodologia, termele şi alte specificaţii prevăzute în cererea de finanţare.
f) Urmare semnării unui contract de finanţare între Beneficiar şi AMPOSDRU/OI,

clauzele acestuia vor fi aplicabile mutatis mutandis şi partenerilor. Drept consecinţă,

POSDRU/93/3.3/S/62277 86
partenerilor li se vor aplica atât prevederile contractului de finanţare cât şi cele ale Acordului
de Parteneriat, unde este aplicabil.
g) Aplicanţii pot acţiona individual sau împreună cu organizaţiile partenere, iar

contribuţia proprie a acestora se realizează sub formă financiară (contribuţia în natură nu
este eligibilă) reprezentând procentul din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente
proiectului propus;
h) Achiziţii în cadrul proiectului pot fi făcute de către beneficiar sau

partenerul/partenerii acestuia conform acordului părţilor;
i) Partenerii aplicanţi participă în realizarea şi implementarea operaţiunii, iar

respectivele costuri sunt eligibile în aceeaşi măsură cu cele ale beneficiarului grantului. Astfel,
partenerii trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate aplicabile beneficiarului grantului;
j) Beneficiarul sau partenerul/partenerii acestuia au opţiunea de a subcontracta.

Subcontractorii nu sunt consideraţi nici parteneri, nici asociaţi, aplicându-li-se dispoziţiile
achiziţiilor publice conform instrucţiunilor AM; indiferent de repartizarea între beneficiar şi
partener/parteneri a cuantumului subcontractării, pe ansamblu proiect trebuie să se respecte
procentul maxim de subcontractare stabilit de AM;
k) Aplicantul va acţiona în calitate de lider de consorţiu şi, dacă va fi selectat, ca parte

contractantă (“Beneficiarul”).
CONDIŢII DE VALIDITATE ALE ACORDULUI DE PARTENERIAT
Acordul de parteneriat reprezintă o convenţie (contract comercial) în accepţiunea

prevederilor Codului Comercial, în considerarea calităţii de comerciant a persoanelor juridice
de drept privat cu scop lucrativ.
Validitatea Acordului de parteneriat presupune mai mult decât o simplă analiză a

mecanismului de formare a acordului de voinţă, ea presupune examinarea, de sine stătătoare
a ceea ce art. 948 Cod Civil „condiţiile esenţiale pentru validitatea convenţiei” – acestea fiind:
capacitatea, consimţământul, obiectul şi cauza.
Cât priveşte capacitatea părţilor semnatare ale Acordului de parteneriat acestea trebuie
să aibă capacitate de exerciţiu, adică să aibă aptitudinea de a-şi asuma drepturi şi obligaţii
prin încheierea de acte juridice.
Părţile semnatare ale Acordului de parteneriat trebuie să îşi dea consimţământul cu

intenţia de a produce efecte juridice prin hotărârea de a se obliga juridiceşte.
Referitor la obiectul Acordului de parteneriat, acesta trebuie să existe, să fie posibil,

determinat, licit şi moral.

POSDRU/93/3.3/S/62277 87
Cauza (scopul) Acordului de parteneriat trebuie să fie în strânsă concordanţă cu
consimţământul, deoarece ea reprezintă tocmai scopul, interesul părţilor de a se obliga
juridiceşte.
Nerespectarea condiţiilor de existenţă mai sus-enunţate atrage nulitatea Acordului de

Parteneriat.
ELEMENTE MINIME ALE ACORDULUI DE PARTENERIAT
În vederea respectării cerinţelor minime de validitate ale unui contract şi totodată

pentru reglementarea corespunzătoare a mecanismelor aferente implementării proiectelor
finanţate în cadrul POSDRU, Acordul de parteneriat trebuie să conţină cel puţin următoarele
titluri:
 Părţile
 Obiectul contractului
 Roluri şi responsabilităţi în implementarea proiectului, co-finanţarea

operaţiunilor, plăţi
 Durata contractului
 Drepturi şi obligaţii ale partenerilor
 Proprietatea
 Dispoziţii finale
DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ALE PARTENERILOR
Drepturi şi obligaţii ale partenerului principal
a) Partenerul principal va semna cererea de finanţare şi contractul de finanţare.
b) Partenerul principal va consulta partenerii cu regularitate, îi va informa despre

progresul acţiunii şi le va furniza copii ale rapoartelor de implementare.
c) Propunerile pentru modificări importante ale proiectului (de exemplu: activităţi,

parteneri, etc.), trebuie să fie convenite cu partenerii înaintea solicitării aprobării. Când nu se
ajunge la un acord asupra modificărilor, partenerul principal va indica acest lucru când va
solicita aprobarea AMPOSDRU.
d) Costurile angajate de parteneri sunt eligibile în acelaşi fel ca şi costurile angajate de

către beneficiarul finanţării nerambursabile (partenerul principal corespunzător rolurilor
avute în proiect).

POSDRU/93/3.3/S/62277 88
e) Să colaboreze şi să susţină derularea proiectului, prin achiziţionarea echipamentelor
necesare pentru buna desfăşurare a programelor de training, inclusiv prin activităţi de
informare şi publicitate pe toata durata proiectului.
f) Să asigure managementul de proiect.
g) Să respecte termenele de derulare a proiectului şi decontarea cheltuielilor.
h) Să ducă la îndeplinire obiectivele cuprinse în proiect.
Drepturi şi obligaţii ale parterului/partenerilor
a) Să colaboreze şi să susţină derularea proiectului prin furnizarea de expertiză şi

resurse umane pentru activităţile de care este responsabil
b) Să respecte termenele de derulare a proiectului şi decontarea cheltuielilor
c) Să ducă la îndeplinire obiectivele cuprinse în proiect
d) Să deschidă conturi bancare dedicate proiectului, în conformitate cu prevederile

legale în vigoare
e) Să ţină o evidenţă contabilă distinctă a Proiectului, utilizând conturi analitice dedicate

pentru reflectarea tuturor operaţiunilor referitoare la implementarea Proiectului, în
conformitate cu dispoziţiile legale.
f) Să pună la dispoziţia auditorului financiar independent şi autorizat în condiţiile legii

toate documentele şi/sau informaţiile solicitate şi să asigure toate condiţiile pentru
verificarea cheltuielilor de către acesta.
g) Să pună la dispoziţia AMPOSDRU/OI responsabil, Autorităţii de Certificare şi Plată,

Autorităţii de Audit, Departamentului de Luptă Antifraudă, Comisiei Europene, Curţii
Europene de Conturi şi/sau oricărui alt organism abilitat să verifice, modul de utilizare a
finanţării nerambursabile, la cerere şi în termen, documentele şi/sau informaţiile solicitate şi
să asigure toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor la faţa locului.
h) Să păstreze toate documentele originale, inclusiv documentele contabile, privind

activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în
conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale. Toate documentele vor fi păstrate
până la 31.12.2021 cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială a
POSDRU.
TRANZACŢII FINANCIARE ÎNTRE PARTENERI
Având în vedere că Beneficiarul este doar un reprezentant al asocierii, partenerii având

drepturi şi obligatii asemănătoare, următoarele fluxuri financiare pot apărea între parteneri:
- acordarea prefinanţării

POSDRU/93/3.3/S/62277 89
- rambursarea cheltuielilor către partener/parteneri, incluzând şi cheltuieli
indirecte declarate în mod forfetar
- rambursarea sumelor plătite necorespunzător către AM (Beneficiar şi/sau
partener/parteneri)
ÎNLOCUIREA PARTENERILOR
În cazul în care unul dintre parteneri se retrage sau nu îşi poate desfăşura în continuare
activităţile asumate, din motive obiective, Beneficiarul poate propune înlocuirea acestuia cu
un alt partener care să îndeplinească aceleaşi condiţii de desemnare ca şi partenerul anterior.
În acest caz, condiţiile de selecţie a proiectului şi acordare a finanţării nu trebuie să fie
afectate de schimbarea propusă, altfel contractul de finanţare fiind reziliat de drept.
Situaţia intervenită în cadrul parteneriatului trebuie justificată şi susţinută cu motive

obiective.
DECONTAREA ÎNTRE PARTENERI
Decontarea între Parteneri pentru activităţile întreprinse în cadrul proiectului se

realizează în baza documentelor justificative.
Potrivit cadrului legal în vigoare, în funcţie de natura operaţiei şi încadrarea Partenerilor

ca persoane impozabile în sfera taxei pe valoarea adăugată, decontarea se va face pe baza de
factură (persoane impozabile) sau alte documente justificative (persoane neimpozabile).
În cazul în care prestatorul este persoană impozabilă, decontarea se va realiza pe bază

de factură, chiar dacă beneficiarul este persoană neimpozabilă. Factura va fi însoţită de
documente primare (ex. sub-Contract de prestări servicii, raport de activitate, lista de
prezenţă, etc) pentru a valida suma înscrisă conform cerinţelor AMPOSDRU/OI. La începutul
proiectului Partenerul Principal va notifica partenerii asupra documentelor suport care
trebuie transmise.
Facturile emise de către parteneri naţionali vor cuprinde în mod obligatoriu informaţiile
cerute de Art. 155, alineat 5 din Codul Fiscal precum şi:
a) Activitatea întreprinsă corespunzător proiectului;
b) Linia de buget din proiect corespunzătoare activităţii.
Facturile emise de către partenerii transnaţionali vor cuprinde informaţiile cerute de

legislaţia aplicabilă acestora precum şi precum:
a) Activitatea întreprinsă corespunzător proiectului;
b) Linia de buget din proiect corespunzătoare activităţii.

POSDRU/93/3.3/S/62277 90
Partenerii vor primi decontarea costurilor suportate, în limita sumelor stabilite în
acordul de Parteneriat
Plăţile către partenerii naţionali vor fi făcute în lei iar către cei transnaţionali în lei sau
altă monedă stabilită de comun acord, conform acordului părţilor.
ACORDAREA PREFINANŢĂRII
În cadrul proiectului există şi opţiunea acordării unei prefinanţări în condiţiile şi limitele

stabilite în contractul de finanţare.
Sumele acordate ca prefinanţare în cadrul proiectelor finanţate din POSDRU se deduc

prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de beneficiari,
conform prevederilor contractului de finanţare.
În cazul în care Beneficiarul primeşte prefinanţare, acesta are opţiunea de a utiliza suma
acordată singur sau să o transfere parţial ori integral partenerului/partenerilor în

funcţie de clauzele convenite în Acordul de Parteneriat.
RAMBURSAREA CHELTUIELILOR
Rambursarea cheltuielilor efectuate către Parteneri, aferente activităţilor întreprinse în

cadrul proiectului, se realizează pe bază de documente justificative.

POSDRU/93/3.3/S/62277 91
DOCUMENTE SPECIFICE
Cadrul instituţional şi legislativ pentru implementarea Instrumentelor

Structurale
La nivelul Consiliului UE discuţiile pe propunerile de regulamente se desfăşoară, între

statele membre, în grupuri de lucru, pe blocuri tematice, prin gruparea subiectelor similare
din mai multe regulamente într-un singur bloc (ex. blocul privind concentrarea tematică
conţine articolele referitoare la acest subiect cuprinse în regulamentul general, regulamentul
pentru FEDR, regulamentul pentru FC, regulamentul pentru FSE).
Documentele şi aspectele sensibile rezultate în urma negocierilor din aceste două

grupuri se discută la nivelul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER II) care este
organismul pregătitor pentru Consiliul Afaceri Generale (CAG), al CAG şi al Consiliului
European.
În conformitate cu art. 177 şi art. 178 din Tratatul de Funcţionare a UE, Regulamentele
pentru politica de coeziune vor fi adoptate conform procedurii legislative ordinare, după
consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.
Procedura legislativă ordinară constă în adoptarea în comun de către Parlamentul

European şi Consiliu a regulamentelor, la propunerea Comisiei.
Trialogul Comisie – Consiliu – Parlament European se desfăşoară pe blocuri tematice.
PROPUNERILE COMISIEI EUROPENE:
Pachetul legislativ pentru coeziune

Pachetul legislativ pentru politica agricolă comună – Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală
Pachetul legislativ pentru politica comună de pescuit – Fondul European pentru
Pescuit şi Afaceri Maritime
DOCUMENTELE AGREATE LA NIVELUL CONSILIULUI AFACERI GENERALE:
 Programare;
 Management şi control;
 Monitorizare şi evaluare;

POSDRU/93/3.3/S/62277 92
 Eligibilitate;
 Proiecte majore;
 Concentrare tematică;
 Instrumente financiare;
 Proiecte generatoare de venituri şi Parteneriat Public Privat;
 Cadrul de Performanţă;
 Management financiar;Cadrul Strategic de referinţă;
 Informare şi Comunicare;
 Cooperare Teritorială Europeană;
 Dezvoltare Teritorială;
 Aspecte financiare neacoperite de CFM 2014-2020 ;
 Recomandările specifice de ţară;Management şi control;Indicatori
Regulamentele Europene
Toate aceste regulamente prezentate mai jos, sunt în prezent în curs de revizuire, pentru
a fi corelate cu noile condiţii, politici şi criterii formulate pentru viitorul cadru de programare
2014 - 2020.
Propunerile de Regulamente care vor înlocui Regulamentele Europene nr.1081 şi

nr.1083, privind Fondurile Structurale Europene, respectiv Fondul Social European sunt
publicate pe site- urile Autorităţilor de Management şi a Organismelor Intermediare, fiind
suspuse dezbaterii publice.
Cadrul legislativ care reglementează implementarea IS cuprinde patru regulamente de

bază, frecvent invocate de către Comisia Europeană şi de către statul membru (SM). Aceste
regulamente sunt:
 Regulamentul Consiliului (CE) nr.1083/2006 pentru stabilirea prevederilor

generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi
Fondul de Coeziune (numit şi „Regulamentul General”), http://eur-
ex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:210:0025:0025:EN:PDF;
 Regulamentul Comisiei nr.1828/2006 pentru stabilirea condiţiilor de utilizare ale
Instrumentelor Structurale, respectiv a regulilor de implementare a Regulamentului
Consiliului (CE) nr.1083/2006 şi a Regulamentului Parlamentului European nr.
1080/2006 (numit şi “Regulamentul de implementare”=,http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:371:0001:0163:EN:PDF;
 Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1080/2006 cu privire
la Fondul European de Dezvoltare Regională,
http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:210:0001:0001:EN:
PDF;

POSDRU/93/3.3/S/62277 93
 Regulamentul Consiliului nr.1084/2006 cu privire la Fondul de Coeziune,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2007/c
ohesion/ce_1084(2006)_en
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) este documentul strategic

pentru programarea Instrumentelor Structurale.
CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional
de Dezvoltare 2007-2013, şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare
(OSC) privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Creştere
Economică şi Locuri de Muncă 2005-2008 (http://www.fonduri-
ue.ro/upload/118786175226.pdf).
Acest document derivă din Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND); CSNR
detaliază priorităţile stabilite în PND, cu excepţia celei referitoare la dezvoltarea economiei
rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol.
Aşadar, CSNR cuprinde doar acele priorităţi ale PND care sunt acoperite de Programe
Operaţionale susţinute financiar exclusiv prin IS. Spre deosebire de PND, CSNR este un
document obligatoriu în negocierile cu Comisia Europeană pentru stabilirea arhitecturii
naţionale a implementării IS.
CSNR CUPRINDE 6 CAPITOLE ŞI 2 ANEXE, DUPĂ CUM URMEAZĂ:
1. Analiza socio-economică : la nivelul căreia sunt prezentate: contextul macro-

economic, situaţia infrastructurii şi a mediului, competitivitatea economiei româneşti,
capitalul uman, capacitatea administrativă, dimensiunea teritorială;
2. Strategia :– cu indicarea viziunii strategice, a priorităţilor tematice şi a promovării
unei dezvoltări teritoriale echilibrate;
3. Prezentarea generală a programelor operaţionale din cadrul obiectivului
Convergenţă: Programul Operaţional de Transport, Programul Operaţional Mediu,
Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional
Regional, Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul
Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Programul Operaţional
pentru Asistenţă
4. Planul financiar;
5. Implementare şi complementaritate;
6. Parteneriat şi consultare;
7. Anexa 1 – Legătura cu Orientările Strategice pentru Coeziune ale Uniunii Europene;
8. Anexa 2 – Complementaritatea operaţiunilor finanţate din FEDER, FSE, FC şi FEADR.

