Sunteți pe pagina 1din 56

Lucrare-Licienta-Analiza-Veniturilor-Si-

Cheltuielilor-Bugetului-Comunei-Poiana

CUPRINS

1
LISTA FIGURILOR ŞI A TABELELOR........................................................................3

INTRODUCERE ..............................................................................................................5

CAPITOLUL I
PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA FINANŢELOR PUBLICE LOCALE .....................7
1.1. Organizarea şi autonomia finanţelor publice locale ..................................................7
1.2. Bugetele locale .........................................................................................................10
1.2.1. Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale ......................................................10
1.2.2. Principiile şi regulile bugetelor locale ...........................................................13
1.3. Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului centralizat al unităţilor
administrativ-teritoriale............................................................................................15

CAPITOLUL II
ANALIZA VENITURILOR BUGETULUI COMUNEI POIANA ............................18
2.1. Prezentarea generală a Comunei Poiana .................................................................18
2.2. Nivelul,dinamica şi structura veniturilor bugetului local.........................................19
2.3. Structura şi nivelul veniturilor fiscale .....................................................................23
2.4. Cote defalcate din impozitul pe venit .....................................................................25
2.5. Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei .....................................................27

CAPITOLUL III
APORTUL IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE LA FORMAREA VENITURILOR
BUGETULUI COMUNEI POIANA .............................................................................29
3.1. Impozitul şi taxa pe clădiri ......................................................................................29
3.2. Impozitul şi taxa pe teren ........................................................................................30
3.3. Impozitul pe mijloacele de transport ...................................................................... 31
3.4. Alte impozite şi taxe locale .....................................................................................31

2
CAPITOLUL IV
ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETULUI COMUNEI POIANA ........................34
4.1. Nivelul, dinamica şi structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana ................34
4.2. Analiza cheltuielilor social-culturale ......................................................................37
4.3. Cheltuieli cu servicii publice generale, apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională...................................................................................................................39
4.4. Cheltuieli cu servicii şi dezvoltare publică, locuinţe ...............................................41
4.5. Cheltuieli pentru acţiuni economice ........................................................................43

CONCLUZII ....................................................................................................................45
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................50

3
Lista figurilor și a tabelelor
Capitolul I
Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013…...............................................................15
Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012…...............................................................16
Capitolul II
Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale…….........................................................................19
Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale….................................................................................20
Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale …............................................................................21
Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii…................................................................................22
Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente…...........................................................................................22
Grafic nr.2.3: Evoluția veniturilor curente…...............................................................................23
Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale…..................................................................................23
Grafic nr.2.5: Componente venituri totale…................................................................................24
Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor….......................................................................25
Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit …..............................................................26
Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată...........................................….....27
Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat…............................................................................28
Capitolul III
Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație…..................................................30
Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport…................................................................31
Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe ….......................................................................................32
Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale…............................................................................32
Capitolul IV
Tabel nr.4.1: Componenţa cheltuielilor….....................................................................................34
Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local….................................................................35
Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli…..........................................................................................36
Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură….....................................................36
Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ…....................................................37
Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli…..............................................................................................38
Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale ….........................................................38
Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport….................................................39
Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice…......................................................40
Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport….................................................41
Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe…................42
4
Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice….....................................................42
Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile…...................................................................43
Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public….....................................................44

5
Introducere

Am ales această temă de lucrare, pentru că este o problemă de mare actualitate. Date fiind
importanţa şi complexitatea temei, mi-am propus să încerc să ofer o imagine de ansamblu asupra
bugetelor locale, fără aş avea pretenţia să epuizez toate aspectele legate de acestea. O să mă
concentrez în mod special asupra veniturilor si cheltuielilor aprobate şi efectuate în bugetul local
al comunei Poiana. Problema de mare actualitate derivă din faptul aderării României la Uniunea
Europeană. Procesul de aderare la Uniunea Europeană a impus realizarea unei reforme profunde
în întreg sistemul administraţiei publice locale.
În cadrul unui sistem ideal, ar trebui ca resursele financiare stabilite în cadrul bugetelor
locale să poată acoperi în întregime cheltuielile propuse, pentru a putea satisface nevoile şi
cerinţele colectivităţilor locale. Pentru realizarea acestui obiectiv, responsabilităţile şi
competenţele autorităţilor locale trebuie să fie corelate cu veniturile bugetelor locale, dar în
realitate nu există nici o ţară în lume în care acest lucru să se realizeze pe deplin. De aceea
guvernele centrale trebuie să acorde colectivităţilor locale o autonomie şi o responsabilitate
financiară mai mare.
Sistemul financiar de care depind aceste resurse trebuie să fie suficient de diversificat şi
evolutiv pentru a permite colectivităţilor locale să realizeze în mod corect obiectivele pe care şi
le stabilesc. Funcţionarea eficace a finanţelor şi serviciilor publice locale reprezintă condiţia unei
dezvoltări socio-economice moderne. Experienţa multor ţări a demonstrat că autorităţile locale
sunt în măsură să mobilizeze şi să administreze mai eficient resursele stabilind priorităţi, niveluri
şi criterii pentru producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor publice mai apropiate de
nevoile şi standardele comunităţii, faţă de care răspund în mod nemijlocit şi cu care sunt în
contact permanent.
Una dintre temele prioritare ale actualei guvernări o constituie reforma administraţiei
publice, un accent important fiind pus pe componenta financiară a acesteia. Date fiind condiţiile
de austeritate în care funcţionează autorităţile locale în acest moment în România, echilibrarea
bugetelor locale este un subiect actual şi care face obiectul a numeroase dezbateri.
Există o situație disproporționată între comunităţile care realizează venituri proprii
suficiente şi cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreţinere a localităţii.
Reprezentanţii primelor merg până la soluţii extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrării
bugetelor locale, iar cele din urmă fac lobby pentru a obţine cât mai mulţi bani prin această

6
modalitate. Această dispută are loc pe două paliere de guvernare: de la nivel central la nivel
judeţean şi de la nivel judeţean la nivel local.
Bugetele locale sunt componente principale ale finanţelor publice, care grupează
procedeele şi mijloacele de constituire şi întrebuinţare a fondurilor băneşti de interes public, la
nivelul fiecărei comunităţi. Parte integrantă a sistemului bugetar naţional bugetele locale
îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor
anuale pe plan local.
Comunităţile locale eficiente deţin diverse avantaje economice, sociale, demografice care
le permit o dezvoltare continuă şi echilibrată. Ele au tendinţa de a învinovăţi comunităţile care nu
realizează venituri suficiente, pierzând din vedere faptul că în Europa de astăzi conceptul de bază
pe care se construieşte teoria dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Aceasta se traduce
într-un principiu fundamental, şi anume, faptul că dezvoltarea economică şi socială trebuie să se
bazeze pe o structură spaţială echilibrată. Din această perspectivă se consideră că dezvoltarea
inegală a teritoriilor reflectă slăbiciuni economice ale ansamblului şi sunt de neacceptat
deoarece, la rândul lor, devin sursă de instabilitate politică şi economică.

7
Capitolul I – Privire generală asupra finanțelor publice locale

1.1 Organizarea şi autonomia finanţelor publice locale

Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale în condiţii de autonomie financiară garantează


individualizarea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, oraşelor şi
judeţelor din statul nostru. 1
Sistemul bugetelor locale cuprinde:
 bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti;
 bugetele locale ale instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele
locale, după caz;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii;
 bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor,
comisioanelor spezelor şi altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din:
împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei
externe, contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat;
împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei
publice locale;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Orice stat modern asigură căile, mijloacele şi acţiunile prin care se permite cetăţeanului
participarea la luarea deciziilor şi gestionarea treburilor care privesc colectivitatea şi care îşi
desfăşoară munca şi viaţa. Autorităţile administraţiilor de stat centrale şi locale, alese democratic
îşi împart competenţele şi responsabilităţile, între ele, pe baza unor principii, consacrate şi mereu
perfectibile, care converg constant spre autonomia locală a colectivităţilor teritorial –
administrative delimitate în fiecare ţară.

1
Constantin I. Tulai, Finanţele publice şi fiscalitatea, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2005, pag.23-27.

8
Autonomia locală reală nu poate funcţiona cu rezultate bune fără asigurarea resurselor
financiare necesare autorităţilor administrative, instituţiilor şi serviciilor de interes local.
Asemenea resurse trebuie să fie într–o proporţie corespunzătoare competenţelor şi
responsabilităţilor care sunt conferite, prin lege, unităţilor administraţiei publice locale. Altfel,
toate principiile administraţiei locale n - ar avea aplicabilitatea despre care se vorbeşte.
Finanţele publice locale grupează toate procedeele de constituire şi întrebuinţare a
fondurilor băneşti de interes local prin intermediul instrumentelor şi componentelor sistemului
bugetului public naţional care include şi pe cele specifice autorităţilor locale, instituţiilor şi
serviciilor de interes local. Cele mai importante instrumente le reprezintă bugetele locale.
Însemnătatea bugetelor unităţilor administrativ - teritoriale este apreciată mai mult în
statele unitare deoarece în aceste state, între bugetul de stat şi bugetele locale nu se interpune
categoria bugetelor state membre ale federaţiilor statale. Situaţia bugetelor locale rămâne
condiţionată în toate statele contemporane de concepţiile de conducere şi administraţie
centralizată ori descentralizată şi de modul în care sunt aplicate aceste concepţii în statele cu
regim politic totalitar şi dictatorial.
În statele cu regim democrat parlamentar, în ambianţa pluralismului politic şi al separaţiei
puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, unităţilor administrativ – teritoriale li se acordă
autonomia necesară capacităţii de acţiune în interes public. Această autonomie este de natură
administrativă, condiţionată de existenţa organelor de conducere cu atribuţii deliberative alese de
către cetăţeni, de recunoaşterea calităţii de persoane juridice şi de dreptul de a avea buget propriu
cu venituri şi cheltuieli decise de conducerile lor reprezentative. 2
Regimul politic democratic parlamentar instaurat în România după 1989 a înlăturat
conducerea centralizată şi organizarea socialistă a finanţelor locale bazată pe integrarea bugetelor
locale în bugetul statului şi a instituit un regim juridic modern al bugetelor locale corespunzător
conceptelor aplicate în statele europene occidentale.
Din aceste prime reglementări care marchează începutul descentralizării administrative şi
financiare redau câteva prevederi care au o importanţă hotărâtoare :
 fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, respectiv municipiul
Bucureşti întocmeşte buget propriu în condiţii de autonomie;
 se prevede autonomia locală ca prim principiu al întregii administraţii, statuând
competenţa consiliilor locale, ale comunelor şi oraşelor ca şi a consiliilor judeţene de a

2
Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2008, pag.13-15.

