/ 4

'
2

,
ASEZAMINTELE A. S. R. PRINCIPESA ELENA
INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINE!
BUCURE§TI
Director General: D-r V. GOMOIU

r.

BISERICA $1 MEDICINA
. 1".

.? .. .
DE
/

r,;.
'
/
Dr. V. GOMOIU
4 ,

111111
.

"'

f
TIPOGR AFIA PRESA" BRAILA
1940

www.dacoromanica.ro
-,e
 g-Xmotiee 4iteide.c: mete

cie,6214a, Cf ZeoyZ Vomoa4

<0.1-etad e^:ozcZiate/.

www.dacoromanica.ro
 ASEZAMINTELE A. S. R. PRINCIPESA ELENA
INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINE!
BUCUREpTI
Director General: D-r V. GOMOIU

BISER1CA SI MEDICINA
DE

Dr. V. GOMOIU

WIII

TIPOGRAFIA PRESA" BRAILA

1940

www.dacoromanica.ro
 Medicina este utz sacers
dotiu umanitar.
(Hippocrate).
PREF AT A.

In anul 1926, Ministerul Sanatatii qi Ocrotirilor Sociale

(condus pe atunci de Parintele profesor 1. Lupad, a initiat
organizarea unei colaborari sistematice intre corpul medical O.
factorli bisericeqti. In acest scop a instituit un concurs pentru
tratarea temei : Preolimea in slujba operelor de ocrotire
si medicina socials" -, la care, am concurat §1 eu, ascung
zandugmi numele sub motto : Medicina este un sacerdotiu
umanitar` .
La 7 Martie 1927, odata cu adresa Nr. 11.022, am prig
mit din partea acelui Minister, copia urmatorului
PROCESS VERBAL
luat azt 4 Martie 1927, in sedinta comisiei instituita de Minis.
terul Sdndtatii pentru decernarea unui prerniu de 10.000 lei, celei
mai bune lucrari cu subiectul: ,Preotimea In slujba operelor
de ocrotire ai medicina socials`.
Membrii prezenti : Eugen Botez, inspector general (al Os
crotirilor) 31 Doctor Aural Voina, consitier tehnic, din partea
Ministerului Sdnatatii ; Preot Econom Georgescu, din partea soy
cietatii preotesti Cleru14.
Dupd ce fiecare in parte am citit in prealabil lucrdrile
prezentate, insofite de un motto si de un pile sigilat (contimind
numele autorului respectio), am hotortt in unanimitate ca prey
mitt de 10.000 lei, oferit de Ministerul Sandia fil sa se acorde
lucrdrii cu motto: Medicina este un sacerdotiu umanitae.
Proceddnd la deschiderea plicurilor, se constatd ca autos
rut lucrarli premiate, este d. Dr. Victor Gomoiu.
Membrl : (ss) Eug. Botez, Econ. D. Georgescu, Dr. Voina.
Am inceput acea lucrare, printr'un ,Cuvant premergd-
tor', in care spuneam ca

www.dacoromanica.ro
 Pentru argumente, pe care nu am a le cerceta, Onor.
Minister al Sandia:11i Pub lice a cerut, sub forma unui concurs,
pdrerea oricdrui cunoscdtor si drept credincios, asupra temei
de mai sus.
Nu se putea apropiere mai nimerita si nici inifiativd mai
justificata, decal aceea de a face ca preotul sa colaboreze cu
medical, in opera de ajutorare a semenilor.
Ideea aceasta - band , a existat, fiind-ca nevoia era de
mull simfitd. S'a facut chiar un inceput in aceasta direcfie,
prin will 1914-1915, cand s'a infrodus in programul studeng
filor leologi, un curs special de medicind elementary si fre-
quentarea obligatorie a serviciilor spitalicesti ; dar, fiind-ca
acei insarcinafi cu aceasta indrumare n'au in fetes importanfa
misiunei ce li se fncredinfase, si, fiind-ca nici acei cari aveau
atunci puterea sa hotdrascd, nu aveau o concep(ie bine fixata
asupra rostului pe care-I are, ci a rolului pe care poate sa -1
alba Preofimea in slujba operelor de ocrotire si medicind so-
ciald, .- acel inceput a pornit gresit, si, ca once opera gre-
sitd, a cdzut.
De data aceasta insci, prin fericita inspirafie a celui care
a pus tema, se pare ca opera porneste pe un drumsdnatos,
si, Ii nadajduesc isbanda realizarei - in vederea scopului nobil
cdtre care trebue 0 raizaim toll.
Biserice a fost, este, si va fi, cea mai band cale de
propaganda, cad, dupd cum spunea si Plutarch ; Data cu¢
treeri pamantul, vei afla orase fara ziduri, fara rege si LAM
scrisoare (cultura), dar, popor fara Dumnezeu, fara rugaciuni
qi fara sacrificii, n'a vazut Inca nimeni".
Ori, Medicina" .- grija corpului - fiind, sau trebuind sa
fie, una ,ii aceeaci pentru toll, preofii oricarei religii pot sa tins
brace invdfdturile medicate in haina ritului respectiv si sa fo-
loseasca pdstorifilor lor, tot asa de mutt trupecte, pe cat ii
Malta sufleteste".
In vederea scopului urmarit, Ministrul de atunci (Pa.
rintele I. Lupad, hotarase ca lucrarea mea sa fie tiparita de
Minister, in zece mil de exemplare, spre a fi distribuita me-
dicilor si preolilor.

www.dacoromanica.ro
 Din nefericire insa, succesorul sau, neavand nimic co.
mun cu biserica sau cu medicina, si, neputand sa inteleaga
importanta chestiunei, a zadarnicit complect aces initiativa,
incepand prin anularea rezolutiei de mai sus, - asa ea, lucra
rea mea abia a putut sa fie strecurata ca un articol in "Ana,
lele Ministerului Sanatatii si Ocrotirilor Soclale" Nr. 4.9 din
Aprilie.Septembrie 1927, pag. 82.101, prin bunavointa rä
posatului Dr. Ygrec (1. Glycsman), conducatorul de atunci al
Ser viciului Statisticei.
Consequent insa cu mine insumi vreau sa zic ca, avand
convingerea celor scrise r am folosit banii obtinuti ca pre.
miu", qi, tiparind lucrarea pe cheltuiala mea, am oferit:o on
cui mi:a ceruo preoti, medici, invatatori r a§a ca, mule de
exemplare s'au impartit toate.
De atunci, nici unul din mini0rii caci s'au perindat pe
la Ministerul. Sanatatii, n'a mai luat in considerare aceasta
problems. Tot d:1 Lupa§ insa, a mai atras atentiunea asupra
el, intr'o conferinta intitulata : ,Biserica si problenzele asisten
(el sociale", pe care a tinut.o In sala Fundatiei Dalles, la 28
Martie 1933, sf in care s'a referit la lucrarea mea ,Preotimea
in slujba operelor de ocrotire socials ".
In schimb, reprezentantii Bisericii noastre au imbrati§at
dela inceput §1 fara inconjur aceasta idee acolo uncle s'a
gasit cine sa le-o insufle qi sa:i asocieze la treaba. Insusi Sf.
Sinod sezisat de adormitul intru Domnul, fostul Episcop Gri-
gonie al Aradului a desbatut lucrarea mea, §i, pretuind imn
portanta problemei, s'a unit in totul cu concluziile mele.
Mai mutt Inca, pa§ind pe acest drum, Biserica a trecut
chiar la oare care realizari practice, - caci, in 1936, adormitul
intru fericire Patriarh Miron, cu concursul Ministerului Apa
rarii Nationale §i al Ministerului Sanatatii, a infiintat ,Insti
tutul de caritate al Calugaritelor ortodoxe roman ", tar in
1938 a transformat fostul ,Schitul Maicilor" (din Bucure0i)
in Manastirea Maicilor de caritate", spre a servi ca sediu
central calugaritelor cad indeplinesc opere caritabile (ingrijirea
bolnavilor prin spitale, sanatorii, etc.).

www.dacoromanica.ro
 Chiar dace n'a fost pretutindeni cultivate cu aceiasi ravna,
,... nu este mai putin adevarat ca pe alocuri, in sanul Bisericii,
samanta a rodit din belsug .- ca in Eparhia Ramnicului Noul
Severin, sub indemnul Prea sfintitului Episcop Vartolomeu §i
mai apoi al P. S. Irineu (vezi revista Renasterea"), .- in Epar.
hia Husilor, sub conducerea Prea sfintitului Episcop Nifon ...
(vezi : Cronica Husilor"), ca §i in mitropolia Cernautilor, sub
indrumarea I. P. S. P. Visarion, - fare a lipsi complect nici din
celelalte part'.
Personal, atata cat mi.au ingaduit preocuparile medicale
si slabele mele posibilitati, n'am parasit nici cand ideia .- si,
nici practica .- colaborarii cu Biserica. Ba Inca, in calitatea de
pre§edinte al Societatii internationale de Istoria Medicinei, am
adus chestiunea in fata acelui for medical, iar in concluziile
pe care le.am rostit (la Belgrad) in numele celui de al XI.lea
Congres, referindu.ma la Credinta", am spus (Archives de la
Soc. Internat. d'Histoire de la Medecine, 1938, Nr. 4, p. 47), ea:
Considerand pe preofi ca pe ni0e medici suflete0i, medi-
cina llinlifica sperd sa gaseasal in religiozitate 0 in devotamen-
tut lor, o colaborare pe cat de elective' pe ateit de pre:low& .
Scurgerea vremii a dovedit tot mai mult necesitatea a
cestei colaborari, iar imprejurarile prin care trecem, au facut.o
deadreptul indispensabila.
De aceia, se impune risipirea aparentelor centradictii din.
tre Biserica §i Medicine, si in acest stop, am hotarit sa refit,
paresc vechea lucrare, pe care am refacut.o complect, imbra.
cand.o in haina sub care se prezinta cititorului. Daca inter.
ventia mea va avea vreo urmare in bine, voi fi cel dintai mul.
tumit, far de nu, voi putea spune, impacat : Domine salvavi
animam meam".
Dr. V. GOMOIU

www.dacoromanica.ro
 CAP. I.

INCEPUTURILE MEDICO.RELIGIOASE

SI SERVITORII LOR.

Rolul preotilor in serviciul celor douA apostolate.