POSDRU/93/3.3/S/62277 94
9. Analiza la nivel strategic
Viziunea CSNR constă în crearea unei Românii competitive, dinamice şi prospere, iar
principalul obiectiv general este reducerea disparităţilor sociale şi de dezvoltare economică
dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri
suplimentare de 10% a PIB până în anul 2014.
Pentru realizarea acestui obiectiv, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 a

urmărit:
1. formularea strategiei României pentru implementarea operaţiunilor ce vor fi finanţate

din Fondurile Structurale şi de Coeziune, în conformitate cu obiectivele CE şi având în
vedere tendinţele economiei europene şi cele ale economiei mondiale;
2. ilustrarea modului în care România intenţionează să orienteze Instrumentele
Structurale spre realizarea priorităţilor majore naţionale şi de coeziune europeană;
3. abordarea problemelor majore cu care se confruntă ţara noastră şi reflectarea
potenţialul de dezvoltare al regiunilor şi oraşelor din România;
4. demonstrarea modalităţilor prin care poziţia geostrategică, creşterea calităţii
serviciilor, protecţia mediului, inovaţiile, spiritul antreprenorial şi dezvoltarea unei
economii bazate pe cunoaştere vor duce la dezvoltare şi la crearea de noi şi mai bune
locuri de muncă;
5. demonstrarea legăturilor şi a concordanţei cu priorităţile din Orientările Strategice de
Coeziune, Agenda Lisabona şi Programele Operaţionale elaborate de România în cadrul
Obiectivelor „Convergenţă” şi „Cooperare teritorială europeană”.
Pornind de la obiectivul general, cele 6 priorităţi naţionale de dezvoltare din PND 2007-
2013 şi cele 3 priorităţi din Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea, în cadrul
CSNR au fost stabilite 4 priorităţi tematice:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

2. Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
3. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman;
4. Construcţia unei capacităţi administrative eficiente.
Legislaţie naţională privind implementarea IS
Legislaţia naţională aplicabilă în domeniul implementării instrumentelor structurale

poate fi împărţită în următoarele categorii:
LEGISLAŢIE GENERALĂ PRIVIND GESTIONAREA ASISTENŢEI COMUNITARE NERAMBURSABILE
 H.G. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a

instrumentelor structurale

POSDRU/93/3.3/S/62277 95
 Legea nr. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România
 OUG nr. 127/2007 privind Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială
 H.G. nr. 1115 din 15/07/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de
Dezvoltare
 H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice
 H.G. nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale- text actualizat în baza
actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,
până la 21 mai 2008
 Hotărâre nr. 491/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor
finanţate prin programele operaţionale
 Ordin nr. 1338/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile privind procedura

de emitere a avizului Natura 2000
 Hotărârea 606 din 23/06/2010 privind stabilirea unor măsuri de accelerare a

implementării instrumentelor structurale (Monitorul Oficial nr. 501 din 20/07/2010)
 OUG nr. 9 din 17/02/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru

beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din
instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României (Monitorul Oficial nr.
136 din 1 martie 2010)- Text actualizat în baza actelor normative modificatoare,
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 11 noiembrie 2010
 OUG nr. 92 din 13/10/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă

a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru „beneficiarii
proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din
instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum şi pentru
reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului social al Fondului Naţional de
Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii SA- IFN (Monitorul Oficial nr.
752 din 11 noiembrie 2010)
 Hotărârea nr. 175 din 13/03/2010 privind aprobarea Normelor de implementare a

Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru
economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene
alocate României (Monitorul Oficial nr. 162 din 12 martie 2010)
 OMFP nr. 820 din 18/03/2010 pentru aprobarea Convenţiei privind implementarea
Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru
economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene
alocate României, a Contractului de garantare şi a modelului înscrisului prevăzut la art. 8

POSDRU/93/3.3/S/62277 96
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2010, precum şi pentru stabilirea nivelului
comisionului de gestiune a garanţiilor acordate de FNGCIMM în numele şi în contul
statului român în cadrul Programului de sprijin (Monitorul Oficial nr. 179 din 19 martie
2010)
 Memorandum pentru aprobarea Strategiei naţionale de comunicare a

Instrumentelor Structurale 2007-2013
LEGISLAŢIE PRIVIND CADRUL FINANCIAR GENERAL PENTRU GESTIONAREA ASISTENŢEI COMUNITARE

NERAMBURSABILE
 OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor Structurale şi

utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă- Text actualizat în baza actelor
normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30
decembrie 2010
 OUG nr. 120 din 23/12/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale şi utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă (Monitorul Oficial nr.
888 din 30 decembrie 2010)
 Ordinul nr. 2548 din 25/08/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind
gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru
Obiectivul Convergenţă - Text actualizat în baza actelor normative modificatoare,
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 25 mai 2010
 Ordinul nr. 12/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 2548/2009

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 64/2009
 Ordinul nr. 1080/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 2548/2009

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 64/2009
(Monitorul Oficial nr. 345 din 25 mai 2010)
 Ordinul nr.1050/2012 - Privind achiziţiile publice la nivelul beneficiarilor
LEGISLAŢIE PRIVIND CONTROLUL ŞI RECUPERAREA FONDURILOR COMUNITARE
 O.G. nr. 79 din 28/08/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare,

precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător
 Legea nr. 529 din 11/12/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr 79/2003
privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de
cofinanţare ferente utilizate necorespunzător
 O.G. nr. 94 din 26/08/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare

POSDRU/93/3.3/S/62277 97
 O.G. nr. 53 din 25/08/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în
domeniul bugetar şi al contabilităţii publice
 O.G. nr. 12 din 31/01/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare,
precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător
 Legea nr. 205 din 02/07/2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
12/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003
privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de
cofinanţare aferente utilizate necorespunzător
 H.G. nr. 1510 din 18/12/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor
comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător
 H.G. nr. 2396 din 21/12/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi
recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente
utilizate necorespunzător, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2003
 H.G. nr. 1358 din 27/09/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi
recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente
RESURSE DE DOCUMENTARE OFICIALE
EUR-Lex oferă acces gratuit la legislaţia Uniunii Europene şi la alte documente

considerate publice. Site-ul este disponibil în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii
Europene.
Site-ul include circa 2 815 000 de documente, cele mai vechi datând din anul 1951.
Baza de date este actualizată zilnic, în fiecare an fiind adăugate aproximativ 12 000 de
documente.
EUR-Lex oferă acces la ediţiile zilnice ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene,
versiunea electronică şi posibilitatea de a afişa şi/sau descărca documente (PDF, HTML,
DOC, TIFF)
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este principala sursă a conţinutului EUR-Lex şi
se publică dimineaţa devreme, după fiecare zi lucrătoare. Cuprinde două serii: L
(Legislaţie) şi C (Comunicări şi informări). E şi A sunt Jurnale Oficiale publicate ca anexe
la seria C (de exemplu C 307 A, C 309 E).
Toate ediţiile publicate începând cu anul 1998 sunt disponibile în format PDF.
Seria S a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene conţine anunţurile de licitaţie pentru
achiziţiile publice europene. Versiunea on-line este disponibilă pe site-ul internet
TED(Tenders Electronic Daily).

POSDRU/93/3.3/S/62277 98
EUR-Lex oferă şi versiunile consolidate ale documentelor. Acestea sunt publicate
exclusiv în vederea documentării şi nu au valoare juridică. Le puteţi găsi în nota
bibliografică sau căutând în Repertoriul legislaţiei UE în vigoare.
De asemenea, mai puteţi afla informaţii despre legislaţia UE, procedurile legislative
şi instituţiile UE. Puteţi consulta selecţia de documente noi sau dosarele tematice,
accesându-le de pe pagina de întâmpinare.
EUR-Lex vă pune la dispoziţie şi linkuri către bugetul Uniunii Europene, registrele
instituţiilor şi alte surse de documentare sau informare.
Noutăţile sunt publicate în Buletinul informativ.

POSDRU/93/3.3/S/62277 99
ANEXE
ANEXA 1. EUROPA 2020: priorităţi şi iniţiative
ANEXA 2 surse de finanţare
Anexa 3 Exemplu Cerere de finanţare
Anexa 4 Criterii de selecţie - Exemplu grilă de evaluare POSDRU

POSDRU/93/3.3/S/62277 100
ANEXA 1.
EUROPA 2020: PRIORITĂŢI ŞI INIŢIATIVE
A. PRIORITATE: CREŞTERE INTELIGENTĂ – O ECONOMIE BAZATĂ PE CUNOAŞTERE ŞI INOVARE

Creşterea inteligentă înseamnă consolidarea cunoaşterii şi inovării ca elemente motrice
ale viitoarei creşteri. Pentru aceasta este necesar să îmbunătăţim calitatea sistemelor noastre
de învăţământ, să întărim performanţa în cercetare, să promovăm inovarea şi transferul de
cunoştinţe în Uniune, să folosim pe deplin tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor şi să ne
asigurăm că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse şi servicii care generează
creştere, locuri de muncă de calitate şi care contribuie la abordarea provocărilor cu care se
confruntă societatea europeană şi mondială.
Însă, pentru a reuşi, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial, finanţele şi
cu accentul pe nevoile utilizatorilor şi pe oportunităţile pieţei. Europa trebuie să acţioneze în
următoarele domenii:
 Inovare: În Europa, cheltuielile destinate C-D se situează sub 2%, comparativ cu 2,6%
în SUA şi 3,4% în Japonia, în principal ca urmare a nivelului redus al investiţiilor
private. Nu contează numai valorile absolute ale acestor cheltuieli – Europa trebuie să
se concentreze pe impactul şi componenţa cheltuielilor cu cercetarea şi să
îmbunătăţească condiţiile pentru investiţiile sectorului privat în C-D în UE. Ponderea
mai redusă în UE a firmelor high-tech justifică jumătate din decalajul nostru faţă de
SUA.
 Educaţie, formare şi învăţare de-a lungul vieţii: Un sfert din toţi elevii au
competenţe slabe de citire, unul din şapte tineri abandonează studiile şi formarea prea
devreme. Aproximativ 50% ating un nivel mediu de calificare, însă acesta nu este
suficient pentru a răspunde nevoilor pieţei. Mai puţin de o persoană din trei din
populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani are o diplomă universitară,
comparativ cu 40% în SUA şi peste 50% în Japonia. Potrivit indicelui Shanghai, numai
două universităţi europene figurează în clasamentul mondial al primelor 20 de
universităţi.

POSDRU/93/3.3/S/62277 101
 Societatea digitală: Cererea globală pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
reprezintă o piaţă în valoare de 2 000 miliarde €, însă numai un sfert din aceasta
provine de la firme europene.
De asemenea, Europa este în urmă în ceea ce priveşte internetul de mare viteză, ceea ce
afectează capacitatea acesteia de inovare, inclusiv în zonele rurale, precum şi în ceea ce
priveşte diseminarea online a cunoştinţelor şi distribuţia online de bunuri şi servicii.
Acţiunile în cadrul acestei priorităţi vor duce la eliberarea potenţialului inovator al
Europei, ameliorând rezultatele în domeniul educaţiei, calitatea şi rezultatele instituţiilor de
învăţământ şi valorificând avantajele economice şi sociale ale societăţii digitale. Aceste politici
ar trebui realizate la nivel regional, naţional şi european.
1. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ „O UNIUNE A INOVĂRII”
Obiectivul acestei iniţiative este de a recentra politica în domeniul cercetării-dezvoltării

şi inovării spre provocările cu care se confruntă societatea noastră, precum schimbările
climatice, energia şi utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea şi schimbările demografice.
Fiecare verigă din lanţul inovării ar trebui consolidată, de la cercetarea fundamentală la
comercializare.
La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
 definitivarea spaţiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de
cercetare centrată pe provocări precum securitatea energetică, transporturile,
schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea şi îmbătrânirea,
metodele de producţie ecologice şi gestionarea terenurilor, precum şi consolidarea
programării comune cu statele membre şi regiunile;
 îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze,

crearea unui brevet european unic şi a unei instanţe specializate în materie de brevete,
modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor şi a mărcilor comerciale,
îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la protecţia proprietăţii intelectuale, accelerarea
instituirii unor standarde interoperabile; îmbunătăţirea accesului la capital şi
utilizarea deplină a politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziţii publice şi
reglementare inteligentă);
 lansarea de parteneriate europene în domeniul inovării între UE şi nivelurile

naţionale, în vederea accelerării dezvoltării şi utilizării tehnologiilor necesare pentru a
răspunde provocărilor identificate. Primul parteneriat va avea în vedere următoarele
elemente: „crearea bioeconomiei până în 2020”, „tehnologiile generice esenţiale care
contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei” şi „tehnologiile care să le
permită persoanelor în vârstă să trăiască în mod independent şi să fie activi în
societate”;

POSDRU/93/3.3/S/62277 102
 consolidarea şi dezvoltarea în continuare a rolului instrumentelor UE de
susţinere a inovării (de exemplu, fondurile structurale, fondurile de dezvoltare
rurală, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru
competitivitate şi inovare, planul SET), inclusiv printr-o colaborare mai strânsă cu BEI
şi prin simplificarea procedurilor administrative în vederea facilitării accesului la
finanţare, în special pentru IMMuri, precum şi introducerea unor mecanisme
inovatoare de stimulare legate de piaţa carbonului, în special pentru cei cu o evoluţie
rapidă;
 promovarea parteneriatelor în materie de cunoaştere şi consolidarea legăturilor

între educaţie, întreprinderi, cercetare şi inovare, inclusiv prin intermediul Institutului
European de Inovare şi Tehnologie (EIT), precum şi promovarea spiritului
antreprenorial prin sprijinirea întreprinderilor tinere inovatoare.
La nivel naţional, statele membre vor trebui:
 să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare şi inovare de la nivel naţional (şi

regional) pentru a promova excelenţa şi specializarea inteligentă, să consolideze
cooperarea între universităţi, mediul de cercetare şi întreprinderi, să pună în aplicare
programe comune şi să întărească cooperarea transfrontalieră în domeniile în care UE
aduce valoare adăugată pentru şi să adapteze procedurile naţionale de finanţare în
consecinţă, să asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;
 să garanteze existenţa unui număr suficient de absolvenţi de universităţi de ştiinţe,

matematică şi inginerie şi să axeze programele şcolare pe creativitate, inovare şi spirit
antreprenorial;
 să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoaşterii, inclusiv prin folosirea

stimulentelor fiscale şi a altor instrumente financiare pentru a promova investiţii
private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.
2. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ „TINERETUL ÎN MIŞCARE”
Obiectivul este de a consolida performanţa şi atractivitatea internaţională a

instituţiilor de învăţământ superior din Europa, de a spori nivelul general de calitate la toate
nivelurile de educaţie şi formare în UE, combinând atât excelenţa, cât şi echitatea, prin
promovarea mobilităţii studenţilor şi a celor care urmează un curs de formare, precum şi de a
îmbunătăţi situaţia încadrării în muncă a tinerilor.

