Plovdiv

Plovdiv
Пловдив

Oraș

1
 De sus, la stânga la dreapta:
Hills din Plovdiv • teatru antic • Stadionul Antic • Muzeul Istoric • Hisar
Kapia • Muzeul Etnograficgradina • țarului Simeon •

Steag

Stema de arme

Pseudonim: Orașul celor șapte dealuri Orașul celor șapte

hilluri ( bulgară )
Gradăt na sedemte hălma (transliterare)

Motto-ul (e): Ancient și veșnic

Древен и вечен ( Bulgară )
Dreven i vechen (transliteration)

2
Plovdiv

Locația Plovdiv în Bulgaria

Coordonate: 42 ° 9'N 24 ° 45'E

Țară Bulgaria

Provincie PLOVDIV

Municipalitățile Plovdiv-city

Guvern

• Primarul Ivan Totev ( GERB )

Zonă

• Total 101,98 km 2 (39,37 sq mi)

elevație 164 m (538 ft)

Populație (31 decembrie 2014) [3]

• Total 341567

• Urban 544,628 [1]

• Metro 675,586 [2]

Demonim (s) Plovdivchanin / Plovdivchanka

Fus orar UTC + 2 ( EET )

• Vara ( DST ) UTC + 3 ( EEST )

3
 Cod postal 4000

Codul (codurile) zonei (+359) 032

Plăci de mașini PB

website www.plovdiv.bg

Plovdiv ( bulgar : Пловдив , pronunțat [pɫovid] ) este al doilea oraș ca mărime din Bulgaria , cu o
populație de 341.000 de locuitori în 2015 și 675.000 în zona metropolitană mai mare. Este un
important centru economic, de transport, cultural și educațional. Există dovezi ale locuirii în
Plovdiv, datând din mileniul 6 î.en, când au fost stabilite primele așezări neolitice ; se spune că
este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa. [4] [5] [6]

În cea mai mare parte a istoriei sale înregistrate , Plovdiv era cunoscut în Occident prin
numele Filipopolis ( grec : Φιλιππούπολις , turcă : Filibe , "orașul lui Filip"), după ce Filip II al
Macedoniei a cucerit orașul în secolul IV î.en. Orașul a fost inițial o așezare tracică și ulterior a
[6]

fost invadată de persi , greci , celți , romani , goți , huni , bulgari , slavi , ruși ,Cruciati , turci . La 4
ianuarie 1878, Plovdiv a fost eliberat de la conducerea otomană de către armata rusă . A rămas
în interiorul granițelor Bulgariei până în luna iulie a aceluiași an, când a devenit capitala regiunii
autonome otomane a Rumeliei de Est . În 1885, Plovdiv și estul Rumeliei s-au alăturat Bulgariei.
Plovdiv este situat într-o regiune fertilă din sud-centrul Bulgariei, pe cele două maluri ale râului
Maritsa . Orașul sa dezvoltat istoric pe șapte dealuri syenite , unele dintre ele având o înălțime de
250 de metri. Din cauza acestor dealuri, în Plovdiv se numește adesea "orașul celor șapte
dealuri".
Plovdiv găzduiește o mare varietate de evenimente culturale, cum ar fi Târgul Internațional
Plovdiv , festivalul internațional de teatru "O scenă pe o intersecție", festivalul de televiziune
"Pieptul de aur" și multe alte festivaluri romantice, precum Night / Plovdiv în Septembrie, Kapana
Fest și Opera Open. Există multe ruine conservate, cum ar fi teatrul antic din Plovdiv ,
un odeon roman , un apeduct roman , stadionul Roman din Plovdiv , complexul arheologic Eirene
și altele.
Cea mai veche instituție de învățământ american din afara Statelor Unite , Colegiul American din
Sofia , a fost înființată la Plovdiv în 1860 și mai târziu sa mutat la Sofia.
La 5 septembrie 2014, Plovdiv a fost selectat ca gazda bulgară a Capitalei Culturale
Europene 2019. Aceasta sa întâmplat cu ajutorul Fundației Municipale "Plovdiv 2019" , o
[7]

organizație non-guvernamentală, înființată în 2011 de către Plovdiv Consiliul Local al cărui

principale obiective a fost dezvoltarea și pregătirea cărții de ofertă a Capitalei Culturale Europene
din 2019 în Plovdiv.

cuprins

 1Nume

 2Geografie

o 2.1Clima

 3Istorie

o 3.1Antichitatea

4
 o 3.2Evul Mediu

o 3.3Regula otomană

 3.3.1Revigorarea națională

o 3.4Rumelia de Est

o 3.5Istoria recentă

 4Populație

o 4.1Etnicitatea și religia

 5Guvernul orașului

 6Districte și cartiere

 7Obiective principale

o 7.1Orașul Roman

o 7.2Muzee și situri protejate

o 7.3Biserici, moschei și temple

 8Cultură

o 8.1Teatru și muzică

o 8.2Literatura

o 8.3Arte

o 8.4Capitala culturală europeană

 9Economie

o 9.1Indicatori economici

o 9.2Industrie

o 9.3Cumpărături și comerț

 10Transport

 11Educație

 12Sport și recreere

 13cetățeni notabili

 14Relații internaționale

o 14.1Orașe twin - Orașele surori

 15Onoare

5
 16Galerie

Nume

Seturi antice cu nume legate de "deva". Pulpudeva denotă Plovdiv, în care își are rădăcina.

Harta descriind orașul ca fiind "Philippopolis, que et Poneropolis, Duloupolis, Eumolpiada, piesa Trimontium, la que Pulpudena"

Plovdiv a primit numeroase nume pe parcursul lungii sale

istorii. Odris capitala Odryssa ( greacă : ΟΔΡΥΣΣΑ , latină : ODRYFA ) este sugerat să fi fost Plovdiv
moderne de cercetare numismatice sau Odrin . Istoricul grec Theopompus
[8] [9] [10]
menționat în [11] la

secolul al 4-lea î.Hr. ca un oraș numit Poneropolis ( grecesc : ΠΟΝΗΡΟΠΟΛΙΣ "orașul ticăloșilor") în
legătură cu cucerirea regelui Filip al II-lea Macedondespre care se spune că a stabilit orașul cu
2.000 de bărbați care erau acuzați falsi, sycophants, avocați și alte posibile
disrespective. Potrivit lui Plutarh , orașul a fost numit de acest rege după ce l-a populat cu o
[12]

echipă de călători și vagabonzi dar acesta este probabil un nume popular care nu exista în
[13],

realitate. Numele Dulon polis ( grecesc : ΔΟΥΛΩΝ ΠΟΛΙΣ "orașul sclavilor") și

[10]

posibil Moichopolis ( grecesc : ΜΟΙΧΟΠΟΛΙΣ "orașul adulterului") au probabil origini similare. [ citare necesară ]

Orașul a fost numit Filipopolis ( ΦΙΛΙΠΠΟΠΟΛΙΣ pronunțat [pilpopolis] ; greacă : Φιλιππουπόλη , în

greacă modernă, Philippoupoli pronunțat [filpupoli] sau "orașul Philip",
din grecescul Philipos "horselover", cel mai probabil în onoarea lui Filip al II-lea Macedon , [14]

după moartea sa sau în onoarea lui Filip V , ca acest nume a fost menționat pentru prima dată
[8] [15]

în secolul al 2 - lea î.Hr. de către Polybus în legătură cu campania lui Philip V. Philippopolisa [8] [15]

fost identificat mai târziu de Plutarh și Pliniu ca fostul Poneropolis . Strabo a identificat așezarea
lui Filip cel mai "rău, rău" (ponerotatus) ca Calybe ( Kabyle ), întrucât Ptolemeu a considerat
[16]

locația lui Poneropolis diferită de restul.

Kendrisia ( greacă : ΚΕΝΔΡΗΣΕΙΑ ) a fost un vechi nume al orașului. Cea mai timpuriu folosire [6]

înregistrată este pe un artefact care menționează că regele Beithys , preotul zeiței siriene, a adus
daruri lui Kendriso Apollo ; divinitatea este înregistrată pentru a fi numită de mai multe ori după
[17]

diferite orașe. Mai târziu , monede romane menționat numele care este , eventual , derivat din
tracă zeu Kendriso care este echivalat cu Appolo, din cedru pădurilor, sau din artefacte tribul
[18]

tracic cunoscut sub numele de kendrisi. Un alt nume presupus este Tiberias CE de la primul
[6] [15]

6
secolîn cinstea împăratului roman Tiberius , sub care Regatul Odrysian era client al
Romei. După ce romanii au preluat controlul asupra zonei, orașul a fost numit
[10]

în latină : TRIMONTIUM , adică "Trei dealuri", menționat în secolul I de către Plinius . Uneori
numele erau Ulpia , Flavia , Julia după familiile romane.
Ammianus Marcellinus a scris în secolul al 4 - lea CE că atunci orașul a fost
vechi Eumolpias / Eumolpiada, ( Latină : EVMOLPIAS, EVMOLPIADA ), cel mai vechi nume în ordine
[19]

cronologică. A fost numit după mitic regelui trac Eumolpos , fiul lui Poseidon sau Jupiter ,
[10] [20] [21]
,
care poate fi fondat orașul în jurul anului 1200 î.Hr. sau 1350 î.Hr. ,. Este posibil, de
[22] [23]

asemenea, să fie numit după Vestal Virgins în temple - evmolpeya. [6]

În secolul VI CE, Jordanes a scris că fosta denumire a orașului a

fost Pulpudeva ( latină : PVLPVDEVA ) și că Filip arabul a numit orașul după sine. Acest nume este cel
mai probabil o traducere orală tracică a celuilalt, deoarece păstrează toate consoanele numelui
[6]

Philip + deva (oraș) . Deși cele două nume sună asemănătoare, ei nu au aceeași origine
ca Odrin și Adrianopol , iar Pulpudeva poate să fi precedat celelalte nume ceea ce înseamnă [24] [25],

"orașul lacului" în tracică . Începând cu secolul al IX-lea, numele slavic a început să apară
[15]

ca Papaldiv / n Plo (v) div, Pladiv, Pladin, Plapdiv, Plovdin , care au evoluat dintr-o variantă
tracică Pulpudeva . Ca rezultat, numele a pierdut orice semnificație. În engleza britanică,
[26]

varianta bulgară Plòvdiv a devenit răspândită după primul război mondial . Cei Cruciații au [24]

menționat orașul ca Prineople , Sinople și Phinepople . Otomanii au numit orașul Filibe , o

[15]

corupție a lui "Filip", într-un document din 1448. [27]

Geografie

Plovdiv vazut din spatiu

Vedere în jurul malurilor din Maritsa .

Vedere spre Plovdiv cu munții Rodopi în fundal.

Plovdiv este situat pe malul râului Maritsa , la sud-est de capitala bulgară Sofia . Orașul se află în
partea de sud a Câmpiei din Plovdiv , o câmpie aluvionară care formează porțiunea de vest
a Câmpiei Traversei Superioare . De acolo, vârfurile Muntelui Sredna Gora se ridică spre nord-
vest, Chirpan Heights la est și Munții Rodopi spre sud. Inițial, dezvoltarea orașului Plovdiv a
[28]

avut loc la sud de Maritsa, expansiunea peste râu a avut loc numai în ultimii 100 de
ani. Modernul Plovdiv acoperă o suprafață de 101 km (39 mp), mai puțin de 0,1% din suprafața
2

totală a Bulgariei. Este cel mai dens populate oraș din Bulgaria, cu 3.769 locuitori pe km . 2

În interiorul orașului există șase dealuri syenite . La începutul secolului al XX-lea au existat șapte
dealuri syenite, însă unul ( Markovo tepe ) a fost distrus. Trei dintre ele sunt numite Trei Hills

7
( bulgară : Трихълмие Trihalmie ), celelalte se numesc Hill of Youth ( bulgară : Младежки
хълм , Hallade Mladezhki ), Hill of the Liberators ( Bulgar : Хълм на освободителите , Halm na
osvoboditelite ) , și dealul Danov ( bulgară : Данов хълм , halom Danov ). [29]