Daca recunoastem ca omul este superior celorlalte ant.

male -, si nici nu poate sa tagaduiasca cineva, de oare ce nu.
mai pe el 1.a facut Dumnezeu dupa chipul si asemanarea sa",
-, este logic sa admitem ca acest aurea mediocritas" trebue
sa fi fost dela inceput mai bine inzestrat de cat toate celelalte
creatiuni, intrucat pe el 1.a facut cel din urma, far Psalmul 87
zice Ca : I..a facut cu putin mai mic de cat ingerii, cu marire
si cu cinste 1.a incununata, si de aceea Lua randuit domn peste
lucrurile manilor sale ; toate lea pus pus sub picioarele lui".
Ba mai mult. Daca insusi ipopotamul tie sasi lase sin.
gur sange (- in caz de pletora), -, daca ibisul isi administreaza
singur clisme (- in caz de constipatie), iar pisica isi alege sin
gura planta numita coada soricelului ; -, daca gaina se pricepe
sa manance moloz cand ii lipseste calciu si face ouale mot, .-
daca toate femelele (animale) stiu sa se moseasca singure, -,
etc., -, este sigur ca acelasi dar" inascut -, caruia i se zice.ins.
tinct" -, a invatat pe primii oameni sa se instaleze la margined
apelor, -, sa se adaposteasca, od sa se acopere, -, sa.si prepare
alimentele, -, sa se moseasca, -, sasi aline suferintele, .- etc.
De altfel, acest instinct" domina chiar astazi majori
tatea actelor fiziologice ale omului, si une on este foarte greu
sa precizarn o linie de demarcare intre manifestarea acestuia,

www.dacoromanica.ro
si ceea ce este un atribut real at medicinei". De pilda : co.
pilul incomtient r ca §i animalul r cere mancare cand ii este
foame, far nu fiind.ca arata ceasul ca este ora cutarep-0, numai
omul rationabil.' sau civilizatia" a stabilit anume ore de
masa pe care Irma le calca a§a de des). De asemenea, re%
producerea este un act universal, condus de instinct, in care
medicina" nu are amestec atata vreme cat este vorba de
organisme normale (din punct de vedere anatomic §i fiziolo.
gic), dar, atunci cand o cauza sau alta face imposibila inde
plinirea actului impreunarii sau at na§terii, interventia medi.
cinei devine o necesitate.
Prin urmare, inaintea medicinei actuate zisa 0iintifica"
sau ,rationale" a existat o medicina populara sau animalica
zisa instinct" care s'a nascut odata cu omul. Cu aceasta
medicina populara" s'a ajutat omul pang bine de curand, §i
nu greim cand afirmam ca ea este origina medicinei stiinx
tifice" sau ca a ajutat la crearea sau la perfectionarea acesteia.
Ei bine, tot astfel i credinta", s'a nascut odata cu omul,
ca o reactiune in fata diferitelor fenomene ale natures.
In adevar, daca animalul se bucura i se aproprie de
cine.i face bine, sau se sperie i fuge de cine.i face rau, este
natural sa admitem ca i omul primitiv s'a bucurat de fru
musetile §t bunatatile nature! inconjuratoare §i s'a speriat de
fulgere 0 de trasnete (biciul Arhanghelului"). Ba mai mutt,
observand privirea contemplative a animalului satul, sau ati.
tudinea rugatoare a unora din cele conduse la abator,.- este
natural sa admitem a, §1 omul primitiv §ica manifestat dela
inceput, 0 in felul lui nrecuno0intaa catre binefacatorul"
care 1.a nutrit, §i teams" catre cine" credea ca.i voqte raul.
De act a 0 rams pans asta.zi cuvantul de teams sau fried
de Dumnezeu" de0 not crestinii ne inchinam unui Tata"
(Tatal nostru carele eti in Ceruri").
Prin urmare, ambele medicina instinctiva si credinfa
instinctive stint, ca §1 omul insu0, opera Damnezeirii.
Pe de alta parte, daca observam ceea ce se petrece in
nature a, masculul este aparatorul familiei", qi ea, toate
cardurile (de pasari sau de animate) au cute un conducator

to

www.dacoromanica.ro
 este tot asa de natural sa admitem si pentru oamenii pd
mitivi, ca eel care a fost mai dotat cu inteligenta, ori cu
forta fizica a fa'cut pe seful" celorlalti. Ba mai mutt. $tiind
ceea ce reprezinta chiar astazi sefii" putinelor triburi, rate
au mai ramas in stare de salbaticie, $1 ceea ce era pans mai
led buliba$a tiganilor nomazi, putem sa deducem a con
ducatorii" primitivi intrupau in acela$1 timp rolul de roman
danti, de judecatori, si de sfatuitori pentru satisfacerea tuturor
nevoilor ; ori, acestia au fost primii preoti".
Abia mai tarziu cele doua puteri sau dominatiuni mix
Mara sau administrative, $i cea spirituals sau morale au tre-
cut in man] deosebite. Exercitarea prime!, a creat lumea Oafs
cilor", ai carei stapanitori cu numele de regi", simparati"
sau altele s'au servit atata vreme de lectori si de scribi strain,
fiindca n'au simtit macar nevoia sa invete a citi si a scrie,
pe cand exercitarea celei de a doua, a creat lumea clericis
for", ai carei stapanitori au fa'cut din stlinta" un fel de apas
nagiu ; ba inca, multa vreme notiunea st cuvantul de preot"
au fost sinonime cu acela de invatat" fireste, cuprinzand In
invatatura for insa$1 medicina. De altfel, se stie bine ca, multa
vreme conducatorii popoarelor au fost in acela$1 timp regi"
sau imparati" si mari preoti" ; ba Inca, aceasta stare a
durat pana bine de curand in unele pap, ca de pilda in Rug
sia, unde taruP era in acelasi timp $1 capul bisericei.
Este usor de Inteles ca, la inceput, neclandu-si bine seama
de unde be vine binele si raul", oamenii primitivi au rapors
tat totul la soare pe cares' vedeau, dar nul puteau ajunge
ca sasl verifice si ca atare, au adorat soarele, dela care ere
deau ei ca vin toate binefacerile, impreuna cu vindecarea sus
ferintelor si paza contra tuturor relelor.
Atunci insa cand au constatat ca, prin ciocnirea a doua
bucati de cremene, ori prin frecarea a doua bucati de lemn
uscat, se produc scantei, care sunt in stare sa risipeasca intus
nericul, chiar in absents soarelui ; cand au vazut ca aceste
scantei pot sa aprinda focul, si a acesta ii incalzeste ca $1 soas
rele, dar ii poate arde mai tare ca el, atunci, zic, oamenii
primitivi au inceput sa adore focul. Chiar anul trecut s'a des.

II

www.dacoromanica.ro
coperit, in centrul Asia, un trib of arta' membri canta dim!
neata, on stau In contemplatie, In fats focului, pana se ridica
soarele, sf numai dupe aceea pleaca sasi caute hrana.
De alta parte, cand a constatat ca pamantul produce de
toate, dar ca tot el inghite tot si une on se supara de se cu-
tremura", omul a cautat sasi traduce respectul si teama lui,
adorand elementele parnantului. Ca si pentru foc, pe care ha
vazut iesind de peste tot .... din pamant, on din ciocnirea pied
trelor, sau prin frecarea lemnelor, omul a constatat ca apa
w.,

se gaseste pretutindeni, sf ca 11 este absolut necesara, iar alte

on ii face foarte rau .- putand chiar sa.1 omoare .- si de aceea,
la un moment dat a adorat si apa.
Mai apoi insa, cand a constatat, fluxul sl refluxul marii,
In raport cu fazele lunei, omul a conchis ca parnantul cu toate
elementele lui, este si el supus unef puteri mai marl ,.., a astre.
for r care trebue sa se exercite sf asupra fiintei omului sau
a actelor lul, sf astfel a nascut astrologia".
In sfarsit, de indata ce a observat existenta unor feno.
mene terestre independente de puterea soarelui si a celorlalti
astri, sau a focului si a apei, - omul a conchis ca trebue sa
mai existe o alta putere, mai mare de cat toate cele vazute,
care este In stare sa face de toate, si astfel a venit la notiu.
nea Dumnezeirel" abstracte. Toate bunatatile de care s'a bu.
curat, le.a atribuit unor spirite bune", far prin opozitie cu a.
ceasta, a imaginat existenta altei puteri opiritele rele", cari ar
fi capabile sa face tot rat!.
Constatand neajunsurile cavernelor in care a trebuit sa
se refugleze .., cu obscuritatea for, cu lipsa de vegetatie, si poate
prezenta unor vletuitoare hidoase .. far pe de alta parte, ne.
putand sa ajunga niciodata pana in fundul vulcanilor, ca sa
vada de unde fese focul, omul a conchis ea, dincolo de adan-
cul in care a patruns el, trebue sa fie altul mai teribil ; .-, din
acesta, a facut sediul spiritelor rele" sf la numit ,,Iad". Prin
opozitie insa cu aceasta conceptie a imperiului subteran,-Iadul.-
populat cu draci, cari ar fi jucand in jurul caldarilor cu smoala
aprinsa, a conchis omul ca, dincolo de Cerul pe care.1 vede
el si de unde 11 yin toate binefacerile, trebue sit fie un alt im.

12

www.dacoromanica.ro
periu, mai frumos, populat cu tngeri si Cu serafimi ; ,. din is
testa, a facut sediul opiritelor bune" $i 1a numit Rai".
Linde -- spiritele butte" .- coborand din Cer, tar altele -,
,spiritele rele" ridicanduse din Iad, s'ar fi razboind ad pe
parnant, in jurul omului, pe care.1 fericesc pentru faptele lui
bune st.1 due in Rai, sau it pedepsese pentru faptele cele rele
si la urma it tarase in lad. Ca atare, devine usor explicabila
credinta care a dominat odinioara - si care mai perzista chiar
astazi pe alocurea -. ea boalele vin dela Dumnezeu, sau ea sunt
expresiunea unei suparari ceresti, pedeapsa lui Dumnezeu".
Din joeul acesta de credinte", bazate pe observarea
fenomenelor ceresti st terestre, au nascut diferitele religii", a
caror valoare a aparut in raport direct eu puterea celor earl
le.au formulat, si cu intelegerea eelor carora se adresau.
Tot astfel an evoluat intre timp sl ideile despre medicina.
La inceput, dupa cum am zis, suferinzii s'au tratat sin.
guri - grade Instinctului" ,., on an recurs la ajutorul parin
tilor sau al vecinilor, $i al sefilor", r dar, de indata ce a pa
truns in sufletul lor credinta despre spiritele bune si cele rele,
s'a treat ambianta favorabila -. sau, necesitatea .. pentru apa
ritia specialistilor" capabili sa serveasca de mediatori intre
suferind si puterile necunoscute, chemand si folosind pe cele
favorabile, sau anihilind si alungand pe cele vatamatoare.
Acesta a fost unul din rolurile primitive ale preotilor" .- rol,
care se pastreaza chiar astazi, si nici nu trebue sa dispara
atata vreme eat omul va mai fi cum este.
Tinand seama de ceea ce se petrece si cu copilul - al
carui interes pentru jucaria lui dureaza numai pans ce i.a des.
coperit secretur, si, este impresionat de Mos Craciun", nu.
mai fiindca nu.1 cunoaste, sau nu este obisnuit cu costumul
sau ; -, tinand seama ea oamenii culti pot sa se teams de ful
ger $i de trasnet, dar nu se mai minuneaza", flindca.i cu.
nose explicatia ; ... tinand seama ca, in afara de abated nu se
mai minuneaza" nimeni astazi nici de tren sau de avion,
nici de telegrafie, telefonie, sau radiofonie; - si, tinand seama
ca pe salbatecii de astazi nu.1 mai poti stapani de cat prin
fapte, pe cad nu le Inieleg ei .. zic, tinand seama de toate