POSDRU/93/3.3/S/62277 103
 integrarea şi consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universităţilor

şi cele destinate cercetătorilor (precum Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus şi Marie
Curie) şi corelarea acestora cu resursele şi programele naţionale;
 impulsionarea agendei de modernizare a învăţământului superior la nivelul

programelor şcolare, al guvernanţei şi al finanţării, inclusiv prin evaluarea comparativă
a performanţei universităţilor şi a rezultatelor educaţionale în context global;
 identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de

mobilitate pentru tinerii profesionişti;
 promovarea recunoaşterii învăţării non-formale şi informale;
 lansarea unui Cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor, în care să fie prezentate
politicile menite să reducă rata şomajului în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui să
promoveze, cu ajutorul statelor membre şi al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe
piaţa muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor experienţe de muncă,
inclusiv printr-o iniţiativă („Primul loc de muncă EURES”) al cărui obiectiv este de a
spori şansele tinerilor de ocupare a unui loc de muncă prin favorizarea mobilităţii în
UE.
 să efectueze investiţii eficiente în sistemele de învăţământ şi de formare la toate

nivelurile (de la nivel preşcolar la nivel universitar);
 să amelioreze rezultatele în domeniul educaţiei, tratând fiecare segment (preşcolar,

primar, secundar, profesional şi universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să
includă competenţele-cheie şi care are scopul de a reduce abandonul şcolar timpuriu;
 să consolideze deschiderea şi relevanţa sistemelor de învăţământ prin instituirea unor

cadre naţionale de calificare şi printr-o mai bună direcţionare a rezultatelor învăţării
spre nevoile pieţei muncii;
 să faciliteze intrarea tinerilor pe piaţa muncii prin acţiuni integrate care cuprind, inter
alia, îndrumare, consiliere şi ucenicie.
3. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ „O AGENDĂ DIGITALĂ PENTRU EUROPA”
Obiectivul este de a obţine beneficii sociale şi economice durabile, datorită unei pieţe
unice digitale, bazate pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile, care să

POSDRU/93/3.3/S/62277 104
permită accesul tuturor la serviciile în bandă largă până în 2013, accesul tuturor la internet de
viteză mult mai mare (30 Mbps sau mai mult) până în 2020 şi abonarea a 50% sau mai mult
dintre gospodăriile europene la conexiuni internet de peste 100 Mbps.
 oferirea unui cadru juridic stabil, care să stimuleze investiţiile într-o infrastructură
pentru internet de mare viteză, deschisă şi competitivă, precum şi în serviciile conexe;
 dezvoltarea unei politici eficiente în domeniul spectrului;
 facilitarea utilizării fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende;
 crearea unei adevărate pieţe unice pentru conţinutul şi serviciile online (şi anume,
servicii web ale UE sigure şi fără frontiere şi pieţe de conţinut digital) care să
beneficieze de niveluri ridicate de securitate şi încredere, de un cadru echilibrat de
reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licenţelor multiteritoriale,
de protecţie şi remuneraţie adecvate pentru deţinătorii de drepturi şi de un sprijin
activ în vederea digitalizării bogatului patrimoniu cultural european şi a modelării
guvernanţei globale a internetului;
 reformarea fondurilor destinate cercetării şi inovării şi creşterea sprijinului în

domeniul TIC, astfel încât atuurile tehnologice ale Europei în domenii strategice să fie
consolidate şi să se creeze condiţiile ca IMM-urile care înregistrează niveluri ridicate
de creştere să devină lideri pe pieţele emergente şi să stimuleze inovarea în domeniul
TIC în toate sectoarele de activitate;
 promovarea accesului la internet şi adoptarea acestuia de către toţi cetăţenii europeni,

în special prin acţiuni de susţinere a competenţelor digitale şi a accesibilităţii
serviciilor digitale.
 să elaboreze strategii operaţionale privind internetul de mare viteză şi să orienteze

fondurile publice, inclusive cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite
integral de investiţiile private;
 să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât

costurile pentru dezvoltarea reţelelor să se reducă;
 să promoveze dezvoltarea şi utilizarea unor servicii online moderne şi accesibile (de

exemplu, e-guvernare),
 servicii de asistenţă medicală online, casa inteligentă, competenţele informatice,

securitatea.

POSDRU/93/3.3/S/62277 105
B. PRIORITATE: CREŞTERE DURABILĂ – PROMOVAREA UNEI ECONOMII MAI EFICIENTE DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL UTILIZĂRII RESURSELOR, MAI ECOLOGICE ŞI MAI COMPETITIVE;
Creşterea durabilă presupune construirea unei economii competitive, durabile şi

eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să profite de rolul de lider al
Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese şi tehnologii, inclusiv a tehnologiilor
ecologice, care să accelereze dezvoltarea de reţele inteligente, ce folosesc TIC, care să
exploateze reţelele de la scara UE şi să consolideze avantajul competitiv al mediului nostru de
afaceri, în special în sectoarele de producţie şi în cadrul IMM-urilor şi care să ajute
consumatorii să realizeze meritele utilizării eficiente a resurselor.
O asemenea abordare va ajuta UE să prospere într-o lume cu emisii reduse de dioxid de

carbon, care dispune de resurse limitate şi să prevină, în acelaşi timp, degradarea mediului,
pierderea biodiversităţii şi utilizarea nedurabilă a resurselor. De asemenea, aceasta va sta la
baza coeziunii economice, sociale şi teritoriale.
Europa trebuie să acţioneze în domeniile următoare:
 Competitivitate: UE a prosperat datorită comerţului, exportând în lumea întreagă şi

importând atât materii prime, cât şi produse finite. Fiind confruntaţi cu o presiune
intense pe pieţele de export şi pentru un număr tot mai mare de materii prime, trebuie
să ne îmbunătăţim competitivitatea faţă de partenerii noştri comerciali principali,
printr-o productivitate crescută. Trebuie să abordăm chestiunea competitivităţii
relative în cadrul zonei euro şi în ansamblul UE. Uniunea Europeană a fost, în mare
măsură, în avangarda soluţiilor ecologice, însă avantajul acumulat este acum pus în
pericol de concurenţi puternici, în special de China şi de America de Nord. UE ar trebui
să îşi menţină avantajul pe piaţa tehnologiilor ecologice, ca o modalitate de a asigura o
utilizare eficace a resurselor în cadrul întregii economii, eliminând, în acelaşi timp,
blocajele din cadrul infrastructurilor reţelelor majore, stimulând, astfel,
competitivitatea noastră industrială. Combaterea schimbărilor climatice: pentru a ne
atinge obiectivele în materie de schimbări climatice, este necesar să reducem emisiile
de dioxid de carbon mult mai rapid în decada care urmează decât în decada precedentă
şi să exploatăm pe deplin potenţialul noilor tehnologii, precum posibilităţile de captare
şi stocare a dioxidului de carbon. O utilizare mai eficientă a resurselor ar contribui în
mod semnificativ la reducerea emisiilor, la realizarea de economii şi ar stimula
creşterea economică. Sunt vizate toate sectoarele economiei, nu numai cele care
generează un nivel ridicat de emisii. De asemenea, trebuie să consolidăm capacitatea
de rezistenţă a economiilor noastre în faţa riscurilor climatice, precum şi capacitatea
de prevenire a dezastrelor şi de reacţie la acestea.
 Energie curată şi eficientă: dacă ne vom atinge obiectivele în materie de energie,

valoarea importurilor noastre de petrol şi gaze ar putea scădea cu 60 de miliarde €
până în 2020.

POSDRU/93/3.3/S/62277 106
 Aceasta nu reprezintă doar o economie din punct de vedere financiar, ci este esenţială
pentru securitatea noastră energetică. Dacă înregistrăm progrese suplimentare în ceea
ce priveşte integrarea pieţei europene a energiei, PIB-ul ar putea creşte cu 0,6%-0,8%.
 Simplul fapt de a atinge obiectivul UE ca 20% din energia folosită să provină din surse
regenerabile ar putea permite crearea a peste 600 000 de locuri de muncă în UE. Dacă
la aceasta se adaugă obiectivul de 20% privind eficienţa energetică, în joc sunt peste 1
milion de noi locuri de muncă.
 Pentru a acţiona în acest domeniu, este necesară punerea în aplicare a angajamentelor

noastre referitoare la reducerea emisiilor într-un mod care să maximizeze beneficiile şi
să minimizeze costurile, inclusiv prin difuzarea soluţiilor inovatoare în plan tehnologic.
În plus, ar trebui să vizăm decuplarea creşterii de consumul de energie şi să devenim o
economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Aceasta nu numai
că va oferi Europei un avantaj competitiv, dar va şi reduce dependenţa acesteia de
resursele de materii prime şi de produse de bază provenite din exterior.
1. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ: „O EUROPĂ EFICIENTĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL UTILIZĂRII

RESURSELOR”
Scopul este sprijinirea tranziţiei către o economie eficientă în ceea ce priveşte

utilizarea resurselor şi cu emisii reduse de dioxid de carbon. Obiectivul este de a decupla
creşterea noastră economică de utilizarea resurselor şi de consumul de energie, de a reduce
emisiile de CO2, de a creşte competitivitatea şi de a promova o securitate energetică sporită.
 mobilizarea instrumentelor financiare ale UE (de exemplu, fondurile pentru dezvoltare

rurală, fondurile structurale, programul cadru pentru C&D, reţelele transeuropene,
BEI), ca parte a unei strategii solide de finanţare, care îmbină finanţarea UE cu
finanţarea publică naţională şi cu cea privată.
 consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de piaţă (de exemplu, certificate

de emisii, reforma impozitării energiei, cadrul privind ajutoarele de stat, încurajarea
unei utilizări mai extinse a achiziţiilor publice ecologice);
 prezentarea de propuneri pentru modernizarea şi decarbonizarea sectorului

transporturilor, contribuind, astfel, la creşterea competitivităţii. Acest lucru poate fi
realizat printr-un ansamblu de măsuri, de exemplu măsuri de infrastructură precum
dezvoltarea rapidă a unor infrastructuri de reţea de mobilitate electrică, gestionarea
eficientă a traficului, logistică mai performantă, urmărirea reducerii emisiilor de CO2
pentru autovehiculele rutiere, pentru sectoarele aviaţiei şi maritim, inclusiv lansarea
unei iniţiative majore privind automobilele ecologice europene, care va contribui la

POSDRU/93/3.3/S/62277 107
promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice şi hibride, printr-o
combinaţie de măsuri de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde
comune şi dezvoltarea infrastructurii necesare;
 accelerarea punerii în aplicare a unor proiecte strategice cu o valoare adăugată ridicată

pentru Europa, în vederea eliminării principalelor blocaje, în special în secţiunile
transfrontaliere şi nodurile intermodale (oraşe, porturi, platforme logistice);
 finalizarea pieţei interne a energiei şi punerea în aplicare a planului privind

tehnologiile energetice strategice (SET). În acest sens, promovarea surselor
regenerabile de energie constituie, de asemenea, o prioritate;
 prezentarea unei iniţiative privind evoluţia reţelelor europene, inclusiv a reţelelor

transeuropene de energie, către o super-reţea europeană, „reţele inteligente” şi
interconectarea, în special a surselor regenerabile de energie, la reţea (cu sprijinul
fondurilor structurale şi al BEI). În acest sens, este necesară promovarea proiectelor de
infrastructură de importanţă strategică majoră pentru UE în zona baltică, în Balcani, în
regiunea mediteraneeană şi în Eurasia;
 adoptarea şi implementarea unui Plan de acţiune revizuit privind eficienţa energetică

şi promovarea unui program substanţial în domeniul utilizării eficiente a resurselor
(sprijinind atât IMM-urile, cât şi gospodăriile) prin utilizarea fondurilor structurale şi a
altor tipuri de fonduri în vederea mobilizării de noi finanţări prin intermediul
modelelor existente şi foarte eficace de scheme de investiţii inovatoare. Această
măsură ar trebui să determine modificări ale modului de consum şi de producţie;
 stabilirea unei viziuni privind modificările structurale şi tehnologice necesare pentru a

face tranziţia către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficientă din
punctul de vedere al utilizării resurselor şi rezistentă la schimbările climatice până în
2050, fapt care va permite UE să îşi atingă obiectivele privind reducerea emisiilor şi
biodiversitatea. Aceasta include prevenirea dezastrelor şi reacţia la acestea, precum şi
exploatarea contribuţiei pe care politicile de coeziune, agricolă, de dezvoltare rurală şi
maritimă o au în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special prin măsuri de
adaptare bazate pe o utilizare mai eficientă a resurselor, care vor contribui, de
asemenea, la îmbunătăţirea securităţii alimentare la nivel mondial.
 să elimine treptat subvenţiile dăunătoare mediului, făcând excepţii doar în cazul

persoanelor defavorizate;
 să dezvolte instrumente de piaţă, precum stimulente fiscale şi achiziţii publice menite

să adapteze metodele de producţie şi de consum;