9
adopta bugetele anuale ale fiecăruia dintre aceste unităţi administrativ – teritoriale,
precum şi de a stabili impozitele, taxele, celelalte venituri şi eventual împrumuturile
necesare executării acestor bugete
Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale în condiţiile de autonomie financiară garantează
individualitatea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, oraşelor şi
judeţelor. Această individualitate concordă în faptul că “ în relaţiile dintre organele administraţiei
publice locale nu există raporturi de subordonare ”, fiecare consiliu judeţean, orăşenesc sau
comunal este autonom având şi buget propriu autonom faţă de celelalte bugete locale, ceea ce
înseamnă că nici între bugetele locale nu există relaţii de subordonare
Dintre competenţele autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor
publice locale prezint pe scurt :elaborarea şi aprobarea în condiţii de echilibru bugetar a
bugetului local ; stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor
locale, precum şi a altor venituri ; urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi
rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar ;stabilirea şi urmărirea modului de prestare a
serviciilor publice de interes local ; administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi
privată a unităţii administrativ- teritoriale ; contractarea directă de împrumuturi interne şi
externe, pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor ;
garantarea de împrumuturi interne şi externe pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea
achitării, la scadentă a obligaţiilor de plată ; administrarea fondurilor publice locale pe parcursul
execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă ; stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în
efectuarea cheltuielilor publice locale ; elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării
programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a
gestionării bugetelor locale.

10
1.2 Bugetele locale

1.2.1 Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale

 Veniturile bugetelor locale

Conform legii, veniturile bugetelor locale sunt cele care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti şi al Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sunt:

A. VENITURI PROPRII
1.Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţi comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale
2.Impozite si taxe de la populaţie
3.Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
4.Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice
5.Alte impozite directe
6.Impozitul pe spectacole
7.Alte impozite indirecte
8.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale
9.Vărsăminte de la instituţii publice
10.Diverse venituri
11.Venituri din valorificarea unor bunuri
12.Cote defalcate din impozitul pe venit

B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.


- sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti
- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
- sume defalcate din TVA pentru finanţarea programului de dezvoltare a infrastructurii
din spaţiul rural

C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE:


- subvenţii de la bugetul de stat
11
- subventii de la alte administraţii

D. DONATII SI SPONSORIZARI:
- donaţii şi sponsorizări
- alte transferuri voluntare

 Cheltuielile bugetelor locale

Cheltuielile publice apar în cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor
publice, respectiv cea a repartizării resurselor financiare publice pe diferite destinaţii şi reflectă
utilizarea efectivă a resurselor pentru realizarea obiectivelor (necesităţile publice de bunuri şi
servicii considerate prioritare pentru perioada curentă) cuprinse în programele guvernamentale şi
locale privind activitatea sociala şi de alta natura desfăşurată de acestea.
Cheltuielile publice sunt plăţi efectuate din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru
achiziţia de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective:
servicii publice generale, acţiuni social-culturale, acţiuni economice.3

Cheltuielile publice cuprind:


a. cheltuieli efectuate de administraţiile publice centrale din fonduri bugetare,
extrabugetare şi fonduri speciale;
b. cheltuieli efectuate de administraţiile publice locale din fonduri bugetare şi
extrabugetare.
Clasificarea cheltuielilor publice poate fi făcută utilizând mai multe criterii:
 administrativ;
 funcţional;
 economic.
Clasificarea administrativă are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează
cheltuielile publice: ministere, agenţii guvernamentale, instituţii publice autonome, unităţi
administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece
alocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere şi alte instituţii centrale, judeţene,
municipii, oraşe, comune.

3
Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Managementul financiar al comunităţilor locale, Editura şi Tipografia
Marineasa, Timişoara, 2009, pag.29-30.

12
Clasificaţia funcţională foloseşte drept criteriu destinaţia cheltuielilor, adică domeniile,
ramurile, şi sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice şi alte destinaţii ale
cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri între diferite nivele ale administraţiilor publice,
plata dobânzilor şi datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziţia autorităţii executive.
Ele reflectă obiectivele politicii financiare a statului. Permite evaluarea modului de alocare a
fondurilor publice pentru unele activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice.
În bugetul de stat structura funcţională a cheltuielilor este:
Partea I : Servicii publice generale;
Partea II : Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
Partea III : Cheltuieli social culturale ;
Partea IV : Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu si ape;
Partea V : Acţiuni economice;
Partea VI : Alte acţiuni în care este cuprinsă şi cercetarea ştiinţifică;
Partea VII : Transferuri din bugetul de stat;
Partea VIII : Împrumuturi acordate;
Partea IX : Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice;
Partea X : Rambursări de împrumuturi;
Partea XI : Fondul de rezervă;
Partea XII : Excedent, deficit.
Cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor cuprind:
1. Autorităţi executive;
2. Învăţământ;
3. Sănătate;
4. Cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret;
5. Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi îndemnizaţii;
6. Servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe;
7. Agricultura şi silvicultura;
8. Transporturi şi comunicaţii;
9. Alte acţiuni economice;
10. Alte acţiuni;
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente;
12. Transferuri către alte bugete;
13. Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli;
13
14. Plăţi de dobânzi;
15. Rambursări împrumuturi acordate;
16. Fondul de rezervă bugetară.

1.2.2. Principiile şi regulile bugetelor locale

 Principiile generale ale bugetelor locale

a) Principiul echilibrului – conform legislației în vigoare, veniturile publice la nivel local


trebuie să fie echivalente cu cheltuielile publice locale în perspectiva menținerii echilibrului
dintre nevoile şi resursele colective. Semnifică faptul că ca veniturile trebuie să completeze
integral cheltuielile prevăzute în bugetul local. În cazul în care veniturile nu sunt egale cu
suma cheltuielilor, deficitul bugetului local urmează să fie acoperit din împrumuturi
contractate de autorităţile publice locale şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat, prevăzute prin legea bugetului de stat.4

b) Principiul realităţii – bugetele locale trebuie să reflecte cuantumul concret al resurselor ce


pot fi procurate pe plan local, precum şi cel al nevoilor colectivităţii. În conformitate cu acest
principiu trebuie luate în considerare variantele cele mai prudente în realizarea veniturilor şi
efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre care ar putea
exista în cadrul execuţiei bugetare.
c) Principiul anualităţii – conform legii, veniturile şi cheltuielile bugetelor locale sunt
avizate pe o perioadă de un an a exerciţiului bugetar; - operaţiunile de încasări şi plăţi
realizate în contul unui buget local, sunt parte a exerciţiului corespunzător de execuţie a
bugetului respectiv. Necesită aprobarea bugetului local de către autorităţile publice locale
competente anual, perioada de un an fiind cea pentru care acestea aprobă demararea
activității de a se încasa veniturile şi de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.

4
Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu, Gyorgy Attila, Buget şi trezorerie publică, Editura
universitară, Bucureşti, 2007, pag. 41-44..