13

www.dacoromanica.ro
acestea, ne eXplicam de ce, primii conducatori de popoard
s'au impus ca preoli".
Ca sa grupeze pe oameni, on ca sai indemne la cons=
tituirea de societal'. regulate, si ca sa le impuna anumite disc
cipline indispensabile, acei conducatori an dat ordinele i sfaa
turile sau invalaturile" lor, sub forma de precepte religioase,
nu numai fiind.ca in aceasta forma ar fi fost mai usor de Inc
teles, dar mai ales ca sa fie mai bine respectate.
Tata de ce Religia" apare la inceputurile ei ca un Inc
strument de stapanire sau de conducere, si fats cum se face
ca insist primele notiuni de salubritate si de prezervare vi=
talc, au fost redate sub forma de precepte religioase. De altfel
am putea spune ca, in regula generals, mai toate religiile
au fost r on sunt'.- un amestec de legislatii sau de prescriptii
politice, sau juridice si sociale, morale si sanitare continand
adica, reguli de apararea societal"' si a individului, imbricate
intr'o forma specials sau intr'un rit" deosebit.
Astfel, dogma" metempsichosei, din vechile carti sfinte
.-Veda"- ale Indies, poate ca a fost imaginata ca sa sprijine ins
terdictia consumului de animale adica, de carne care, mai
ales in tarile calde, prezinta atatea neajunsuri. De altfel, unele
din invataturile acestor carti cu cbnceptia despre Dumnee
zeu, fixata de inteleptii timpului (in RigcVeda) si intrebarile for
(din Sama.Veda) - au trecut chiar in religia noastra, si sunt asa
de superioare, in cat unii din marii ganditori de astazi se Inc
treaba daca acele invataturi n'au fost o nrevelatie", transmisa
dela un astru mai batran (adica mai civilizat) de cat pamantul.
In ce priveste medicina, la Hindusi, boalele erau cons'
derate, dupa cum zisei daca nu persists si azi aceiasi con
ceptie ca pedeapsa dumnezeiasca, si numai preolii puteau
sa fie mijlocitori intre zel si bolnavi ; ei administrau insa si
oarecare medicamente. De altfel, in unele part!, ca la Tibec
tan!, medicina si religia continua sa se invele impreuna, iar
practica medicine' este si astazi un fel de monopol al preotilor.
De asemenea la Iranieni, putina bruma de medicina
empirica, bine inteles r era tot in mina preotilor sau a magilor.
In special la Asirien1, Babilonieni, Chaldeeni, calitatea de Cu:

14

www.dacoromanica.ro
noscator1 in aie medicinei, a sprijinit foarte mutt pregtigiul
preotilor, cad vindeau anumite bauturi pentru tot felul de boale.
Ghicitul" grin viscere, era una din preocuparile de seams ale
preotilor chaldeeni. In acest stop se serveau' mult de ficat,
pe carewl socoteau ca organul eel mai important pentru ciw
tires viitorului" §i, datorita acestui fapt, avem dela ei repro.
duceri (in teracota) foarte exacte ale fetii inferioare a ficatului.
Anumite inscriptiuni facute asupra diverselor detail! anatomice,
serveau preotilor ca sa stabileasca insemnatatea prezicerilor.
La unele triburi din Peru ! din Australia sudica, se mai
practica §i astazi operatia numita mika" sau subincizia ; cu
ajutorul unui os de cangur, pe carewl introduc in uretra - ca
pe un conductor -.§i cu un cutit de cremene ascutita, se spin.
teca uretra tanarului care a atins varsta de 14 ani, pe toata
fata ventrala a penisului. Aceasta operatie, pe care ace! prig
mitivi" o practica intocmai ca o uretrotomie externs chirurw
gicala, va fi avand poate scopul sa impedice procreatia ; ea
nu se face insa ca o indicatie chirurgicala, ci ca o initiere
religioasa, ca un rit .- tot ass dupa cum se practica circum.
cizia la evrei §i la musulmani, sau castratia la scapeti".
Fire§te ca, inca dela inceput, Religia -, cu misticismul el .-
a servit enorm ca sa impuna oamenilor anumite norme de
conduits, dar, nu este mai putin adevarat ca, acolo unde re
ligia a fost rau inteleasa, ea a constituit un serios obstacol in
calea progresului. In ce prive§te medicina, atari influente vaw
tamatoare ale unei invataturi" gre§ite, s'au resimtit foarte mutt
la unele popoare. Une ors, chiar daca religia n'a fost gresita,
conducatorii popoarelor au pacatuit printr'o interpretare prea
severa, sau intentionat gre§ita a preceptelor ei, -, de can s'au
servit numai ca un mijloc de opresitme, pentru a=ss realiza
mai u§or gandurile de stapanire.
Dar, ceea ce vrem sa retinem este faptul ca, la incepu-
turile for - in toata acea epoca de copilaria umanitatii" -
medicina i religia s'au confundat, caci stiinfa" era una sing
gurci, cercetata §1 aplicata de aceia§i slujitori ; .- ba inca, ele
se confunda §i astazi la triburile cad au ramas in starea prig
mitiva, §i chiar la unele popoare vechi, a caror civilizatie nu
s'a linut in pasul vremii.
15

www.dacoromanica.ro
 Bine inteles ca, cu timpul, alaturi de preoti -, si uneori
chiar in concurenta cu ei .- au aparut treptat oameni cu ex
perienta" sau stiutori", cari s'au specializat in mestesugul de
a vindeca, si astfel s'a creat profesiunea medicala" sau me
dicina laica. La randul lor, paralel cu religia, preotii si.au in.
susit tot mai mite cunostinte medicate, si, la un moment dat
templele $i toate locurile de inchinare au devenit adevarate
sanatoria sau locuri de curs. Totusi, in decursul vremii, me
dicina laica a luat o astfel de desvoltare, in cat preotii ... re.
tinuti de anumite prescriptii ale Religiei -.. n'au putut sa se mai
tina in pas cu dansa, $i cele doua apostolate" s'au despartit.
Pornind pe drumuri deosebite, Teologia $i Medicina .., ca
toate stiintele si artele .., au ajuns la desvoltarea extraordinara
de astazi, ne mai intalnindu.se de cat rareori in aceleasi maini.
Chiar mai tarziu insa -, cand au inceput sa se desparta -, des.
partirea for n'a fost .. si nici nu este .-, de cat aparenta, caci
ele n'au rupt toate legaturile, si de aceea declara batranul
Pytagora ca iubirea llinfei este inseparabild de iubirea umax
nitaiii", tar marele Hippocrate spunea ca Medicina este un
sacerdofiu umanitar", §I, mai aproape de not j. j. Rousseau
sustine ca Higiena nu este o llinfil, ci o virtute". Ba si astazi,
cu toata deosebirea ce pare ca exists intre ele .- prin forma
si mijloacele de care se servesc .., Religia qi Medicina se con.
funds prin scopul pe care1 urmaresc 2 o viald mai lungd,
mai tihnitd, mai fericitd",- cautand amandoua sa ne fereasca
de neajunsurile cart ne pandesc la tot pasul.
0 cercetare, cat de putin aprofundata a diferitelor reli.
giuni, ne poate convinge usor despre toate cele afirmate. In
acest scop, lasand de o parte religlile popoarelor mai depar.
tate de not, voi incerca sa analizez, in cateva randuri, pe ace
lea ale popoarelor mai apropiate, sau ale vecinilor $i conlo.
cuitorilor acestef tad.

lb

www.dacoromanica.ro
 CAP. II.

RAPORTURILE MEDIC&RELIGIOASE
IN DIFERITE RELIGII.

1. Legaturile medico-religioase la Egipteni.

Pastrand, din vechile religii, neajunsul divisiunei oame=

nilor in clase deosebite, egiptenii au facet totu§i un mare
pas spre progres. In ce priveqte medicina in special, religia
Egiptenilor poate sa fie considerate ca o adevarata legislatie
sanitara, §1, cu drept cuvant s'a spus ca medicina pi igiena
acelei epoce emand direct din sacerdotiu".
In adevar, la inceputurile ei, toata medicina egipteana
a stat numai in mantle min4trilor cultului, earl se bucurau
de intreita autoritate : ,- a sacerdotiului, a averilor remarcabile,
§1 a cunostintelor mai deosebite.
Marti preoti at lui Isis t Osiris - hierophantii" r erau
depozitarii intregei §tiinte ; preotii au fost cei dintai cart au
cules observatii de ordin medical asupra lor, a rudelor, a
servitorilor, §i a bolnavilor. Mai apoi, toll acet cart aveau
vre.un bolnav in case, erau obligati sa se prezinte §i sa de.
scrie starea bolnavului aratand cine ha vazut, ce fel de tra.'
tament i s'a Malt, §i ce s'a petrecut cu bolnavul. Preotii in=
scriau acele observatii in n4te condici speciale, formand un
fel de registre sanitare Embria" sau Cartea sfanta r cart se
pastrau in temple, cu aceiqi grije ca §i arhiva natiei. Tem=
plele lui Canope §i Vulcan din Memphis, cele din Heliopolis,
Sais, etc., devenira principalele depozite ale acelor volume me.

17

www.dacoromanica.ro
dicale. Mai apoi acele temple au constituit chiar un fel de Foil
unde se invata medicina, si un fel de dispensarii unde se di"
deau consultatii medicale.
Cand s'au adunat destule observatii, s'a alcatuit un fel
de cod medical .- pe care Herodot 1.a numit Cartes Sacra" ,-
iar preotii insarcinati cu aranjarea acelor observatii - ,pastor
phorii" .- au devenit practicantii exclusivi al medicinei ; unit
dinteaNii se ocupau cu igiena si cu medicina in genere, iar
altii erau specialist' in tratamentul fracturilor si al luxatiilor, etc.
Totusi, Boisseau (Diet. enc. des Sc. med.,-art. Hospitaux") arata
ca in vechiul Egipt n'a existat nici un stabiliment public, des.
tinat in mod special si unic bolnavilor.
Preceptele medicale se impuneau ca datorli religloase
.- dogme .- si aplicarea for era amestecata cu diverse rituri si
practici misterioase, ca sa impresioneze imaginatia bolnavului.
Cu toate 0 preceptele for igienice purtau marca supers
stitlei, se gaseau printre ele uncle observatiuni foarte judicioase,
ca, de pilda 1 Copiii trebuiau sa umble totdeauna cu picioap
rele goale; pans la virilitate, ei nu aveau voe sa manance
decat fructe si maduva de papirus, far toata cantitatea de a
limente dintr'o zi, nu putea trece de 65 grame. Adultil ,- chiar
preolli .- nu mancau alts came decat de aceea provenind dela
animalele cart puteau sa fie oferite zeilor ; earned de pore era
permisa numai odata pe an, far pestii de mare erau proscrisi ;
vin, beau numai Pharaon si marii preoti. Crezand: 0 allmenp
tatia este isvorul tuturor relelor, fiecare egiptean era obligat
sa se purifice odata pe lung, timp de tree zile, prin vomitive
si purgative.
De altfel, Diodor spune ca, la Egipteni, fiecare clasp so.
data ,- dela rege pans la muncitor -, avea regimul el igienic,
bine precizat si invariabil ; toate functiile corporale .- pang si
actul generator -, erau reglementate, prevazandu.se anumit
timp pentru Indeplinirea fiecaruia. Aceasta afirmatie apare ins&
cu atat mat stranie cu cat, in afar& de prostitutia sacrat &" se
stie a, pe vremea Egiptenilor, chiar prostitutia ordinary era
in Hoare ; -, se spune 0, in Heliopolis, rusinosul targ se pea
trecea in piete, in vazul tuturor, Mra ca cineva sa.1 condamne,
far imitatia de falus era purtata ca ornament (breloque).
18