POSDRU/93/3.3/S/62277 108
 să dezvolte infrastructuri energetice şi de transport inteligente, modernizate şi
complet interconectate şi să utilizeze pe deplin TIC;
 să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul reţelei

centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al
UE, în ansamblul său;
 să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare

parte din emisiile generate şi din congestiile reţelelor;
 să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanţă energetică în

construcţii şi instrumente de piaţă precum impozitarea, subvenţiile şi achiziţiile
publice pentru a reduce consumul de energie şi de resurse şi să utilizeze fondurile
structurale pentru a investi în construcţia de clădiri publice eficiente din punct de
vedere energetic şi într-o reciclare mai eficientă;
 să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie şi care ar putea creşte

eficienţa în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea
TIC.
2. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ „O POLITICĂ INDUSTRIALĂ ADAPTATĂ EREI GLOBALIZĂRII”
Industria şi mai ales IMM-urile au fost grav afectate de criza economică şi toate
sectoarele se confruntă cu provocările generate de globalizare şi de adaptarea proceselor lor
de producţie şi a produselor lor la o economie cu emisii scăzute de carbon. Impactul acestor
provocări va fi diferit de la un sector la altul: în timp ce unele sectoare vor trebui să se
„reinventeze”, altele vor beneficia de noi oportunităţi de afaceri create de aceste provocări.
Comisia va colabora strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu

întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaţiile de
consumatori) şi va elabora un cadru pentru o politică industrial modernă, care să sprijine
spiritual antreprenorial, să ghideze şi să ajute industria pentru a fi în măsură să facă faţă
acestor provocări, să promoveze competitivitatea sectorului industriei primare, al producţiei
şi al serviciilor din Europa şi să le ajute să valorifice oportunităţile create de globalizare şi de
economia ecologică. Cadrul va viza toate elementele lanţului de valori din ce în ce mai
internaţional, de la accesul la materii prime la serviciile postvânzare.
 stabilirea unei politici industriale care să creeze condiţiile cele mai favorabile pentru a
menţine şi a dezvolta o bază industrială puternică, competitivă şi diversificată în
Europa, precum şi pentru a sprijini tranziţia sectoarelor de producţie către o utilizare
mai eficientă a energiei şi a resurselor;

POSDRU/93/3.3/S/62277 109
 dezvoltarea unei abordări orizontale a politicii industriale, care să combine diverse
instrumente de politică (de exemplu, reglementarea „inteligentă”, modernizarea
achiziţiilor publice, normele în materie de concurenţă şi stabilirea de standarde);
 îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea

costurilor de tranzacţie aferente desfăşurării unei activităţi economice în Europa, prin
promovarea clusterelor şi prin îmbunătăţirea accesului convenabil la finanţare;
 promovarea restructurării sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea acestora

către activităţi de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a competenţelor către
sectoarele şi pieţele cu un ritm alert de creştere şi prin acordarea de sprijin prin
intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE şi/sau prin Fondul de
ajustare la globalizare;
 promovarea tehnologiilor şi a metodelor de producţie care reduc utilizarea resurselor

naturale şi sporesc investiţiile în patrimoniul natural al UE;
 promovarea internaţionalizării IMM-urilor;
 asigurarea faptului că reţelele de transport şi de logistică permit industriei din toată

Uniunea să beneficieze de acces efectiv pe piaţa unică şi, într-un context mai larg, pe
piaţa internaţională;
 dezvoltarea unei politici spaţiale eficace care să pună la dispoziţie instrumentele

necesare depăşirii unor provocări-cheie la nivel mondial şi care să obţină rezultate, în
special în ceea ce priveşte programele Galileo şi GMES;
 sporirea competitivităţii sectorului turismului în Europa;
 revizuirea reglementărilor în vederea sprijinirii tranziţiei sectoarelor serviciilor şi

producţiei către o utilizare mai eficientă a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai
eficientă; îmbunătăţirea modului în care sunt definite standardele europene, astfel
încât standardele europene şi internaţionale să stimuleze competitivitatea pe termen
lung a industriei europene. Acest lucru va include promovarea comercializării şi a
adoptării unor tehnologii generice esenţiale;
 reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilităţii sociale a întreprinderilor, ca

element-cheie în asigurarea încrederii pe termen lung a angajaţilor şi a
consumatorilor.
 să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv

prin achiziţii publice menite să sprijine iniţiativele care încurajează inovarea;

POSDRU/93/3.3/S/62277 110
 să amelioreze condiţiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate
intelectuală;
 să reducă sarcina administrativă a societăţilor şi să amelioreze calitatea legislaţiei în

domeniul afacerilor;
 să colaboreze strâns cu părţile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu

sindicatele, cu mediul academic, cu ONG-urile, cu organizaţiile de consumatori) pentru
a identifica blocajele şi a dezvolta o analiză comună cu privire la modalităţile de a
menţine o bază industrială şi de cunoaştere solidă şi de a plasa UE într-o poziţie de
lider în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă la nivel mondial.
C. PRIORITATE: CREŞTERE FAVORABILĂ INCLUZIUNII – O ECONOMIE CU O RATĂ RIDICATĂ A

OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ, ASIGURÂND COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂ
O creştere favorabilă incluziunii presupune asigurarea autonomiei cetăţenilor prin rate

ridicate ale ocupării forţei de muncă, investirea în dezvoltarea competenţelor, combaterea
sărăciei şi modernizarea pieţelor muncii şi a sistemelor de formare şi de protecţie socială
pentru a ajuta cetăţenii să anticipeze şi să gestioneze schimbările, precum şi pentru a construi
o societate solidară.
De asemenea, este esenţial ca beneficiile creşterii economice să fie accesibile în toate

regiunile Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice, consolidând astfel coeziunea teritorială.
O creştere favorabilă incluziunii presupune să se asigure tuturor cetăţenilor acces şi
oportunităţi pe tot parcursul vieţii.
Europa trebuie să îşi valorifice pe deplin potenţialul de forţă de muncă pentru a face
faţă provocărilor pe care le reprezintă îmbătrânirea populaţiei şi creşterea concurenţei
mondiale. Vor fi necesare politici de promovare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi
pentru a creşte participarea forţei de muncă, ceea ce va contribui la creştere şi la coeziune
socială.
Europa trebuie să acţioneze în următoarele domenii:
 ocuparea forţei de muncă: din cauza schimbărilor demografice, forţa de muncă de care
dispunem este în scădere. Numai două treimi din populaţia noastră activă are în
prezent un loc de muncă, în comparaţie cu peste 70% în SUA şi în Japonia. Rata
ocupării forţei de muncă este scăzută în special în rândul femeilor şi al lucrătorilor în
vârstă. Tinerii au fost grav afectaţi de criză, cunoscând o rată a şomajului de peste 21%.
Se întrevede un risc ridicat ca persoanele neintegrate în câmpul muncii sau care au
legături slabe cu acesta să piardă teren pe piaţa muncii;

POSDRU/93/3.3/S/62277 111
 competenţele: aproximativ 80 de milioane de persoane au competenţe reduse sau de
bază, însă persoanele mai instruite sunt cele care beneficiază, în principal, de
posibilităţile oferite de învăţarea de-a lungul vieţii. Până în 2020, 16 milioane de locuri
de muncă vor necesita un nivel înalt de calificare, în timp ce numărul locurilor de
muncă pentru care se vor cere competenţe reduse va scădea cu 12 milioane. Pentru ca
lucrătorii să aibă o viaţă activă mai îndelungată, este nevoie, de asemenea, să le oferim
posibilitatea de a dobândi şi de a dezvolta noi competenţe pe tot parcursul vieţii;
 combaterea sărăciei: înainte de criză, 80 de milioane de persoane erau ameninţate de

sărăcie. 19 milioane dintre acestea sunt copii. 8% dintre persoanele care au un loc de
muncă nu câştigă suficient pentru a ieşi din sărăcie. Şomerii sunt, în special, afectaţi.
Acţiunile din cadrul acestei priorităţi vor necesita modernizarea şi consolidarea
politicilor noastre în materie de ocupare a forţei de muncă, de educaţie şi de formare,
precum şi a sistemelor noastre de protecţie socială, prin sporirea participării pe piaţa
muncii şi prin reducerea şomajului structural, precum şi prin creşterea
responsabilităţii sociale a întreprinderilor în cadrul comunităţii de afaceri.
În acest sens, va fi important să se asigure accesul populaţiei la centre de îngrijire a

copiilor şi la centre destinate altor persoane aflate în întreţinere. Va fi esenţial să se pună în
aplicare principiile privind flexicuritatea şi să se ofere cetăţenilor posibilitatea de a dobândi
noi competenţe care să le permită să se adapteze la noile condiţii şi la eventualele schimbări
de carieră.
Va fi nevoie de un efort deosebit pentru a combate sărăcia şi excluziunea socială şi

pentru a reduce inegalităţile în materie de sănătate, astfel încât beneficiile creşterii să poată fi
accesibile tuturor.
Capacitatea noastră de a face faţă provocării pe care o reprezintă promovarea unei

îmbătrâniri active şi sănătoase a populaţiei va fi la fel de importantă în asigurarea coeziunii
sociale şi a unei productivităţi mai ridicate.
1. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ „O AGENDĂ PENTRU NOI COMPETENŢE ŞI NOI LOCURI DE MUNCĂ”
Obiectivul este de a crea condiţiile necesare modernizării pieţelor muncii pentru a

creşte nivelurile de ocupare a forţei de muncă şi pentru a asigura sustenabilitatea modelelor
noastre sociale.
Pentru aceasta este nevoie să promovăm autonomia cetăţenilor prin dobândirea de noi
competenţe care să permită forţei noastre de muncă actuale şi viitoare să se adapteze la noile
condiţii şi la eventualele schimbări de carieră, să reducă şomajul şi să sporească
productivitatea muncii. La nivelul UE, Comisia va depune eforturi pentru:
 definirea şi punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate,

împreună cu partenerii sociali europeni, pentru a identifica modalităţile de a

POSDRU/93/3.3/S/62277 112
îmbunătăţi gestionarea tranziţiilor economice, de a combate şomajul şi de a creşte
ratele de activitate;
 adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglementării „inteligente”,

la evoluţia modelelor de organizare a muncii (de exemplu, orele de lucru, detaşarea
lucrătorilor) şi la noile riscuri la adresa sănătăţii şi a securităţii muncii;
 facilitarea şi promovarea mobilităţii lucrătorilor în interiorul UE şi asigurarea unei

corespondenţe mai bune între cererea şi oferta de locuri de muncă, prin intermediul
unui sprijin financiar adecvat acordat din fondurile structurale, în special din Fondul
social european (FSE), şi promovarea unei politici în materie de migraţie a lucrătorilor
cuprinzătoare şi orientate către viitor, care să răspundă, într-un mod flexibil,
priorităţilor şi nevoilor de pe piaţa muncii;
 consolidarea capacităţii partenerilor sociali şi valorificarea pe deplin a potenţialului de

soluţionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la
nivel naţional/regional, la nivel sectorial şi la nivelul întreprinderilor), precum şi
promovarea unei cooperări mai strânse între instituţiile de pe piaţa muncii, inclusiv
între serviciile publice de ocupare a forţei de muncă din statele membre;
 impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educaţie şi formare în care

să fie implicate toate părţile interesate. Acest lucru ar trebui să aibă drept rezultat
punerea în aplicare a principiilor învăţării de-a lungul vieţii (în cooperare cu statele
membre, cu partenerii sociali şi cu experţi), inclusiv prin parcursuri educaţionale
flexibile între diverse sectoare şi niveluri de educaţie şi formare şi prin sporirea
atractivităţii educaţiei şi formării profesionale. Partenerii sociali la nivel european ar
trebui consultaţi în vederea dezvoltării unei iniţiative proprii în acest domeniu;
 asigurarea dobândirii competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a

integrării pe piaţa muncii, precum şi a recunoaşterii acestora pe tot parcursul educaţiei
generale, profesionale, superioare şi din viaţa adultă şi dezvoltarea unui limbaj şi a
unor instrumente operaţionale comune pentru educaţie/formare şi muncă:
 un cadru european pentru aptitudini, competenţe şi profesii (ESCO).
 să pună în aplicare măsurile naţionale de flexicuritate, astfel cum s-a convenit în cadrul
Consiliului European,
 să reducă segmentarea pieţei muncii şi să faciliteze tranziţiile şi reconcilierea vieţii

profesionale cu viaţa privată;
 să analizeze şi să monitorizeze în mod regulat eficienţa sistemelor fiscale şi de

asigurări sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenţie specială

POSDRU/93/3.3/S/62277 113
persoanelor cu un nivel scăzut de calificare şi eliminând în acelaşi timp măsurile care
descurajează desfăşurarea de activităţi independente;
 să promoveze noi forme de reconciliere a vieţii profesionale cu cea privată şi politici de

îmbătrânire activă şi să sporească egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi;
 să promoveze şi să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;
 să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor, prin

instituirea unor cadre naţionale ale calificărilor;
 să asigure dobândirea competenţelor necesare în vederea continuării studiilor şi a

integrării pe piaţa muncii, precum şi recunoaşterea acestora pe tot parcursul educaţiei
generale, profesionale, superioare şi din viaţa adultă, inclusiv în cadrul învăţării non-
formale şi informale;
 să dezvolte parteneriate între mediul educaţiei/formării şi cel al muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educaţie şi formare.
2. INIŢIATIVA EMBLEMATICĂ „O PLATFORMĂ EUROPEANĂ DE COMBATERE A SĂRĂCIEI”
Obiectivul este de a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială, ca o continuare

a anului în curs, care reprezintă Anului european de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii
social, în vederea sensibilizării opiniei publice şi a recunoaşterii drepturilor fundamentale ale
persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială, acordându-le acestora
posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
 transformarea metodei deschise de coordonare în materie de excluziune socială şi de

protecţie socială într-o platformă de cooperare, de evaluare colegială şi de schimb de
bune practici, precum şi într-un instrument de încurajare a angajamentului actorilor
din sectorul public şi privat de a reduce excluziunea socială şi de a întreprinde acţiuni
concrete, inclusiv prin acordarea de sprijin specific din fondurile structurale, în special
din FSE;
 elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe care vizează promovarea inovării

sociale în rândul grupurilor celor mai vulnerabile, în special prin punerea la dispoziţia
comunităţilor defavorizate a unor forme de educaţie şi de formare şi a unor
oportunităţi inovatoare de încadrare în muncă, combaterea discriminării (de exemplu,
a persoanelor cu handicap) şi dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea
migranţilor, care să îi ajute pe aceştia să îşi valorifice la maximum potenţialul;
 evaluarea caracterului adecvat şi a sustenabilităţii sistemelor de protecţie socială şi de

pensii şi identificarea modalităţilor de îmbunătăţire a accesului la sistemele de
sănătate.

