Pictura bizantina in Tarile Romane

Tarile romane: Curtea de Arges

Pictura religioasa de inspiratie bizantina si-a facut aparitia in Tarile Romane in veacul al XIV-lea. Influentele Constantinopolului

si ale Trapezuntului se incruciseaza aici cu cele din tarile invecinate: Macedonia, Serbia, Bulgaria si Rusia. Este firesc sa

admitem ca primele monumente au fost decorate mai cu seama de zugravi de origine greaca. Cel mai vechi ansamblu si totodata

unul dintre cele mai importante il reprezinta frescele care au fost executate dupa mijlocul veacului al XIV-lea pe peretii

bisericii domnesti Sfantul Nicolae de la Curtea de Arges, inaltata in jurul anilor 1350.

Frescele de la Curtea de Arges ne apar aproape ca o suma a subiectelor tratate si a curentelor la moda in pictura bizantina pe la

mijlocul secolului al XIV-lea. Scenele cu personaje zvelte, elegante, insufletite de miscari vioaie stau in vecinatatea altora

apartinind unei maniere mai populare si mai realiste, dar toate poarca pecetea unei profunde umanitati.

Frescele (din pronaosul) de la Cozia, realizate in anii de dupa 1386, vadesc aceeasi tendinta catre misticismul rafinat ca si acelea

apartinind scolii din valea Moravei.

INFLUENŢA ARTEI BIZANTINE

În Ţările Româneşti, influenţa Bizantină a pătruns prin intermediul
meşterilor şi artiştilor sârbi (Mănăstirea Cozia). După înfiinţarea Mitropoliei
din Ţara Românească domnitorii români au adus meşteri din Bizanţ a căror
contribuţie s-a manifestat magistral în arhitectura şi frescele Bisericii
Domneşti din Curtea de Argeş. Influenţa bizantină se remarcă şi în Moldova
unde însă arhitectura bisericilor preferă, în locul modelelor bizantine,
influenţele goticului care au dus la crearea elegantului “stil moldovenesc”.
Frescele din Valahia secolului 16, dar mai ales excepţionalele picturi exterioare care decorează pereţii
mănăstirilor din Bucovina, Moldova de nord (Voroneţ – 1547; Moldoviţa – 1532-1537; Suceviţa – 1582-
1598), prin compoziţia lor armonioasă, bine echilibrata relaţie între întreg şi detalii, strălucirea culorilor
reprezintă ultima epocă înfloritoare în istoria picturii bizantine după căderea Bizanţului.

Putna, Timisoara, Biserica Domneasca din Curtea de Arges, Biserica episcopala din Curtea de
Arges, Biserica exterioara Voronet., Arbore, Humor, Moldovita Sucevita.