14
d) Principiul publicităţii – transparenţa, la nivelul bugetelor locale, este asigurată prin:
 transparența decizională și supunerea dezbaterii la nivel local de către
autorităţile publice locale a proiectelor de buget, a conturilor generale anuale de
execuţie a bugetelor, cu ocazia aprobării acestora;
 publicarea în presa locală, precum şi afişarea la sediul primăriei şi a Consiliilor
Judeţene bugetelor şi a conturilor anuale de execuţie a acestora.5

Principiile specifice bugetării locale

a) Principiul autonomiei locale – dreptul autorităţilor publice locale de a elabora, aproba şi


executa propriile bugete; Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a
autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, activităţile publice. Acest drept se exercită de către
consiliile locale şi primari, precum şi de către consiliile judeţene. Autonomia locală priveşte
organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care,
potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz. În consecinţă, competenţele şi
răspunderile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor publice
locale sunt depline şi exclusive, excepţiile trebuind să fie expres prevăzute de lege. Tot ca o
consecinţă a autonomiei financiare de care se bucură autorităţile publice locale, acestea au
dreptul, în limitele legii, de a avea iniţiative în acest domeniu. Având autonomie funcţională,
unităţile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile şi cheltuielile lor în
bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsă, respectiv le primesc de la acest buget.
b) Principiul subsidiarităţii – se manifestă prin coborârea nivelului de luare a deciziilor, a
competenţelor şi a responsabilităţilor cât mai aproape de autorităţile alese la nivel local şi de
cetăţenii care le-au acordat încrederea prin alegeri;
c) Principiul adiţionalităţii – constă în aceea că fondurile sau veniturile administraţiei (judeţene)
superioare nu trebuie să înlocuiască fondurile care se pot constitui la nivelul autorităţilor
administrativ-teritoriale locale. Asemenea fonduri trebuie să fie numai adiţionale, adică

5
Ioan Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.11-15.

15
adăugate, suplimentate veniturilor proprii ale administraţiei publice a diferitelor diviziuni
teritorial-spaţiale, cum sunt regiunile, judeţele, municipiile, oraşele şi comunele.
d) Principiul proporţionalităţii – cere ca resursele financiare, veniturile, dar şi cheltuielile
unităţilor administraţiei publice locale să fie acordate proporţional competenţelor şi
responsabilităţilor stabilite de legile ce privesc administraţia publică locală.6
e) Principiul unităţii bugetare - presupune necesitatea ca toate veniturile şi cheltuielile bugetare
să fie înscrise într-un singur document, şi anume bugetul local.
f) Principiul universalităţii bugetare - potrivit acestui principiu, veniturile şi cheltuielile publice
trebuie să figureze în bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit şi nici o cheltuială
neputându-se realiza în afara cadrului bugetar. Deoarece obţinerea veniturilor publice determină
anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective să se înscrie în buget cu produsul lor
brut, iar cheltuielile cu cifra lor totală, iar nu direct diferenţa dintre acestea, pentru a se putea
cunoaşte şi controla suma exactă a cheltuielilor publice.
1.3 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului centralizat al unităţilor
administrativ-teritoriale, pe perioada 2010 – 2012, inclusiv 2013
Tabel nr.1.1: Veniturile și cheltuielile din anul 2013 - mii lei –
Nr. crt. Bugete Venituri Cheltuieli Excedent/
(încasări) (plăţi) Deficit
1 Bugetele locale 1.197.756 1.168.469 29.287
ale comunelor,
oraşelor,
municipiilor şi
judeţului
Dâmboviţa
2 Bugetele 31.135 31.148 - 13
instituţiilor
publice
finanţate din
venituri proprii
şi subvenţii din
bugetele locale
3 Bugetele 19.477 19.515 - 38
instituţiilor
publice
finanţate
integral
din venituri
proprii

6
Ioan Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.35-37.

16
4 Bugetele 56.539 - 56.539
împrumuturilor
externe şi
interne
5 Bugetele 16.745 27.897 -11.152
fondurilor
externe
nerambursabile
6 Veniturile si 44.672* 78.316 - 33.644
cheltuielile
evidenţiate în
afara bugetului
local
Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate
Sinteza veniturilor şi cheltuielilor elementelor componente ale bugetului general
centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Dâmbovița pentru anul 2013 este
prezentată în tabelul de mai sus.
Din datele prezentate mai sus se remarcă amplitudinea volumului bugetelor locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului Dâmbovița, dar şi amploarea cheltuielilor efectuate
din împrumuturi interne şi externe, precum şi din fondul de rulment, care au avut o evoluţie
ascendentă în ultimii ani.
Deşi excedentul înregistrat de bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţului Dâmbovița, pare destul de semnificativ, respectiv 29.287 mii lei, totuşi nu reuşeşte să
contracareze impactul indus de cheltuielile din împrumuturi şi din fondul de rulment destul de
semnificativ asupra deficitului bugetar.
Sinteza principalelor categorii de venituri, prevederile bugetare definitive, drepturile
constatate şi încasările realizate ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Dâmbovița
pentru anul 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel nr.1.2: Veniturile și cheltuielile din anul 2012 - mii lei –

Categorii de Prevederi Drepturi Încasări % din


venituri bugetare constatate prevederi
anuale
definitive
Venituri din 285.840 296.620 206.127 72,1
impozite, taxe,
contribuţii, alte
vărsăminte, alte
venituri

17
Cote defalcate 216.015 193.952 193.952 89,7
din impozitul
pe venit
Sume defalcate 659.669 651.819 651.819 98,8
din taxa pe
valoarea
adăugată
Subvenţii 170.765 145.921 145.858 85,4
primite de la
bugetul de stat
şi de la alte
bugete
Total 1.332.289 1.288.312 1.197.756 89,9

18
Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Capitolul II – Analiza veniturilor bugetului comunei Poiana

2.1 Prezentarea generală a Comunei Poiana

19
Poiana (în trecut, Poienile) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România,
formată din satele Poiana (reședința) și Poienița. Comuna se află pe malul drept al Ciorogârlei, în
zona de câmpie de la extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Giurgiu. Este străbătută
de șoseaua județeană DJ711D, care se ramifică din DN7 la Lungulețu și duce către vest la
Românești.

Facilități oferite investitorilor


 Terenuri agricole fertile (plantaţii de vii)
 Forţă de muncă pentru diferite domenii
 Utilităţi multiple: telefonie, internet, apă curentă, energie elecrică, cablu TV şi satelit

Proiecte de investiții
 Staţie de epurare şi canalizare
 Reabilitare infrastructură de bază
 Alimentare cu apă
 Parc de agrement
 Sediu administrativ
 Muzeul satului(etnografic)

2.2 Nivelul, dinamica si structura veniturilor bugetului local

20
Veniturile totale ale bugetului comunei Poiana, ca de altfel a tuturor bugetelor locale
cuprinde veniturile proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenţii de la bugetul de stat, subvenţii
de la alte bugete, încasări din împrumuturi acordate, împrumuturi.
Situaţia veniturilor totale încasate pe perioada analizată la comuna Poiana se prezintă în
Tabelul nr.2.1.

Tabelul nr.2.1 : Structura veniturilor locale - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Venituri 18.261.701 26.978.494 28.548.733 30.872.153 48.640.501 68.134.541
totale
Venituri 4.744.096 7.822.470 8.331.465 8.188.296 12.960.105 18.403.489
proprii
Prelevări din 13.517.605 18.856.024 18.906.467 22.611.567 34.882.166 42.456.480
bugetul de
stat
Subvenţii de - 300.000 40.000 30.000 365.000 6.274.572
la bugetul de
stat
Subvenţii - - 1.270.801 42.290 433.230 1.000.000
primite de la
alte bugete
Împrumuturi - 220.000 - - - -
Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate rezultă că veniturile totale încasate au crescut de la 18.261.701 lei la
68.134.541 lei, respectiv de 3,73 ori, veniturile proprii de 3,88 ori, prelevările de la bugetul
statului de 3,14 ori- vezi graficul nr.l.

21
Grafic nr.2.1: Evoluția veniturilor totale

Evolutie venituri totale incasari realizate

80,000,000

70,000,000

60,000,000
Venituri

50,000,000

40,000,000

30,000,000

20,000,000

10,000,000

0
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri totale

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa că de la an la an se înregistrează o creştere a veniturilor totale, cea mai


substanţială fiind înregistrată în anul 2013, când creşterea faţă de anul 2012 este cu 157,55%.
Cea mai mică creştere se înregistrează în anul 2010 faţă de 2009 cu numai 105,82 %. Saltul
veniturilor în anul 2013 faţă de 2012 se realizează în cea mai mare parte pe seama prelevărilor
de la bugetul statului- vezi graficul 2 şi 3, în mod deosebit a sumelor defalcate din T.V.A ca
urmare a trecerii unor activităţi în competenţa autorităţilor publice locale şi ca urmare a unei mai
bune finanţări a activităţii de învăţământ a comunei Poiana.

22
Veniturile proprii cuprind: veniturile curente, venituri din capital, venituri cu destinaţie
specială. Din datele prezentate în tabelul nr. 2 se observă că în valoare absolută veniturile proprii
înregistrează creştere de la 4.744.096 lei în anul 2008 la 18.403.489 lei în anul 2013.
Pentru a ne edifica mai bine asupra factorilor care influenţează veniturile proprii este
necesară analiza pe structură a acestora.

Tabelul nr.2.2 : Structura veniturilor locale - mii lei –


Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri proprii 4.744.096 7.822.470 8.331.465 8.188.296 12.960.105 18.403.489
Venituri curente 4.466.281 6.436.230 7.939.356 8.082.337 10.647.203 15.621.817
Venituri din 12.421 18.899 392.109 105.959 2.312.902 2.781.672
capital/Ven.din
valorif. de bunuri
Venituri cu 26.394 1.367.341 - - - -
destinaţie
Specială

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se observă că nivelul veniturilor proprii al primăriei Poiana este influenţat în cea mai
mare parte de veniturile curente, ponderea lor fiind de 94,14% în 2002; 82,28 % în anul 2009;
de 95,29 % în anul 2010; de 98,71% în anul 2011, de 82,15 % în anul 2012 şi de 84,89 % în
anul 2013.
Veniturile din capital7 sunt reduse mai ales în anii 2008, 2009, 2010, 2011, în anul 2013
înregistrează cea mai mare valoare ca urmare a faptului că prin modificarea clasificaţiei bugetare
veniturile cu destinaţie speciale au dispărut, fiind preluate de veniturile din capital.
Veniturile cu destinaţie speciale ale primăriei Poiana ating în 2009 suma de 1.367.341 lei
ca urmare, în primul rând a vânzărilor de bunuri din domeniul privat al consiliului local, 743.224

7
Ioan Văcărel, Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005, pag.20-22.

23
lei şi a sumelor acordate de primăria Poiana pentru finanţarea programului de ocupare a forţei de
muncă, 570.462 lei.