Climă
Plovdiv are o climă subtropică umedă ( clasificarea climatică Köppen Cfa )
cu influențe continentale umede considerabile . Există patru anotimpuri distincte, cu sărituri mari
de temperatură între anotimpuri.
Vara (mijlocul lunii mai până la sfîrșitul lunii septembrie) este caldă, moderată uscată și însorită,
iar iulie și august având un nivel mediu de 33 ° C (91 ° F). Plovdiv întâlnește uneori zile foarte
calde, care sunt tipice în interiorul țării. Nopțile de vară sunt ușoare.
Toamna începe la sfârșitul lunii septembrie; zilele sunt lungi și relativ calde la începutul
toamnei. Noaptea devine rece până în septembrie. Primul îngheț are loc de obicei până în
noiembrie.
În general, iarna este rece și zăpada este obișnuită. Numărul mediu de zile cu acoperire cu
zăpadă în Plovdiv este 15. Adâncimea medie a zăpezii este de 2 până la 4 cm, iar maximul este
de obicei de 6 până la 13 cm (2 până la 5 in), dar unele ierni acoperirea poate atinge 70 cm (28
in) sau mai mult. Temperatura medie din ianuarie este -0,4 ° C (31 ° F).
Primăvara începe în martie și este mai rece decât toamna. Sezonul de îngheț se încheie în
martie. Zilele sunt ușoare și relativ calde la mijlocul primăverii.
Umiditatea relativă medie este de 73% și este cea mai ridicată în decembrie la 86%, iar cea mai
mică în august la 62%. Precipitațiile totale sunt de 540 mm (21,26 in) și sunt distribuite în mod
egal pe tot parcursul anului. Cele mai umede luni ale anului sunt mai și iunie, cu precipitații medii
de 66,2 mm (2,61 in), iar cea mai slabă lună este august, cu o precipitare medie de 31 mm (1,22
in).
Vânturi ușoare (0-5 m / s) sunt predominante în oraș cu viteze ale vântului de până la 1 m / s,
reprezentând 95% din toate vânturile în cursul anului. Mori sunt frecvente în lunile mai reci, mai
ales de-a lungul malurilor Mariticii. În medie, în timpul anului există 33 de zile cu ceață . [30]

ascundedatele climatice pentru Plovdiv (1952-2017)

februa stri Apri Iuni iuli augu septemb octomb noiemb decemb
Lună Jan Mai An
rie ca lie e e st rie rie rie rie

23,0 36,0 45,0

30,0 34,2 41,0 42,5
Înregistrări 24,0 37,6 36,8 27,0 22,9 45,0
(93,6 (105, (108,
ridicate ° C (° F) (73, (75,2) (96, (113 (99,7) (98,2) (80,6) (73,2) (113)
(86) ) 8) 5)
4) 8) )

13,0 23,7 30,7

5,2 18,4 28,0 30,3 18,5
Înălțime medie 8,3 26,0 19,4 11,9 6,4
(41, (65,1 (82,4 (86,5 (65,3
ridicată (° F) (46,9) (55, (74, (87, (78,8) (66,9) (53,4) (43,5)
4) ) ) ) )
4) 7) 3)

8
 17,3
0,9 12,3 21,5 23,9 23,2 12,7
Media zilnică ° 3,2 7,2 19,0 13,1 6,9 2.3
(33, (54,1 (70,7 (73,8 (54,9
C (° F) (37,8) (45) (63, (66,2) (55,6) (44,4) (36.1)
6) ) ) (75) ) )
1)

11,0 17,0
-3,0 1,8 6.2 16,5 7,1
Mediu scăzut ° -1,4 15,0 12,6 7,6 2,6 -1,3
(26, (35, (43.2 (61,7 (44,8
C (° F) (29,5) (51, (59) (62, (54,7) (45,7) (36,7) (29,7)
6) 2) ) ) )
8) 6)

-
-
31,5 -31,5
14,4 -4,7 4,0 8,0
Înregistrare -16,4 0,0 5,0 1,0 -10,2 -9,8 -19,0
(23,5 (39,2 (46,4
scăzută ° C (° F) (- (2,5) (32) (41) (33,8) (13,6) (14,4) (-2,2) (-
(6,1 ) ) )
24,7 24,7)
)
)

27 37 41 77 57 39 43 502
Precipitații med 34 35 37 36 39
(1,0 (1,4 (1,61 (3,0 (2.24 (1,5 (1,69 (19,7
ii mm (inci) (1,34) (1,38) (1,46) (1,42) (1,54)
6) 6) ) 3) ) 4) ) 6)

Zile de
precipitare 4.8 5.1 5.8 4.7 6.5 6.2 3.8 3.1 3.1 3.9 5.8 6.2 60,7
medie

Umiditate
relativă medie ( 76 67 60 53 53 50 45 46 48 59 69 76 59
%)

Mega ore lunare

94 110 170 200 252 281 328 315 230 162 120 77 2339
de soare

Sursa # 1: Climatebase.ru

Sursa # 2: Institutul Meteorologic danez (soare și umiditate relativă), [31]

9
Istorie
Istoria orașului Plovdiv

Cronologia evenimentelor

Stabilirea celor mai vechi asezari pe teritoriul orasului Plovdiv

6000-5000 î.H.
(Yasa Tepe 1 si Yasa Tepe 2)

Secolul al V-
Ancient Plovdiv a fost încorporat în regatul Odrysian
lea î.Hr.

Orașul tracului a fost cucerit de Filip al II-lea al

347-342 î.H.
Macedonieicare la numit Filipopolis

Philippopolis a fost încorporat în Imperiul Roman de către

46
împăratul Claudius

Filipopolis a devenit orașul central al provinciei

Sec. I-III
romane Thracia

250 Întregul oraș a fost ars de goți

Secolul al IV- Philippopolis și-a redobândit dimensiunea anterioară.Orașul

lea face parte din Imperiul Roman de Est

836 Khan Malamir a încorporat orașul în primul imperiu bulgar

Vasile al II-lea și-a întemeiat armata în Filipopolis în timpul

976-1014
războiului cu Samuel al Bulgariei

Orașul a fost cucerit de armata cruciadă a lui Frederick

1189
Barbarossa

Philippopolis a fost cucerit și percheziționat de Imperiul latin și

1205
de Kaloyan din Bulgaria

Phillipopolis a fost cucerit de otomani. Numele orașului a fost

1371
schimbat în Filibe

Plovdiv a fost eliberat de dominația otomană în timpulbătăliei

Ianuarie 1878
de la Philippopolis

Iulie 1878 Plovdiv a devenit capitala României de Est

10
 Plovdiv este centrul evenimentelor care au dus launificarea
1885
Bulgariei

1920-1960 Perioada de industrializare

Descoperirea atracțiilor arheologice din Plovdiv, orașul vechi a

1970-1980
fost restaurat

1999 Plovdiv a găzduit luna culturală europeană

2014 Plovdiv a primit titlul de capitala europeană a culturii 2019

Antichitate

Planul părților cunoscute ale orașului roman suprapus pe planul orașului modern Plovdiv.

"Acest Plovdiv este cel mai mare și mai frumos dintre toate orașele, frumusețea lui strălucește de departe ..."
Scriitorul roman Lucian .

O parte a unei serii despre orașul antic

Philippopolis

Clădiri și structuri

11
 Public[arată]

Religioase[arată]

Fortificare[arată]

Rezidential[arată]

subiecte asemănătoare

• Istoric • Cronologie

 v

 T

 e

Istoria orașului Plovdiv durează mai mult de opt milenii. Numeroase națiuni și-au lăsat urme
pe straturile culturale ale orașului, de douăsprezece metri (39 de picioare ). Cele mai vechi
semne de locuire pe teritoriul orașului Plovdiv datează încă din mileniul 6 î.en. Plovdiv are [5] [6]

urme de așezare incluzând necropole din epoca neolitică, aproximativ 6000-5000 î.Hr., cum ar fi
movilele Yasa Tepe 1 din cartierul Philipovo și Yasa Tepe 2 în parcul Lauta. Arheologii au [32] [33] [34]

descoperit o ceramică frumoasă și obiecte de viață de zi cu zi pe Nebet Tepe încă de

[35]

la Chalcolithicera, arătând că, la sfârșitul mileniului al IV-lea î.en, a existat deja o așezare
stabilită, care a fost locuită continuu de atunci. Au fost descoperite necropolele tracice
[36] [37] [38]

datând din mileniul II-III î.en, în timp ce orașul tracic a fost stabilit între mileniul II și cel de-al
doilea mileniu î.en. [39]

Orașul a fost un fort al locale independente tracic tribul Bessi . În 516 î.Hr. în timpul domniei [40]

lui Darius cel Mare , Tracia a fost inclusă în imperiul persan . În 492 î.Hr., persanul [41]

generală Mardoniu supus Thrace din nou, și a devenit nominal vasal al Persiei până 479 î.en și
regula timpurie a Xerxes I . Orașul a fost inclus în regatul Odrysian(460 î.Hr.-46 CE), o uniune
[42]

tribală tracică . Orasul a fost cucerit de Filip al II - lea Macedoneanul , iar regele odrysian a fost [43]

înlăturat în 342 î.en. La zece ani de la invazia macedoneană, regii tracii au început să-și exercite
puterea din nou după ce Seuthes III-ul Odrysian și- a restabilit regatul sub suzeranitatea
macedoneană ca rezultat al unei revolte cu succes împotriva conducerii lui Alexandru cel Mare ,
rezultând într-un impas. Regatul Odrysian a depășit treptat suzeranitatea macedoneană, în
[44]

timp ce orașul a fost distrus de către celți ca parte a așezării celtice din Europa de Est , cel mai
probabil în anii 270 î.Hr. În 183 î.Hr., Filip al Macedoniei a cucerit orașul, dar la scurt timp după
[45]

aceea, tracii l-au reînsuflețit.

În anul 72 î.Hr., orașul a fost confiscat de generalul roman Marcus Lucullus, dar în curând a fost
restaurat la controlul tracic. În 46 CE, orașul a fost în cele din urmă încorporat în Imperiul Roman
de către împăratul Claudius ; a servit drept capitală a provinciei Tracia și a obținut statutul de
[46]

oraș la sfârșitul secolului I. Trimonțiul a fost o intersecție importantă pentru Imperiul Roman și a
[47]

fost numit "cel mai mare și mai frumos dintre toate orașele" de Lucian . Deși nu era capitala
provinciei Tracia, orașul era cel mai mare și mai important centru din provincie. Ca atare, orașul [48]

era sediul Uniunii Tracilor. În acele vremuri, Via Militaris (sau Via Diagonalis), cel mai important
[49]

drum militar din Balcani , a trecut prin oraș. Vremurile romane au fost o perioadă de creștere
[50] [51]

și excelență culturală. Ruinele antice spun o poveste despre un oraș vibrant și în creștere, cu
[52]

numeroase clădiri publice, altare, băi, teatre, un stadion și singurul sistem antic de alimentare cu
apă din Bulgaria. Orașul avea un sistem avansat de apă și canalizare . În 179, un al doilea perete
a fost construit pentru a cuprinde Trimonțiul care se extins deja din cele Trei dealuri în vale. Multe

12
dintre acestea sunt încă păstrate și pot fi văzute de turiști. Astăzi, doar o mică parte a orașului
antic a fost excavată. [53]

În 250, orașul a fost capturat și prădat după bătălia de la Philippopolis de goții condus de
conducătorul lor Cniva . Mulți dintre cetățenii săi, 100.000, conform lui Ammianus Marcellinus , au
murit sau au fost prinși captivi. A fost nevoie de un secol și de muncă grea pentru a recupera
[54]

orașul. Cu toate acestea, a fost distrus din nou de către Attila lui huni în 441-442 și de
către goți de Teodoric Strabon în 471. [55]

Evul Mediu

Monumentul lui Krum din Plovdiv, care a fost primul conducător bulgar care a capturat orașul Plovdiv.