POSDRU/93/3.3/S/62277 114
 să promoveze responsabilitatea colectivă şi individuală pe care o împart în domeniul

combaterii sărăciei şi excluziunii sociale;
 să definească şi să pună în aplicare măsuri care vizează situaţia specifică a grupurilor

cu un grad de risc ridicat (precum familiile monoparentale, femeile în vârstă,
minorităţile, romii, persoanele cu handicap şi personale fără adăpost);
 să îşi dezvolte pe deplin sistemele de securitate socială şi de pensii pentru a asigura un

nivel adecvat al ajutorului pentru venit şi al accesului la asistenţă medicală.

POSDRU/93/3.3/S/62277 115
ANEXA 2
SURSE DE FINANŢARE
POR – Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
Obiectivele specifice ale POR sunt:
• îmbunătăţirea gradului general de atractivitate şi accesibilitate a regiunilor;
• creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri;
• valorificarea potenţialului turistic, istoric şi cultural al regiunilor şi creşterea

contribuţiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;
• creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane
AXA PRIORITARĂ 1: SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII DURABILE A ORAŞELOR – POLI URBANI DE CREŞTERE
• DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană
Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei

publice locale) la nivel judeţean sau din mediul urban; Asociaţii de Dezvoltare
Intercomunitară definite conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicată sau Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice,
cu modificările şi completările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale
(autorităţi ale administraţiei publice locale).
AXA PRIORITARĂ 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII REGIONALE ŞI LOCALE DE TRANSPORT
• DMI 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeşene, străzi urbane

– inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură

publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii
nr. 215/2001, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale
AXA PRIORITARĂ 3: ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII SOCIALE

POSDRU/93/3.3/S/62277 116
• DMI 3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de
sănătate

publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, definite conform prevederilor Legii
nr. 215/2001, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale
• DMI 3.2 REABILITAREA / MODERNIZAREA / DEZVOLTAREA ŞI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII

SERVICIILOR SOCIALE
Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice

locale) – direct sau prin furnizorii de servicii de asistenţă socială din subordine – UAT;
Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice
locale) şi/ sau cu furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform
legii; Furnizori de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii. „Proiect
co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013” „Formarea
Beneficiarilor în domeniul implementării proiectelor finanţate din Instrumente Structurale”
36
• DMI 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de

intervenţie în situaţii de urgenţă
Beneficiari eligibili: Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform

prevederilor Legii nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
• DMI 3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare
profesională continuă

publice locale) – UAT; Instituţii de învăţământ superior de stat; Instituţii publice furnizoare de
servicii de formare profesională continuă.
AXA PRIORITARĂ 4: SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MEDIULUI DE AFACERI REGIONAL ŞI LOCAL
• DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor

publice locale); Agenţi economici, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi
mijlocii, înregistraţi conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi
funcţionarea cooperaţiei; Camere de comerţ definite în conformitate cu Legea camerelor de
comerţ din România, nr. 335/2007; Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri, constituite în
baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi
completările ulterioare şi a Legii nr. 356/2001 a patronatelor, cu modificările şi completările

POSDRU/93/3.3/S/62277 117
ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei
publice locale).
• DMI 4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante şi neutilizate şi pregătirea

pentru noi activităţi

publice locale); Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale
administraţiei publice locale).
• DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor
Beneficiari eligibili: Microîntreprinderi care dezvoltă activităţi în mediul urban, în

domeniul producţiei şi/sau serviciilor şi/sau construcţiilor.
AXA PRIORITARĂ 5: DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI PROMOVAREA TURISMULUI
• DMI 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi

modernizarea infrastructurilor conexe

publice locale) – UAT; Autorităţi ale administraţiei publice centrale – APC; Unităţi de cult,
definite conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor
– UC; ONG–uri (persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial); Parteneriate între
unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Parteneriate
între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi autorităţi
ale administraţiei publice centrale; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale
(autorităţi ale administraţiei publice locale) şi/sau autorităţi ale administraţiei publice
centrale şi unităţile de cult; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale
administraţiei publice locale) şi ONG-uri (persoane juridice de drept privat, fără scop
patrimonial).
• DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru

valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic
Beneficiari eligibili: Pentru activităţile privind Infrastructura de turism de utilitate

publică: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale);
Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii nr. 215/2001,
republicată, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale
Pentru activităţile privind Infrastructura de turism publică / privată, care intră sub
incidenţa regulilor ajutorului de stat: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale
administraţiei publice locale); Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform
prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare; Parteneriate între unităţi
administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Parteneriate între

POSDRU/93/3.3/S/62277 118
unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi ONG-uri; IMM-
uri din domeniul turismului şi/sau activităţi conexe, înregistrate conform Legii nr. 31/1990,
privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, sau în baza Legii nr.
1/2005, privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, sau în baza HG nr. 1041/1990,
privind înfiinţarea societăţilor comerciale pe acţiuni în turism. Parteneriate între unităţi
administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) şi unităţi de cult, definite
conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor.
• DMI 5.3 Valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare

pentru cresterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice
Beneficiari eligibili: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Unităţi

administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); ONG-uri care
desfăşoară, conform statutului, activităţi în domeniul turismului şi care au cel puţin 6 luni
vechime la data depunerii cererii de finanţare; Parteneriate; Asociaţii profesionale din turism,
înfiinţate în baza legii 356/2001 care desfăşoară, conform statutului, activităţi în domeniul
turismului şi care au cel puţin 6 luni vechime la data depunerii cererii de finanţare; Unităţile
administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale); Unităţi administrativ
teritoriale din mediul urban, localizate în zonele cu concentrare mare şi foarte mare de
resurse.
AXA PRIORITARĂ 6: ASISTENŢĂ TEHNICĂ
• DMI 6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR
• DMI 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR
Beneficiari eligibili: Autoritatea de Management a POR; Organismele Intermediare ale

POR. Obiective specifice: Obiective specifice:
POS Transport - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
Obiective specifice:
• Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare

pentru protecţia mediului înconjurător;
• Modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu

principiile dezvoltării durabile;
• Promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal;
• Sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale

transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.

POSDRU/93/3.3/S/62277 119
AXA PRIORITARĂ 1: MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA AXELOR PRIORITARE TENT ÎN SCOPUL
DEZVOLTĂRII UNUI SISTEM DURABIL DE TRANSPORT ŞI INTEGRĂRII ACESTUIA ÎN REŢELELE DE TRANSPORT
ALE UE
• DMI 1.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei

Prioritare TEN-T 7
Beneficiar eligibil: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

SA (CNADNR SA)
• DMI 1.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul Axei

Prioritare TEN-T 22
Beneficiar eligibil: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA)
• DMI 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a

lungul Axei Prioritare TEN-T 18
Beneficiari eligibili: Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi;

Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) Româno – Bulgară - structura de
management
AXA PRIORITARĂ 2: MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII NAŢIONALE DE TRANSPORT

ÎN AFARA AXELOR PRIORITARE TEN-T ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII UNUI SISTEM NAŢIONAL DURABIL DE
TRANSPORT
• DMI 2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale
Beneficiar eligibil: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

SA (CNADNR SA)
• DMI 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare naţionale şi a

serviciilor pentru călători
Beneficiari eligibili: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA);
Operatorii naţionali de transport feroviar public de călători.
• DMI 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi dunărene
Beneficiari eligibili: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa

(CN APMC SA); Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime S.A. Galaţi (CN
APDM SA); Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu (CN
APDF SA); Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. (CN ACN SA).
• DMI 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian
Beneficiari eligibili: R.A. Aeroportul Cluj Napoca; R.A. Aeroportul Craiova; R.A.
Aeroportul “Delta Dunării” Tulcea; R.A. Aeroportul Satu Mare; R.A. Aeroportul Baia Mare; R.A.
Aeroportul Iaşi; S.C. Aeroportul Arad S.A.; R.A. Aeroportul Transilvania Târgu-Mureşs; R.A.

POSDRU/93/3.3/S/62277 120
Aeroportul Oradea; Aeroportul George Enescu Bacău; R.A. Aeroportul Sibiu; R.A. Aeroportul
Ştefan cel Mare Suceava; S.N. Aeroportul Timişoara Traian Vuia S.A; S.N. Aeroportul Mihail
Kogalniceanu Constanţa S.A.; Aeroportul Tuzla.
AXA PRIORITARĂ 3: MODERNIZAREA SECTORULUI DE TRANSPORT ÎN SCOPUL ÎMBUNĂTĂŢIRII

PROTECŢIEI MEDIULUI, A SĂNĂTĂŢII UMANE ŞI A SIGURANŢEI PASAGERILOR
• DMI 3.1 Promovarea transportului inter-modal
Beneficiari eligibili: Autorităţi ale administraţiei publice locale sau parteneriate între
autorităţi ale administraţiei publice locale.
• DMI 3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport
Beneficiari eligibili: Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA (CNCF “CFR” SA);
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA);
Autoritatea Navală Română (ANR); Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile
S.A. (CN ACN SA); Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi.
• DMI 3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului
Beneficiari eligibili: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (Serviciul de

specialitate); Compania Naţională de Căi Ferate ”CFR” SA; Compania Naţională de Autostrăzi
şi Drumuri Naţionale din România SA; Compania Naţională Administraţia Canalelor
Navigabile S.A.; Administraţiile portuare dunărene (CN APDF SA Giurgiu, CN APDM SA Galaţi).
AXA PRIORITARĂ 4: ASISTENŢA TEHNICĂ
• DMI 4.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi

controlul POST
• DMI 4.2 Sprijin pentru informare şi publicitate privind POST
Beneficiari eligibili: Autoritatea de Management POS T
POS Mediu - Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
Obiective specifice:
• Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată; Dezvoltarea

sistemelor durabile de management al deşeurilor;
• Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice

cauzate de sistemele de încălzire urbană;
• Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii; • Reducerea riscului de producere a

dezastrelor naturale.

POSDRU/93/3.3/S/62277 121
AXA PRIORITARĂ 1: EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ
Beneficiari eligibili: Operatorii Regională de Apă
AXA PRIORITARĂ 2: DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ŞI

REABILITAREA SITURILOR CONTAMINATE
• DMI 2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea

infrastructurii de management al deşeurilor Beneficiari eligibili: Consilii Judeţene
• DMI 2.2 Reabilitarea siturilor contaminate istoric Beneficiari eligibili: Autorităţi ale
administraţiei publice locale (Consilii Judeţene, Consilii Locale)
AXA PRIORITARĂ 3: REDUCEREA POLUĂRII ŞI DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE PRIN

RESTRUCTURAREA ŞI REABILITAREA SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE URBANĂ PENTRU ATINGEREA ŢINTELOR DE
EFICIENŢĂ ENERGETICĂ ÎN LOCALITĂŢILE CELE MAI AFECTATE DE POLUARE
Beneficiari eligibili: Autorităţi ale administratiţiei publice locale din localităţile selectate
(25 de municipalităţi)
AXA PRIORITARĂ 4: IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ADECVATE DE MANAGEMENT PENTRU PROTECŢIA

NATURII
Beneficiari eligibili: Administratorii sau custozii ariilor protejate; Agenţia Naţională

pentru Ariile Naturale Protejate – ANAP; Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;
Autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale; ONG-uri; Institute de cercetare;
Universităţi; Muzee.
AXA PRIORITARĂ 5: IMPLEMENTAREA INFRASTRUCTURII ADECVATE DE PREVENIRE A RISCURILOR

NATURALE ÎN ZONELE CELE MAI EXPUSE LA RISC
• DMI 5.1 Protecţia împotriva inundaţiilor Beneficiar eligibil: Administraţia Naţională

Apele Române
• DMI 5.2 Reducerea eroziunii zonei costiere Beneficiar eligibil: Administraţia Naţională
Apele Române
• DMI 6.1 Sprijin pentru managementul şi evaluarea POS M
 DMI 6.2 Sprijin pentru informare şi publicitate

Beneficiari eligibili: AM şi OI POS M

POSDRU/93/3.3/S/62277 122
POS CCE- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
Obiectivele specifice ale POS CCE sunt:
• creşterea cu 20% a contribuţiei IMM la PIB până în 2015;
• creşterea valorii cheltuielilor totale de Cercetare-Dezvoltare la 3% din PIB în 2015;
• creşterea utilizării serviciilor de internet (întreprinderi/populaţie) de la 52%/19% în

2004 la 70%/55% în 2015;
• reducerea intensităţii energetice primare cu 40% până în anul 2015, comparativ cu

2001.
AXA PRIORITARĂ 1: UN SISTEM DE PRODUCŢIE INOVATIV ŞI ECO-EFICIENT
• DMI 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a

întreprinderilor, în special IMM-uri
• DMI 1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare
• DMI 1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat
AXA PRIORITARĂ 2: CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ŞI INOVARE PENTRU COMPETITIVITATE
• DMI 2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi

întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie
• DMI 2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI
• DMI 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile)
• DMI 2.4 Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor
AXA PRIORITARĂ 3: TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR SI COMUNICAŢIILOR PENTRU SECTORUL PRIVAT SI

PUBLIC
• DMI 3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei
• DMI 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice
• DMI 3.3. Dezvoltarea e-economiei

POSDRU/93/3.3/S/62277 123
AXA PRIORITARĂ 4: CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI A SECURITĂŢII FURNIZĂRII ÎN CONTEXTUL
COMBATERII SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
• DMI 4.1 Energie eficientă şi durabilă
• DMI 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei

verzi
• DMI 4.3 Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii

furnizării energiei
AXA PRIORITARĂ 5: ASISTENŢĂ TEHNICĂ
• DMI 5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS

CCE
• DMI 5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI
Categoriile de beneficiari eligibili pentru POS CCE sunt : IMM-urile şi întreprinderile

mari; autorităţile locale; operatorii economici din sectorul energetic; furnizorii de reţele de
comunicaţii electronice; AM şi OI POS CCE (pentru Axa prioritară 5).
POS DRU- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:
• promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă,

inclusiv a învăţământului superior şi cercetării;
• promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii la locul

de muncă;
• facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
• dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile, inclusive;
• promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele

rurale;
• îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
• facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