Grafic nr.2.2: Evoluția veniturilor proprii


Venituri proprii total comuna Poiana
Incasari realizate

20,000,000
Venituri proprii
18,000,000

16,000,000

14,000,000
Venituri curente
12,000,000

10,000,000

8,000,000

6,000,000 Venituri din capital


4,000,000

2,000,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 Venituri cu destinaţieSpecială

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Graficul arată cum se prezintă în timp structura veniturilor proprii pe cele trei
componente: venituri curente, venituri din capital şi venituri cu destinaţie specială.
Veniturile curente cuprind veniturile fiscale şi veniturile nefiscale. Situaţia realizărilor
pe perioada 2008 – 2013 a acestora se prezintă în tabelul nr.2.3

24
Tabelul nr.2.3 : Veniturile curente - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri curente 4.466.281 6.436.230 7.939.356 8.082.337 10.647.203 15.621.817

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În sume absolute, veniturile curente au crescut de la an la an, de la 4.466.281 lei în anul


2008 la 15.621.817 lei în anul 2013 .
Modul în care au fost realizate veniturile curente a influenţat în mare măsură realizarea
veniturilor proprii şi implicit a celor totale.
Veniturile curente se aşează în cea mai mare parte pe veniturile fiscale, acestea deţinând
ponderea cea mai mare : 78,07% în anul 2008; 83,66% în anul 2009; 83,88% în anul 2010;
83,25% în anul 2011; 82,73% în anul 2012 şi 78,75% în anul 2013.
Veniturile fiscale sunt formate din : impozite directe şi impozite indirecte.
Veniturile fiscale înregistrează creşteri de la an la an în toată perioada 2008 – 20013.

2.3 Structura şi nivelul veniturilor fiscale

Grafic nr.2.4: Evoluția veniturilor totale

25
Componente venituri totale incasari realizate

Venituri totale

50,000,000 Venituri proprii


45,000,000
40,000,000
35,000,000 Prelevări din bugetul de stat
30,000,000
25,000,000
20,000,000
15,000,000
Subvenţii de la bugetul deStat
10,000,000
5,000,000
0
Subvenţii primite de la
2008 2009 2010 2011 2012 alteBugete
Imprumuturi

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din reprezentarea grafică se observă că dintre componentele veniturilor totale, prelevările


de la bugetul statului deţin ponderea cea mai mare, înregistrând creşteri de la an la an. Acest
lucru, pune în evidenţă dependenţa în cea mai mare parte a posibilităţii de realizare a
programelor de dezvoltare a localităţii de sumele alocate de la bugetul statului, fie prin legea
bugetului de stat, fie prin hotărâri de consiliu judeţean. Deşi modalitatea de alocare, este
reglementată formal prin lege, faptul că în perioada analizată a fost lăsată la latitudinea
consiliului judeţean de a alege anumite criterii de repartizare pentru o parte din sume, a existat
suspiciunea că alocarea sumelor la bugetele locale sunt încă influenţate de factorul politic.

Veniturile proprii8 ale comunei Poiana au un aport mai mic decât sumele defalcate de la bugetul
statului, dar destul de important, şi ca urmare autoritatea locală trebuie să se preocupe de
organizarea în bune condiţii a activităţii de colectare a acestora deoarece, sunt veniturile care
reflectă efortul comunităţii de susţinere a activităţii cosiliului local în realizarea politicilor
publice la nivel local.
O pondere scăzută şi foarte scăzută deţin subvenţiile de la bugetul statului şi de la alte
bugete.

8
Tatiana Mosteanu, Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2009, pag.18-21.

26
Grafic nr.2.5: Componente venituri totale

Componente venituri total


Incasari realizate
Imprumuturi

Subvenţii primite de la alteBugete 100%


90%
80%
70%
60%
Subvenţii de la bugetul deStat 50%
40%
30%
20%
10%
0%
Prelevări din bugetul de stat 2008 2009 2010 2011 2012

Venituri proprii

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Graficul nr.2.5 pune şi mai bine în evidenţă gradul de participare a fiecărei componente la
realizarea veniturilor totale ale bugetului local al comunei Poiana. Cunoscând acest lucru şi
modul de formare a fiecărei categorii din veniturile bugetului local al comunei Poiana se pot
stabili şi posibilităţile care le au autorităţile publice locale de a intervenii în vederea asigurării
surselor necesare unei bune funcţionări.
O latură importantă a analizei de ansamblu a veniturilor o constituie analiza modului de
realizare a prevederilor bugetului. Situaţia privind gradul de realizare a veniturilor prevăzute în
buget pe perioada 2008- 2013 al comunei Poiana se prezintă în tabelul nr.2.4.
Tabelul nr.2.4: Gradul de realizare a veniturilor (%)
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri total 96.42 97,43 94,06 88,87 93,38 87,52
Venituri proprii 89.37 98,19 96,47 75,08 89,62 89,52
Prelevări de la bugetul 99.17 98,24 98,36 95, 22 95,19 88,66
statului

27
Subvenţii - 96,77 3,47 76,82 81,04 76,24

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Aşa cum rezultă din datele prezentate, veniturile planificate nu au fost realizate, nici pe
total nici pe structură. Nerealizarea prevederilor bugetului comunei Poiana are implicaţii majore
asupra posibilităţii de plată a angajamentelor făcute în limita creditelor bugetare de la capitolele
de cheltuieli. Ca urmare, au rămas plăţi neefectuate pentru investiţii realizate şi recepţionate,
servicii prestate de furnizori, subvenţii. În anii 2011 şi 2012 gradul de realizare a veniturilor
proprii a comunei Poiana este sub nivelul de realizare al veniturilor totale.
2.4 Cote defalcate din impozitul pe venit
Impozitele pe venit, profit şi câştiguri din capital.9 Element component al veniturilor
fiscale care sunt formate din: impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane
juridice, impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice şi alte impozite pe
venituri, profit şi câştiguri din capital. Ca sursă de venit ele deţin locul al doilea în cadrul
veniturilor fiscale cu o pondere de 20,19% în anul 2011, 21,11% în anul 2012 şi 21,22% în anul
2012. Evoluţia acestor venituri în sumă absolută este ascendentă, pornind de la suma de
6.567.391 în anul 2009 şi ajungând la 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creştere de 1,79
de ori. Această creştere se datorează în prealabil veniturilor din impozit pe venit, profit şi
câştiguri din capital de la persoane fizice care deţin o pondere de 20,19% în anul 2011, 20,11%
în anul 2012 respectiv 19% în anul 2013. Gradul de realizare se situează în jurul valorii de 100%
prezentând o uşoară scădere în anul 2013 faţă de anii precedenţi cu 0.05% . Rar se întâmplă ca
âncasările realizate să coincidă atât de mult cu prevederile bugetare iniţiale.

Tabelul nr.2.5: Cote defalcate din impozitul pe venit - mii lei –

9
Gabriela Anghelache, Finanţele publice ale României, Editura Universitară, Bucureşti, 2008, pag.51-54.

28
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cote şi sume 5.544.871 6.567.391 7.754.198 6.606.102 9.456.906 16.396.740


defalcate din
impozitul pe venit

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Impozitele pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice. Acestea


lipsesc în anul 2011 iar pe parcursul celor 3 ani cresc de la suma de 9.456.906 lei în anul 2012 la
suma de 16.396.740 în anul 2013, reprezentând o creştere. Datorită acestor creşteri, aceste
venituri ajung să deţină o pondere de 3% din impozitul pe venit, profit şi câştiguri din capital.
Gradul de realizare este foarte ridicat în anul 2013 datorită prevederilor bugetare foarte scăzute
în comparaţie cu încasările realizate. Acest grad este de 191% în anul 2013.
Impozitele pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane fizice deţin ponderea
cea mai mare în totalul impozitelor pe venit, profit şi câştiguri din capital, fiind de 20,19% în
anul 2011, 20,10% în anul 2012 şi 19,98% în anul 2013. Acestea la rândul lor sunt alcătuite din:
cote şi sume defalcate din impozitul pe venit precum şi sume alocate de consiliul judeţean pentru
echilibrarea bugetelor locale. Cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au o evoluţie
ascendentă pornind de la suma de 6.525.659 mii lei în anul 2011 şi ajungând la suma de
11.049.191 în anul 1013, acesta reprezentând o creştere de 1,69 ori. Sumele alocate de consiliul
judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale au evoluţia gradului de realizare crescător şi se
prezintă în felul următor: 109,59% în anul 2011, 130% în anul 2012 şi 149,57% în anul 2013.

2.5 Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea


29
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunei Poiana

Prelevările de la bugetul statului au suferit modificări pe parcursul perioadei analizate, la


început au fost sub forma cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit, ulterior acordându-
se sume şi din T.V.A .
Tabelul nr.2.6: Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sume 7.972.707 12.288.553 11.152.269 16.005.465 13.154.661 26.059.740


defalcate
din T.V.A

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Creşterea constantă a veniturilor proprii este asigurată de creşterea simultană a veniturilor


curente faţă de sumele defalcate din TVA. Datorită faptului că veniturile proprii reprezintă
diferenţa dintre veniturile curente şi sumele defalcate din TVA, pentru a înregistra creşteri,
veniturile din suma defalcată din TVA nu trebuie să depăşească veniturile curente.