www.dacoromanica.ro
 De retinut este insa ca, in vechiul Egipt, nici n'a existat
alta igiena de cat aceia dictata de religie, far preotii au cond.
nuat sa fie aproape singurii practicanti ai medicine', pang la
fondarea faimoasei biblioteci" 0 a qcoalei speciale din Ale
xandria, sub Ptolomeu zis filadelful" (credinciosul) -, care,
acum 5500 ani, a ordonat sa se faca, pentru Biblioteca Ale.
xandrina, prima traducere (in grece0e) a Vechiului Testa.
ment (Septuaginta")*
Insa0 autopsia cadavrelor .qi imbalsamarea lor, la egir
ten!, se facea tot sub imboldul religiei, .qi se urma dupa anume
rituri : , deschiderea pantecelui se facea totdeauna cu un cutit
de cremene ascutita, §i numai de catre paraschist", care apoi
se retragea urmat de insultele multimel, iar dupa dansul ve
nea un tarichent", care era primit cu un ceremonial de res.
pect, §i termina imbalsamarea. Od, tocmai constatarile facute
cu acele ocaziuni, au condus la practica disectiei cadavrelor,
care s'a aplicat in .qcoala dela Alexandria - deci, la anatomia
reala, care ajunsese acolo Ia atata stralucire in manile lui He.
rophilos i Erasistratos.
Iata pentru ce, medicina acelei epoci a fost numita me.
dicina leratica".

2. Legaturile medico-religioase Ia Evrei.

Fata de religia vechilor Egipteni, mosaismul, sau legea"

data prin Moisi -, care, coprinde elemente de ordin moral
(cele 10 porunci), civil 0 ceremonial -, constitue un adevarat
salt in calea progresului, prin aceia ca nota medicala §i mai
ales cea igienica, este accentuate in deosebi ; ea se prezinta
ca un reflex, dar §i ca perfectionare a organizatiei sanitare
stabilita la popoarele Pharaonilor, far in preceptele ei se co
prinde toata igiena poporului evreu. Ba Inca, tinand seama
de ideile §i erorile timpului, de mijloacele de informatii §i de
aplicarile practice, putem spune ca Pentateuca" (cele 5 carts
ale lui Moisi) constitue o adevarata opera, -, care este foarte
fondata ca principif, qi in acela0 timp foarte logica In aplicare.

19

www.dacoromanica.ro
 Dace desbracam sistemul de o multime de ceremonii -,
cari, sunt straine de object, dar care aveau ca scop sa puns
preceptele sanitare sub patronagiul infrico§erii religioase -, ga.
sim, alaturi de atatea prejudecati, multe maxime rationale si
tot atatea recomandari foarte utile ; -, unele din aceste pre.
cepte pentru intretinerea sanatatii, au fost pastrate sub o forma
aproape identica, i fac chiar astazi parte integranta din preo-
cuparile sanitare, fiindca raspund unor aevoi reale de con.
servare vitals. Nici evreii n'au avut institutii ospitaliere ; .
ca §i la egipteni, bolnavii.0 infirmii se adunau sau erau trans:
portati pe pietele publice, la raspantii on sub portice, pentru
a primi sfaturi dela trecatorii cari au suferit el in00 on au
vazut pe altii suferind de aceea0 boala.
Grija de curatenie corporals, atat de neglijata pans atunci
de Orientali -, 0 atat de necesara in tarile calde ,-, este minur
tios reglementata de Moisi ; prin detaliile ei 0 prin orele de
aplicare, ea se confund& cu Insa0 rugaciunea i, poate ca in
4cela§1 interes - al curateniei ,- Moisi interzice chiar aproprie=
rea sotilor cat timp dureaza fluxul menstrual.
Condus de ideia religioasa a sacrificiului .- ca semn at
unirei cu Jehovah - Moisi a impus circumcizia" (aplicata
prima data fiului lui Abraham §I al Sarei), dar nu este exclus
ca aceasta operatie sa fi avut in vedere aceea0 idee, de cu.
ratenie. In adevar, Moisi nu Ignora accidentele pe care le pro.
voaca acumularea de secretie sebacee, mat ales in tarile calde,
-, deoarece, sub termenul de scurgeri necurate", ele sunt sem%
nalate foarte evident in unele pasagii din Levitica (Cartea
preotilor). Ba Inca, daca ne gandim la incuria care stapane0e
chiar astazi la atatia, cu atat mai u§or putem banui murda=
ria special& §i accidentele el la acei ratacitori condu0 de Moisi
catre Pamantul Fagaduintel",-, far daca ne gandim la pro=
centul de bolnavi at acelor fugari, tntelegem 0 mai u§or ma=
rea grip a nouei legi pentru curatenia corporal& ( Numerii"
.: Numararea poporului §i petrecerea prin de§erturi).
Cu aceia0 grija s'a ocupat Moisi ca sa asigure salubri-
tatea oraqelor 0 a caselor ,... particulare sau publice ,... a arma=
telor ca §i a indivizilor, cad, intre altele, el ordon6 urmatoa.

20

www.dacoromanica.ro
rele : Vei avea afara din tabard un loc anume pentru tree
buintele naturei si vei purta cu tine o sapeliga ; cand te vei
fi ciucit, vei scobi pamantul dimprejur si vei acoperi mate
rifle de care te vei fi usurat". Ce pacat a acest precept -,
vulgar, poate, dar de utilitate incontestabila -, este asa de adesea
infrant la not 1; cati sateni si chiar oraseni nu au saesi impute
aceasta infractiune la legea cuviintei si a higienei 7
Fiind convins ca ceea ce intra in corp putea sa dea nap
tere la boale, Moisi a reglementat si regimul alimentar, fa
cand ca Jehovah sa dicteze lista alimentelor permise si a celor
interzise. Astfel, in ce priveste consumul carnurilor - care pre-
ocupa in deosebi pe toti legislatorii religiosi ai Sudului -, Moisi
precizeaza urmatoarele 1 Vei manca dintre animalele cu patru
picioare, din toate acelea cari au unghie spintecata si care
rumega, dar nu vet maned din acelea care numai rumega
dar n'au unghia spintecata (cum este camila) si nici din acelea
cari au unghia divizata, dar nu rumega (cum este porcul) ; .
acestea sunt spurcate". In special porcul, era cel mai con
damnat, fiindca se credea ca afectiunea leproasa de care au
suferit evreii in Egipt, era datorita consumului carnii de pore.
Dintre animalele aquatice, Moist exclude aproape tot ce nu
apartine clasei pestilor, prin formula urmatoare 3 Tot ceea ce
traieste in apa, dar nu are aripioare si solzi, va fi blestemat"
-, excluzand astfel, racii, broastele, serpii si in genere toate
batracienile si reptilele. Dintre sburatoarele prohibite, citeaza
nominal: liliacul, vulturul, corbul, cioara, etc.
Legea mosaics opreste cu desavarsire consumul carnii
animalelor cari au murit de boala, zicand : Nu vet manca
din nici o came de vita moarta singura, dar o vei vinde sau
o vei da strainului si el o va manca". Pacat insa ca acest
precept, care dovedeste atata prudenta igienica, paatueqte asa
de mult prin lipsa de caritate. De altfel, obiceiul, pastrat pans
astazi, ca numai hahamii sa tale animalele destinate consue
mului, poate sa fie legat de ideia pur religioasa -, a oacrifie
ciului' . dar, nu este mai putin adevarat, ca el ofera cel mai
bun mijloc pentru controlul carnii.
Prostitutia, este cu desavarsire oprita fiind considerate ca

21

www.dacoromanica.ro
o critn4 §i este foarte pedepsita chiar cu moartea de catre
prescriptiunile mosaice (II Moisi C. 22, 16 ; Levitica 19, 29 ;
Deuteronomul 22). Banii proveniti din asemenea comert ru
sinos, nu erau primiti pentru ofrande (Deutoronom 23, 18).
Totusi, poligamia a existat (Cartea Regilor, IMoisi, 34, 31; 38, 15).
In aceiasi ordine de idei, legea lui Moisi interzice uni,
rea consanguinilor, deli Iegea civila" ordonS ca toate cc &
toriile sA se inchee numai in sanul aceleiasi semintii. Va fi
prevazut el sau nu urmarile ereditatii, nu se §tie, dar, o atare
prescriptie severs se impunea cel putin din punct de vedere
moral, cad promiscuitatea in care traiau acei fugari evref,
grarnaditi in corturi, ar fi aprins poftele prea usor realizabile
cum se petrece aproape si astazi cu tiganii nogri nomazi.
Legea dictatd pe Sinai, spune ca isi omoara copiii, omul care
se culca cu femeia tatalui sau a fratelui sau", dar, in Deus
teronom" cap. XXV, verset 5, se permite si chiar se incura
jeaz8 ca fratele sa se insoare cu femeia fratelui defunct, daca
aceasta din urma n'a avut copii". De altfel, porunca" VII
opreste toata desfranarea §i necurStenia morals, care desonoo
reazti trupul §i sufletul.
Insasi medicina legal ocupS un loc de frunte, cad le,
gislatia hebraia se ocupS de semnele virginitatii (Deuteronom
c. 22, v.13-21), - de viol (ibidem v. 23.29), - de avort (Exodiu
c. 21, v.22, 23), r de sarcina si de nastere (Genesa c. 25, v.22,25;
c. 35, v. 17; c. 38, v. 24 si Levitic c. 12,v. 4, 5),. de crime contra
naturii (Levitic c. 18, v.22, 23,c. 20, v. 13, 15, 16 §i Exodiu c.22,
v.19), r de raniri si de omor (Levitic c. 24, v.17; Exodiu c. 21,
v.12.15, 18,-27 si Numerii c.35, v. 16-24),.de suplicii (Deutero
nom c. 21, v. 22.23i c.13, v.10, c. 17, v. 7s1 Levitic c. 20, v. 14;
c.21, v. 9; c. 24, v.14) de ingroparea mortilor (Genesa c. 23, v.
4.19; c.35, v.8, etc.). Deuteronomul (c. 17, v.8 si 10), ne arata clay
ca toate aceste exercitii apartineau preotilor, zicand ca dacS va
fi greu sd fad deosebire intre sange si sange, intre lepra si lepra,
adresanduote preotilor, consultgoi si ei iti vor descoperi ade.
vArul". De altfel persists si astazi obiceiul r foarte util celor sim,
pli - ea, pentru orice nevoe si chiar pentru caz de boala moo
zaicil consults pe rabin, care le da sfaturi, §1 la nevoe le recd.
mandd pe medicul_in care are incredere.
22