POSDRU/93/3.3/S/62277 124
AXA PRIORITARĂ 1: EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN SPRIJINUL CREŞTERII ECONOMICE ŞI
DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII BAZATE PE CUNOAŞTERE
• DMI 1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate
Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Agenţii,

structuri, şi alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MECTS şi alte organisme publice
cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv asigurarea calităţii în
învăţământul preuniversitar; Inspectorate şcolare judeţene şi instituţii
afiliate/subordonate/coordonate; Institute/centre de cercetare-dezvoltare în domeniul
educaţiei şi formării profesionale acreditate; Instituţii de învăţământ (ISCED 0-4) acreditate,
publice şi private, din reţeaua şcolară naţională; Furnizori de servicii de orientare, consiliere,
mediere şcolară şi servicii alternative, publici şi privaţi; Parteneri sociali din învăţământul
preuniversitar (ex. organizaţii sindicale); ONG-uri ; Consorţii cu relevanţă în domeniul
educaţiei şi formării profesionale.
• DMI 1.2 Calitate în învăţământul superior

structuri aflate în coordonarea/subordonarea MECTS şi alte organisme publice cu atribuţii în
domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul calităţii şi a
Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior; Instituţii de învăţământ superior
acreditate, publice şi private; Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii
sindicale); ONG-uri , inclusiv asociaţiile studenţeşti.
• DMI 1.3 Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională
Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cer Cercetării, Tineretului şi Sportului; Agenţii,

structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECTS şi alte organisme publice cu atribuţii
în formarea cadrelor didactice şi a formatorilor, asigurarea calităţii şi acreditare; Inspectorate
şcolare judeţene şi instituţii afiliate/subordonate/coordonate; Consiliul Naţional de Formare
Profesională a Adulţilor; Parteneri sociali din educaţie şi formare profesională;
Centre/furnizori publici şi privaţi care furnizează programe de formare acreditate
CNFPÎP/autorizate CNFPA pentru formarea personalului didactic şi a formatorilor; Unităţi de
învăţământ (ISCED 0-6) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională de
învăţământ.
• DMI 1.4 Calitate în Formarea Profesională Continuă
Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ministerul

Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea
MECTS/MMFPS şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul formării profesionale
continue, inclusiv asigurarea calităţii şi CNC; Consiliul Naţional de Formare Profesională a
Adulţilor – Autoritatea Naţională pentru Calificări; Centrul Naţional de Dezvoltare a

POSDRU/93/3.3/S/62277 125
Învăţământului Profesional şi Tehnic; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale
cu personalitate juridică; Organizaţii sindicale; Patronate; Asociaţii profesionale; Agenţia
Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile teritoriale ale acesteia cu
personalitate juridică; Centre publice sau private de validare/certificare a învăţării
anterioare; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi.
• DMI 1.5 Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării

structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MECTS şi alte organisme publice cu
atribuţii în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice; Instituţii de învăţământ
superior publice şi private, acreditate, organizatoare de studii universitare de doctorat; şcoli
doctorale şi graduale cu personalitate juridică; Institute/centre de cercetare acreditate,
inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române. Academia Română;
AXA PRIORITARĂ 2: CORELAREA ÎNVĂŢĂRII PE TOT PARCURSUL VIEŢII CU PIAŢA MUNCII
• DMI 2.1 Tranziţia de la şcoală la viaţa activă
Beneficiari eligibili: Unităţi de învăţământ şi instituţii de învăţământ superior din

sistemul naţional de învăţământ; Furnizori autorizaţi, publici şi privaţi, care asigură formarea
teoretică în cadrul programului de formare prin ucenicie la locul de muncă; Furnizori de FPC,
publici şi privaţi, acreditaţi, care asigură pregătirea pentru personalul din întreprinderi cu
atribuţŃii de tutori/maiştri de ucenicie/mentori; Angajatori; Asociaţii profesionale; Camere
de comerţ şi industrie; Organizaţii sindicale şi organizaţii patronale; ONG-uri; MECTS şi
structuri/agenţii/organisme relevante, subordonate/coordonate de către acesta; MMFPS şi
structuri/agenţii/organisme relevante, subordonate/coordonate de către acesta; Instituţii şi
organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi
Incluziune Socială; Instituţii şi organizaţii membre ale consorţiilor şi parteneriatelor regionale
şi locale în domeniile ocupării, educaţiei şi formării profesionale; Furnizori publici şi privaţi
de orientare şi consiliere profesională; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi
privaţi; Institute de cercetare cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi
pieţei muncii.
• DMI 2.2 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii
Beneficiari eligibili: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS);

Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MECTS şi alte entităţi sau organisme
publice cu atribuţii în domeniul îmbunătăţirii accesului la educaţie şi prevenirea şi corectarea
fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, incluziunii sociale şi îmbunătăţirii situaţiei
grupurilor vulnerabile în educaţie; Inspectorate şcolare judeţene şi instituţii
afiliate/subordonate/coordonate (ex. Centre judeţene pentru resurse şi asistenţă
educaţională, Centre judeţene pentru asistenţă psiho-pedagogică); Instituţii de învăţământ,
Institute/centre de cercetare/dezvoltare în domeniul educaţiei, incluziunii sociale; ONG–uri;
Unităţi de învăţământ (ISCED 0-3) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară naţională;

POSDRU/93/3.3/S/62277 126
Furnizori de orientare şi consiliere şcolară, publici şi privaţi; Organizaţii sindicale şi
patronate; Instituţii de cult şi asociaţii religioase; Ministerul Sănătăţii şi agenţii, structuri
subordonate sau aflate în coordonarea acestuia; Agenţia Naţională Antidrog; Administraţia
Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Autorităţi ale administraţiei publice
locale (unităţi administrativ-teritoriale).
• DMI 2.3 Acces şi participare la Formare Profesională Continuă
Beneficiari eligibili: Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; MMFPS şi

structuri/agenţii subordonate/coordonate acestuia; Consiliul Naţional pentru Formarea
Profesională a Adulţilor; Centre autorizate de Evaluare şi Certificare a competenţelor
profesionale; Angajatori; Furnizori de orientare şi consiliere în carieră, publici şi privaţi; ONG-
uri; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
Organizaţii sindicale şi patronate; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi
Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Instituţii şi organizaţii membre
ale consorţiilor şi parteneriatelor regionale şi locale în domeniile ocupării, educaţiei şi
formării profesionale; Asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie.
AXA PRIORITARĂ 3: CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR ŞI A ÎNTREPRINDERILOR
• DMI 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale
Beneficiari eligibili: Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de

organizare; Universităţi publice şi private acreditate; Ministerul Culturii şi Patrimoniului
Naţional şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii
guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării, pieţei muncii şi incluziunii sociale;
Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Centre sau institute de cercetare cu atribuţii
specifice în domeniul promovării şi dezvoltării antreprenoriatului; Organismele şi agenţiile
aflate în coordonarea/subordonate MECTS şi MMFPS sau structurile teritoriale ale acestora;
Organizaţii sindicale şi patronate; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu
personalitate juridică; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi
Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Autorităţi ale administraţiei
publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); Asociaţii profesionale; Camere de comerţ şi
industrie; ONG-uri; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi
instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta.
• DMI 3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea

adaptabilităţii
Beneficiari eligibili: Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de

organizare; Universităţi publice şi private acreditate; Ministerul Culturii şi Patrimoniului
Naţional şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii
guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării, pieţei muncii şi incluziunii sociale;
Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Organizaţii sindicale şi patronate; Instituţii şi

POSDRU/93/3.3/S/62277 127
Incluziune Socială; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii; Asociaţii
profesionale şi asociaţii ale IMM-urilor; Camere de comerţ şi industrie; ANOFM şi structurile
sale teritoriale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate
juridică; ONG-uri ; Universităţi publice şi private acreditate; Institute de Cercetare în
domeniul educaţiei şi formării profesionale şi pieţei muncii; Ministerul Sănătăţii şi
agenţiile/structurile subordonate/coordonate.
• DMI 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor

sociali şi societăţii civile
Beneficiari eligibili: Parteneri sociali reprezentativi la nivel naţional/regional/local;

Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru
Ocupare şi Incluziune Socială; ONG-uri (asociaţii şi fundaţii); Membri ai Comitetelor Sectoriale
şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Membri ai Consorţiilor Regionale pentru
educaţie şi formare profesională; Membri ai Comitetelor Locale pentru Dezvoltarea
Parteneriatului Social în Învăţământul profesional şi tehnic (CLDPS); Agenţii guvernamentale
cu atribuţii în domeniul pieţei muncii şi incluziunii sociale; Asociaţii profesionale; Camere de
Comerţ şi Industrie; Asociaţii ale IMM-urilor; Asociaţii ale fermierilor şi meseriaşilor;
Formatori de FPC autorizaţi publici şi privaţi.
AXA PRIORITARĂ 4: MODERNIZAREA SERVICIULUI PUBLIC DE OCUPARE
• DMI 4.1 Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea

serviciilor de ocupare
Beneficiari eligibili: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Unităţile cu

personalitate juridică din subordinea ANOFM.
• DMI 4.2 Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare
Beneficiari eligibili: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Unităţile cu

personalitate juridică din subordinea ANOFM.
AXA PRIORITARĂ 5: PROMOVAREA MĂSURILOR ACTIVE DE OCUPARE
• DMI 5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare
Beneficiari eligibili: Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; ANOFM şi structurile

sale teritoriale; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Instituţii şi
Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii
guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii; Camere de Comerţ şi Industrie;
Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare; ONG-uri; Autorităţi ale
administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare în
domeniul pieţei muncii; Patronate şi organizaţii sindicale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi
Comitete Sectoriale cu personalitate juridică.

POSDRU/93/3.3/S/62277 128
• DMI 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce
priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă
Beneficiari eligibili: Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; ANOFM şi structurile

sale teritoriale; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Instituţii şi
Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii
guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii; Ministerul Sănătăţii şi
structurile/agenţiile subordonate/coordonate; Organizaţii sindicale; ONG-uri; Întreprinderi,
indiferent de natura capitalului şi forma de organizare; Patronate; Membri ai Comitetelor
Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Asociaţii profesionale; Institute de
cercetare şi dezvoltare.
AXA PRIORITARĂ 6: PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE
• DMI 6.1 Dezvoltarea economiei sociale
Beneficiari eligibili: ONG-uri; Cooperative de credit, de consum şi de producţie; Instituţii

şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi
Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Ministerul
Culturii şi Cultelor şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţia
Naţională Antidrog; Ministerul de Interne, prin structurile sale de specialitate, inclusiv cele
din subordine sau coordonare; Agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii
sociale; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Membri ai
Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; Organizaţii sindicale;
Patronate; Unităţi de cult şi asociaţii religioase; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi;
Furnizori de servicii sociale: Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi;
Întreprinderi implicate în economia socială; Autorităţi ale administraţiei publice locale
(unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare; Universităţi acreditate, publice şi
private.
• DMI 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa

muncii
Beneficiari eligibili: Cooperative sociale, asociaţii de întrajutorare, ONG-uri cu activitate

relevantă pentru specificul acestui DMI; Furnizori de servicii de ocupare acreditaţi, publici şi
privaţi; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru
Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta;
Ministerul Culturii şi Cultelor şi instituţii/agenţii/organizaţii subordonate/coordonate de
acesta; Ministerul de Interne, prin structurile sale de specialitate, inclusiv din subordine-
coordonare; Agenţii/instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul ocupării şi incluziunii
sociale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
unităţi de cult şi asociaţii religioase; Autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi
administrativ-teritoriale); Organizaţii sindicale şi patronate; Administraţia Naţională a

POSDRU/93/3.3/S/62277 129
Penitenciarelor şi instituţii subordonate; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi;
Furnizori de servicii sociale publici/privaţi; Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi
forma de organizare şi asociaţii ale acestora; Universităţi acreditate, publice şi private.
• DMI 6.3 Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii
Beneficiari eligibili: ONG-uri; Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Furnizori de

servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor
Regionale şi Parteneriatelor Locale pentru Ocupare şi Incluziune Socială; MMFPS şi
structuri/agenţii subordonate/coordonate de acesta; Agenţii/instituţii guvernamentale cu
atribuţii în domeniul ocupării şi incluziunii sociale; Agenţia Naţională Împotriva Traficului de
Persoane; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;
Organizaţii mass-media; Cooperative sociale; Organizaţii sindicale şi patronate; Autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de
cercetare în domeniul muncii; Universităţi acreditate, publice şi private; Asociaţii
profesionale; Întreprinderi, indiferent de natura capitalului şi forma de organizare.
• DMI 6.4 Iniţiative trans-naţionale pe piaţa inclusivă a muncii
Beneficiari eligibili: ONG-uri (asociaţii şi fundaţii); MMFPS şi agenţii/structuri

coordonate/subordonate acestuia; AMPOSDRU şi organismele intermediare POS DRU;
Agenţii/instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul pieţei muncii şi incluziunii sociale;
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Consiliul Naţional pentru Formarea
Profesională a Adulţilor; Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii subordonate;
Furnizori de FPC autorizaţi, publici şi privaţi; Furnizori de servicii sociale; Furnizori de
servicii de ocupare acreditaţi, publici şi privaţi; Autorităţi ale administraţiei publice centrale şi
locale (unităţi administrativ-teritoriale); Institute de cercetare în domeniul pieţei muncii şi
incluziunii sociale; Organizaţii sindicale şi patronate; Asociaţii ale IMM-urilor; Asociaţii
profesionale; Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate
juridică; Instituţii şi organizaţii membre ale Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale
pentru Ocupare şi Incluziune Socială; Universităţi publice şi private, acreditate.
• DMI 7.1. Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POS

DRU
• DMI 7.2. Sprijin pentru promovare şi comunicare POS DRU
Beneficiari eligibili: AM şi OI pentru POS DRU

POSDRU/93/3.3/S/62277 130
PO DCA- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
PO DCA finanţează următoarele acţiuni:
• studierea şi dezvoltarea aspectelor privind reforma avansată, precum şi

managementul cunoaşterii si folosirea tehnologiilor inovative în administraţie;
• studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte
state membre;
• managementul reformei, inclusiv furnizarea de echipament pentru reformarea

structurilor de management;
• asistenţă tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituţională;
• asistenţă tehnică pentru planurile de formare profesională;
• training şi asistenţă tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici;
• studiile pentru dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de

monitorizare şi evaluare.
AXA PRIORITARĂ 1: ÎMBUNĂTĂŢIRI DE STRUCTURĂ ŞI PROCES ALE MANAGEMENTULUI CICLULUI DE

POLITICI PUBLICE
• DMI 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-

administrativ
Beneficiari eligibili: SGG – DPP; Instituţiile publice din sectoarele prioritare; Ministere;
MAI; Agenţii; Autorităţi ale administraţiei publice locale; ONG-uri; Universităţi; Asociaţiile de
dezvoltare inter-comunitară.
• DMI 1.2 Creşterea responsabilizării administraţiei publice
Beneficiari eligibili: SGG – DPP; Ministere; MAI; ONG-uri; Universităţi; MFP; Institutul
Naţional de Statistică.
• DMI 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale
MAI; Agenţii; Autorităţi ale administraţiei publice locale; ONG-uri; Universităţi; Asociaţiile de
dezvoltare inter-comunitară.
AXA PRIORITARĂ 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI FURNIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE, CU