Slavii s- au stabilit pe deplin în zonă până la mijlocul secolului al VI-lea. Acest lucru a fost făcut
pașnic, deoarece nu există înregistrări pentru atacurile lor. Odată cu înființarea Bulgariei în 681,
[56]

orașul Philippoupolis, atunci numele orașului, a devenit o importantă cetate de graniță

a Imperiului Bizantin . A fost capturat de Khan Krum în 812, dar regiunea a fost pe deplin
încorporată în Imperiul Bulgar în 834 în timpul domniei lui Khan Malamir . A fost recucerit [57]

de Imperiul Bizantin în 855-856 pentru o perioadă scurtă de timp până a fost returnat lui Boris I al
Bulgariei . Din Philippopolis, influența doctrinelor dualiste sa răspândit în Bulgaria, formând
[58] [59]

baza ereziei lui Bogomil . Orașul posibil a rămas în mâinile bulgare până la 970. Cu toate [60]

acestea, orașul este descris în momentul Constantin VII , în secolul al 10 - lea ca fiind în
provincia bizantină ( tema din Macedonia ). Istoricul John Fine descrie Philippopolis ca fiind o
posesiune bizantină în momentul în care a fost demis de conducătorul Rusiei " Sviatoslav I al
Kievului în 969, care a adus 20.000 de cetățeni. Înainte și după masacrul rus, orașul a fost
[61]

stabilit de paulicianeretici transportați din Siria și Armenia pentru a servi drept coloniști militari la
frontiera europeană cu Bulgaria. Aime de Varennes, în 1180, a întâmpinat cântărirea cântecelor
bizantine în oraș, care povesti despre faptele lui Alexandru cel Mare și predecesorii săi cu peste
1300 de ani în urmă. [62]

Regatul bizantin a fost întrerupt de a treia cruciadă (1189-1192) când armata împăratului Sfânt
Roman, Frederick Barbarossa, a cucerit Filipopolis. Ivanko a fost numit guvernator al temei
bizantine din Philippopolis în 1196, dar între 1198 și 1200 a separat-o de Bizanț într-o uniune cu
Bulgaria. Imperiul latin cucerit Philippoupolis în 1204, și au existat două perioade interregn scurte
ca orașul a fost ocupat de două ori de Kaloyan Bulgaria înainte de moartea sa , în 1207. În [63]

1208, succesorul Caloian lui Boril a fost învinsă de latini în bătălia de la Philippopolis . Sub [64]

conducerea latină, Philippopolis era capitala Ducatului din Philippopolis , guvernată de Renier de
Trit și mai târziu de Gerard de Strem. Orașul era uneori un vasal al Bulgariei sau al Veneției . Ivan
Asen al II-lea a cucerit ducatul în cele din urmă în 1230, dar orașul a fost probabil cucerit mai
devreme. Ulterior, Plovdiv a fost cucerit de Bizanț. Potrivit unor informații, până în 1300, Plovdiv
[65]

era o posesie a lui Theodore Svetoslav din Bulgaria. A fost cucerită de Bizanț de către George
Terter al II-lea al Bulgariei în 1322. Andronikos III Palaiologosfără să fi asediat orașul, dar un
[66]

tratat a restabilit regula bizantină încă o dată în 1323. În 1344, orașul și opt alte orașe au fost
predate Bulgariei de către regentul pentru Ioan Palaiologos ca preț pentru sprijinul lui Ivan
Alexandru al Bulgariei în civilul bizantin războiului din 1341-47 . [67]

Otoman Rule
În 1364, turcii otomani sub Lala Shahin Pasha au confiscat orașul Plovdiv. Potrivit altor date, [68] [69]

Plovdiv nu a fost otoman până la bătălia de la Maritsa în 1371, după care cetățenii și armata

13
bulgară au părăsit orașul fără rezistență. Refugiații s-au stabilit la Stanimaka . În
timpul Interregnumului otoman din 1410, Musa Çelebi a cucerit orașul uciderea și deplasarea
locuitorilor. Orașul era centrul Rumeliei Eyalet între 1364-1443, un centru sanjak al acestuia
[70]

între 1443-1593, centrul sanjak din Silistra Eyaletîntre anii 1593-1826, centrul sanjak din Eyalet
de Adrianopol între anii 1826-1867 și centrul sanjak din Edirne Vilayet între anii 1867-1878. În
acea perioadă, Plovdiv era un important centru economic, alături
de Constantinopol, Edirne și Salonic . Cetățenii mai bogați au construit case frumoase, multe
dintre ele putând fi încă văzute în rezervația arhitecturală Vechi Plovdiv.
Renașterea națională

Biserica Maicii Domnului .

Sub dominația Imperiului Otoman , Filibe (așa cum orașul era cunoscut atunci) era un punct focal
al mișcării naționale bulgare și a supraviețuit ca unul dintre cele mai importante centre culturale
pentru cultura și tradiția bulgară.
Filibe a fost descris ca fiind format din turci, bulgari, bulgari elenizați, armeni, evrei, vlahi, arvaniți,
greci și romi. În secolele 16-17, un număr semnificativ de evrei sefardi s- au stabilit împreună cu
o comunitate armeană mai mică din Galicia . De Paulicienii a adoptat catolicismul sau au pierdut
identitatea. Abolirea slavonei ca limbă a Bisericii bulgare , precum și abolirea completă a bisericii
în 1767 și introducerea sistemului Millet au dus la divizarea etnică în rândul oamenilor de diferite
religii. Creștinii și bulgarii musulmani au fost supuși elenizării și turkificăriirespectiv. O mare parte
din locuitori au fost complet sau parțial elenizați datorită patriarhiei grecești. "Langeris" sunt
descriși ca greci din zona Stenimachos din apropiere . Procesul de elenizare a înflorit până în anii
1830, dar a scăzut cu Tanzimatul, deoarece ideea națiunii grecești de creștini a crescut și a fost
asociată cu grecii etnici.
Reînființarea Bisericii Bulgare în 1870 a fost un semn al conștiinței etnice și naționale. Astfel, deși
nu există nicio îndoială cu privire la originea bulgară a Gulidei, orașul ar putea fi considerat de
majoritate greacă sau bulgară în secolul al XIX-lea. Raymond Detrez a sugerat că, atunci când
[71]

Gudila și Langeris au pretins că sunt greci, era mai mult în sensul " Romei decât Ellines, mai
degrabă cultural, decât etnic". Potrivit statisticilor autori bulgari și greci, în oraș nu există turci,
[72]

potrivit unei estimări alternative, orașul era de majoritate turcă. [73]

Filibe a avut un rol important în lupta pentru independența Bisericii, care, conform unor istorici, a
fost o revoluție burgheză pașnică. Filibe a devenit centrul acestei lupte cu lideri precum Nayden
Gerov , Dr. Valkovich, Joakim Gruev și familiile întregi. În 1836 a fost inaugurată prima școală
bulgară, iar în 1850 a început educația seculară modernă când a fost deschisă școala "Sf. Chiril
și Metodie". La 11 mai 1858, a fost sărbătorită pentru prima dată ziua sfinților Chiril și
Metodie ; acest lucru a devenit mai târziu o sărbătoare națională, care încă este sărbătorită astăzi
(dar pe 24 mai datorită tranziției Bulgariei din 1916, de la stilul vechi ( Julian ) la stilul

14
nou (Gregorian ). În 1858, în biserica Fecioarei Maria , Liturghia de Crăciun a fost servită pentru
prima dată în limba bulgară de la începutul ocupației otomane. Până în 1906, în oraș existau
episcopi bulgari și greci. În 1868, școala sa extins la prima școală de limbă. Unii dintre
intelectuali, politicieni și conducători spirituali ai națiunii au absolvit această școală. [15]

Orașul a fost cucerit de ruși sub Aleksandr Burago pentru câteva ore în timpul bătăliei de la
Philippopolis, la 17 ianuarie 1878. A fost capitala administrației ruse provizorii în Bulgaria între
[69]

mai și octombrie. Conform recensământului rus al aceluiași an, Filibe a avut o populație de
24.000 de cetățeni, dintre care bulgarii etnici reprezentau 45,4%, turcii - 23,1% și grecii - 19,9%.
Estul Rumeliei

Nebet Tepe, desenat de The Graphic - Londra, 1885

Taat tepe, în Plovdiv, cu palatul guvernatorului și râul Maritsa în prim plan. Desen de la The Graphic - Londra, 1885

Conform Tratatului de la San Stefano din 3 martie 1878, Principatul Bulgariei a inclus și teritoriile
cu populație preponderent bulgară. Plovdiv, care a fost cel mai mare și mai vibrant oraș bulgar, a
fost selectat ca o capitală a țării restaurate și pentru un sediu al guvernului rus temporar. Marea [74]

Britanie și Austria-Ungaria totuși nu au aprobat acest tratat, iar rezultatul final al războiului sa
încheiat la Congresul de la Berlin, care a împărțit țara recent eliberată în mai multe părți. A
separat regiunea autonomă Rumelia de Est din Bulgaria, iar Plovdiv a devenit capitala
sa. Imperiul otoman a creat o constituție și a numit un guvernator. [75]

În primăvara anului 1885, Zahari Stoyanov a format Comitetul Secret Central de Revoluție
Bulgară din oraș, care a condus activ propaganda pentru unificarea Bulgariei și a României de
Est. La 5 septembrie, câteva sute de rebeli armați de la Golyamo Konare (acum Saedinenie ) au
pornit la Plovdiv. În noaptea de 5-6 septembrie, acești bărbați, condus de Danail Nikolaev, au
preluat controlul asupra orașului și au scos din funcție guvernatorul general Gavril Krastevich . A
fost format un guvern provizoriu condus de Georgi Stranski , iar mobilizarea universală a fost
anunțată. După ce sârbii au fost învinși în războiul sârbo-bulgar, Bulgaria și Turcia au ajuns la
[76]

un acord conform căruia Principatul Bulgariei și Rumelia de Est avea un guvern comun, un
parlament, o administrație și o armată. Astăzi, 6 septembrie este sărbătorită ca Ziua Unificării și
Ziua de la Plovdiv.

15
Istoric recent
După unificare, Plovdiv a rămas al doilea oraș cel mai populat din Bulgaria după
capitala Sofia . Prima cale ferată din oraș a fost construită în 1874, legând-o cu capitala otomană,
iar în 1888 a fost legată de Sofia. În 1892, Plovdiv a fost gazda primului târg bulgar cu participare
internațională, care a fost urmat de Târgul Internațional Plovdiv . După eliberare, a fost
inaugurată prima fabrică de bere în oraș.
La începutul secolului XX, orașul Plovdiv a devenit un important centru industrial și comercial cu
industria ușoară și alimentară bine dezvoltate. În 1927 a început electrificarea orașului
Plovdiv. Capitala germană, franceză și belgiană a fost investită în oraș în dezvoltarea comerțului
modern, bancar și al industriei. În 1939, în fabricile de producție au fost 16 000 de meșteșugari și
17 000 de lucrători, în principal pentru prelucrarea produselor alimentare și a tutunului. În timpul
celui de-al doilea război mondial, industria tutunului sa extins, precum și exportul de fructe și
legume. În 1943, 1500 de evrei au fost salvați de la deportare în lagărele de concentrare de
arhiepiscopul de Plovdiv, Cyril , care mai târziu a devenit Patriarhul Bulgar. În 1944, orașul a fost
bombardat de coaliția britanico-americană.
Lucrătorii pentru depozitele de tutun au intrat în grevă la 4 mai 1953.
La 6 aprilie 1956 a fost deschisă prima linie de troleibuz, iar în anii 1950 a fost construit Hotelul
Trimontsium. În anii 1960 și 1970, a avut loc un boom de construcție și multe din cartierele
moderne au luat amploare. În anii 1970 și 1980, au fost excavate rămășițele antice și orașul
vechi a fost complet restaurat. În anul 1990 complexul sportiv "Plovdiv" a fost terminat. Acesta a
inclus cel mai mare canal de stadion și canotaj din țară. În acea perioadă, Plovdiv a devenit locul
de naștere al mișcării Bulgariei pentru reforma democratică, care, până în 1989, a obținut
suficient sprijin pentru a intra în guvern.
Plovdiv a găzduit expoziții de specialitate ale Târgului Mondial în 1981, 1985 și 1991.
Plovdiv a fost prima locație geografică care a fost prezentată ca o temă în
Reddit's Picturegame [77]

Populație
Populația cu adresă permanentă pentru municipiul Plovdiv pentru anul 2007 este de
380.682 ceea ce o face pe a doua ca populație a națiunii. Potrivit datelor Institutului Național de
[78],

Statistică (NSI), persoanele care locuiesc efectiv în Plovdiv sunt 346.790. Potrivit
[79]

recensământului din 2012, 339.077 trăiesc în limitele orașului și 403.153 în triunghiul municipiului
Plovdiv, inclusiv municipiul Maritsa și municipiul Rodopi . Populația din Plovdiv:
[80]

Plovdiv

16
 An 1887 1910 1934 1946 1956 1965 1975 1985 1992 2001 2005 2009 2011 2013

populați 3303 4798 9988 12656 16183 22550 29963 34213 34105 33822 341, 338, 33815
341041
e 2 1 3 3 6 8 8 1 8 4 9 2 3

Cel mai mare număr de 348,465 în 2009

Surse: Institutul Național de Statistică, [81] [82] citypopulation.de, [83] pop-stat.mashke.org, [84] Academia Bulgară de Științe [85]

La primul recensământ după eliberarea Bulgariei în 1880 cu 24.053 de cetățeni, Plovdiv este [86]

cel de-al doilea cel mai mare oraș din spatele Ruse , care avea 26.163 de cetățeni și în fața [87]

capitalei Sofia , care avea atunci 20.501 de cetățeni. Începând cu recensământul din 1887,
Plovdiv a fost cel mai mare oraș din țară de mai mulți ani, cu 33.032 de locuitori, comparativ cu
30.428 pentru Sofia. Conform recensământului din 1946, Plovdiv a fost cel de-al doilea oraș ca
mărime, cu 126.563 de locuitori față de 487.000 de locuitori ai capitalei. [74]

Etnicitate si religie
Demografia orașului otoman prin grupuri etnoreligioase

Anul [88] musulmanii creştinii romi evreii

1472 81,7% 18,3%

1489 87,1% 8,2% 3,5%

1490 (gospodării) [89] 796 78 33

1516 86,7% 7% 2,8% 2,5%

1525 85,2% 7,5% 3,2% 3%

17
 1530 82,1% 9,1% 3,8% 3,7%

1570 82% 9,3% 2,7% 5,4%

1595 78,2% 14% 2,9% 4,8%

1614 68,3% 22,6% 7,7% 4,1%

1695 (persoane) [70] 1108 (81%) 295

Populația kaza otomană pe grupe etnice :