www.dacoromanica.ro
 Dar, parted fundamentals a religiei mosaice . din punct
de vedere al igienii -, rezida in preceptele ei referitoare la pro
filaxia boalelor contagioase (Levitic c. 15, v. 3-8). In adevar,
temandugse de propagarea unei plAgi" isvoritS din comertul
barbatului si al femeii, Moisi a ordonat sS se masacreze ca
teva mii de fete Madianite (Arabe) cum §i toti evreii cari se
culcaserS cu ele - desi porunce VI opreste uciderea unuia
prin altul si considers aceasta ca o mare fdradelege.
In afara de aceasta masurS -, desigur eficace, dar nici
de cum umanitarS -, Moisi a dat semnele destul de exacte ale
unor boale, si lega combAtut prin mijloace igienice. Astfel, in
Pentateuc" el recomanda energic -, in contra leprel, cheliei,
thief si a scurgerilor sexuale" -, izolarea bolnavilor si purifi
cared obiectelor cu cari au venit in contact. Ba mai mult,
prin precautiunile pe care le ordonS, si prin ceremoniile pe
care le institue . drept garantie de executare ,-. lupta in contra
contagiunilor, ia, in religia mozaica, proportiile unei adevarate
legislatii sanitare. Asa de pildS, legea" spune : Cand va e
xista in pielea carnii unui om o tumors, sau rale, sau un bug
ton, O. cdnd acesta va apare in pielea carnii ca o plaga de
lepra, il va duce la Aaron (frate cu Moisi si cel dintSi arc
hiereu in Israel) sau la unul din fill on descendentii sai sag
crificatori (Coheni). Atunci Cohen.ul (sacrificatorul) va privi
plaga in pielea acestui om, si, data parul plAgii a devenit alb
si daca pielea, la vedere, este mai inchisa decat pielea carnii
sale, el va declara ca este o plaga de lepra.. Sacrificatorul it
va examina si il va considera spurcat".
Dupa bolnavire, individul este inchis mai intai la el in
locuinta lui, si este vizitat din 7 in 7 zile de cAtre Cohen,
care il nientine daca plaga se opreste on se retrage", iar
dacS apare came vie in plaga", el este definitiv condamnat
.sd loculasa singur si afarS din tabarS" panS ce Cohenul
(probabil hahamul" de astazi) va fi constatat vindecarea. Ierg
tared bolnavului si reprimirea lui in sanul SocietAtii, se pro
nuntS numal de Biserica, dupa ce s'a impacat cu Dumnezeu
(Jehovah) si s'a vindecat.

25

www.dacoromanica.ro
 Hainele bolnavuluf trebulesc spalate, iar daca pata" nu
dispare, trebuesc arse in foc. Locuinta trebuia sa se goleasca
complect, sa se razulasca zidurile, sa se scoata pietrile infec.
tate §i sa se arunce afara din oral, §i daca niurdaria inca
mai apare, sa se darame casa, far pietrile, lemnele qi tot mo.
lozul, 0 fie transportate afara din ores, in loc spurcat". Nu stim
daca este scris undeva, dar la evtei este obiceiul ca, imediat
dupe moarte, preotul (hahamul) sangereaza cadavrul, prin in
teparea unei vene. Nu cunosc explicatia religioasa a acestei
practici, dar ea este foarte buns flind.ca ofera prilejul de a
verifica daca moartea este reala sau numai aparenta, far pe
de alts parte, scurgerea sangelui intarzie putrefactia §1 deforp
marea cadavrului. Si voi stropi peste voi cu ape curate, sf
va veti curati de toate spurcaciunile voastre", a zis proorocul
Iezekiil. Rostind aceste cuvinte, preotul ajutat de cei mai ap
propiati sau de specialiO, spala cadavrul §i apoi ii invele§te
intr'un giulgiu (cearceaf alb), cu care il §i ingroapa.
Prin urmare, religia mozaica coprinde asa de accentuate
notiunea profilaxief, a desinfectiunilor, §i, nu este de mirare
Ca respectarea riguroasa a acestui regim sub forma religiel
sa fi conferit evreilor acea imunitate remarcabila de care s'au
bucurat in mijlocul atator epidemii ucigatoare. Fiindca toate
preceptele religiei mozaice sunt ordonate in numele Dumne.
zeirii (r al lui Jehovah), elementele sanitare pe care le co.
prinde, constitue ca §i la egipteni Igiena religioasa".
Din nenorocire insa, interpretari ulterioare gre*ite, sau
rastalmaciri patimaqe §i me§te§ugite, au alterat foarte mult unele
din frumusetele acestei religii.
Se pare ca cel dintai hahamul Iuda, supranumit Ha Ka.
dos" (adica cel sfant") a scris (prin secolul II) cartea numita
Minna" sau a invataturilor traditionale, la care s'au adaugat
apoi o serie de comentarii, qi astfel s'a format (prin sec. IV)
asa numitul Talmud Jeru§almi" sau Talmudul din Ierusa-
litn ; la acesta s'a adaugat In time alte comentarii, pe baza
carora s'a alcatuit (prin sec. VI) Talmud Babli" sau Talc
mudul din Babilon" ; la randul sau, acesta a fost adnotat sf
complectat de care altii r printre care sf medicul.rabin Moise

24

www.dacoromanica.ro
Maimonide (sec. XII) pana in 1567, cand Iosef Karo dupa
ce a analizat §i rezumat opiniile emise de toti predecesorii
sal, a intocmit carted numita *ulhan.Aruk" (sau masa puss"),
in care, toate legile religioase qi civile ale iudeilor sunt clad
sate in ordinea subiectelor, qi care a fost adoptata apoi de to
talitatea israelitilor, drept cod de religie. Acest cod sau Talmud
- care este prezentat drept Cartes sfanta", emanata din inspic
ratia divina conduce toata viata evreului, dela prima aspic
ratie, pana la ultimul suspin".
Nu ctiu daca iudaismul" este .. dupa Cum s'a spus o
creatie a Talmuduluil, qi daca el a pastrat nationalitatea" as
cestui popor risipit in toate partite lumei. Sigur este insa ca,
alaturi de principiile frumoase, Talmudul contine o seams de
exagerari, ca de pilda : in Ad.-Pent.; p. 28, f. 129, c. 3 (Rohling,
p. 34), unde marele rabin Menachem zice ca insuqi Dumnezeu
consulta pe hahamii de pe pArnant, daca se intampIa, in cer,
vreco neintelegere asupra legilor" (7 /). Dar, ce fel de inspiratie
divina a prezidat la alcatuirea acestui cod, daca Dumnezeu Inc
sui consulta pe oamenii preptqi ca sa.I aplice 7 Oare, nu de.
nota aceasta o trufie nepermisa, din partea celor cari pretind
a§a ceva, §i o scadere a insaV conceptiei despre divinitate 7
Interesul unei astfel de absurditati apare insa foarte clar
in recomandarea rabinului medic Maimonide, care spune (in
Tratatul doctorilor rebeli", c. III, p. 52 ; Drach, p. 332),
ca ,Cei ce calca invataturile scribilof, trebue sa fie mai aspru
pedepsiti ca cei ce violeaza legear_lui Moise. Calcatorul legei
lui Moise poate sa fie iertat,t insa violatorul preceptelor haha.
milor trebue sa fie pedepsit cu moartea" ...Primul venit dintre
credincioV trebue sa omoare pe ovreiul care tagadue§te trail
ditia rabinilor... Nici martori, nici dojeni prealabile, nici jud
decatori nu sunt trebuincio§i. Cine indeplineqte aceasta exec
cutie, are meritul unei fapte bune". Iata o ,,invataturau care
n'a existat in legea lui Moise, f pe care el insu0 ar repuc
diaco cel dintai I
Dar, ce se poate spune despre .invatature din Talmud
Babli - Tr. BabacKamma, f. 32, c. 2 (Rohling, p. 63)
care suss
Sine Ca Dumnezeu a mtisurat pamantul qi a dat evreilor pe

25

www.dacoromanica.ro
golmi (pe neevrei) cu toate avuturile for", sau ca Dumnezeu
a dat iudeilor putere asupra averel si a vietei tuturor popoa.
relor" (AlboSepher. Ik. f. 3, c. 25; -, Rohling, p. 63)." Precum
oamenii domnesc asupra animalelor ..., zice Zeror, h., f. 101, c.2
(Rohling, p. 58) ... asa si evreii trebue sa domneasca asupra ce
lorlalte natit ale pamantulue, fiindca Domnul a zis : Urmasi
ai lui Abraham, voi sunteti oameni, pe cand celelalte popoare
ale lumei, nu sunt formate de oameni, ci de bestii" (Talmud
Babli ,., Trat. BabaMetzia, f. 114, c. 2; Rohling, p. 58), sau, fi.
indca Neovrzii sunt caini qi magari" (Ibidem, Trat. Bera
chot, f. 25, c. 2 , .- Rohling, p. 59).
La ce putea servi Indemnul din Talmud Babli .- Trat. San.
hedrin, f. 104, c. 1 (Rohling, p. 55) unde zice ca Peste tot, pe
unde se stabilesc evreii, trebue ca ei sa devina stapani...a, iar
pe de alts parte II invata sa nu asude, spunanducle (Ialkut Chi
meoni, f. 75, c. 2 ; .- Rohling, p. 55) ca Israel este ca stapana
casei, carela bArbatul II aduce bani; fara sa indure greutatea mun
eel; el trebue sa primeasca bans dela toate popoarele din lumea.
Talmud Babli (Trat. Aboda.Zara; f. 77, c. 1; - Rohling,
p. 71), spune credinciosilor ca Este oprit sa imprumutati pe
goimi, fara camata", iar medicul rabin Maimonide (Sepher
Mfzvoth Gadol, f. 73, c. 4 ; .., Rohling, p. 71) adauga ca Duni
nezeu a poruncit sa practici camataria fats de un goi...'.
Frumosul precept biblic sa nu furl" a Post interpretat
de Maimonide (Sepher Miz., f. 105, c. 2; ,.. Rohling, p. 64) in
sensul ca .sa nu furl pe nici un om, adica pe nici un ovrer
(... goimii neflind oameni), jar Talmund Babli (Trat. BabaMetzia,
f. 3, c. 2 ; Rohling, p. 64) spune categoric ca este permis sa
despot pe un goi". Ba Inca, acelqi Talmud Babli (Trat. Babas
Kamma, f. 113, c. 2 ; Rohling; p. 67) merge pana acolo in cat
zice ca Este oprit sa dai goiului un lucru pe care 1a pierdut...
Cel ce da unui goi obiectul pierdut, nu va gasi iertare In
intea lui Dumnezeu". Porunca din Sf. Scriptural Nu insela pe
fratele tau" este interpretata in sensul ca sa nu inseli pe fra
tele tau evreu, pe ca.nd neovreii sunt mai rau de cat cainii" ;
.., daca este sects sa nu faci:paguba aproapelui tau" - zice
Talmud Babli (Trat. Sanhedrin, f. 57, c. 1; ,-, Rohling, p. 63)-, nu
este scris sa nu fact pabuga unui goi'.
2¢