30
Grafic nr.2.6: Prelevări de la bugetul de stat

Prelevari de la bugetul statului

45,000,000
40,000,000
Prelevări de la bugetul statului
35,000,000
30,000,000
Cote defalcate din impozitul pe salarii
25,000,000
20,000,000 Cote şi sume defalcate din impozitul pe
15,000,000 venit
10,000,000 Sume defalcate din T.V.A
5,000,000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

După cum rezultă din datele prezentate, prelevările de la bugetul statului au avut o
evoluţie ascendentă în toată perioada analizată, cea mai semnificativă diferenţă fiind înregistrată
în anul 2012 faţă de 2013 în sumă de 12.270.599 lei. În totalul veniturilor bugetului local al
comunei Poiana, prelevările de la bugetul statului deţin ponderea. Astfel, în anul 2008
prelevările deţin 74,02%; în anul 2009 deţin 69,89% ; în anul 2010 - 66,23 %; în anul 2011 -
73,24 %; în anul 2012– 71,71 % şi de 62,31% în anul 2013. Pe structură, în cadrul prelevărilor
de la bugetul statului ponderea o deţin sumele defalcate din T.V.A. O parte din sumele defalcate
din impozitul pe venit şi sumele defalcate din T.V.A ale comunei Poiana s-au alocat direct pe
destinaţii: ajutoare pentru încălzirea locuinţei pe timp de iarnă, subvenţionarea energiei termice
livrate populaţiei, pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, 10 creşe (

10
Marcel Drăcea, Daniel Toba, Finanţe Publice, Editura Sitech, Bucureşti, 2007, pag.63-65.

31
cheltuieli de personal, burse, obiecte de inventar), pentru plata asistenţilor persoanelor cu
handicap, plata venitului minim.
Capitolul III – Aportul impozitelor și taxelor locale la formarea veniturilor bugetului
comunei Poiana

3.1 Impozitul şi taxa pe clădiri

Impozitele şi taxele pe proprietate.11 Acestea din punct de vedere al veniturilor


comunei Poiana pe care le generează au cea mai mică pondere în veniturile fiscale respectiv de:
12.89% în anul 2010, 10% în 2011 şi 10,49 în anul 2012. Impozitele şi taxele comunei Poiana la
rândul lor sunt formate din: impozite şi taxe pe clădiri, impozite şi taxe pe teren, taxe judiciare de
timbru şi alte taxe de timbru şi alte impozite şi taxe pe proprietate. În sumă absolută aceste
venituri cresc de la suma de 4.367.604 mii lei în 2010 la 5.964.034 mii lei în anul 2013. Prezintă
o creştere de 1,36 de ori. Analizând indicii cu baza în lanţ, observăm că de la un an la altul
impozitele şi taxele pe proprietate ale comunei Poiana cresc cel mai mult în anul 2013 faţă de
2012 de 1,31 de ori, datorită creşterii impozitelor şi taxelor pe clădiri de 1,8 ori Gradul de
realizare a veniturilor este descendent, scăzând de la 103,83% la 73,6% în anul 2013. Această
evoluţie nefavorabilă a gradului de realizare se datorează evoluţiei nefavorabile a gradului de
realizare a elementelor componente ale veniturilor şi anume taxelor judiciare de timbru care sunt
de 73% în anul 2010, 54,6% în anul 2011 respectiv 19,4% în 2012.
Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoanele juridice deţine o pondere importantă în
totalul impozitelor directe ale comunei Poiana, după impozitele şi taxele de la populaţie. Pe
perioada analizată această categorie de venituri are o evoluţie ascendentă, de la 1.159.159 lei la
4.500.000 lei, creşterea fiind în cea mai mare parte pe seama majorării valorii de impunere ca
urmare a modificărilor legislative. Cea mai importantă creştere se înregistrează în anul 2013,
faţă de 2008 creşterea este de 3,88 ori .
Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru au o evoluţie descendentă scăzând de la
suma de 994.661 mii lei în anul 2010 la suma de 290.906 mii lei în anul 2013, reprezentând o

11
Nicolae Hoanta, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Bucureşti, 2004, pag.19-20.

32
scădere de 3,4 ori. Acest element duce la scăderea gradului de realizare al impozitelor pe taxe şi
proprietate datorită faptului că prevederile bugetare sunt mult mai mari decât încasările realizate.
Are cel mai scăzut grad de realizare şi anume: 73% în anul 2011, 54,9% în 2012 respectiv 19%
în anul 2013.

Grafic nr.3.1: Structura impozitelor și taxelor de la populație

Structura impozitelor si taxelor de la populatie

Impozite şi taxe de la populaţie

4,000,000
3,500,000 Impozit pe clădiri
3,000,000
2,500,000
2,000,000 Impozit pe teren

1,500,000
1,000,000
500,000 Taxă asupra mijloacelor de transport

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Alte imp. si taxe de la populatie

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

3.2 Impozitul şi taxa pe teren

Impozitele şi taxele pe teren deţin o pondere mai mică în impozitele şi taxele pe


proprietate care în sumă absolută cresc de la 533.214 mii lei în 2011 la suma de 862.543 mii lei
în 2013, crescând de 1,6 ori. Gradul de realizare este scăzut şi fluctuează între valorile de 114%
şi 60% înregistrând gradul cel mai scăzut în 2012 când prevederile bugetare au fost stabilite la
suma de 952.910 mii lei şi s-au încasat doar 572.502 mii lei.

33
3.3 Impozitul pe mijloacele de transport
Impozitele pe mijloacele de transport mai generează un venit de luat în considerare în
cadrul impozitelor şi taxelor pe bunuri şi servicii. Acestea deţin o pondere de 1,6% în 2011, 1,5%
în 2012 şi 4,8% în 2013 crescând de la suma de 233.275 lei în 2011 la 700.000 lei în 2013,
reprezentând o creştere de 4 ori datorită creşterii bruşte a acestora. În comparaţie cu creşterea
ascendentă a sumelor absolute, gradul de realizare a scăzut de la 100% în anul 2011 la 70% în
2012, apoi va crește la 73% în anul 2013.

Tabelul nr.3.1: Impozitul pe mijloacele de transport - mii lei –


Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Impozit asupra 208.090 197.523 224.388 233.275 2*82.909 700.000
mijloacelor de
transport

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

3.4 Alte impozite si taxe locale

Impozitele indirecte ale comunei Poiana au deţinut până în anul 2013 o pondere
nesemnificativă în totalul impozitelor fiscale, respectiv de 0,82% în anul 2012. Începând cu anul
2013 se transferă la bugetele locale veniturile din taxe notariale şi judiciare, care fac ca ponderea
veniturilor indirecte în veniturile fiscale să crească spectaculos la 25,05 % în anul 2012 şi la
19,21 % în anul 2013.

34
Veniturile nefiscale ale comunei Poiana cuprind în structura lor : vărsăminte din
profitul net al regiilor autonome,12 vărsăminte de la instituţii publice şi diverse venituri. Pe
perioada analizată situaţia acestor venituri se prezintă în tabelul nr.3.2.

Tabelul nr. 3.2: Alte impozite și taxe - mii lei –


Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Venituri 1.068.880 1.051.575 1.279.448 1.353.407 1.838.784 3.318.994
nefiscale
Vărsăminte 412 129.165 262.342 229.808 - -
de la instituţii
publice
Diverse 992.868 878.630 963.175 1.123.599 1.583.554 3.066.994
venituri

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Grafic nr. 3.2: Structura veniturilor nefiscale

12
Tatiana Mosteanu, Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2009, pag.27-29.
35
Structura veniturilor nefiscale

3,500,000

3,000,000
Venituri nefiscale
2,500,000

2,000,000

1,500,000
Vărsăminte de la instituţii Publice
1,000,000

500,000
Diverse venituri
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Aşa cum rezultă din datele prezentate în tabel, veniturile nefiscale ale comunei Poiana au
înregistrat creşteri de la 1.068.880 lei în anul 2008 la 3.318.994 lei în anul 2013. Creşterile cele
mai semnificative sunt determinate de creşterea încasărilor din chirii şi concesiuni şi de preluarea
începând cu anul 2009 a amenzilor pentru circulaţia pe drumurilor publice ale comunei Poiana.
Toate aceste modificări au condus la creşterea veniturilor nefiscale de 3,16 ori în anul
2013 faţă de anul 2009 .
Veniturile din capital ale comunei Poiana au cuprins până în anul 2009 inclusiv,
venituri din valorificarea unor bunuri ale statului, din care o cotă rămânea la bugetul local:
venituri din vânzări de locuinţe din fondurile statului, venituri din privatizare, venituri din
valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice. Până în anul 2009 nivelul acestor categorii de
venituri este redus. Începând cu anul 2010 în clasificaţia bugetară nu se mai utilizează veniturile
cu destinaţie specială şi, ca urmare, veniturile din capital preiau şi conţinutul acestui capitol de
venituri. Veniturile din capital încasate au fost 12.421 lei în anul 2008; 18.899 lei în anul 2009;
392.109 lei în anul 2010; 105.959 lei în anul 2011 şi 2.312.902 lei în anul 2012 şi o prognoză de
2.781.672 lei în anul 2013.

36
Capitolul IV - Analiza cheltuielilor bugetului comunei Poiana

4.1 Nivelul, dinamica şi structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana

Cealaltă componentă a bugetului local o reprezintă cheltuielile.