Musulmani Christian
An bulgari turcii grecii armenii evreii
romi Roma

1876 [90] 80 107 35 400 5474 495 3700 380 691

Populația după grupuri etnice sub administrația rusă , Rumelia de Est și Bulgaria :

Recensământ Total bulgari turcii evreii grecii armenii romi Alții Nespecificat

10 909 5558 1134 4781 806 865 902

1878 24 053 [91]
(45,35%) (23,10%) (4,71%) (19,88%) (3,35%) (3,60%) (3,75%)

16 752 7144 2168 5497 979 902

1884 [92] 33 442 112
(50,09%) (21,36%) (6,48%) (16,44%) (2,93%) (2,70%)

1887 33 032 19 542 5615 2202 3930 903 348 492

1892 36 033 20 854 6381 2696 3906 1024 237 935

1900 43 033 24 170 4708 3602 3908 1844 1934 2869

1910 47 981 32 727 2946 4436 1571 1794 3524 983

18
 1920 64 415 46 889 5605 5144 1071 3773 1342 591

1926 84 655 63 268 4748 5612 549 5881 2746 1851

1934 99 883 77 449 6102 5574 340 5316 2728 2374

105 643 82 012 6462 5960 200 6591 2982 1436

1939
(100%) (77,63%) (6,12%) (5,64%) (0,19%) (6,24%) (2,82%) (1,36%)

302 858 22,501 5,192 5,764

2001 [93] 338224 1,909
(89,5%) (6,7%) (1,5%) (1,7%)

277 804 16 032 9,438 1436

2011 [94] [95] 338153 31774
(89,9%) (5,2%) (3,1%) (1,36%)

În stilul său etnic, Plovdiv este al doilea sau al treilea cel mai mare oraș cosmopolit, locuit
de bulgari , după Sofia și posibil Varna . Conform recensământului din 2001, dintr-o populație de
338.224 de locuitori, bulgarii numărau 302.858 (90%). Stolipinovo din Plovdiv este cel mai mare
cartier de etnie romă din Balcani , având o populație de numai 20 000 de locuitori; mai multe
ghetouri ale romilor sunt Hadji Hassan Mahala și Sheker Mahala. Prin urmare, numărul
recensământului este o deflație a numărului de romi și este cel mai probabil cel de-al doilea cel
mai mare grup după bulgari, mai ales pentru că romii musulmani din Plovdiv pretind că sunt etnici
turci și vorbesc turcă la recensământ (" Xoraxane Roma"). Pentru informații suplimentare,
[96]

consultați articolul Roma din Plovdiv . Ca și în alte părți ale țării, romii sunt supuși discriminării și
segregării (a se vedea secțiunea din Bulgaria a articolului Antiziganism ).
După războaiele pentru Uniunea Națională ( războaiele balcanice și primul război mondial),
orașul a devenit acasă pentru mii de refugiați din fostele țări bulgare din Macedonia , Tracia
de Vest și de Est . Multe din cartierele vechi sunt încă
denumite Belomorski , Vardarski. Majoritatea evreilor au părăsit orașul după
înființarea Israelului în 1948, precum și majoritatea turcilor și grecilor. Înainte de schimbul de
populație, la 1 ianuarie 1885, orașul Plovdiv avea o populație de 33.442, dintre care 16.752
erau bulgari (50%), 7144 turci (21%), 5.497 greci (16%), 2.168 evrei %), 1,061Armenii (3%),
151 italieni , 112 germani , 112 de romi , 80 de francezi , 61 de ruși și 304 de persoane de altă
naționalitate. [92]

Marea majoritate a locuitorilor sunt creștini, mai ales ortodocși ortodocși , catolici, catolici
orientali și tendințe protestante ( adventiști , baptiști și alții). Există și unii musulmani și evrei. În
Plovdiv există numeroase biserici, două moschei și o sinagogă (vezi Sinagoga din Plovdiv ).

19
 

Biserica Ortodoxă Răsăriteană a Fecioarei Maria

Plovdiv Sinagoga

O biserică protestantă

Catedrala romano - catolică St Louis

Biserica Armeniană din St George

20
 

Moscheea Dzhumaya

Seminarul ortodox

Administrația orașului
Plovdiv este centrul administrativ al provinciei Plovdiv, care constă din municipiul
Plovdiv, municipiul Maritsa și municipalitatea Rodopi . Primarul municipiului Plovdiv, Ivan
Totev , cu cei șase primari raionali reprezintă autoritățile executive locale. Consiliul Municipal,
[97]

format din 51 de consilieri municipali, reprezintă puterea legislativă și este aleasă în funcție de
sistemul proporțional prin listele de partide. Guvernul executiv al municipiului Plovdiv este
[98]

format dintr-un primar care este ales prin reprezentare majoritară, cinci viceprimari și un secretar
administrativ. Toți viceprimarii și secretarul își controlează unitățile structurale administrative.
Conform Legii pentru subdiviziunea teritorială a municipiului și a orașelor mari , teritoriul
[99]

municipiului Plovdiv este subdivizat în șase administrații raionale, primarii fiind numiți după
aprobarea Consiliului municipal.

Districte și cartiere

21
22
Număr Cartier Număr Cartier Număr Cartier Număr Cartier

Sheker
1 Centru 12 Sadiiski 23 Hristo Smirnenski 34
Mahala

2 Oras vechi 13 Stochna Gara 24 Proslav

3 Kamenitsa 1 14 Kyutchuk Paris 25 Mladezhki Halm

4 Kamenitsa 2 15 Vastannicheski 26 Otdih i Kultura

5 Izgrev 16 Belomorski 27 Marasha

Institut po
6 Stolipinovo 17 28 Maritsa Sever
Ovoshtarstvo

7 Izgrev 18 Ostromila 29 Zaharna Fabrika

23
 8 Zona industrială - est 19 Yuzhen 30 Karshiaka

9 Trakia 20 Tsentralna Gara 31 Gagarin

Zona industrială - Zona industrială -

10 21 Komatevo 32
Trakia Nord

Zona industrială -
11 22 Komatevski Vazel 33 Filipovo
Sud

În 1969 satele Proslav și Komatevo au fost încorporate în oraș. În 1987, municipiile Maritsa și
Rodopi au fost separate de la Plovdiv, care a rămas centrul lor administrativ. În ultimii ani,
locuitorii din acele sate au făcut pași pentru a se reîntoarce la municipiul "urban". [100]

Obiective principale
Orașul are mai mult de 200 de situri arheologice, din care 30 sunt de importanță
[101]

națională. Există multe rămășițe din antichitate. Plovdiv este printre puținele orașe cu două teatre
antice; rămășițe ale zidurilor și turnurilor medievale; Băile și moscheile otomane; un cartier vechi
bine conservat din perioada Renasterii Nationale, cu case frumoase; biserici; și străzi înguste
pavate. Există numeroase muzee, artă, galerii și instituții culturale. Plovdiv găzduiește
evenimente muzicale, teatrale și de film.
Orașul este un punct de plecare pentru excursii la locuri din regiune, cum ar fi Mănăstirea
Bachkovo la 30 km (19 mi) spre sud, stațiunea de schi Pamporovo la 90 km (56 mi) spre sud
sau stațiunile balneare până la nordul Hisarya , Banya , Krasnovo și Strelcha . [102]

Roman City

Teatru

Nebet Tepe

Hisar Kapia

Poarta de Est

24
stadiu

Marea Bazilică

Mică bazilică

forum

Odeon

Bibliotecă

Sinagogă

Eirene Residence

Monumente vechi din Plovdiv

Teatru antic (Antichen teatur) este , probabil , cel mai cunoscut monument din antichitate în
Bulgaria. În timpul cercetării arheologice recente, sa găsit o inscripție pe postamentul unei
[103]

statui la teatru. Acesta a arătat că situl a fost construit în anii 90 ai secolului I CE. Inscripția însăși
se referă la Titus Flavius Cotis, conducătorul orașului antic în timpul domniei împăratului
Domitian.
Teatrul antic este situat în șaua naturală dintre două dintre cele trei dealuri. Acesta este împărțit
în două părți cu 14 rânduri, fiecare împărțită cu o bandă orizontală. Teatrul poate găzdui până la
7.000 de persoane. Scena cu trei etaje este în partea de sud și este decorată cu frize , cornișe
[104]

și statui. Teatrul a fost studiat, conservat și restaurat între anii 1968 și 1984. Multe evenimente
sunt încă ținute pe scena printre care Festivalul Opera Opera Open, Festivalul Rocks Sounds
[105],

of the Ages și Festivalul Internațional de Folclor. Odeonul român a fost restaurat în 2004. A fost[106]

construit în secolele II-V și este al doilea (și mai mic) teatruantic al lui Philipopoliscu 350 de
locuri. A fost inițial construită ca un bulevard, un edificiu al consiliului orășenesc, și mai târziu a
fost reconstruit ca un teatru.
Stadionul Antic este un alt important monument al orașului antic. A fost construită în secolul al
[107]

II-lea în timpul domniei împăratului roman Hadrian . Este situat între Dealul Danov și unul dintre
cele Trei dealuri, sub strada principală din Piața Dzhumaya spre Piața Kamenitsa. A fost modelat
după stadionul din Delphi. A fost de aproximativ 240 de metri lungime și de 50 de metri (160
picioare) lățime, și ar putea sta până la 30.000 de spectatori. Jocurile sportive de pe stadion au
fost organizate de Adunarea Generală a provinciei Tracia. În onoarea lor, monetaria regală din
Philippopolis a inventat bani cu chipul împăratului de guvernământ, precum și tipurile de
evenimente atletice ținute pe stadion. Doar o mică parte din secțiunea de nord cu 14 rânduri de
scaune poate fi văzută astăzi; cea mai mare parte se află sub strada principală și un număr de
clădiri.
Forumul roman datează din timpul domniei lui Vespasian în secolul I și a fost terminat în secolul
al doilea. Se află lângă biroul poștal modern de lângă Odeon. Are o suprafață de 11 hectare și a
fost înconjurat de magazine și clădiri publice. Forumul a fost un punct focal al străzilor orașului
antic. [108]

Eirene Residence se află în partea de sud a Three Hills în partea de nord a unei vechi stradă în
pasajul subteran Arheologic. Aceasta include rămășițele unei clădiri publice din secolele III-IV
care aparținea unui cetățean nobil. Eirene este numele creștin pentru Penelopa, o fetiță de la
Megadon, care a fost transformată în creștinism în secolul al doilea. Există mozaicuri colorate
care au forme și figuri geometrice. [109]

Pe dealul Nebet sunt rămășițele primei așezări care, în secolul al XII-lea î.Hr., a crescut
în orașul tracic Eumolpias, unul dintre primele orașe din sud-estul Europei. Pereți masivi care
înconjoară un templu și un palat au fost excavați. Cea mai veche parte a cetatii a fost construita
din blocuri mari de sineste, asa-numita "constructie ciclopeana".

 Monumente antice

25
 

26
 

27
Muzee și situri protejate
Muzeul Arheologic a fost înființat în 1882 ca Muzeul Poporului din România de Est . În 1928,
[110]

muzeul a fost mutat într-un edificiu al secolului al XIX-lea pe Piața Saedinenie, construit de
arhitectul Plovdiv, Josef Schnitter . Muzeul conține o bogată colecție de artă tracică. Cele trei
secțiuni "Preistoria", "Antichitatea", și "Evul Mediu" conțin artefacte prețioase
[111] [112] [113]

din Paleolitic până în perioada otomană timpurie (secolele XV-XVI). Celebrul comoară
[114]

Panagyurishte face parte din colecția muzeului. [115]

Plovdiv Regional Muzeul de Istorie a fost fondat în 1951 ca institut științific și cultural pentru
[116]

colectarea, salvarea și cercetarea dovezi istorice despre Plovdiv și în regiunea înconjurătoare

de la 16 la 20 de secole. Expoziția este situată în trei clădiri. [114]

Regional Muzeul Etnografic din Plovdiv a fost inaugurat în 1917. La 14 octombrie 1943 a fost
mutat într - o casă în orașul vechi. În 1949, Muzeul Municipal-Muzeu a fost reorganizat ca Muzeu
Etnografic al Poporului, iar în 1962 a fost renovat. Există mai mult de 40.000 de obiecte. [114]

Muzeul de Științe ale Naturii a fost inaugurat în 1955 în vechiul edificiu al municipiului Plovdiv,
construit în 1880. Este unul dintre cele mai importante muzee din țară cu colecții bogate
în secțiunile Paleontologie , Mineralogie și Botanică . Există mai multe camere pentru fauna
sălbatică și conține cel mai mare acvariu de apă dulce din Bulgaria cu 40 de specii de
pești. Are o colecție de minerale din munții Rodopi .
[114]

Muzeul Aviației a fost înființat la 21 septembrie 1991 pe teritoriul bazei de avion Krumovo [117],
12
km (7 mi), la sud-est de oraș. Muzeul posedă 59 de avioane și expoziții în interior și în aer
liber.
[114]

Orașul vechi din Plovdiv este un sit istoric de conservare cunoscut pentru stilul său arhitectural
renascentist bulgar. Orașul vechi acoperă zona celor trei dealuri centrale
(Трихълмие, Trihalmie ). Aproape fiecare casă din orașul vechi are decorarea interioară
caracteristică și interioară.