www.dacoromanica.ro
 Talmudul Bab li, nu numai ca recunoVe §1 sprIjind robia,
dar chiar despre sotie zice (Trad. Nedarim, f. 20, c. 2 ; -. Roa
hling, p. 81) ca omul poate sd uzeze de femeia sa, a§a cum
ii place,-, ca de o bucatd de carne ce o cumpard dela mdcelar".
De alts parte, pe cand legea lui Moist pedepse0e foarte aspru
adulterul, din contra Maimonide (Hitch Malachim, f. 2, c. 3; -,
Rohling, p. 78) zice cd este permis judeului sd abuzeze .i sd
dezonoreze o femee necredincioasd".
Talmud Babli exclude sentimentul caritatil, poruncind
(In Tr. Aboda.Zara, f. 2, c. 1 ; -, Rohling, p. 95) ca Este oprit
sd at mild de un idolatru" (adica de goimi), tar Maimonide
(lad Hacaz, f. 10 ; -. Rohling, p. 75) adauga : cand il vezi pie
rind sau inecandu.se Inteun fluviu, sau cand este aproape sd
moara, nu trebue sd.1 scapi". Dacd cineva vede un got a
proape sd moara, sd.1 ucida... Dacd un got se gase§te langd
un put, sd.lasvarle induntru, tar dacd este o scars in put, sa o
traga afard qi sa astupe intrarea putului cu o piatrd" (Talmud
Babli - Tr. Aboda.Zara, f. 26, c. 2; -. Rohling, p. 76).
Acela0 Talmud Babli" (Ven Soph., f. 13, c. 3; -,Rohling,
p. 75) culmineazd insa cu formula Tob §ebegoim harog",
( -, adica, Trebue sd ucizi pe cel mai bun dintre goimi'), sau,
cum invatd" Rabi Brentz (in judenbalg, p. 21 ;- Rohling, p. 66)
Trebue sd smulgi inima goi.ului §i s5 omori pe cel mai bun
dintre cre0ini a, tar ca sd incurajeze pe credinciosi, adauga ha.
hamii (Ialk. Chimeoni, ad. Pent., f. 245, c. 3 ; -- Rohling, p. 76)
a Cel ce varsd sangele unui got, aduce o jertfd lui D.zeu" .
Aceste exagerdri sau atatdri au provocat, fire0e, reac.
tiuni §i millet severe, chiar din parted unora din at no§tri -. ca,
Prof. Dr. N. Paulescu, care a publicat, in 1913: Spitalul, Co.
ranul, Talmudul, Cahalul, Franc.Masoneria (din care am 0
extras unele din citatele de mai sus) - dar, aceasta este o chess
tiune aldturl de subiectul pe care.1 tratez in lucrarea de fats,
§i o las altora mai competinti.
Altmintreli, spusei cd religia mosaics cuprinde atatea prin
cipil de igiend, tar colaborarea minktrilor hcestui cult va ft tot
asa de binevenitd, in opera de ocrotire §i medicind social&

27

www.dacoromanica.ro
 5. Legaturile medico-religioase
la Greci si la Romani.

Macar ca astazi nu-mai exists o religie greace sau ro

iriana" .- de oare ce atat ramura grecoorientala" cat si cea
roniano.catolica" apartin Crestinismului, am crezut totusi ca
este potrivit sa amintesc cum se petreceau lucrurile Inainte
de crestinarea acestor popoare.
Dupa un interval oare care relativ scull - de ignorare
a chestiunilor religioase si sanitare, in care timp ei au tratat
totul prin prisma civics" si numai in vederea rasboiului, toc
mai Grecii si Romanii au ajuns la o desvoltare deosebita a re
ligiei lor, si mai ales au facut progrese insemnate in domeniul
_
medical si igienic.
A.-, La Greci.
In organizarea primitiva a grecilor r autohtoni sau emi
grati din Egipt on de alurea -, idela de natie (de cetate")
domina orice interes individual, si totul se pregateste pentru
aparare, luandu.se drept principiu eliminarea indivizilor debili,
far pentru cei ramasi, desvoltarea la maximum a vigoarei con
porale -, prin agilitatea membrelor sf tonificarea muschlulara.
Prin opozitie cu cele aratate mai sus, grecii primitivi au
facut deci igiena civila u. In loc sa mai apeleze la haina re.
ligioasa, Lycurg a ordonat .- militareste .- suprimarea tuturor
copiilor can erau nascuti debili, jar pe toti cei ramasi -, baeti
si fete -, dupa ce treceau varsta de 7 ani, ii lua pe seama sta
tului" ; crescuti in moravuri dure §i cu alimentatie sobra .
simbolizata prin faimosul bulion de carne cu sange si otetg ...
toll erau supusi la gimnastica si antrenament, in vederea unei
existence rasboinice.
Curand, geniul grec asociaza gimnastica intelectuala la ax
ceea corporals, Wand sa alterneze luptele din stadion, cu delibe
rarile din Pnyx, unind forta cu inteligenta, sanatatea corporals
cu agerimea spiritului, sf sufletul inteleptului cu trupul atletului.
Dar, pentru ca idelle inaintate sa poata prinde mai uqor, se
vazura si el nevoiti sa imbrace preceptele for filosofice, rasboi.

28

www.dacoromanica.ro
nice, sanitare, artistice, etc..- tot in forme rellgioase, §i astfel
ajunsera sa.si formeze o religie specials, cu un intreg consillu
de zei, pe care ii instalara in Olimp, sub prezidentia lui Jupiter.
Din nenorocire, printre toti acestia, grecii n'au uitat O.
instaleze si o zeita specials a amorului ,- Venus - careia, in a
patra zi a fiecarei Zuni, preotesele desfraului li aduceau ca jertfa
pretul pangaririi lor. Comertul amorului - prostitutia ,- s'a in
tins si la ei asa de mult incat, Solon (cel intelept), ingrozit de
starea decaderii morale a poporului, si, in speranta a va putea
sa stavileasca desfraul, a infiintat case publlce ,- dicterion" -,
pe care le.a asezat in randul institutiunilor de Stat. Toate pros
tituatele erau puse acolo sub supravegherea unui functionar
special ( -, pornotropos), care incasa taxele in folosul Statului
si oranduia controlul sanitar. Masura s'a dovedit insa ineficace,
si desfraul s'a intins /Ana inteatata, meat s'au infiintat chiar
§coli speciale (ca cea din Lesbos, Milet, etc.), unde copilele
erau preparate pentru meseria prostitutiei rafinate, care asocia
arta cu voluptatea. QrI, tocmai aceasta coruptie a adus a-
derea puterli grecesti.
Dar, in afara de atotputintele Jupiter (Zevs) si alaturi de
ceilalti zei insemnati, grecii au consacrat si un Dumnezeu spe
cial, al luminei si al medicine! -, Apollo ,- pe care 11 imaginard
plin de tinerete si de frumusete. Acestui Apollo 1au dat §i un
fiu .- Esculap ,- care este considerat ca creatorul medicine!, ,.. §!
o simbolizeaza chiar astazi. Ba Inca, i.au imaginat si o flied
,- Hygeia - care simbolizeaza sanatatea (hygiena) 3 pe aceasta
Hygee o credeau nascuta dintr'o flacara a cerului, §1 o figu
rau tanara, frumoasa si viguroasa.
Prin urmare, si grecii imaginara medicina si pe slujitorii
sai, ca Hind de esenta divina. Mai mult Inca, ei au zeificat §I.
pe acesti prim! slujitori -, Esculap §i Hygeia. In cinstea lui Es
culap s'au inaltat numeroase temple, dintre care, unele au de.
venit celebre ,-, ca cel din Epidaur. Alte temple erau un fel de
sanatorii 3 ,- erau a§ezate in vecinatatea raurilor sau a marl',
pe coline impodobite cu plantatii frumoase, on aproape de
isvoare cu ape vii, sau termale. Acolo veneau bolnavii de res
pirau aer curat, urmau un regim sanatos ,si se purificau, tar

29

www.dacoromanica.ro
preotil culegeau observatii asupra bolnavilor si a boalelor de
care sufereau, pentru a le aplica terapeutica cea mai potrivita.
Acesti preoti, slujitori ai lui Esculap .- Asclepiazii" , au
dat un nou avant medicinei ieratice" si au fost multi vreme
singurli profesionisti, pans cand s'au impartit in doua grupe
Asclepiazii sacerdotali", cari au ramas in temple, continuand
sa profeseze vechea medicina amestecata cu empirismul si miss
ticismul oriental; - iar de alts parte Asclepiazii laid" ,-, filosofii
(Thales, Anaximene, Heraclide si Anaxagora, apoi Diogene,
Empedocle, Pytagora, etc.), - cari invatau In acelas timp teos
logia si medicina, considerand ca sanatatea este o virtute
care se confunda cu binele si cu Dumnezeu insusi". AceVia
au fundat gymnaziul", ,-, in care, gimnastiea si stiinta predos
mina, si, acolo au preparat ei drumul catre medicina ipocras
tica" sau smedicina rationale, iar din punct de vedere al
asistentei" s'au infiintat asclepionurile" si noscorniile".
Este de adaugat ca orasele Greciei posedau mai inainte
institutli numite Geronia" sau Gerusia", uncle se adunau bas
tranii cari adusesera servicli patriei, si erau intretinuti pe sox
coteala Statului, .- sau Cynosargoe uncle se adunau copiii
pa'rasiti, -, sau Xenodochion", unde se primeau strainii ; peste
tot insa era vorba de indivizi sanatosi, dar pana in primii ses
coli ai erei crestine, nici grecii nu au avut spitale destinate in
mod special bolnavilor.
Ca sa nu piarda terenul, Asclepiazii sacerdotali .- preotii .-
au infiintat si ei gymnazii, in care, pe langa invatatura religiei
si a preceptelor medicale (-, sangerarea, tratamentul plagilor,
al fracturilor, etc.), invatau pe Ali exercitiile gimnastice, baile,
masagiul, etc. Cu toate acestea, cu timpul, medicina ieratica
s'a eclipsat tot mai mult. In schimb, odata cu Hyppocrat mes
dicina laica" a luat o desvoltare tot mai mare, pan studiul cat
mai aprofundat al naturei ..- introducand metoda observatiuniig
si a rationarei" .-, si de aceea Hippocrate este considerat ca
intemeietorul medicinei propriu zise", al medicines de astazi.
Interesant este ca, uneori, chiar acolo unde se apnea un
tratament din cele mai logice -, printr'o practica absolut stiins
tifica, intocmai ca cele moderne .- efectul era totusi atribuit