Din punct de vedere al clasificaţiei funcţionale,13 cheltuielile cuprinse în bugetul local al
comunei Poiana, se împart în : autorităţi publice, învăţământ, cheltuieli social – culturale,

13
Mariana Cristina Cioponea, Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora, Bucureşti, 2003, pag.15-18.

37
sănătate, cultură, asistentă socială, servicii şi dezvoltare publică, acţiuni economice, alte acţiuni
economice, alte acţiuni, fond de rezervă bugetară. Această clasificare are la bază criteriul
instituţiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.
Pentru o analiză completă, cheltuielile comunei Poiana trebuie analizate sub cele două
aspecte ale clasificaţiei bugetare, atât a clasificaţiei economice cât şi a clasificaţiei funcţionale.
Clasificaţia economică împarte cheltuielile după natura şi efectul lor, iar clasificaţia
funcţională după destinaţia lor.
Componenţa cheltuielilor conform clasificării funcţionale este redată în tabelul nr. 4.1 :
Tabel nr.4.1: Componenţa cheltuielilor - mii lei –

IndiIAnul
2002 2003200 20082004 2009
2005 2010
2006 2011
2007 2012 2013
Cheltuieli 18.928.373 27.689.139 30.335.376 30.869.290 48.638.247 68.134.541
totale
Cap. 51 1.635.500 2.240.000 2.425.000 3.392.160 4.274.703 6.362.000
Cap. 54 - - - - 745.338 2.190.700
Cap. 55 - - - - 171.883 185.000
Cap. 56 - - - - 194.122 205.000
Cap. 8.835.052 11.108.004 12.769.658 15.354.622 22.723.585 30.226.430
57(Cap.65)
Cap. 120.500 575.200 540.733 292.953 284.719 489.500
58(Cap.66)
Cap.59 721.700 1.502.767 1.512.100 1.932.180 3.715.474 6.654.542
(Cap.67)
Cap. 60 1.887.573 3.049.554 5.022.397 2.624.331 3.525.038 5.112.990
(Cap.68 )
Cap. 61 - - - - 580.625 1.841.240
Cap. 63 3.978.471 6.939.932 5.171.810 3.584.875 5.498.460 5.041.812
(Cap.70 )
Cap. 64( - - - 720.820 2.475.625 2.893.500
Cap.74)
Cap.68( 385.274 471.073 2.294.190 2.727.068 3.831.990 -
Cap. 81)
Cap 81 - - - - 616,685 -
Cap. 72 99.050 24.500 219.439 41.153 - -
Cap.84 267.264 390.109 180.049 180.378 - 6.931.827
Cap. 88 - - - 18.750 - -
Cap. 96 998.000 1.388.000 - - - -

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate


38
Aşa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut
creşteri de la an la an. În perioada analizată 2008 – 2013, în totalul cheltuielilor comunei Poiana,
ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul Învăţământ, Servicii de dezvoltare
publică şi locuinţe, Servicii de asistenţă socială, Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi
de tineret. Pentru a pune mai bine în evidenţă evoluţia în timp a cheltuielilor bugetului local am
întocmit Graficul nr.4.1.

Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local

Evolutia cheltuielilor bugetului local

50,000,000

Cheltuieli totale
45,000,000
Grafic nr. 4.1: Evoluția cheltuielilor bugetului local
40,000,000
Cap. 51
Cap. 54
35,000,000
Cap. 55
30,000,000
Cap. 56
25,000,000
Cap. 57(Cap.65)
20,000,000
Cap. 58(Cap.66)
15,000,000
Cap.59 (Cap.67)
10,000,000
Cap. 60 (Cap.68 )
5,000,000 Cap. 61
0 Cap. 63 (Cap.70 )
2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În analiza pe care o vom prezenta privind cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, ne
vom referi la principalele capitole de cheltuieli, respectiv la acele capitole care deţin ponderea în
bugetul local.
Cheltuielile de la domeniul Autoritaţi executive asigură funcţionarea instituţiei
Primariei comunei Poiana şi a Consiliului local. Nivelul şi structura acestor cheltuieli pe
principalele categorii în perioada analizată se prizintă în tabelul de mai jos.

39
Tabel nr.4.2: Categorii de cheltuieli - mii lei –
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total cheltuieli 1.635.500 2.240.000 2.425.000 3.392.160 4.274.703 6.362.000
Chelt.curente 1.590.000 2.090.000 2.325.000 3.330.007 4.183.434 6.069.000
Chelt.de pers. 1.151.300 1.510.000 1.726.600 2.305.446 2.855.604 4.280.000
Chelt.materiale 438.700 580.000 598.400 1.024.561 1.327.830 1.789.000
Chelt. Capital 45.500 150.000 100.000 62.153 91.269 293.000
Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate
Din datele prezentate rezultă că în perioada analizată a avut loc creştera de la an la an a
cheltuielilor domeniului ,,Autorităţi publice”, la toate categoriile din structura prezentată cu
excepţia cheltuielilor de capital. Creşterea se justifică la cheltuieli materiale prin majorările de
preţuri şi tarife la bunurile şi serviciile achiziţionate, iar la cheltuielile de personal prin creşterea
numărului de personal prin crearea de noi activităţi prin preluarea de atribuţii ca urmare a
descentralizării şi prin creşterea salariilor funcţionarilor publici. În totalul cheltuielilor, ponderea
o reprezintă cheltuielile de personal , respectiv 70,39% în anul 2008; 67,41 % în anul 2009;
71,20 % în anul 2010; 67,96 % în anul 2011 şi 66,80 % în anul 2012, 67,27 % în anul 2013.
În graficul nr.4.2 se prezintă evoluţia acestor cheltuieli pe total şi pe structură.
Grafic nr. 4.2: Evoluția cheltuielilor pe total și pe structură

7,000,000

6,000,000 Total cheltuieli


5,000,000
Chelt.curente
4,000,000
Chelt.de pers.
3,000,000
Chelt.materiale
2,000,000
Chelt. Capital
1,000,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate


4.2 Analiza cheltuielilor social-culturale

Pentru a pune mai bine în evidenţă structura cheltuielilor din capitolul Învăţământ ale
comunei Poiana am întocmit graficul de mai jos.

40
Grafic nr. 4.3: Structura pe tipuri de cheltuieli – învățământ

Structura pe tipuri de cheltuieli - invatamant

35,000,000
Total cheltuieli
30,000,000
25,000,000 Chelt. curente

20,000,000
Chelt.personal
15,000,000
10,000,000 Chelt.materiale

5,000,000
Transferuri
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 Chelt.capital

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

În perioada 2008- 2013 sumele alocate acestui capitol au cunoscut creşteri substanţiale,
de la 8.835.052 lei în anul 2009 la 30.226.430 lei în anul 2013, ceea ce reprezintă o creştere de
342,12%. Începând cu anul 2008 prin bugetul local se asigură cheltuielile de personal pentru
personalul din învăţământ, având ca sursă, sume alocate de la bugetul statului sub forma cotelor
defalcate din T.V.A. Cheltuielile materiale ale comunei Poiana se asigură, conform prevederilor
legale, din veniturile proprii ale bugetului local.
Evoluţia în timp pe perioada analizată a componentelor domeniului Învăţământ se
prezintă în graficul nr.4.4.

Grafic nr. 4.4: Evoluție cheltuieli

41
Evolutie cheltuieli

35,000,000
Total cheltuieli
30,000,000
25,000,000 Chelt. curente

20,000,000
Chelt.personal
15,000,000
10,000,000 Chelt.materiale

5,000,000
Transferuri
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 Chelt.capital

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Domeniul Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret a comunei


Poiana cuprinde sumele alocate din bugetul local unităţilor de cultură şi acţiunilor culturale şi de
tineret organizate de diverse organizatii şi asociaţii, în sumă de 6.654.542.
Pe perioada analizată structura acestor cheltuieli se prezintă în Tabelul nr.4.3.

Tabelul nr.4.3: Structura cheltuielilor social-culturale - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Biblioteci 130.000 162.000 165.000 199.568 262.662 451.000
Muzee 98.000 126.000 175.000 221.343 182.910 558.000
Teatre 190.000 282.000 430.000 579.933 600.000 1.045.000
Case de cultură 70.000 85.500 110.000 98.613 111.755 200.000
Culte religioase 36.700 95.767 112.600 120.250 610.655 185.000
Activ. Sportive 98.185 149.976 264500 395.586 586.043 796.859
Activ.de tineret - - 20.000 8.678 88.054 88.000
Alte instit.şi 98.815 601.524 235.000 308.209 329.791 929.181
act.culturale
Intreţ.grădini - - - - 943.604 2.401.502
publice,
Zone verzi, baze de
agrement

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

42
După cum se poate observa din tabelul de mai sus, începând cu anul 2012, la capitolul
Cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret a comunei Poiana se cuprind
cheltuielile pentru întreţinere grădini publice, zone verzi, baze de agrement, prin preluatrea
acestei categorii de cheltuieli14 de la capitolul 63 Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe.

Graficul nr.4.5: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport


Structura cap. Cultură, religie si sport

Culte religioase
2,500,000

2,000,000 Activ. Sportive


1,500,000
Activ.de tineret
1,000,000

500,000 Alte instit.şi act.culturale

0
2008 2010 2012 Intreţ.grădini publice,Zone verzi, baze
de agrement

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.3 Cheltuieli cu servicii publice generale, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Unul din sectoarele de cheltuieli care beneficiază de sume importante din bugetul local al
comunei Poiana este domeniul Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii.
În total şi pe structură sumele alocate pe capitol şi pe activităţi de protecţie socială se
prezintă în Tabelul nr.4.4.