 Orașul vechi

28
 

29
 

Biserici, moschei și temple

Există o serie de biserici din secolul al XIX-lea, cele mai multe dintre acestea
urmând stilul distinctiv de construcție ortodoxă estică . Acestea sunt Sf. Constantin și Sf. Elena,
Sf. Marina, Sf. Nedelya, Sf. Petka și Bisericile Sfintei Mame ale lui Dumnezeu. Deoarece orașul a
fost un centru de primire a creștinilor ortodocși pentru o lungă perioadă de timp, Plovdiv este
înconjurat de mai multe mănăstiri situate la poalele Munților Rodopi, cum ar fi "Sf. Gheorghe",
"Sf. Kozma și Damian", Sf. Kirik și Yulita (Ulita). Acestea rămân exemple bune ale arhitecturii
ortodoxe târzii din Orientul Mijlociu și ale capodoperelor de iconografie tipice regiunii. Există, de
asemenea, catedrale romano-catolice la Plovdiv, Catedrala St Louisbeingcel mai mare. Există
mai multe biserici moderne baptiste, metodiste, presbiteriene și alte protestante, precum
și biserici apostolice în stil vechi . Două moschei rămân în Plovdiv din vremea dominației
otomane. Moscheea Djumaya este considerată cea mai veche moschee europeană din afara
Spaniei maur.
Sefard Plovdiv Sinagoga este la Tsar Kaloyan Street 13 în resturile de o curte mică în ceea ce
a fost o dată un sfert mare de evrei. Datând din secolul al XIX-lea, este unul dintre cele mai bine
conservate exemple de așa-numite sinagogi "în stil otoman" din Balcani. Potrivit autorului Ruth E.
Gruber, interiorul Sinagogii din Plovdiv este o "comoară ascunsă ... o explozie de culoare
glorioasă, deși ruinată". Un candelabru din sticlă venețiană spânzurat, atârnă din centrul
tavanului, care are o cupolă bogat vopsită. Toate suprafețele sunt acoperite în modele elaborate,
în stil maur, geometrice, în verdeață și blues odată strălucitoare. Torțele sunt păstrate în Aon-ha-
Kodesh auriu. [118]

Cultura
Teatru și muzică

30
O stradă medievală conservată în orașul vechi

Un spectacol în Odeonul Roman

Teatrul de teatru din Plovdiv este succesorul primului grup de teatru profesionist din Bulgaria
[119]

fondat în 1881. Teatrul de Papusi din Plovdiv, fondat în 1948, rămâne una dintre cele mai
importante instituții din acest gen. Opera din Plovdiv a fost înființată în 1953.
Un alt pilon al culturii din Plovdiv este Filarmonica, înființată în 1945. Solisti precum Dmitri
[120]

Șostakovici , Sviatoslav Richter , Mstislav Rostropovici , Yuri Boukov și Mincho Minchev au

colaborat cu Filarmonica din Plovdiv. Orchestra a concertat în aproape toate țările europene.
Ansamblul folcloric Trakiya, fondat în 1974, a realizat mii de concerte în Bulgaria și peste 42 de
țări. Corul tradițional Trakiya a fost nominalizat pentru un premiu Grammy . Detska Kitka
[121]

Coruleste una dintre cele mai vechi și mai cunoscute coruri de tineret din Bulgaria și câștigătorul
a numeroase premii de la concursuri corale internaționale. Corul Evmolpeya este un alt cor al
fetelor din Plovdiv, al cărui patron, Ivan Chomakov , a devenit atunci primarul în 2006. Corul a
fost numit Ambasador al bunăvoinței și un cor de municipiu.
Literatură
Plovdiv este unul din centrele literare primare ale națiunii. În 1855, Hristo G. Danov a creat prima
companie bulgară de edituri și presă. tradiții ale orașului ca un centru literar sunt păstrate
[122]

de către prima bibliotecă publică din Bulgaria, Biblioteca Națională Ivan Vazov ,
19 chitalishta (centre culturale), precum și de numeroase librării și editori. Biblioteca a fost
fondată în 1879 și numit după celebrul scriitor bulgar și poetul Ivan Vazov care a lucrat în
[123]

Plovdiv timp de cinci ani , crearea unora dintre cele mai bune lucrări sale. Astăzi, Biblioteca
[124]

Națională Ivan Vazov este cea de-a doua mare instituție națională de bibliotecă, cu peste 1,5
milioane de cărți, deținând publicații rare din Bulgaria și din Europa.
[125]

Arte

31
Galeria de Arta din Plovdiv

Orașul are tradiții în iconografie din Evul Mediu. Pe parcursul Perioadei Renasterii Nationale, un
număr de pictori de pictograme ( zografi bulgari , zografi ) din toate regiunile țării au lucrat în
Plovdiv precum: - Dimitar Zograf , fiul său Zafir Zograf, Zahari Zograf , Georgi Danchov și
alții . După eliberare, pictorul bulgar bulgar de origine cehă Ivan Mrkvička a venit să lucreze în
[69]

oraș. Societatea Pictorilor a fost înființată de artiști din sudul Bulgariei în 1912, ai căror membri
au inclus pictorii Zlatyu Boyadzhiev , Tsanko Lavrenov șiSirak Skitnik .
Astăzi, orașul are mai mult de 40 de galerii de artă, majoritatea fiind în proprietate privată. Galeria
de artă din Plovdiv a fost fondată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Are 5 000 de artă în patru
[126]

clădiri. Din 1981, a avut o secțiune pentru arta mexicană donată de pictori mexicani în onoarea
aniversării a 1300 de ani a statului bulgar.
Capitala europeană a culturii
La 5 septembrie 2014, orașul Plovdiv a fost selectat ca gazdă bulgărească a Capitalei Culturale
Europene în 2019. Orașul va găzdui evenimentul împreună cu Matera și un alt oraș (încă de
[7]

stabilit).
După ce în 2019 a fost ales capitala europeană a culturii, un program cultural ambițios și-a
început realizarea. Potrivit acestui program, va exista o insulă de artă în mijlocul fluviului Maritsa
din Plovdiv. Zona "Kapana" ("Capcana") va deveni un sfert din artele unde vor fi dezvoltate și
prezentate industria creativă. Această faimoasă zonă, Kapana, a fost renovată în 2014,
restaurând perspectivele sale autentice. Acesta a fost folosit pentru numeroase festivaluri și
evenimente de artă, atrăgând vizitatori din toată Bulgaria și din lume.
Pentru 2019, City Under the Hills planifică o serie de concerte, inclusiv "Muzica Balcanică în
Plovdiv". Orașul va găzdui Bienala de la Plovdiv și o serie de forumuri internaționale, cum ar fi o
întâlnire a colecționarilor din Europa, o școală de artă de vară, proiecte de dans, etc. [127]

Economie
VAB pe sectoare (2013)

Agricultură (5%)

Industrie (57%)

Servicii (38%)

Angajați după sector (2014)

Producție (36%)

Comerț (16%)

Educație (8%)

Asistență medicală (7%)

Transport (6%)

Altele (27%)

32
Deși se află în mijlocul unei bogate regiuni agricole, economia din Plovdiv a trecut de la
agricultură la industrie de la începutul secolului al XX-lea. Prelucrarea
alimentelor , tutunul , berii și textilele au constituit pilonii schimbării economice industriale. În [128]

timpul regimului comunist , economia orașului sa extins și a fost dominată de industria

grea. După căderea comunismului în 1989 și prăbușirea economiei planificate a Bulgariei , au
fost închise câteva complexe industriale; producția de plumb
și zinc , mașini , electronice , autocamioane ,produse chimice și cosmetice au continuat.
Plovdiv are una dintre cele mai mari economii ale țării și contribuie cu 7,5% din PIB-ul Bulgariei în
2014 . În 2014, în regiune activează peste 35 de mii de companii care creează locuri de muncă
[129]

pentru 285 000 de persoane. Avantajele orașului Plovdiv includ amplasarea geografică
[129]

centrală, o bună infrastructură și o populație mare. Plovdiv are aeroport internațional, terminal
pentru transport intermodal, mai multe legături cu autostrada Trakia (care leagă Sofia și Burgas ),
apropierea de autostrada Maritsa (coridorul principal către Turcia) și o infrastructură rutieră și
feroviară bine dezvoltată, care au condus la dezvoltarea orașului ca oraș principal în ceea ce
privește producția industrială în Bulgaria.
Economia orașului Plovdiv are o tradiție îndelungată
în producție , comerț , transport , comunicații și turism . În afară de dezvoltarea industrială a
orașului Plovdiv, în ultimii ani sa înregistrat o creștere semnificativă a sectorului serviciilor IT și a
serviciilor de externalizare, precum și o creștere de două ori a cifrei de creștere a turismului în
oraș în fiecare an în ultimii 5 ani. [130]

Indicatori economici

Indicator Unitate 2010 2011 2012 2013 2014

Milioane de
PIB 5539 6062 6178 6374 6273
euro

Ponderea în PIB-ul Bulgariei % 7.5 7.6 7.6 7.8 7.5

PIB-ul pe cap de locuitor BGN 7924 8888 9087 9394 9268

69630 68088 67819

populație Număr 678860 675586
0 4 7

Numărul mediu anual de angajați în baza contractului de 20843 20759 20393

Număr 205876 207057
muncă 8 9 3

Salariul mediu al angajaților în baza contractului de muncă BGN 6462 6889 7418 7922 8504

Rata activității economice % 64.9 64.2 67.7 70.7 71.7

Rată de șomaj % 8.5 8.8 11.2 13.4 13.1

ISD Milioane EUR 1.118 1.259 1.340 1.648 1.546

33
Sursa: Institutul Național de Statistică [129]

Industrie
Industria a fost unicul lider în atragerea investițiilor. Industria se extinde de la sfârșitul anilor 1990,
cu fabrici de producție fiind construite în oraș sau în perimetrul său, în principal, municipiul
Maritsa. În această perioadă, aproximativ 500.000.000 de euro au fost investite în construcția de
noi fabrici. Zona Economică Trakia, una dintre cele mai mari zone industriale din Europa de Est,
este situată în jurul orașului Plovdiv. Unele dintre cele mai mari companii din regiune includ
compania de utilități austriece EVN , PIMK (transport), Insa Oil (combustibili), Liebherr (fabrică
frigorifică), industria auto Magna International 9), Bella Bulgaria (industria alimentară),
Socotab , ABB Group ,Schneider Electric , Osram , Sensata Technologies etc.
Cumparaturi si comert
Sectorul comercial se dezvoltă rapid. Centre comerciale au fost construite în principal în cartierul
central și în cartierul Trakiya. Acestea includ Shopping Center Grand, Market Center, și încă
[131] [132]

două pe strada Kapitan Raycho, Forum în Trakiya, Excelsior și altele. Plovdiv are trei mari
[132]

centre comerciale: Mall-ul de 40 de milioane de euro (deschis 2009) cu o suprafață de 22.000

m (236.806,03 sq ft), 11 cinematografe și parcare pentru 700 de mașini; Markovo tepe Mall
2 [133]

(deschis 2016); și Galeria Mall, care are o suprafață de 6 etaje, cu o suprafață de 127 000 m ,
[134] 2

jumătate din care este parcarea, iar restul este zona comercială.
Datorită cererii ridicate de spații de birouri de afaceri, au fost construite noi birouri și clădiri
comerciale. Mai multe hipermarketuri au fost construite în principal la periferia
orașului: Metro , Kaufland , Triumf , Praktiker , Billa , Bricolage , Baumax , Technopolis,
Technomarket Europa și altele. Principala zonă comercială este strada principală, cu magazine,
cafenele și restaurante. O serie de cafenele, ateliere meșteșugărești și magazine de suveniruri
se găsesc în Orașul Vechi și pe străzile mici din centru, cunoscute printre localnici ca fiind "The
Trap" ( bulgară : Капана ).
Târgul Internațional Plovdiv , organizat anual din 1892, este cea mai mare și cel mai vechi târg
din țară și toate sud - estul Europei, reunind companii din întreaga lume , într - o zonă
de expoziție de 138.000 m (1,485,419.64 sq ft) , situat pe un teritoriu de 352.000
2

m (3788.896,47 mp) pe malurile nordice ale râului Maristsa. atrage peste 600.000 de vizitatori
2 [135]

din mai multe țări. [136]

Orașul are o zonă fără taxe vamale încă din 1987. Are un terminal vamal care manipulează
încărcăturile de la camioane și trenuri. [136]

34
 

Transport

Plovdiv stație centrală .