ACCENTUL PUS PE PROCESUL DE DESCENTRALIZARE
• DMI 2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor

POSDRU/93/3.3/S/62277 131
Beneficiari eligibili: Ministere; MAI; ONG-uri; Autorităţi ale administraţiei publice locale;
Structuri asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale; Asociaţiile de dezvoltare
inter-comunitară.
• DMI 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor
MAI; Agenţii; Autorităţi ale administraţiei publice locale; ONG-uri; Universităţi; Structuri
asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale; ANAF; Asociaţiile de dezvoltare inter-
comunitară.
• DMI 3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea PO

DCA şi pentru pregătirea următorului exerciţiu de programare
• DMI 3.2 Sprijin pentru activităţile de comunicare şi de promovare ale PO DCA
Beneficiar eligibil: AM pentru PO DCA
POAT- Axe prioritare, domenii majore de intervenţie, beneficiari
Obiectivul POAT este să asigure sprijinul necesar procesului de coordonare şi să

contribuie la implementarea şi absorbţia eficace, eficientă şi transparentă a instrumentelor
structurale în România.
AXA PRIORITARĂ 1: SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE ŞI

COORDONAREA PROGRAMELOR
• DMI 1.1 Sprijin pentru managementul şi implementarea IS
Beneficiari eligibili: Direcţiile din cadrul Ministerului Fondurilor Europene; Autoritatea

de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autorităţile de Management; Organismele
Intermediare; Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (numai pentru proiectele privind
activitatea „Sprijin pentru coordonarea strategiei privind polii de creştere”); Instituţiile
publice implicate în coordonarea, managementul şi controlul Fondurilor Structurale şi de
Coeziune (numai pentru proiectele privind activitatea „Sprijin pentru finanţarea parţială a
cheltuielilor de personal ale instituţiilor publice pentru personalul implicat în coordonarea,
managementul şi controlul Fondurilor Structurale şi de Coeziune”); Autoritatea Naţională
pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice; Consiliul Naţional de Soluţionare
a Contestaţiilor.
• DMI 1.2 Evaluare
Beneficiar eligibil: Unitatea Centrală de Evaluare din cadrul Ministerului Fondurilor

Europene.
POSDRU/93/3.3/S/62277 132
• DMI 1.3 Formare orizontală în domeniul gestionării programelor/proiectelor
Beneficiari eligibili: Direcţia Asistenţă Tehnică din cadrul Ministerului Fondurilor

Europene; Autoritatea de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autoritatea Naţională
pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
• DMI 1.4 Funcţionarea AM pentru POAT, a MFE, a ACP şi a AA
Beneficiari eligibili: MFE; Autoritatea de Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit;

Autoritatea de Management pentru POAT
AXA PRIORITARĂ 2: DEZVOLTAREA ŞI SPRIJIN PENTRU FUNCŢIONAREA SMIS
• DMI 2.1 Dezvoltarea şi mentenanţa SMIS şi a reţelei sale digitale
Beneficiar eligibil: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul MFE.
• DMI 2.2 Funcţionarea Unităţii Centrale SMIS şi a reţelei de coordonatori
• DMI 2.3 Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor de proceduri şi a
manualelor de utilizator, precum şi activităţi de informare privind SMIS
• DMI 2.4 Achiziţia de echipamente şi servicii TI&C
Beneficiari eligibili: Direcţia Coordonare de Sistem din cadrul MFE; Autoritatea de

Certificare şi Plată; Autoritatea de Audit; Autorităţile de Management; Organismele
Intermediare.
AXA PRIORITARĂ 3:DISEMINAREA INFORMAŢIEI ŞI PROMOVAREA IS
• DMI 3.1 Diseminarea informaţiilor generale şi derularea activităţilor de

publicitate cu privire la IS alocate României
• DMI 3.2 Funcţionarea Centrului de Informare

POSDRU/93/3.3/S/62277 133
ANEXA 3
EXEMPLU CERERE DE FINANŢARE
CEREREA DE FINANŢARE COMPLETATĂ ON-LINE CUPRINDE URMĂTOARELE COMPONENTE:
Formular Electronic – Cererea de Finanţare care cuprinde informaţii despre proiectul

propus, despre solicitant şi despre partenerii acestuia;
Declaraţii – declaraţilie de conformitate (Anexa 1),
Declaraţie de angajament (Anexa2),
Declaraţie de eligibilitate (Anexa 3),
Declaraţie privind respectarea principiului egalităţii de şanse (Anexa 4),
Declaraţie privind respectarea cerinţelor de informare şi publicitate (Anexa 5).
Datele privind organizaţia şi funcţia şi numele şi prenumele reprezentantului legal sunt

introduse automat de sistemul electronic. În cazul în care v-aţi înregistrat în sistem anterior,
folosiţi acelaşi nume de utilizator şi aceeali parolă. Cererile de finanţare nerambursabilă
pentru POS se completează şi se transmit on-line, în limba română. În acest sens accesaţi
pagina de internet a AMPOS, respectiv www., secţiunea „Cerere de propuneri de proiecte”.
Cererea de finanţare şi anexele 1-5 se transmit on-line până la termenul limită prevăzut
pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte.
După transmiterea on-line a cererii de finanţare, declaraţiile (anexele 1-5 ale cererii de
finanţare) tipărite, datate, semnate şi ştampilate şi acordul de parteneriat completat, datat,
semnat şi ştampilat trebuie transmise prin servicii de curierat de către AMPOS în termen de
maxim 5 zile de la transmiterea electronică a proiectului.
În calitate de solicitant trebuie să verificaţi dacă cererea de finanţare nerambursabilă

este completă şi dacă aţi datat, semnat şi ştampilat toate declaraţiile care fac parte integrantă
din cererea de finanţare.
CUM ÎNCEPEŢI SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANŢARE:
Pentru a începe completarea unei cereri de finanţare, paşii pe care trebuie să îi urmaţi
sunt:
accesaţi pagina de internet a AMPOS;

POSDRU/93/3.3/S/62277 134
accesaţi secţiunea „Cerere de propuneri de proiecte”;
completaţi toate secţiunile cererii de finanţare (în conformitate cu etapele descrise în
acest Capitol). Aveţi posibilitatea de a completa secţiunile cererii de finanţare în ordinea

dorită de dumneavoastră.
ETAPELE COMPLETĂRII UNEI CERERI DE FINANŢARE :
Etapa 1 – Înregistrare si logare la platform online. Prima etapă pe care trebuie să o

parcurgeţi este înregistrarea organizaţiei pe care o reprezentaţi, respectiv crearea unui cont
în cadrul sistemului informatic al POS, respective Actionweb. În acest sens veţi furniza
următoarele informaţii:
· Nume utilizator (introduceţi un nume de utilizator pe care îl veţi folosi pentru

accesarea viitoare a aplicaţiei web – minim 6 caractere);
· Parolă (introduceţi o parolă pe care o veţi utiliza pentru accesarea viitoare a
aplicaţiei web – minim 6 caractere);
· Denumirea organizaţiei (specificaţi denumirea organizaţiei pe care o reprezentaţi) –

max. 350 caractere;
· Adresă poştă electronică (specificaţi adresa de e-mail) – max. 150 caractere. Datele pe
care le introduceţi în această secţiune privind denumirea organizaţiei si adresa de poştă
electronică vor fi automat introduse de sistemul informatic în secţiunile următoare. În acest
sens, vă asiguraţi si verificaţi corectitudinea acestor informaţii înainte de a confirma crearea
contului. După introducerea acestor date vă rugăm să utilizaţi butonul „Creare cont”. Numele
de utilizator şi parola astfel stabilite vor fi utilizate de dumneavoastră de fiecare dată când
accesaţi respectivul sistem informatic.
După confirmarea înregistrării dumneavoastră, puteţi accesa sistemul informatic.

Reţineţi numele de utilizator ales şi parola întrucât vă vor fi solicitate de fiecare dată când
doriţi să accesaţi sistemul informatic al POS. În acest sens introduceţi un nume de utilizator şi
o parolă uşor de reţinut şi în acelaşi timp să asiguraţi confidenţialitatea acestora, pentru a
evita posibilitatea ca o altă persoană să modifice, să şteargă sau să copieze proiectul propus
de dumneavoastră. După transmiterea electronică a cererii de finanţare nu se mai pot aduce
modificări proiectului, iar sistemul informatic va asigura securitatea proiectului propus de
dumneavoastră. Accesarea sistemului informatic cu acelaşi nume de utilizator şi aceeaşi
parolă vă oferă posibilitatea completării şi transmiterii uneia sau mai multor cereri de
finanţare în cadrul diferitelor cereri de propuneri de proiecte pentru POS.
Informaţiile pe care trebuie să le introduceţi în secţiunea „Profilul meu” sunt:
Denumirea organizaţiei pe care o reprezentaţi (max. 350 caractere); introduceţi

informaţii privind organizaţia: adresă poştă electronică (max. 150 caractere), cod/număr de
înregistrare (max. 100 caractere), adresă (max. 1.000 caractere) etc.;

POSDRU/93/3.3/S/62277 135
Tipul solicitantului (persoană juridică de drept public, de drept privat, de drept privat şi
utilitate publică sau de drept privat fără scop patrimonial);
Reprezentantul legal al organizaţiei (prenume şi nume, date de contact şi funcţia

deţinută în cadrul organizaţiei); Alte informaţii (număr de angajaţi, cifră de afaceri, rezultat
net din bilanţ/profitul din activitatea de bază în ultimii 2 ani – aceste informaţii vor fi
furnizate indiferent de tipul organizaţiei pe care o reprezentaţi).Necompletarea datelor
solicitate în cadrul acestei secţiuni, din care rezultă capacitatea operaţională şi financiară, va
conduce la respingerea cererii dumneavoastră de finanţare.
Dacă doriţi să transmiteţi mai multe cereri de finanţare pentru diferite cereri de
propuneri de proiecte, informaţiile pe care le-aţi completat în secţiunea „Profilul meu” nu
trebuie completate pentru fiecare cerere de finanţare, ci doar modificate, dacă este cazul.
Astfel, în cazul în care transmiteţi mai multe cereri de finanţare, sistemul informatic va ataşa
automat datele introduse de dumneavoastră în secţiunea „Profilul meu” fiecărei cereri de
finanţare completate şi transmise. De asemenea, sistemul informatic va insera automat datele
introduse de dumneavoastră în secţiunea „Profilul meu” în cadrul declaraţiilor finale ale
cererii de finanţare.
Trebuie să vă asiguraţi că aţi completat toate informaţiile din cadrul secţiunii„Profilul

meu” înaintea transmiterii cererii de finanţare. În cazul în care doriţi să completaţi şi să
transmiteţi mai multe cereri de finanţare, vă rugăm ca înainte de a transmite să verificaţi încă
o dată informaţiile cuprinse în secţiunea „Profilul meu”.După completarea secţiunii „Profilul
meu” şi salvarea datelor introduse în cadrul acesteia, accesaţi secţiunea „Cerere de propuneri”
pentru a începe completarea. În cadrul formularului cererii de finanţare vă rugăm să
specificaţi informaţii privind proiectul propus, respectiv completarea secţiunilor:
· „Partenerii” – partenerii implicaţi în derularea proiectulu;
· „Informaţii proiect” – informaţii generale privind proiectul propus;
· „Descriere proiect 1” – descriere detaliată a proiectului propus (partea I);
· „Descriere proiect 2” – descriere detaliată a proiectului propus (partea aIIa);
· „Graficul activităţilor proiectului” – planul activităţilor;
· „Date financiare” – pachetul de finanţare a proiectului;
· „Indicatori” – indicatorii propusi ai proiectului;
· „Grup ţintă” – grupul ţintă al proiectului;
· „Finanţări anterioare

POSDRU/93/3.3/S/62277 136
ANEXA 4
CRITERII DE SELECŢIE - EXEMPLU GRILĂ DE
EVALUARE POSDRU
FAZA A
CONFORMITATE ADMINISTRATIVĂ DA/ NU
1. Toate Anexele au fost transmise
2.1. Anexele 1-5 si 7 au fost trimise în termenul limită stabilit de Ghidul solicitantului
(10 zile lucrătoare)
2.2. Acordul de parteneriat a fost trimis în termenul limită stabilit de Ghidul

solicitantului (10 zile lucrătoare)
3. Acordul de parteneriat este lizibil
4.1. Anexele 1-5 si 7 îndeplinesc condiţiile de formă şi de conţinut stabilite prin Ghidul
Solicitantului şi sunt cele generate de ActionWeb
4.2. Acordul de parteneriat îndeplineşte condiţiile de formă şi de conţinut stabilite prin

Ghidul Solicitantului şi este cel generat de ActionWeb
5. Cererea de finanţare respectă modalitatea de transmitere stabilită prin Ghidul

Solicitantului.
ELIGIBILITATEA SOLICITANTULUI DA/ NU
1. Solicitantul este o organizaţie cu personalitate juridică, legal constituită în România
2. Solicitantul aparţine cel puţin uneia din categoriile de beneficiari eligibili în

conformitate cu Documentul Cadru de Implementare al POS DRU şi cu Ghidul Solicitantului –
Condiţii Specifice, astfel:
· Furnizor de FPC autorizat, public sau privat

POSDRU/93/3.3/S/62277 137
· Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau structurile sale teritoriale ·
Furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, public sau privat,
acreditat · Instituţie sau organizaţie membră a Pactelor Regionale şi Parteneriatelor Locale
pentru Ocupare şi Incluziune Socială
· MMFPS sau structură/agenţie subordonată/coordonată de acesta
· Agenţie guvernamentală cu atribuţii în domeniul pieţei muncii;
· Cameră de Comerţ şi Industrie
· Întreprindere (exclusiv întreprindere individuală, persoană fizică autorizată sau

echivalent)
· ONG (asociaţie sau fundaţie);
· Autoritate a administraţiei publice locale (unitate administrative teritorială);
· Patronat sau organizaţie sindicală;
· Membru al Comitetelor Sectoriale sau Comitet Sectorial cu personalitate juridică.
3. Solicitantul nu se află într-una din situaţiile in care nu i se poate acorda finanţarea

nerambursabilă, prevăzute in Ghidul Solicitantului -Condiţii Generale (cap. 3.1)
4. Parteneriatul demonstrează capacitate operaţională, prin existenţa resurselor

administrative.
5. Parteneriatul demonstrează capacitate financiară, prin existenţa surselor de finanţare

stabile pentru implementarea proiectului (rezultatul net din bilanţul contabil al ultimilor 2
ani). Evaluarea capacităţii financiare nu se aplică pentru instituţiile administraţiei publice
centrale si locale.
ELIGIBILITATEA PARTENERILOR DA/ NU
1. Partenerii reprezintă organizaţii cu personalitate juridică, legal constituite în România

sau într-un stat membru UE, în cazul partenerilor transnaţionali).
2. Partenerii desfăşoară activităţi relevante în cadrul proiectului şi au în obiectul de

activitate al instituţiei pe care o reprezintă şi activitatea/ activităţile din cadrul proiectului
pentru care au rol de parteneri (prevederea referitoare la obiectul de activitate nu este
aplicabilă sindicatelor, patronatelor şi asociaţiilor profesionale).
3. Partenerii nu se află într-una din situaţiile în care nu li se pot acorda finanţarea

nerambursabilă, prevăzute în Ghidul Solicitantului – Condiţii Generale (cap. 3.1)
4. Fiecare dintre parteneri sunt implicaţi în cel puţin două din următoarele aspecte:
implementarea proiectului, furnizare de expertiză, resurse umane şi materiale, finanţarea
proiectului