14
Marcel Drăcea, Daniel Toba, Finanţe Publice, Editura Sitech, Bucureşti, 2007.

43
Tabelul nr.4.4: Structura cheltuielilor cu serviciile publice - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total 1.887.573 3.049.554 5.022.397 2.624.331 3.525.038 5.112.990


cheltuieli

Cantina de 353.500 470.000 530.000 418.507 643.220 522.135


ajutor social

Ajutor social 1.017.434 1.922.054 1.713.912 857.863 526.286 806.790

Camine pt. - - 99.635 327.807 453.231 620.000


pers.vârstnice

Drepturile 450.913 606.000 650.700 734.615 1.106.883 1.750.000


asistenţilor
personali

Alte 65.726 51.500 2.028.150 285.539 112.021 311.500


activ.privind
asist. Socială

Asiatenţă pt. - - - - 387.396 643.765


familie şi
copii

Creşe - - - - 296.001 458.800

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Principalele activităţi de protecţie socială finaţate din acest capitol sunt : masa la cantina
de ajutor social pentru aproximativ 220 de persoane; venitul minim pentru un numar de
aproximativ 1800 persoane; plata drepturilor de personal pentru 153 asistenti personali ai
persoanelor cu handicap. Din subcapitolul Alte acţiuni sociale cuprinde ajutoarele de urgenţă
acordate persoanelor cu probleme deosebite, respectiv ajutoare pentru boală, accidente,

44
calamităţi, decese etc. Începând cu anul 2011 acest subcapitol cuprinde să sumele pentru plata
persoanelor încadrate pe programe sociale cu finanţare asigurată de Agenţia Judeţeană Pentru

Ocuparea Forţei De Muncă Dâmbovița. Începând cu anul 2012 din acest capitol se acordă sume
pentru protecţia familiilor şi copiilor şi pentru creşe.

Graficul nr.4.6: Structura cheltuielilor cultură, religie și sport

Structura cheltuielilor asistenta socială

Total cheltuieli
6,000,000
Cantina de ajutor social
5,000,000
Ajutor social
4,000,000
Camine pt. pers.vârstnice
3,000,000
Drepturile asistenţilor personali
2,000,000
1,000,000 Alte activ.privind asist. Socială

0 Asiatenţă pt. familie şi copii


2008 2010 2012 Creşe

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.4 Cheltuieli cu servicii şi dezvoltare publică, locuinţe

Domeniul Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe15 este capitolul care cuprinde


sumele cheltuite pentru asigurarea unor servicii comunitare ale comunei Poiana: întreţinere şi
reparaţii străzi, iluminat public, salubritatea domeniului public şi privat al consiliului local,

15
Mariana Cristina Cioponea, Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora, Bucureşti, 2003, pag.32-34.

45
întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, centrale termice, alte acţiuni publice. În perioda 2008 –
2013 structura cheltuielilor la acest capitol se prezintă in Tabelul nr.4.5.

Tabelul nr.4.5: Structura cheltuielilor cu serviciile și dezvoltarea publică, locuințe


- mii lei –
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 3.978.471 6.939.932 5.171.810 3.584.875 5.498.460 5.041.812
Întreţ. Şi 570.506 1.052.000 - - - -
reparaţii
străzi
Iluminat 502.970 783.480 750.000 1.209.457 1.382.859 1.834.270
Salubritate 278.031 330.000 560.000 - - -
Zone verzi 317.494 228.000 471.200 466.268 - -
Centrale 935.294 2.849652 506.275 299.013 - -
termice
Alte 1.374.262 1.696.800 2.884.335 1.610.137 4.115.601 3.207.542
acţiuni
publice

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate


După cum se observă din tabelul de mai sus, o parte din subcapitolele de cheltuieli ale
capitolului Servicii publice nu se mai regăsesc ca urmare a modificării clasificaşiei bugetare,
fiind cuprinse la alte capitole, este vorba de întreţinere străzi,salubritate şi zone verzi.
Subcapitolul Centrale termice nu se mai regăseşte ca urmare a faptului că în județul Dâmbovița
s- a sistat livrarea centralizată a energiei termice către consumatori.
Structura capitolului Servicii de dezvoltare publică şi de locuinţe este redată grafic în
Graficul nr.19.

Graficul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu serviciile publice


46
Structura cheltuielilor cap. Servicii publice

Total
8,000,000
Întreţ. şi reparaţii străzi
6,000,000
Iluminat
4,000,000
Salubritate

2,000,000 Zone verzi

0 Centrale termice
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Alte acţiuni publice

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

4.5 Cheltuieli pentru acțiuni economice

Acțiunile economice cuprind cheltuielile efectuate pentru salubritate şi gestiunea


deşeurilor ale comunei Poiana şi cele pentru canalizare şi tratarea apelor uzate de pe domeniul
public al localităţii Poiana. Acest capitol este analizat începând cu anul 2011. În anul 2011
cheltuielile pentru protecţia mediului au fost de 710.820 lei iar în anul 2013 de 2.893.500 lei. Pe
structură avem următoarea situaţie:

Tabelul nr.4.6: Structura cheltuielilor cu serviciile - mii lei –

Anul 2011 2012 2013


Total capitol 710.820 2.475.625 2.893.500
- Salubritate şi gestiunea deşeurilor 512.987 1.628.715 1.670.000
- Canalizare şi tratarea apelor uzate 197.833 846.910 1.223.500

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Din datele prezentate în tabel rezultă o creştere semnificativă a acestor cheltuieli în anul
2013 faţă de 2012, creştere justificată prin atenţia ce se acordă de primăria Poiana acestui
domeniu, respectiv pentru închiderea rampei de deşeuri .
47
Domeniul Transporturi şi comunicaţii cuprinde sumele acordate sub forma gratuităţilor
la biletele de transport pe mijloacele de transport urban diferitelor categorii de persoane (
pensionari, elevi, donatori de sânge ş.a) şi cheltuielile cu intreţinerea şi repararea străzilor.
Situatia pe total şi pe structură a acestui capitol în perioada analizată este redată în Tabelul
nr.4.7.

Tabelul nr.4.7: Structura cheltuielilor cu transportul public - mii lei –

Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013


Total capitol 385.264 471.073 2.294.190 2.737.068 3.831.990 6.931.827
Transport în comun 385.264 471.073 773.000 821.010 1.134.409 1.798.087
Străzi - - 1.521.190 1.916.058 2.697.581 5.133.740

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa din datele prezentate în tabel faptul că de la an la an au crescut


cheltuielile acestui capitol atât pe total cât şi pe structură. Astfel, cheltielile cu facilităţile pe
mijloacele de transport în comun au crescut cu 294,45 % atât ca urmare a creşterii numărului de
beneficiari cât şi datorită creşterii tarifelor pentru serviciul public de transport.
La subcapitolul Străzi creşterea în 2013 faţă de 2010 este de 337,48%.

48
Concluzii

După 1989 în administraţia publică din România au avut loc schimbări importante în
plan instituţional şi legislativ. Reforma administraţiei publice reprezintă un proces complex şi
continuu, de reuşita căruia depind atât integrarea în Uniunea Europeană cât şi realizarea unei
administraţii moderne şi eficiente.
Un domeniu în care s-au produs modificări substanţiale este cel financiar şi
bugetar.Modificările intervenite pe plan instituţional şi legislativ urmăresc punerea de acord a

49
autonomiei colectivităţilor locale cu rezolvarea şi gestionarea treburilor publice în interesul
comunităţilor locale pe care le reprezintă, cu sursele financiare necesare.
Fără intenţia de a minimaliza rolul măsurilor adoptate până în prezent, apreciem că el
marchează doar o primă etapă în vederea descentralizării bugetare şi a realizării unei autonomii
financiare locale reale.
Necesitatea sporirii în continuare a autonomiei locale derivă din aspecte cum sunt:
- contextul instituţional social- democratic actual, care reclamă competenţe locale mai
mari;
- posibilitatea rezolvării unor probleme locale într- o manieră colectivă proprie şi
renunţarea la standardizare;
- eficacitate sporită în administrarea unor proiecte la nivel local, unde se cunosc mai
bine posibilităţile şi resursele existente în zonă.
Datorită faptului că autonomia locală se află în raporturi strânse de interdependenţă cu
cea financiară, se consideră că una din priorităţile financiare trebuie să cuprindă reforma de
administrare locală a bugetului.
Pornind de la definirea clară a rolului şi responsabilităţilor care revin autorităţilor locale,
apreciem necesar ca măsurile în planul descentralizării să vizeze în principal:
- constituirea unui sistem de venituri fiscale proprii bazat pe un grad ridicat de
stabilitate;
- realizarea unei corelaţii între impozitele locale stabilite şi capacitatea contributivă a
plătitorilor pe plan local, precum şi între nivelul prelevărilor şi serviciile publice
oferite;
- alegerea celor mai eficiente canale de alimentare cu resurse financiare la nivel local;
astfel, reorientare structurii modalităţilor de finanţare locală trebuie să vizeze în
primul rând creşterea substanţială a bazei de venituri proprii, precum şi extinderea
acordării de cote defalcate din impozite de la bugetul central, care să reflecte şi să
stimuleze activitatea economică din zonă;
- sporirea competenţelor şi responsabilităţilor în domeniul contractării de împrumuturi
publice prin emisiunea de hârtii de valoare;