Poziția geografică a orașului Plovdiv îl transformă într-un centru internațional de transport. Trei
dintre cele zece coridoare pan-europene rula în sau în apropierea orașului: Coridorul IV
( Dresda - București - Sofia -Plovdiv- Istanbul ), Coridorul VIII ( Durrës -Sofia-
Plovdiv- Varna / Burgas ) și Coridorul X ( Salzburg - Belgrad -Plovdiv-Istanbul). Un important
[137] [138]

centru turistic din Plovdiv se află la poalele Munților Rodopi , iar majoritatea oamenilor care
doresc să exploreze munții îl aleg ca punct de pornire al călătoriei.

35
Orasul este un centru major rutier și feroviar în sudul Bulgariei , cu autostrada Trakia (A1) ,
[139]

la numai 5 km (3 mi) la nord. Se află pe ruta națională importantă de la Sofia la Burgas, via Stara
Zagora. Drumurile de primă clasă conduc la Sofia spre vest, spre Karlovo spre nord,
spre Asenovgrad , spre Kardzhali spre sud, spre Stara Zagora și spre est
spre Haskovo . Există autobuze intercity care leagă Plovdiv cu orașe și orașe din întreaga țară și
multe țări europene. Acestea se află în trei stații de autobuz : Sud, Rodopi și Nord.
Transportul feroviar din oraș datează din 1872, când a devenit o stație pe linia de cale
ferată Lyubimets - Belovo . Există linii de cale ferată spre Sofia, Panagyurishte ,
Karlovo, Peshtera , Stara Zagora, Dimitrovgrad și Asenovgrad. Există trei stații de cale ferată :
- Plovdiv Central , Trakia și Filipovo - precum și o stație de transport de marfă. [137]

Plovdiv dispune de un sistem de transport public de mari dimensiuni cuprinde în jur de 29 de

[140], care

linii principale și 10 de autobuze suplimentare. Cu toate acestea, în oraș nu există tramvaie ,

iar sistemul troleibuzului din Plovdiv a fost închis în toamna anului 2012. Șase poduri [141]

acoperă râul Maritsa , incluzând un pod feroviar și un pod acoperit . Există intersecții importante
la sud, sud-vest și nord.

Harta infrastructurii de ciclism din Plovdiv

Verde: construit

Orange: planificat

Plovdiv are o infrastructură de ciclism bine dezvoltată, care acoperă aproape toate districtele
orașului. Lungimea totală a drumurilor de ciclism este de 60 kilometri (48 de kilometri), iar 12
kilometri (7,5 mile) sunt în construcție). Orașul are un total de 690 de biciclete.

 Infrastructura pentru ciclism

36
 

Numărul de automobile private înregistrate în oraș a crescut de la 178.104 în 2005 la 234.298 în

2009. Există în jur de 658 de automobile la 1.000 de locuitori
[142] [143]

Aeroportul Plovdiv .

Aeroportul Internațional Plovdiv este aproape de satul Krumovo , la 5 km (3 mi) sud - est a
orașului. Ea are zboruri charter din Europa și are servicii regulate cu Ryanair la Londra
și Frankfurt-Hahn și S7 la Moscova. În împrejurimile orașului se află numeroase aeroporturi mici,
inclusiv Baza Aeriană Graf Ignatievo din Graf Ignatievo, la nord de Plovdiv.

37
BIAF Airshow are loc la fiecare doi ani cu privire la Krumovo baza aeriana si este una dintre cele
mai mari airshows din Balcani. [ citare necesară ]

Educație
Aproximativ două treimi dintre cetățeni (62,38%) au studii secundare, de specialitate sau
superioare. Acest procent a crescut de la 1992 la 2001. [144]

Plovdiv are 78 de școli, inclusiv școli elementare, înalte, străine, matematice, tehnice și de
artă. Există, de asemenea, 10 școli private și un seminar . Numărul de elevi în 2005 a fost de
36.964 și a scăzut constant de la mijlocul anului 1990, datorită ratei natalității mai
scăzute. Printre școlile cele mai prestigioase se numără Școala de Limba Engleză, Liceul de
[144]

Matematică, Școala Lingvistică Ivan Vazov, Școlile Naționale de Comerț - Plovdiv, Academia de [145]

Engleză, Academia de Muzică, Dans și Fine Arts Plovdiv și Liceul Francez din Plovdiv.
[146] [147] [148]

Orașul are șase universități și un număr de colegii de stat și private și sucursale ale altor
universități. Acestea includ Universitatea din Plovdiv , cu 900 de lectori și angajați și 13.000 de
[149]

studenți; Universitatea de Medicină din Plovdiv , cu 2600 de studenți; Colegiul [150]

medical; Universitatea Tehnică din Sofia - Sucursala Plovdiv; Universitatea Agricolă - [151]

Plovdiv; Universitatea Tehnologiilor Alimentare; Academia de Muzică, Dans și Arte

[152] [153]

Plastice; și altele.
[154] [144]

Olimpiada Internațională de Informatică din 2009 (IOI) a avut loc la Universitatea din Plovdiv
"Paisiy Hilendarski" , între 8 și 15 august 2009. Patronul Onorific al IOI 2009 a fost președintele
bulgar Georgi Parvanov . [ citare necesară ]

Între 1875 și 1906, Școala Zariphios a fost una dintre instituțiile locale de învățământ grecești
care au oferit educație elementară și secundară. [155]

Sport și recreere
Complexul sportiv Plovdiv compune din stadionul Plovdiv cu câmpuri de fotbal suplimentare,
terenuri de tenis, piscine , o bază de canotaj cu canal de 2 km, restaurante și cafenele într-un
parc spațios, în partea de vest a orașului chiar la sud de Maritsa râu. Există, de asemenea, locuri
de joacă pentru copii. Este popular printre cetățenii și oaspeții orașului Plovdiv, care o folosesc
pentru jogging, mers pe jos și relaxare. Stadionul Plovdiv (55.000 de locuri) este cel mai mare loc
de fotbal din Bulgaria. [156]

Alte stadioane includ Stadionul Botev , Lokomotiv (10.000 locuri), Stadionul Maritsa (5.000 de
locuri) și Stadionul Todor Diev (7.000 de locuri). Există șapte săli de sport în interior : Kolodruma ,
Sala Universității, Olimpia, Lokomotiv, Dunav, Stroitel, Chaika, Akademik și Total Sport. În
2006, Aqualand , un parc acvatic, a fost deschis în apropierea centrului orașului. Mai multe [157]

parcuri de apă mai mici se află și în oraș.

 Facilități sportive

38
 

39
Fotbalul este cel mai popular sport din oraș; Plovdiv are trei echipe profesioniste. Orașul are PFC
Botev Plovdiv , fondată în 1912, și PFC Lokomotiv , fondată în 1926. Ambele echipe sunt un
[158]

punct fix în topul ligii bulgare . Rivalitatea dintre ele este considerată a fi chiar mai acerbă decât
cea dintre Levski și CSKA din Sofia . Există alte două cluburi de fotbal în oraș - Maritsa
FC (fondată în 1921) și Spartak Plovdiv (1947). [159]

Plovdiv este gazda turneului internațional de box "Strandzha" care a avut loc din 1949. În [160]

2007, 96 de boxeri din 20 de țări au participat la turneu. Există un club de curse de cai și o bază
de cai lângă oraș. Plovdiv are mai multe echipe de volei și baschet.

Vedere de la "fântânile de semnare" din grădina țarului Simeon.

Vedere din grădina orașului.

Trei dintre cele șapte dealuri ale orașului sunt protejate de teritorii naturale începând din 1995.
Două dintre primele parcuri din Bulgaria sunt situate în centrul orașului - grădina Tsar Simeon -
grădina orașului , unde putea fi văzută prima lucrare a sculptorului italian Arnoldo
Zocchi ; Grădina Dondukov - grădina veche a orașului . Unele dintre parcurile mai mari
includ grădina botanică , Beli Brezi , Ribnitsa și Lauta .

Cetățeni notabili

40
Hristo Stoichkov

 Zlatyu Boyadzhiev - (1903-1976), pictor

 Ivan Vazov - (1850-1921), scriitor

 Boris Christoff - (1914-1993), basso

 Hristo G. Danov - (1828-1911), editor

 Konstantin Stoilov - (1853-1901), fost prim-ministru al Bulgariei

 George Ganchev - (născut în 1939), fenician, actor, scriitor, politician

 Nayden Gerov - (1823-1900), lingvist, folclorist și scriitor

 Georgi Ivanov - cosmonaut

 Asen Kisimov - actor

 Stefka Kostadinova - titularul recordului mondial în saltul înalt al femeilor

 Dimcho Debelyanov - scriitor

 Andrey Lyapchev - fost prim-ministru al Bulgariei

 Apostolos Nikolaidis - atlet

 Todor Kableshkov - revoluționar

41
 Pencho Slaveykov - scriitor

 Sava Mutkurov - fost regent al Bulgariei, arhitectul-șef al unificării bulgare

 Petko Karavelov - revoluționar

 Ivan Evstratiev Geshov - fost prim-ministru al Bulgariei

 Tsvetana Pironkova - jucător profesionist de tenis

 Locul nașterii lui Silvena Rowe - bucătar britanic, scriitor de alimente, personalitate de
televiziune și restaurator

 Slavik Tabakov - fizician medical, președinte IOMP

 Hristo Stoichkov - jucător de fotbal

 Petar Stoyanov - fost președinte al Bulgariei

 Yordan Yovkov - scriitor

 Aleksandar Malinov - fost prim-ministru al Bulgariei

 Christos Tsigiridis - inginer electric și pionier tehnologic

 Zhan Videnov - fost prim-ministru al Bulgariei

 Yordan Yovchev - gimnasta

 Ivan Mrkvička - pictor

 Milcho Leviev - muzician

 Ivan Andonov - (1934-2011), actor

 Vladimir Arabadzhiev - (născut 1984), șofer de curse

 Samuel Finzi - (n. 1966), actor german

 Emma Tahmizian - (n. 1957), pianist

 Serafim Todorov - (n. 1969), boxer

 Sonya Yoncheva - (născută în 1981), cântăreață de operă

 Miroslav Barnyashev - (născut în 1984), luptător profesionist, care în prezent

interpretează sub numele de Rusev.

 Georgi Hristov - (născut 1985), fotbalist profesionist, care joacă în prezent pentru Tampa
Bay Rowdies .

 Iva Prandzheva , jumperul lung și jumperul triplu

42
Relații internaționale
Orașele twin - orasele sora

Semnează orașele surori din Plovdiv.

Plovdiv este înfrățit cu următoarele orașe: [161] [162]

 Brno , Republica Cehă.  Ivanovo , Rusia.  Okayama , Japonia.

 Gyumri , Armenia. [163] [164]  Košice ,  Petra , Iordania.

Slovacia. (din 2000) [166]

 Bursa , Turcia [165]  Poznań , Polonia.

 Kumanovo ,
 Columbia , Statele Unite ale Macedonia.
 Roma , Italia
Americii.
 Kutaisi , Georgia.
 Saint Petersburg ,
 Daegu , Coreea de Sud. Rusia.
 Leskovac , Serbia.
 Gyumri , Armenia.  Salonic , Grecia. [167]
 Gornji Milanovac ,
 Jeddah , Arabia Saudită. Serbia.
 Valencia , Venezuela.

 Istanbul , Turcia.  Luoyang , China.

 Kastoria ,
Grecia. (din 2005) [168]
 Surigao City , Filipine  Ohrid , Macedonia.

Onorată
Asteroidul ( planeta minor ) 3860 Plovdiv este numit după oraș. Acesta a fost descoperit de
către astronomul belgian Eric W. Elst și astronomul bulgar Violeta G. Ivanova, la 8 august
1986. Vârful Plovdiv (1.040 m sau 3.412 ft) pe insula Livingston din Insulele Shetland de
Sud , Antarctica , este numit și după Plovdiv.

Galerie


Vedere panoramică

43
 

Privind pe una dintre străzile din Plovdiv.

Planul cetății medievale

Istoria orașului Plovdiv

Orașul Plovdiv este situat în sudul Bulgariei . În decursul lungii sale istorii a fost cucerită de
numeroase popoare: tracii , macedoneni , romani , bizantini , bulgari , turci otomani care au
contribuit la diversitatea patrimoniului istoric al orașului.

Istoria orașului Plovdiv

Cronologia evenimentelor

Stabilirea celor mai vechi asezari pe teritoriul orasului Plovdiv

6000-5000 î.H.
(Yasa Tepe 1 si Yasa Tepe 2)

Secolul al V-
Ancient Plovdiv a fost încorporat în regatul Odrysian
lea î.Hr.