POSDRU/93/3.3/S/62277 138
FAZA B SELECŢIA
Punctaj maxim: 100puncte
1. RELEVANŢĂ
(prin obiectivele sale, proiectul contribuie la realizarea obiectivelor POSDRU şi DCI,

politicilor şi strategiilor naţionale, regionale sau locale şi la soluţionarea nevoilor specifice ale
grupului/grupurilor ţintă)
Max. 30puncte
1.1. Relevanţa proiectului pentru politicile şi strategiile naţionale, regional sau/şi

locale, axa prioritară şi domeniul major de intervenţie,
Complementaritate şi lecţii învăţate (proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor

stabilite prin politicile şi strategiile naţionale, inclusiv argumentarea clară a acestei
contribuţii; prezentarea clară a contribuţiei proiectului la realizarea obiectivelor axei
prioritare, domeniului major de intervenţie şi cererii de propuneri de proiecte; proiectul
prezintă modalităţi concrete de valorizare a lecţiilor învăţate din experienţa solicitantului
şi/sau a partenerilor săi, de valorizare şi extindere a bunelor practici şi a rezultatelor altor
strategii/programe/proiecte relevante desfăşurate/în curs de desfăşurare; proiectul
integrează clar lecţiile învăţate din experienţa implementării altor proiecte). 3 pct
1.2. Grup/grupurile ţintă incluse în proiect (grupul/grupurile ţintă incluse în proiect

sunt definite, descrise şi cuantificate clar în contextul implementării proiectului; descrierea
modalităţilor de identificare, recrutare, implicare şi menţinere în proiect a persoanelor
aparţinând grupului/grupurilor ţintă) 3 pct
1.3. Relevanţa proiectului faţă de nevoile grupului/grupurilor ţintă şi necesitatea

implementării proiectului (proiectul defineşte clar nevoile grupului/grupurilor ţintă prin
furnizarea de date cantitative şi calitative, studii sau analize statistice; strategia şi activităţile
propuse de proiect răspund nevoilor identificate şi contribuie la satisfacerea acestora).
Activităţile proiectului nu se rezumă sau/şi nu sunt în mare parte orientate spre campanii de
informare, fără un impact direct şi real la nivelul grupului ţintă, având în vedere obiectivele de
reducere a şomajului şi creşterea ocupării în rândul categoriilor eligibile din grupul/
grupurile ţintă. 3pct
1.4. Demonstrarea clară a valorii adăugate a proiectului (conform prevederilor din

Ghidul Solicitantului – Condiţii Generale). 2pct
1.5. Contribuţia proiectului la creşterea ratei de ocupare (proiectul prevede

angajarea unui anumit număr sau procent din grupul ţintă până la finalizarea proiectului):
-rata de ocupare între 2% - 3% - 1 pct

POSDRU/93/3.3/S/62277 139
-rata de ocupare peste 5% - 4 pct
1.6. Contribuţia proiectului la combaterea şomajului în rândul şomerilor tineri şi a

şomerilor de lungă durată (proiectul prevede activităţi specifice privind integrarea în muncă a
şomerilor tineri şi a şomerilor de lungă durată). 4pct
1.7. Indicatorii proiectului contribuie DIRECT la atingerea indicatorilor de realizare

imediată (output) şi de rezultat ai domeniului major de intervenţie. 3pct
1.8. Experienţa solicitantului şi a partenerilor acestuia în managementul de proiect,

inclusiv capacitatea de a gestiona bugete. 2pct
1.9. Competenţele profesionale şi calificările necesare solicitantului pentru domeniul

în care se încadrează proiectul propus. 1pct
1.10. Abordare integrată a proiectului prin corelarea instrumentelor şi măsurilor
personalizate, precum orientare, informare, consiliere şi formare profesională,mediere

pentru participarea activă pe piaţa muncii 3 pct
1.11. Contribuţie la promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a forţei de

muncă 2 pct
SUBTOTAL RELEVANŢĂ 30
2. METODOLOGIE
(proiectul este structurat coerent şi este în măsură să furnizeze beneficii reale şi

sustenabile grupului/grupurilor ţintă; proiectul are o structură logică şi este prezentat clar şi
coerent şi va determina o îmbunătăţire sustenabilă a situaţiei grupului/grupurilor ţintă)
Max. 40 puncte
2.1. Obiectivele proiectului (obiectivul general al proiectului prezintă efectul pe

termen lung generat prin implementarea proiectului, iar obiectivele specifice/operaţionale
precizează clar beneficiul/beneficiile pentru grupul/grupurile ţintă, care derivă din
implementarea proiectului) 5pct
2.2. Realizări imediate (outputs) şi rezultate ale proiectului (indicatorii de realizare

imediată a proiectului sunt corelaţi cu activităţile proiectului, indicatorii de rezultat sunt
corelaţi cu indicatorii de realizare imediată şi cu obiectivele proiectului; indicatorii adiţionali
sunt măsurabili şi verificabili; rezultatele proiectului sunt cuantificate, măsurabile şi descriu
îmbunătăţiri/beneficii reale care determină în mod direct realizarea obiectivelor proiectului;
rezultatele aşteptate sunt realiste/pot fi realizate în timpul alocat proiectului şi sunt corelate
cu activităţile şi obiectivele proiectului) 5 pct

POSDRU/93/3.3/S/62277 140
2.3. Planificarea eficientă a activităţilor proiectului (activităţile proiectului sunt
descrise clar, sintetic, cronologic şi sunt realiste; activităţile proiectului contribuie la atingerea
rezultatelor şi la realizarea obiectivelor propuse; claritatea şi fezabilitatea planului de acţiune
al proiectului) 5 pct
2.4. Calificări şi experienţă (sunt prezentate profile profesionale adecvate, din punct de
vedere al experienţei, calificărilor, competenţelor şi abilităţilor pentru managementul şi
realizarea activităţilor proiectului (echipa de implementare a proiectului inclusiv managerul
de proiect); este descrisă clar o distribuire eficientă a responsabilităţilor în cadrul echipei de
implementare) 5pct
2.5. Resurse alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru

implementarea proiectului (Sunt descrise clar şi identificate corect în raport cu obiectivele
proiectului; resursele prevăzute (existente sau viitoare) contribuie la obţinerea rezultatelor
proiectului; resursele prevăzute sunt suficiente, inclusiv pentru realizarea activităţilor de
monitorizare, management, informare şi publicitate); sunt specificate locaţia/ locaţiile pentru
desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiect, dotările şi echipamentele existente, inclusiv
informatice; sunt specificate toate bunurile, serviciile sau lucrările, inclusiv locaţia, dotările şi
echipamentele care urmează a fi închiriate sau achiziţionate pentru implementarea
proiectului propus; este prezentata succint lista achiziţiilor previzionate a fi realizate în cadrul
proiectului. 5pct
2.6. Metodologia de implementare a proiectului (proiectul prezintă clar modul de

implementare a activităţilor propuse pentru realizarea obiectivelor; este prezentat clar modul
de organizare a resurselor alocate pentru proiect în vederea obţinerii rezultatelor asumate;
este descris clar modul în care se asigură monitorizarea implementării proiectului; proiectul
defineşte clar modul de coordonare/organizare managerială şi financiară (în cadrul
proiectului şi în cadrul parteneriatului, dacă este cazul) şi este prevăzută asigurarea unui nivel
adecvat de control); În cazul în care se optează pentru subcontractarea activităţii de
management al proiectului, prezentarea clara a condiţiilor impuse in Ghidul Solicitantului –
Condiţii Generale, secţiunea 4.2.2., paragraful „Managementul proiectului”.
2.7. Egalitate de şanse şi de gen (proiectul are în vedere asigurarea condiţiilor care să
permită accesul şi participarea grupului/grupurilor ţintă la activităţile proiectului şi evitarea
discriminării) 5pct
2.8. Contribuţia proiectului la alte teme şi obiective orizontale ale PO

(demonstrarea clară a contribuţiei proiectului la cel puţin unul din obiectivele orizontale:
dezvoltare durabilă, inovare şi TIC, îmbătrânire activă, abordare interregională şi
transnaţională) 4pct
2.9 Parteneriatul (proiectul descrie clar rolurile partenerului / partenerilor în

implementarea activităţilor proiectului; proiectul descrie clar nivelul de implicare a
partenerilor în cel puţin două din cele trei aspecte ale proiectului (implementarea activităţilor
proiectului, expertiză şi resurse umane, finanţare); este prezentată clar modalitatea de
POSDRU/93/3.3/S/62277 141
coordonare a activităţilor partenerului/partenerului în cadrul proiectului; valoarea adăugată
a parteneriatului) 4pct
SUBTOTAL METODOLOGIE 40
3. SUSTENABILITATE
prezentarea clară a modului de continuare a proiectului sau a efectelor proiectului după

încetarea sursei de finanţare; prezentarea măsurilor actuale sau care vor fi luate pentru a se
asigura faptul că progresul sau beneficiile realizate pentru grupul/grupurile ţintă vor fi
garantate în viitor
Max. 10puncte
3.1. Transferabilitate (descriere clară a modului în care este asigurată o posibilă

transferare a activităţilor/rezultatelor proiectului – către alt grup ţintă, alte
sectoare,multiplicare)3 pct
3.2 Abordare integrată (mainstreaming) (descrierea modului în care rezultatele şi/sau

experienţa acumulată în cadrul proiectului pot fi integrate în politicile şi strategiile
organizaţiei solicitantului şi/sau ale partenerilor, politici şi strategii locale, regionale sau
naţionale şi/sau la nivel legislativ) 3pct
3.3. Sustenabilitate financiară şi instituţională (proiectul prezintă surse ulterioare de

finanţare (fonduri proprii, fonduri externe etc.) pentru continuarea proiectului sau a
rezultatelor sale după finalizarea finanţării nerambursabile; modalităţi de funcţionare a
structurilor create prin proiect, după încetarea finanţării nerambursabile) 4 pct
SUBTOTAL SUSTENABILITATE 10
4. COST-EFICIENŢĂ
(proiectul prezintă clar rezultatele aşteptate în raport cu resursele utilizate, bugetul

proiectului este bine gestionat cu respectarea principiilor managementului riguros)
Max. 20 puncte
4.1 Estimarea bugetară a proiectului este justificată şi permite desfăşurarea în bune

condiţii a activităţilor propuse în proiect în vederea obţinerii rezultatelor; 5 pct
4.2 Bugetul corespunde resurselor necesare desfăşurării activităţilor proiectului) 5pct
4.3 Costurile/preţurile sunt estimate în limita celor practicate pe piaţă la momentul

respectiv 5 pct
4.4 Se prevede o utilizare eficientă a fondurilor 5 pct

POSDRU/93/3.3/S/62277 142
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3 - Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Domeniul major de intervenţie 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru
partenerii sociali şi societatea civilă
Titlul proiectului: FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social
Editorul materialului: Federaţia Filantropia
Data publicarii: iunie 2013
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României

POSDRU/93/3.3/S/62277 143

Suport Curs Accesare Fonduri UE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Accesare Fonduri UE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

ACP Autoritatea de Certificare şi Plată

ADI Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară

AMCSC Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar

CMR Compartiment Monitorizare Raportare din cadrul OI

COCOF Comitetul de Coordonare a Fondurilor Comunitare

CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

CSC Cadrul de Sprijin Comunitar

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

FEOGA Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură

FSE Fondul Social European

FSC Fonduri Structurale şi de Coeziune

FIID Fond de Întreţinere, Înlocuire şi Dezvoltare

FIDIC Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi în domeniul Construcţiilor

H.G. Hotărâre de Guvern

IER Institutul European din România

IFOP Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă

IMM Întreprinderi mici şi mijlocii

INS Institutul Naţional de Statistică

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

ISPA Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare

LGI Local Government and Public Service Reform Initiative

NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice

O.U.G Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

OLAF Oficiul European Anti-Fraudă

OSI Open Society Institute

PECO Pays de l’Europe Centrale et Orientale

PHARE Poland, Hungary Aid for Recontruction of Economy

PIB Produsul Intern Brut

PND Planul Naţional de Dezvoltare

POS Programul Operaţional Sectorial

SAPARD Special Accession Programme for Agriculture and Rural Development

SWOT Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats Analysis

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

Instituţiile Europene şi rolul lor

Principalele instituţii ale Uniunii Europene, cunoscute ca instituţii centrale şi implicate

Rol consultativ în procesul de decizie au Comitetul Economic şi Social, Comitetul

Consiliul European are rol de stimulator al discuţiilor şi iniţiativelor comunitare. Alte

Parlamentul European a fost înfiinţat prin Tratatul de la Roma (1957) pentru a

Tratatele de la Maastricht şi de la Amsterdam au adus schimbări majore ale rolului PE,

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

Alegerile parlamentare se desfăşoară la nivel de SM, pe bază de sisteme diferite, astfel:

 la nivel regional : Marea Britanie, Italia şi Belgia;

Rolul Parlamentului în cadrul Uniunii Europene are în vedere:

 examinarea şi adoptarea legislaţiei comunitare, alături de Consiliul UE (Consiliul de

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (CONSILIUL DE MINIŞTRI)

Conform Tratatului UE, Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele Statelor

Comisia Europeană reprezintă interesele Uniunii Europene (spre deosebire de

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

Etapele constituirii;Consiliul nominalizează un candidat la preşedinţia Comisiei,

CURTEA EUROPEANĂ DE CONTURI

Înfiinţată în 1977, Curtea Europeană de Conturi (CEC) a dobândit statutul de instituţie a

FORTE - Formare trainică pentru parteneriat social

Ombudsmanul European (sau Mediatorul European) este echivalentul unui Avocat al

Ombudsmanul soluţionează o astfel de reclamaţie prin efectuarea de investigaţii,

COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

 de a oferi consultanţă Parlamentului, Consiliului şi Comisiei în procesul de luare a

 de a asigura o mai mare implicare a societăţii civile în iniţiativa europeană şi de a