50
- reconsiderarea rolului transferurilor de la bugetul central, astfel încât să devină o
pârghie bugetară.
În ce priveşte impozitele şi taxele locale legislaţia a suferit modificări numeroase şi a
vizat metodologia stabilirii impozitelor şi taxelor locale, nivelul şi structura acestora, controlul şi
jurisdicţia fiscală, procedura executării creanţelor fiscale. Desele modificări ale legislaţiei au
îngreunat activitatea de stabilire, evidenţă şi încasare a impozitelor şi taxelor locale.
Din prezentarea veniturilor ce se cuprind în bugetul local rezultă că autorităţile locale
dispun de o paletă largă de resurse financiare, dar acestea nu asigură încă o finanţare
corespunzătoare.
Analiza veniturilor bugetului local al comunei Poiana pe perioada 2008- 2013 a pus în
evidenţă câteva aspecte importante:
- veniturile totale au înregistrat creşteri semnificative de la an la an;
- creşterea veniturilor totale are la bază atât creşterea veniturilor proprii cât şi creşterea
cotelor şi sumelor alocate de la bugetul statului;
- autorităţile locale depind într- o mare măsură de sumele alocate de la bugetul statului,
gradul de autonomie este încă scăzut, în jur de 29% faţă de 40% cât susţin specialiştii
ca ar fi normal;
- cotele şi sumele alocate de la bugetul statului sunt repartizate de regulă pe destinaţii
precise şi de aici posibilitatea limitată de decizie asupra modului de utilizare a acestora de
către consiliile locale.
Nerealizarea prevederilor bugetului în toată perioada analizată, numărul mare de rectificări
bugetare în cursul fiecărui an pun în evidenţă trei aspecte care trebuie avute în vedere:
- modul de fundamentare a veniturilor cuprinse în bugetul iniţial;
- modul de fundamentare a sumelor cu care se rectifică bugetul pe parcursul anului;
- posibilităţile de colectare a veniturilor la un nivel corespunzător.
În ce priveşte cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, se poate observa din datele
prezentate în analiză, modificarea stucturii acestora fie prin transferul unor categorii de la un capitol
la altul(Întreţinerea străzilor, zone verzi, salubritatea şi protecţia mediului), fie prin apariţia unor noi
capitole sau subcapitole prin transferul de la unele instituţii ale statului în sarcina autorităţilor

51
publice locale (evidenţa populaţiei, poliţia comunitară, protecţia socială pentru anumite categorii de
cetăţeni).
O problemă care a trebuit rezolvată de către consiliul local a fost accea de a asigura
finanţarea activităţilor noi, preluate ca urmare a descentralizării lor după retragerea finanţării de la
bugetul statului.
Nerealizarea ritmică şi la nivel corespunzător a veniturilor bugetului local al comunei Poiana
a făcut ca în unele perioade comunitatea locală să întâmpine greutăţi în ce priveşte asigurarea
sumelor necesare plăţilor pentru unele servicii publice.
Accentuarea problemelor financiare cu care s- a confruntă comunitatea locală au fost
determinate în principal de :
 modificări ale reglementărilor legale care au defavorizat comunităţile locale prin
menţinerea pentru anumite categorii de bunuri care deţin o pondere însemnată a
unor valori simbolice;
 nivelul veniturilor realizate pus în evidenţă atât de procentul de realizare al
bugetului cât şi de nivelul gradului de colectare ;
 creşterea de la an la an a datoriei bugetelor locale pentru angajamente efectuate
care nu au avut sursa financiară pentru a fi onorate;
 creşterea cererii de servicii publice şi de nevoi de investiţii pentru dezvoltarea
localităţii;
 căderea economiei locale şi ca urmare nivelul ridicat al şomajului.
Realizarea veniturilor la un nivel care să-i permită asigurarea funcţionării
corespunzătoare a activităţilor din subordinea sa, o calitate corespunzătoare a serviciilor publice
şi dezvoltarea localităţii pe termen lung, trebuie să constituie o problemă prioritară a consiliului
local şi a personalului din executivul primăriei care lucrează în acest domeniu.
Consider că îmbunătăţirea situaţiei financiare a localităţii Poiana se poate realiza
acţionând pe următoarele direcţii:
 efectuarea unei analize pertinente asupra situaţiei financiare a locallităţii şi
stabilirea unei politici financiare a consiliului local pe termen scurt, mediu şi lung
care să asigure corelare a în timp a necesarului de resurse financiare cu

52
posibilităţile de acoperire din venituri proprii şi stabilirea pe această bază a
necesarului de atras din alte surse;
 la nivelul serviciilor de specialitate care au ca sarcini evidenţa,încasarea,
controlul şi executarea silită a creanţelor prin stabilirea unor măsuri care să
asigure o mai bună colectare a veniturilor din impozite şi taxe locale;
 continuarea activităţilor de pregătirea şi depunerea pentru finanţare a unor
programe de dezvoltare şi infrastructură care necesită fonduri importante ce nu
pot fi acoperite integral din veniturile proprii;
 concesionarea unor servicii publice către prestatori interesaţi pentru degrevarea
unor sarcini financiare pe seama bugetului local;
 încheierea de parteneriate public-privat pentru anumite servicii publice ce
necesită investiţii importante pentru care nu există posibilitatea cuprinderii în
buget a sumelor necesare în viitorul apropiat;
 intoducerea de taxe speciale pentru anumite servicii solicitate de cetăţeni şi
pentru care sunt de acord să le susţină cu o cotă parte.
O administraţie locală democratică şi eficientă este una dintre cerinţele definitorii pentru o
economie europeană. Prin rolul pe care îl îndeplineşte, administraţia publică este cea care poate
să imprime societăţii un anumit ritm de dezvoltare. Cadrul legal şi instituţional este un element
principal pe care îl implică descentralizarea. O măsură a reformei administraţiei publice a fost
descentralizarea care impune întărirea puterii şi rolului administraţiei publice locale în
gestionarea serviciilor publice locale.
După anul 2000 s-au făcut progrese mari în descentralizarea serviciilor publice. A existat
o deschidere şi din partea autorităţilor centrale de a găsi împreună cu administraţia publică
locală, soluţii pentru continuarea descentralizării şi eliminarea neajunsurilor constatate pe
parcursul procesului. O parte din reglementările emise până în anul 2000 au fost modificate şi
completate în vederea îmbunătăţirii cadrului de reglementare şi creşterea competenţelor şi
responsabilităţilor autorităţilor publice în deservirea comunităţii. Transferul de responsabilităţi
către administraţia publică locală nu a fost însoţit întotdeauna şi de transferul resurselor
financiare necesare finanţării acestora. Administraţia publică locală nu a acţionat întotdeauna aşa
cum se impunea. Totuşi, administraţia publică locală a fost într-o continuă transformare

53
înregistrând în timp progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea managementului public. Progresul
înregistrat diferă însă de la o unitate administrativ - teritorială la alta.
În condiţiile actuale, în care se pune un accent deosebit pe descentralizare şi autonomie
locală, aleşii fiecărei comunităţi trebuie să identifice cele mai bune practici de gestionare a
resurselor locale. Creşterea competenţelor şi responsabilităţilor organelor deliberative şi
executive ale administraţiei publice locale impune acestora trecerea de la viziunile pe termen
scurt la viziunile pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor publice locale.
Prin intermediul bugetului se realizează anual imobilizarea de fonduri băneşti la dispoziţia
unităţilor administrativ teritoriale şi repartizarea acestora pentru satisfacerea nevoilor colective
ale cetăţenilor.
Rolul bugetului local a crescut pe măsură ce au fost atribuite noi responsabilităţi
autorităţilor locale, acestea fiind nevoite să acţioneze pentru creşterea veniturilor, identificarea şi
utilizarea unor noi surse de finanţare pentru a face faţă cerinţelor în creştere. O importantă sursă
atrasă pentru finanţarea serviciilor publice locale o reprezintă şi fondurile structurale. Capacitatea
de absorbţie de către administraţia publică locală a fondurilor structurale este identificată totuşi
ca o problemă.

54
Bibliografie

Anghelache Gabriela Finanţele publice ale României, Editura Universitară,


Bucureşti, 2008.

Cioponea Mariana Cristina Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora,


Bucureşti, 2003.
Drăcea Marcel, Toba Daniel Finanţe Publice, Editura Sitech, Bucureşti, 2007.
Dunn William N. Analiza politicilor publice, Editura Polirom, Bucureşti,
2004.
Hoanta Nicolae Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Bucureşti,
2004.

Inceu Adrian Mihai, Lazăr Dan Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj-
Tudor
Napoca, 2008
Inceu Adrian Mihai, Lazăr Dan Managementul financiar al comunităţilor locale,
Tudor
Editura şi Tipografia Marineasa, Timişoara, 2009
Moşteanu Tatiana, Vuţă Mariana, Buget şi trezorerie publică, Editura universitară,
Câmpeanu Emilia, Attila Gyorgy Bucureşti, 2007.
Mosteanu Tatiana Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2009.
Stroe Radu, Armeanu Dan Finanţe, Biblioteca Digitală, ASE.

Tulai Constantin I. Finanţele publice şi fiscalitatea, Casa Cărţii de Ştiinţă,


Cluj- Napoca, 2005.
Finanţe publice, Editura Didactică şi pedagogică,
Văcărel Ioan
Bucureşti, 2005.

55
56