Orașul tracului a fost cucerit de Filip al II-lea al

347-342 î.H.
Macedonieicare la numit Filipopolis

Philippopolis a fost încorporat în Imperiul Roman de către

46
împăratul Claudius

Filipopolis a devenit orașul central al provinciei

Sec. I-III
romane Thracia

250 Întregul oraș a fost ars de goți

44
 Secolul al IV- Philippopolis și-a redobândit dimensiunea anterioară.Orașul
lea face parte din Imperiul Roman de Est

836 Khan Malamir a încorporat orașul în primul imperiu bulgar

Vasile al II-lea și-a întemeiat armata în Filipopolis în timpul

976-1014
războiului cu Samuel al Bulgariei

Orașul a fost cucerit de armata cruciadă a lui Frederick

1189
Barbarossa

Philippopolis a fost cucerit și percheziționat de Imperiul latin și

1205
de Kaloyan din Bulgaria

Phillipopolis a fost cucerit de otomani. Numele orașului a fost

1371
schimbat în Filibe

Plovdiv a fost eliberat de dominația otomană în timpulbătăliei

Ianuarie 1878
de la Philippopolis

Iulie 1878 Plovdiv a devenit capitala României de Est

Plovdiv este centrul evenimentelor care au dus launificarea

1885
Bulgariei

1920-1960 Perioada de industrializare

Descoperirea atracțiilor arheologice din Plovdiv, orașul vechi a

1970-1980
fost restaurat

1999 Plovdiv a găzduit luna culturală europeană

2014 Plovdiv a primit titlul de capitala europeană a culturii 2019

cuprins

 1Antichitatea

 2Evul Mediu

 3Renasterea nationala

 4Rumelia de Est

 5Istorie modernă

Antichitate

45
Teatrul antic de la Plovidiv.

Plovdiv este unul dintre cele mai vechi orașe din Europa. Arheologii au descoperit ceramica și [1]

alte obiecte din viața de zi cu zi încă din epoca neolitică, arătând că la sfârșitul mileniului 7 î.H.
exista deja o așezare stabilită acolo. Potrivit lui Ammianus Marcellinus , Plovdiv post-istorie
din epoca bronzului locuri ca pe o tracic așezare fortificată numită Eumolpias. În anul 342 î.en,
Plovdiv a fost cucerit de Filip II al Macedoniei , tatăl lui Alexandru cel Mare , care la redobândit-o
"Filip", Filipopolis sau "orașul lui Filip". Mai târziu, a fost recucerită de tracii care l-au
numit Pulpudeva(de la Philipopolis). [2]

În anul 72 î.en, Plovdiv a fost confiscat de generalul roman Terentius Varo Luculus. Orașul a fost
încorporat în Imperiul Roman , unde a fost numit Trimonțiu ( orașul celor trei dealuri ) și a servit
drept capitală a provinciei Tracia . Thrimontiul a fost o intersecție importantă pentru Imperiul
Roman și a fost numit "Cel mai mare și mai frumos dintre toate orașele" de Lucian . În acele
vremuri, Via Militaris (sau Via Diagonalis ), principalul drum militar din Balcani , a trecut prin
oraș. [3]

"Acest oraș [Plovdiv] este cel mai mare și mai frumos din toate orașele, frumusețea lui strălucește de departe ..."
Scriitorul roman Lucian .

Vremurile romane au fost o perioadă de creștere și cultură în oraș. Ruinele supraviețuitoare arată
un oraș cu numeroase clădiri publice, altare, băi și teatre, deși doar o mică parte a orașului antic
a fost excavat. Orașul avea un sistem de apă și canalizare . A fost apărat cu un perete dublu. [4]

Evul Mediu
Slavii s-au stabilit în zonă până la mijlocul secolului al VI-lea, schimbând proporțiile etnice ale
regiunii. Odată cu înființarea Bulgariei în 681, Philipopolis a devenit o fortăreață a
graniței imperiului bizantin . A fost capturat de Khan Krum în 812, dar regiunea a fost încorporată
în Imperiul Bulgar în 834 în timpul domniei lui Khan Malamir . A rămas în mâinile bulgărești până
când a fost cucerită de Imperiul Bizantinîn 970 sau 971. Orașul a devenit din nou cunoscut ca
Philippopolis și a devenit caracter bizantin. Aime de Varennes, în 1180, a întâlnit cântecele
cântece bizantine în oraș, care povesti despre faptele lui Alexandru cel Mare și predecesorii săi,
cu peste 1300 de ani în urmă. [5]

Khan Krum a fost primul conducător bulgar care a capturat orașul Plovdiv.

46
Stăpânirea bizantină a fost urmată de Imperiul latin în 1204 și au existat două perioade scurte de
interregnum, deoarece orașul a fost ocupat de două ori de Kaloyan din Bulgaria înainte de
moartea sa în 1207. În 1208, succesorul lui Kaloyan Boril a fost învins de Latini în luptă din
[6]

Philippopolis . Sub conducerea latină, Plovdiv era capitala Ducatului din Philippopolis, condus
de Renier de Trit , iar mai târziu de Gerard de Strem. Regimul bulgar a fost restabilit în timpul
domniei lui Ivan Asen al II-lea între 1225 și 1229. În 1263, Plovdiv a fost cucerit de Imperiul
Bizantin restauratși a rămas în mâinile bizantine până când a fost reînsuflețită de George Terter
al II-lea al Bulgariei în 1322. Guvernarea bizantină a fost restaurată din nou în 1323, dar în 1344
orașul a fost predat Bulgariei de către regența lui Ioan Palaiologos ca preț pentru IvanSprijinul
lui Alexandru al Bulgariei în războiul civil bizantin.
În 1364, turcii otomani sub Lala Șahin Pasha au confiscat orașul Plovdiv. Turcii au numit
orașul Filibe . A fost capitala Rumeliei până în 1382, când turcii au capturat Sofia , care a devenit
principalul oraș al provinciei. Plovdiv a supraviețuit ca unul dintre cele mai importante centre
culturale pentru cultura și tradiția bulgară. Numele lui Plovdiv a apărut pentru prima oară în acea
epocă și derivă din numele tracului Pulpudeva (presupus a fi o traducere a filipopolului, de la
Pulpu = Philippou și deva = oraș), pe care slavii îl predau mai întâi ca Pătldin ( Pludin )
sau Plâvdin .

Renașterea națională

Biserica Maicii Domnului .

Sub dominația Imperiului Otoman , Plovdiv a fost un punct focal pentru mișcarea națională
bulgară. În acea perioadă, Plovdiv a fost un centru economic, alături
de Constantinopol , Odrin și Salonic . Datorită comerțului, burghezia bulgară emergentă a devenit
semnificativă în societate. Tranzacțiile cu Rusia și Europa au avut influențe politice și culturale. În
acea perioadă, cetățenii mai bogați au construit case, multe dintre ele putând fi încă văzute în
rezervația arhitecturală Vechi Plovdiv . Orașul era capitala provinciei Rumelia între 1364-1864
și Edirne provincie între anii 1864-1878 în conformitate cu regulile otomane.
Plovdiv a jucat un rol în lupta pentru independența Bisericii. Plovdiv a devenit centrul acestei
lupte cu lideri precum Nayden Gerov , Dr. Valkovich și Joakim Gruev . În 1836 a fost inaugurată
prima școală bulgară, iar în 1850 învățământul secular modern a început cu școala St Cyril și
Metodiu. La 11 mai 1858 orașul a sărbătorit ziua sfinților Chiril și Metodiu , care ulterior a devenit
sărbătoare națională. În 1858, în Biserica Maicii Domnului, liturghia de Crăciun a fost vorbită
pentru prima dată în limba bulgară . În 1868 a fost înființată prima Școală de Gramatică. [4]

În 1880, în oraș funcționau un număr de opt instituții de învățământ grec: una pentru băieți, două
pentru fete, trei școli mixte și două seminarii pentru profesori. Dintre acestea, liceul Zarifios ,

47
înființat la 1875, a devenit una dintre cele mai cunoscute instituții de învățământ grecești din
regiune. Cel mai important ziar grecesc a fost Pilippoupolis (bilingv până în 1882, greacă din
1886), susținut de statul grec și de organizațiile naționaliste, fiind, de asemenea, forumul
comunităților grecești din regiunea extinsă. [7]

Orașul a fost capturat de la otomani în timpul bătăliei de la Philippopolis, în 1878.

Estul Rumeliei
Conform Tratatului de la San Stefano, la 3 martie 1878, Principatul Bulgariei a inclus ținuturile cu
populație preponderent bulgară. Plovdiv a fost selectat drept capital al țării restaurate și ca sediu
al guvernului rus temporar. Marea Britanie și Austria-Ungaria totuși nu au aprobat acest tratat,
[8]

iar rezultatul final al războiului sa încheiat la Congresul de la Berlin, care a împărțit țara recent
eliberată în mai multe părți. A separat regiunea autonomă Rumelia de Est din Bulgaria, iar
Plovdiv a devenit capitala sa. În trei luni, Imperiul Otoman a creat o diagramă organizatorică a
provinciei și a numit un guvernator. În acel moment avea o populație de aproximativ 33.500, din
[9]

care 45% erau bulgari , 25% greci , 21% turci , 6% evrei și 3% armeni , situație care sa schimbat
rapid în următoarele decenii.
În primăvara anului 1885, Zahari Stoyanov a format Comitetul Revoluționar Central Secret Bulgar
din oraș, care a condus activ propaganda pentru unificarea Bulgariei și a României de Est. La 5
septembrie, câteva sute de rebeli înarmați din Golyamo Konare (acum Saedinenie ) au mers la
Plovdiv. În noaptea de 5-6 septembrie, acești bărbați condus de Danail Nikolaev au preluat
controlul asupra orașului și au înlăturat funcția guvernatorul general Gavril Krastevich . A fost
format un guvern provizoriu condus de Georgi Stranski și a fost anunțată mobilizarea
universală. După ce sârbii au fost învinși în războiul sârbo-bulgar, Bulgaria și Turcia au ajuns la
un acord conform căruia Principatul Bulgariei și Rumelia de Est au avut guvern comun,
Parlament, administrație și armată. Astăzi, 6 septembrie este sărbătorită ca Ziua Unificării și Ziua
de la Plovdiv.

Istoria modernă
După unificare, Plovdiv a rămas al doilea oraș în populație și semnificație după
capitala Sofia . Prima cale ferată din oraș a fost construită în 1874, iar după 1888 a fost legată de
Sofia. În 1892, Plovdiv a fost gazda primului târg bulgar cu participare internațională, care a fost
urmat de Târgul Internațional Plovdiv . După eliberare a fost inaugurată prima fabrică de bere în
oraș.
La începutul secolului XX, Plovdiv a crescut ca un centru industrial și comercial important, cu o
industrie ușoară și alimentară bine dezvoltată. Capitala germană, franceză și belgiană a fost
investită în oraș în dezvoltarea comerțului modern, bancar și al industriei. În 1939, în fabricile de
producție au fost 16 000 de meșteșugari și 17 000 de lucrători, în principal pentru prelucrarea
produselor alimentare și a tutunului. În timpul celui de-al doilea război mondial, industria tutunului
sa extins, precum și exportul de fructe și legume. În 1943, 1500 de evrei au fost salvați de la
deportare în lagărele de concentrare de către arhiepiscopul Plovdiv Chiril, care mai târziu a
devenit patriarhul bulgar.
În perioada guvernării comunistecare a urmat sfârșitul celui de-al doilea război mondial, au fost
construite multe fabrici mari și în apropiere de Plovdiv, de exemplu o fabrică pentru metale
neferoase, lucrări textile, instalații pentru aparate electrice, fabrici de tutun, fabrică de conserve,
fabrici de camioane și multe altele. La 6 aprilie 1956 a fost deschisă prima linie de troleibuz, iar în
anii '50 a fost construit hotelul emblematic Trimontsium. În anii '60 și '70 a avut loc un boom de
construcție și multe din cartierele moderne au luat forma. În anii '70 și '80 au fost excavate multe
rămășițe antice, iar orașul vechi a fost complet restaurat. În 1990 Complexul sportiv "Plovdiv" a
fost terminat. Acesta a inclus cel mai mare canal de stadion și canotaj din țară. În acea perioadă,
Plovdiv a devenit locul de naștere al mișcării Bulgariei pentru reforma democratică, care, până în
1989, a obținut suficient sprijin pentru a intra în guvernare.
Plovdiv a găzduit de trei ori expoziții specializate ale Târgului Mondial , în 1981, 1985 și 1991.

48
Filipopolis (Tracia)
Philippopolis

Φιλιππούπολη

Philippopolis

Prezentat în Bulgaria

Locație Plovdiv , Bulgaria

Regiune Tracia

42.143333 ° N 24.748889 ° ECoordonate: 42.143333 ° N

coordonate
24.748889 ° E

Tip Setarea anticului trac, grec și roman

Zonă Circuit de perete: cca.78 ha [1]

Ocupat: 78 ha ( +90 ha ) +

Istorie

Fondat Secolul al IV-lea î.Hr.