30

www.dacoromanica.ro
unei interventiuni mistice. Este foarte edificatoare, in aceasta
privinta, cunoscuta poveste a lui Ulyse, despre care vorbe§te
Homer in Odysea (C. XIX verset 457, etc.) : La o vanatoare,
Ulyse fu ranit la gamba de catre un mistret ; medicii (7) le,
gars rana intr'un mod savant §i apoi, printr'o incantatie, D,
prira sangele negru". Prin urmare, dupa credinta lor, emora-
gia a fost oprita prin incantatia" magic& iar nu prin pans&
mentul compresiv, - dO se recunoqte ca acesta a fost executat
intr'un chip savant".
Am aratat insa la inceput ca, cu toata separatiunea me,
dicinei de religie, insu0 Hippocrate definqte medicina ca un
sacerdotiu umanitar" ci recomanda medicului laic sa aiba :
-.lublre pentru oarneni, iubire pentru adevar, ci respect pentru
tot ce merit & ". Dealtfel, n'ar strica nimanui ,- dar ar folosi mul,
tora -, ca juramantul" lui Hippocrate sa fie amintit din cand
in cand chiar medicilor cari au pierdut firul religiel.
B. -, La Romani.
Conduci de acelali spirit rasboinic, romanii cultivara in
deosebi fizicul, dar exagerara pans ce ajunsera sa strice corn,
plect acea armonie dintre fizic qi moral" pe care o reclama
cu atata insistenta grecul Hippocrate.
Romanii n'au intarziat sa/i constitue ci ei un consiliu de
zel Lari i Penati", dar, in loc MA urce in Olimp, i.au tinut
mai aproape de casa. Printre aceVia, au instalat diverV spe,
ciali§ti, dar, mai pup dispuqi pentru filosofie, el n'au gasit ne,
cesara existenta unei zeitati speciale pentru ctiinta in genere,
ci cu atat mai putin pentru medicina in deosebi. In schimb,
n'au uitat nici ei pe zeul amorului, in cinstea caruia au instil
tuit prostitutia sacrata, pe care insa a oprit,o Sf. imparat Cons,
tantin, de indata ce a trecut la creqtinism.
La inceput, romanii, cu moravurile for austere, nici nu
concepeau prostitutia, §i, este frumos de amintit cazul cinstitei
Lucretia, care a preferat sa se injunghie decat sa traiasca de,
sonorata. Dar, dupa cucerirea Asiei, prostitutia s'a introdus §i
la romani §I flagelul s'a intins a*a de repede incat s'a simtit
nevoid reglementarei. Prostituatele trebuiau sa aiba autorizatie
special& (-, licientia stupri) ; ele nu puteau sa depuna juramant,

31

www.dacoromanica.ro
nu puteau sa formeze familie, si trebuiau sa poarte un costum
special. Si acolo insa, masura administrative s'a dovedit nepu.
tincioasa, cad, In afara de casele publice sf particulare auto.
rizate (lupanaria §1 fornices), desfraul s'a intins tot mai mult
$i Inca pe toate taramurile.
Din punct de vedere igienic, afar& de exercitiile corpo
rale, de masagiu si de bat care au Intrecut once imaginatie
romanii au adoptat, ca unic principiu sanitar, Tarpeia". In
schimb-desi nu aveau nicio legatura cu religia-trebue sa insist
asupra extraordinarelor instalatiuni de ape ale romanilor ,- ape
ductele - cad serveau atat de mult sanatatil publice. Numai
cine a vizitat acele apeducte si diferitele terme" poate sa judece
maretia operei §I utilitatea ei igienica. Ba Inca, el au realizat
astfel de opere, nu numai in Roma, dar chiar in provinclile
proaspat cucerite; a se vedea de pilda termele" de curand
puse in lumina (de d4 prof. Barcacila) la TurnuSeverin (fost
Drubeta, al Daciei).
Nici romanii insa n'au avut spitale propriu zise, adica
adaposturi speciale pentru bolnavi, pans in primil secoli at erei
crestine. Din punct de vedere pur medical, ei au creiat Vul
nerarii" (chirurgi) si valetudinarlile" (dispensaresspitale pentru
sclavi), dar nu aveau nici o legatura cu religia, §i intrau In rol
numai in caz de razboiu, far, Area putina medicina care se
practica pe atunci, o faceau aproape numai grecii. Dealtfel,
romanii nici n'aveau voe sa se bolnaveasca, i clue consulta
pe medic', era considerat ca tradator ad Graecos transfugae".
Caton - cel intelept spunea fiului sau interdixi de medici",
far ca medicatie nu admitea de cat varza".
Preotii nu aveau nici o legatura cu medicina, 0, cum nu
se prapadeau nici cu filosofia, se limitau numai la oficierea
cultului. Totusi, este de amintit ca, atata timp cat roman!' au
fost stapaniti de puterea credintei oricat de imperfecta era
religia for §1 ()rick pacatuia qezarea societatii for in clase de
patricieni" §1 plebe' ", ei au ajuns sa stapaneasca lumea, far
Roma a trait acea splendoare nelntrecuta. De indata insa ce
au rupt fraul greu, dar binefacator - al morale! ; - de indata ce
au pierdut puterea credintei, nici aparitia celor mai marl In-

32

www.dacoromanica.ro
vatati genii ca Celsius, Plinius, etc. n'a putut sa impedice
pe romani de a cadea prada acelorqi vicii, de can au patimit
sigrecii (- libiditudinile sub toate formele), cari au minat insa§i
baza societatii si a adus caderea Imperiului Roman.
Impresionat de cele ce vedea, a scris batranul Seneca :
Toate sunt pline de fhradelegi $1. viciuri... Cu fiecare zi crWe
pofta spre pacat i se pierde ruinarea. Viciul nu se mai ass
cunde, a§a de publics s'a facut coruptiunea, si inteatata s'a a-
prins desfranarea in inimile tuturor, incat nevinovatia nu nu
mai ca e de tot rara, ci ea deloc nu se mai afla". Altadata,
aceia Seneca constata ca : CreOinii veniti din Iudeia ei,
cad au fost invin§i - impun romanilor (invingatori) legea Duma
nezeului Tor, iar apostolul Pavel, din inchisoare, le spunea fatiq :
,,Zicandu.se ca sunt intelepti, s'au facut nebuni.... De aceia
Dumnezeu isa dat in pofta inimilor for spre necuratire, ca sa
desonoreze corpurile for in sine" (Rom. I, 22-24). De altfel,
despre amoralitatea acelor timpuri poate certlfica on cine a
vizitat ruinele Pompeiului qi a vazut, cum, in fiecare cash,
Tanga masa, exista cate un vomitoriu", in care roman!! yap,
sau dupa ce se saturau peste masura, iar la ,Casa dei Veti"
se pastreaza inch, expusa afara, o mica statueta avand un falus
(membru) enorm care suporta o balanta, ceeace indica sim.
bolul adoratiunei for i felul cum se impartea dreptatea.
De aceia socotesc a fi bine de accentuat ca, tocmai as
ceasta slabire a morale! qi a credintei, a dus la caderea Impes
riului Roman (395) si la intunerecul Evului Mediu. cam vreme
au respectat morala, cu viata sobra, austera, §i exercitiile fi.
nice, Romanii au putut sa se dispenseze de Medicina, dar as
ceasta, n'a putut sa le suplineasca pe cele dintai.
Din punct de vedere al asistentei", romanil au crelat
,,sportula" (un fel de biurou de caritate) §i congiarium" sau
donativum" (un fel de asistenta publics), dar, despre un popor
care avea infanticidul §i sclavagiul, nu se poate spune ca avea
asistenta sociala". Abia dupa Valentin (364) au aparut ace!
aarchiatri populares", cad se bucurau de diverse privilege! §1
4 caror principala functie era tratamentul gratuit al saracilor.

www.dacoromanica.ro
 4, Legaturile medico-religioase la Mahometani.

Nu tiu daca a§ezarile mai noi, din Turcia qi din celeo

lalte parti, au adus on nu vreco modificare esentiala -, adica,
daca au schimbat ceva din insa§i principiile religiei mahomeo
dane. Dar, fiindoca aceasta religie numara ala de multi crew
dincio% i de oarece chiar la noi mai Iocuesc atatea mahoo
medani, am crezut ca este necesar sa amintesc macar obsero
vatiile pe care leoam facut in lucrarea anterioara.
Islamismul sau Mahometanismul este o religie mono:
teista, exprimata prin afirmatia ,,La ilaha illa Allahu" (- adica,
nu este Dumnezeu afara de Dumnezeu") §i s'a inspirat poate
chiar dela egipteni, dar mai ales dela evrei §1 dela cre§tini.
De altfel, inAu§i Coranul" (cap. III, sura familiei Imran, 2 -
Traducere S. Isopescul, p. 97), recunoqte ca El (Dumnezeu), a
trimis asupra to Scriptura in adevar, intarind ceea ce a mers
inainte. El a trimis Thora §i Evanghelia acum de nainte ca
indreptare pentru oameni, §i a trimis Furkanul". .- Ba Inca,
par. 286 din cap. II Sura vacii",- par. 6 din cap. III Sura famf.
lief Imran" qi atatea altele, cunt aproape identice cu ;Fatal
nostru" §i cu atatea din invataturile" Cretinismului.
Ca §1 celelalte religii, mahometanismul sau islamismul
confine o serie de precepte medicale, care merits sa fie semo
nalate ; -, ba Inca, se spune a, intre altele, Mahomed a Ina
vatat si medicina, de la unchiul sau Hares Ibni Kald de la
§coala din Gondisapur, iar invataturile igienice ale Coranului,
constitue Medicina Profetului".
Islamismul mentine legatura medicinei cu religia §1 o Ina
credinteaza in mainile acelorqi servitori (oficianti) -. preotii.
Preceptele sanitare -. ca §i dreptul" -, au o baza esentialmente
religioase. Mahomed -, care era in acelqi timp : profet, legiso
lator §i razboinic -, leoa imbracat in forme religioase, §i lea
impus ca dogme. Insaqi organizatia de Stat, are aceiqi baza :
Marele preot -, Califul" -, este eful qi judecatorul suprem, cu
drept de viata Si de moarte asupra supuVlor ; dupe el vin mio
ni§trii (-. cu vizirul"), apoi omalii" -- preotii §1 generalii -, §i a.
poi cadiii" si nimanii" insarcinati cu recitarea rugaciunilor,

www.dacoromanica.ro
 Coranul lui Mahomet sau Cartea Sfanta" se ocupa
deopotriva de purificare, de rugaciune, de funeralii, de dijma,
de postul legal, de pelerinajul la Mecca, de transactii comer
ciale, de succesiuni, de casatorie si divort, de delicte, de pup
terea temporala si spirituals, de raporturile supusilor cu Sup
veranul, etc.
Curatenia corporals pare sa fi fost prima gala a lui Ma.
hornet ; prin detaliile pe care le da si prin orele de aplicare,
ea se identifica cu rugaciunea, Si o regasim chiar astazi la po.
poarele turco :arabe, sub forma acelor ablutiuni spalarea mai.
nilor $i picioarelor pe cat de repetate pe atat de ineficace, care
accidenteaza practicele Coranului. Masura acestei griji ne.o da
insa cap. V, 9 Sura mesh ", care spune : Iar daca v'ati necup
ratit prin samanta, atunci curatiti.va ; daca sunteti bolnavi sau
in calatorie sau ese unul din voi din esitoare, sau ati atins
mueri si nu se afla apa, atunci luati nisip marunt Si stergeti
fetele ii rnainile voastre cu acesta. Dumnezeu nu voeste sa va
Meg greutate, ci voeste sa va curateasca si sa va dea harul sat,
ca sa fiti multamitori".
Surma" adici traditia, care complecteaza Coranul" .-
pastreaza circumcizia" ca si la mozaici si, fara a renunta
la sapeliga" lui Moisi, mai adauga necesitatea spalarii penis
neului dupa fiecare defecatie. Raderea parului de pe cap, on
din subtiori si de pe pubis, este introdusa ca o porunca re.
ligioasa ; iar pentru a infrana poftele sau pentru axsi preserva
supusii contra prafului manat de vanturi, ixa ascuns sub voal
si 1.a imbracat in salvari largi, care sa nu incalzeasca.
Ca si Moisi, Mahomet a reglementat regimul alimentar
spunand (Conan II, 167 sura vacii") : O voi cei ce credeti,
mancati din bunatatile care vi le daduram, si multumili lui
Dumnezeu, data Ii serviti" ; iar in aliniatul imediat urmator
(168) spune ea Voua va sunt oprite numai mortaciuni, sange,
carne de pore si ceea ce nu s'a injunghiat in numele lui Dump
ne.zeu". Apare trod numai religioasa si cu totul lipsita de in.
teresul igenii, complectarea acestui aliniat, cancl zice : iar tine
a fost shit (la aceasta) fara sa aiba pofta si fara sa se poata impop
tnivi, acela n'are pacat, cad Dumnezeu este iertator, indurat".