Perioade Grecia elenistică

Site note

Data expirării 1960

website teren

O parte a unei serii despre orașul antic

Philippopolis

49
 Clădiri și structuri

Public[arată]

Religioase[arată]

Fortificare[arată]

Rezidential[arată]

subiecte asemănătoare

Philippopolis este unul dintre cele mai vechi nume ale orasului Plovdiv (printre care se numara
Eumolpia / Pulpudeva, Roman Trimontium) si este cea mai cunoscuta pentru istoria sa. Orașul a
devenit unul dintre cele mai mari și mai importante din regiune, după cum arată încă rămășițele
sale vechi și impresionante, și a fost numit "cel mai mare și mai frumos dintre toate orașele"
de Lucian .
Orașul a fost inițial un trac de decontare, mai târziu fiind invadat
de perși , greci , celți , Romani , goților , hunilor , bulgari , slave - vikingi , cruciați și turci .
În anul 342 î.Hr. Filip II al Macedoniei a cucerit orașul tracului și ia dat numele. Mai târziu,
Philippopolis a devenit parte a Imperiului Roman și a capitalei provinciei romane Thracia . Potrivit
lui Ammianus Marcellinus , Filipopolis avea o populație de 100.000 în perioada romană. [2]

cuprins

 1Istorie

o 1.1Istoria romană

 2Dezvoltarea urbană

o 2.1Perioada elenistică

o 2.2Perioada romană

 2.2.1Aqueducturi

o 2.3Perioada târzie romană

 3Arhitectura

Istorie
50
Cele mai vechi semne de locuire pe teritoriul Philippopolis datează încă din mileniul 6 î.Ch., când
au fost stabilite primele așezări. Arheologii au descoperit ceramică fină și obiecte ale
[3] [4] [5] [6] [7] [8] [9]

vieții de zi cu zi pe Nebet Tepe din încă din eneolitic , arătând că , la sfârșitul patrulea mileniu BC,
acolo exista deja o așezare stabilită. descoperit necropolele tracice datând din mileniul II-
[10] [11] [12] S-au

III î.en, în timp ce orașul tracic Eumolpias a fost stabilit între mileniul II și primul mileniu î.en. [13]

Orașul a fost un fort al locale independente tracic tribul Bessi . În anul 516 î.Hr. în timpul [14]

domniei lui Darius cel Mare , Tracia a fost inclusă în imperiul persan . În 492 î.Hr. persan [15]

generală Mardoniu supus Thrace din nou, și a devenit nominal vasal al Persiei până 479 î.Hr. și
regula timpurie a Xerxes I . Orașul a fost inclus în împărăția Odrăsiană (460 î.Hr.-46 d. Hr.),
[16]

O uniune tribală tracică . Orașul a fost cucerit de Filip II al Macedoniei iar regele odrysian a fost [17]

înlăturat în 342 î.Hr. La zece ani de la invazia macedoneană, regii tracți au început să-și exercite
puterea din nou după ce Seuthes III-ul Odrysian și- a restabilit regatul sub suzeranitatea
macedoneană ca urmare a unei revolte cu succes împotriva conducerii lui Alexandru cel Mare ,
care nu a avut nici victorie, nici înfrângere , dar impas. Regatul Odrysian a depășit treptat [18]

suzeranitatea macedoneană, în timp ce orașul a fost distrus de către celți ca parte a așezării
celtice a Europei de Est , cel mai probabil în anii 270 î.en. În 183 î.Hr. Filip al Macedoniei [19]

a cucerit orașul, dar la scurt timp după ce tracii l-au reînsuflețit.

Istoria romană
În anul 72 î.Hr. orașul a fost confiscat de generalul roman Marcus Lucullus, dar în curând a fost
restabilit la controlul tracic. În anul 46, orașul a fost în cele din urmă încorporat în Imperiul Roman
de către împăratul Claudius . A câștigat statutul de oraș { municipium ) la sfârșitul secolului
[20]

I. În calitate de Trimonțiu, a fost o intersecție importantă pentru Imperiul Roman și a fost numită
[21]

"cel mai mare și mai frumos dintre toate orașele" de Lucian . Deși nu era capitala provinciei
Tracia în acest moment, orașul era cel mai mare și mai important centru din provincie. A fost [22]

sediul Uniunii Tracilor și Via Militaris (sau Via Diagonalis), cel mai important drum militar
[23]

din Balcani , au trecut prin oraș. Vremurile romane au fost o perioadă de creștere și excelență
[24] [25]

culturală. și ruinele antice spun o poveste despre un oraș vibrant și în creștere, cu numeroase
[26]

clădiri publice, altare, băi, teatre, un stadion. Scara largă a construcțiilor publice în timpul dinastiei
Flavian (69-96 d. Hr.) A dus la numirea orașului în orașul Flavia Philippopolis.
În 172, un al doilea zid a fost construit pentru a cuprinde orașul care se extinsese deja din cele
Trei dealuri în vale.
A devenit capitala provinciei Traciei la începutul secolului al III-lea.
În jurul anului 250, bătălia de la Philippopolis a implicat un asediu lung de către goții condus de
conducătorul lor Cniva și după trădarea de către un cetățean nemulțumit, care le-a arătat unde să
scaldă zidurile , orașul a fost ars și 100.000 de cetățeni au murit sau au fost prinși
[27] [28]

captivi conform lui Ammianus Marcellinus .

[2],

A prosperat din nou în secolul al IV-lea ca multe orașe din regiune.

Cu toate acestea, a fost distrus din nou de către Attila lui huni în 441-442 și de către goți de
Teodoric Strabon în 471. [29]

Dezvoltare urbană

51
Circuit elenistic de perete

Roman Trimonțiu (Phillipopolis)

52
Modelul lui Philippopolis în perioada romană creat de arh. Matei Mateev

Structura lui Philippopolis a fost descoperită într-o mare măsură de arheologie între anii 1965-
1855, care, cu înregistrări istorice, confirmă prezența a trei nivele arheologice: elenistice, romane
și târzii romane. [30]

Perioada elenistică
Planificarea și construcția inițială a orașului Filipopolis a început în timpul domniei lui Filip II (359-
336 î.Hr.) și a continuat în timpul domniei lui Alexandru cel Mare și Diadochi . Unii autori
presupun că prima etapă a construcției din Philippopolis sa încheiat în jurul anului 500
î.Hr. Orașul construit inițial pe dealuri a fost extins în câmpie. Arheologii au confirmat faptul
[30]

că planul hipodamian a fost aplicat în Filipopolis ca și în alte orașe vechi

precum Milet , Efes , Alexandria și Olynthus . Hellenistic Philippopolis avea o rețea de străzi
[30] [31]

ortogonale de pietriș. Unele dintre străzi aveau trotuare, bordură și pante adecvate pentru a
putea evacua scurgerea apei de ploaie. Străzile intersectate au format blocurile de oraș
rectangulare ( insula ) cu clădiri rezidențiale și publice. În Philippopolis au fost construite un
[30]

număr mare de structuri publice, cum ar fi teatru , stadion , agora , temple , termale .
Primul zid de oraș din Philippopolis a fost construit încă din secolul al IV-lea î.H. și fragmente ale
acestui sistem de fortificație sunt vizibile astăzi pe pantele nordice și nord-vest ale Nebet
Tepe. Zidul era prevăzut cu porți mici, care au dus la pasaje sau tuneluri din interiorul stâncii, prin
care treptele au ajuns la piciorul nordic al dealului.
În ciuda mediului politic și economic instabil din secolul al IV-lea î.Hr. până în secolul I î.Hr., în
Filipopolis au fost implementate tehnici de urbanism pe scară largă și tehnici complexe de
construcție. Modelul urbanistic din perioada elenistică a fost strict urmărit și dezvoltat după ce
orașul a devenit parte a imperiului roman.
Perioada Roman

forum

53
Teatru

Roman Odeon

Poarta de sud Philippopolis

Zidurile elenistice și romane

O renovare extensivă și o construcție la scară largă au avut loc după 46 de ani, pentru a
răspunde nevoilor în creștere ale populației. O caracteristică a clădirilor din Roman Philippopolis
a fost scara lor largă și decorația generoasă care a exprimat măreția și influența Imperiului
Roman.
Romanii au continuat moștenirea lăsată de arhitecții greci din Philippopolis; unitatea de măsură
folosită de romani ( piciorul roman - 296 mm) a coincis aproape în întregime cu pasul Attica folosit
în perioada elenistică, permițându-le să urmeze cu ușurință modelul inițial de amenajare urbană
a orașului fără a face modificări semnificative.
În epoca romană, zona construită din Filipopolis în câmp a totalizat 50 ha (120 hectare). A inclus
aproximativ 150 de insule fiecare cu o lățime de 1 actus (35,5 m) și o lungime de 2 actus (71
m). Rețeaua stradală existentă a fost renovată și extinsă cu sistem de alimentare cu apă și
[30]

canalizare sub ea. Suprafața rețelei rutiere a fost de 100.000 mp. Străzile erau pavate cu plăci
[30]

54
mari de granit. Lățimea unei străzi normale a fost de 15 picioare romane (4,4 m), în timp ce
lățimea străzilor principale a ajuns la 30 de picioare romane (8,9 m). [30]

În al doilea c. AD, zona de nord a forumului a fost îmbunătățită și importante clădiri publice din
perioada elenistică, cum ar fi teatrul, stadionul, agora, trezorerie și odeon, au fost reconstruite și
extinse. În 172, în conformitate cu o inscripție găsită în zona Poarta de Est sub domnia
împăratului Marcus Aurelius , zidurile cetății au fost întărite și extinse în jurul orașului în câmpie în
zonele de la est și vest de cele trei dealuri, incluzând, neobișnuit, stadionul. O parte din acest zid
poate fi văzută astăzi sub Piața Djumaya, lângă stadion. Odonul a fost construit ca
un bouleterion elenistic , sau cameră de consiliu, și a suferit patru reconstrucții între secolele I și
IV pentru a fi folosit ca un mic teatru.
Dovezile despre distrugerea de către goți 250/1 au fost descoperite în jurul Odeonului. După [32]

invazia gotică, schimbările au fost făcute deosebit de remarcabile în complexul East Gate, care
avea un arc triumfal în cinstea lui Hadrian . Poarta din perioada anterioară a fost abandonată și a
fost adăugată o nouă rută în perete, iar arcul din secolul al 2-lea a fost inclus.
Excavările recente au scos la iveală un prim c. arcul triumfal, doar al doilea în Bulgaria. [33]

Aqueduct

Apeductul roman pe Komatevsko Shose

Podul aqueduct roman din Plovdiv este singurul care se află astăzi în Bulgaria.
Trei apeducte de 22 km lungime au furnizat în principal partea inferioară a orașului, în timp ce
dealurile s-au bazat pe puțuri și rezervoare de apă de ploaie. Apeducturile se desfășoară în
paralel unul lângă celălalt, în vecinătatea suburbiei Komatevo, la o distanță de 30-40 m, o
conductă de țevi din lut și două apeducte parțial aeriene. [34]

O secțiune a apeductului "occidental", care este considerabil mai masivă, a fost parțial restaurată
pe Komatevsko Shose. Pieri sunt de asemenea vizibile la stadionul roman. Excavările recente au
scos la iveală mai multe pirae din secolul al II-lea. ANUNȚ. [35]

Se presupune că cele trei apeducturi s-au convertit pe versanții de vest ai Djendemtepe într-un
rezervor de distribuție ( castellum aquae ), care pare să fi fost distrus în construcția tunelului
modern. [36]

Sursa rețelei de alimentare cu apă a fost de trei cascade pe versanții Munților Rodopi, două în
localitatea Marata lângă satul Markovo ( bg ) și una în localitatea Kaynitsite, în apropierea
orașului Kuklen . Bazinele de la Markovo sunt bine cercetate; unul dintre acestea este un
rezervor subteran de 13 × 7 m, distrus partial; al doilea este un sistem complex de tuneluri: o
galerie centrală și ramuri laterale. Nu este investigat pe deplin, dar lungimea uneia dintre ramurile
laterale este de 76 m.
Rețeaua de distribuție din oraș în sine este situată sub stradă, cu conducte de-a lungul tuturor
străzilor nord-sud, dar numai sub câteva direcții orientate spre est-vest. Conducte de cale ferată
sunt construite cu țevi de lut, cu ramuri pentru a separa case și fântâni cu plumb. Conducta a
condus la numeroase fântâni publice și fântâni care, deși nu au fost găsite, sunt cunoscute din
multe fragmente sculptate.
Fluxul total de apă este estimat la aproximativ 43.000 de metri cubi pe zi.

55