35

www.dacoromanica.ro
 Exists chiar o parte specials V, Sura mesei", care in
cepe cu: I, 0 voi cei ce credeti, va este lertat sa mancali vite
fara de minte, afara de ceea ce vi s'a citat (mai sus) si afara
de vanatul de pe timpul peregrinaglului", far aliniatul 97 a
dauga ca va este ertat vanatul marii si mancarea ei sa va
fie voua si calatorilor spre merinde" 3 totusi, pentru anumite
Imprejurari prevede (in al.7) ca astazi va este ertat totul ce este
bun, sit mancarea celor cu scriptura va este iertata". Cat des.
pre yin si meisir" zice Coranul (Sura II, 216) ca in aman
doua zace nelegiuire grea, insa si folos pentru oameni, dar
nelegiuirea for a mai mare de cat folosul for ". In alte parti
insa exagereaza ca de pilda cu privire la postul din luna Ra.
madan, pe care.1 sere sa se Tina zilnic de la rasaritul pans
la apusul soarelui-,cu abstinenta totala de mancare si bautura ;
apoi, zice (Sura vacii, II, 180) : acela din voi care este bolnav
sau In calatorie (sa posteasca asemenea) alt numar de zile".
Hotia este foarte aspru pedepsita de Coran, care spune (V
42, Sura mese') si talharului si talharitei taiati.le mainile ca
rasplata pentru ceea ce au facut". Coranul opreste si camataria,
cad zice (cap.II, Sura vacii", a1.276) ca Cei ce se hranesc din
camatarie, nu vor trivia altfel de cum invie cel ce 1.a batut
Satan, atingandu4 ", pentru ca ei zic Negustoria este ca si
camataria, insa Dumnezeu a incuviintat negustoria si a oprit
camataria. Deci cine se lasa de aceasta in urma indemnarii Dom.
nului sau, aceluia i se 'arta. Cine insa Incepe din nou (a cam
tart) aceia sunt tovarasii focului ; acolo vor petrece in veci a.
De altfel, Mahomet interzice on ce frauda sau insela
dune. Cap. IV Sura muerilor", al. 61 zice : Dumnezeu va
porunceste sa dati inapoi stapanului ceea ce v'a incredintat, si
daca judecati intre oameni, sa judecati dupa dreptate", far in
al. 2 porunceste Dalt orfanilor averea for si nu mancati ave.
rea for in folosul averii voastre, cad acesta este un pacat greu".
In cap. V Sura mesei", al. 11 zice : Nu va Iasati impinsi de
ura cuiva sa fiti nedrepti, ci fiti cu dreptate, cad aceasta e mai
aproape de frica but Dumnezeu" ; ba Inca, recomanda sa Nu
conrupeti pe judecatori prin daruri si plocoane pentru ca sa
mancati, cu rautate, averea altuia.

36

www.dacoromanica.ro
 In alte pall insa Coranul pacatueste amarnic, ca de pilda
in cap. II, 175 (Sura vacii") unde zice : Si intru rasbunare
este viata pentru voi", - sau luna cea sfanta pentru luna cea
sfanta, far temple!e pentru rasbunare" (190)3,- sau cand zice :
.0morati.i uncle' gasiti si goniti.1 de acolo de unde v'au go.
_nit pe voi" (178). In acelasi cap. II Surd vacii", al. 173, zice :
O vol eel ce credeti, aveti ca indatorire razbunarea pentru
omor 1 slobod pentru slobod, rob pentru rob, muere pentru
muere", si culmineaza cand zice: Am poruncit Talionul: om
pentru om, ochiu pentru ochiu, nas pentru nas, ureche pentru
ureche, dinte pentru dinte, rand pentru rand ; eel ce va pazi
aceasta lege, va face bine'.
Pentru a.si inmulti supusii, si in acelas timp ca morale
-, destul de bestiala - Mahomet admite poligamia" oficiala, ca
sa evite amorul grec" .si prostitutia femenina, pe care o con
damns foarte aspru. Sa nu va apropiati de curvie .- zice Surd
drumului noptei" (XVII, 34) -, ea este rusinoasa si un drum
rau" ; far Sura luminei "(XXIV, 2) zice ; Pe curvy si pe cur-
var biciuiti.i pe fie care cu cate o suta de bice, si sa nu va
apuce pentru ei indurare impotriva judecatii lui Dumnezeu.
Si sa fie martori la pedeapsa for o parte din credinciosi. Ba
mai mutt, Sura muerilor" IV, 19, zice ca Daca preacurveste
una din inuerile voastre, atunci tineti.le in casele voastre, pans
ce moartea le va mantui sau Dumnezeu le va da drumul".
De alts parte insa aceiasi Sura (IV, 27), zice 1 Va sunt oprite
(pentru casatorie) maicile voastre, fiicele voastre, surorile voas.
tre, matusile dupa tats si dupa mama, fiicele fratelui sau ale
surorii, doicile cari v'au alaptat, surorile dupa doici, malcele
muerilor voastre, fiicele voastre vitrege cari sunt dela mueri
la cari ati intrat..., asemenea doua surori de odata". Sura II,
222, zice: Departati.va de mueri la menstruare; si nu va ao
propiati de ele pans se vor curati"; iar in ce priveste pe prunci,
Sura II, 233, zice ca maicile sa alapteze copiii for doi ani in
tregi, daca voeste cineva sa implineasca timpul alaptarii". Si,
nu omorati copiii vostri de frica saraciei -, zice Sura drumuo
lui noptii" (XVII, 33) .- not ii vom ingriji pe ei si pe vol. Omo.
rarea for este un pacat mare".

37

www.dacoromanica.ro
 In schlmb, Mahomet s'a cam dezinteresat de terapeutica
celor existenti, si, pe langa rugaciunile preotilor, nu li s'a a.
daugat de cat puterea amuletelor", care contineau cate un
verset din Coran; acesta are chiar un capitol special (XXXI)
intitulat Sura lui Lokman", care a trecut mai apoi in legenda
jugoslavilor drept doctor de pomina sau un fel de zeu vinde
cator. Ba Inca, Sura II, 9, pare sa acuze pe cei bolnavi, cand
zice ca : hi inimile for e boala i Dumnezeu ii mareste boala,
Ina for (li se cade) pedeapsa dureroasa, ptru ca sunt mineinosi".
Merits insa sa insist asupra faptului ca milostenia" este
foarte recomandata i laudata in cap. II Sura vacii" 263, 264,
265,267, 269, etc.: O voi cei ce credeti, nu faceti deserte
milosteniile voastre, necajind si vatamand" (266) ; Data dap
de eunoscut milosteniile, e bine, iar data dati inteascuns sa
racilor, e mai bine. Aceasta va va rascurnpara dela rautatile
voastre" (273) ; - Cei ce dau milostenia din averea for noap
tea si ziva, in ascuns si Latis, vor primi rasplata for dela Dom.
nul, 5i nu va veni asupra for nici fried nici intristare" (275),
In felul acesta milostenia" devenise un adevarat bir, care as
tinged pans la a patruzecea parte a veniturilor, si trebuia sa
se plateasca, in bani sau in natura. Ora, se poate adrnite Ca in%
sue bacsipul sa fi fost o mostenire, prin denaturare, a acelei
porunci (cap. II, 194), care zice ca; Nu gresiti, data cereti un
cdstig de la dorrinul vostru", sau Cine mijloceste la o afacere,
sAcapete si el o parte de acolo" (cap. IV Sura muerilor", 87),
dar, nu este mai putin adevarat ea, ospitalitatea fop de strain
sau calator, ca $i tratarea umana a supusilor, erau porunci re.
ligioase cad au imprimat mahomedanilor area noblete sufle-
teased, recu ,noscuta.
0 alta poruncd din Coran, care rnerita neapdrat sa fie
relevata, este interzicerea ,,hazardului" (a jocurilor de noroc),
iar binefacerile acestei rnasuri se pot considera incalculabile.
Coranul r pe care Mahomet 1 =a dat ca fiend insasi vointa
lui Allah", transmisa prin Gjibrail (Gabriel) a adus negresit
un mare bine, intarind a mentinand disciplina popoarelor si
insuflandu.le acel fanatism, gratie amid ajunsesera Sultanii sa
sperie Iumea, invatand pe credinciosi ca : ,,De voiti sa aveti

38

www.dacoromanica.ro
o Iocuinta de apoi la Dumnezeu, care sa fie aleasa inaintea
eelorlalti oameni, atunci doriti.va moartee. Nu este mai pu
in adevarat insa, a respectarea lui ad litteram - sau mai bine
zis, interpretarea eronata sau interesata a repetarilor sau contra.
zicerilor lui-a pus unele piedici in calea progresului. Admitand
predestinatiunea" sau fatalitatea" -, totul petrecandu.se in
numele lui Dumnezeu celui milostiv si indurat" (bismillahir
rahmanirrahami", cu care incepe fiecare Sure din Coran -
turcli au ramas atata amar de vreme visatori, nadajduind sa
obtina, prin rab dare si rugaciuni, implinirea fagaduelii din Co"
ran (cap. V Sura mesei", 88), care spune ca 1 Dumnezeu as
plateste vorbele for cu gradini patru.nse cu rauri pe dedesupt,
ca sa petreaca in veci in ele". -, Pi Ida raiului, care s'a fag
duit celor ce se tern de Dumnezeu - zice Sura lui Mahomed"
(cap. XLVII, 16) ca : In el sunt rauri de apa ce nu se strica si
rauri de lapte al caror gust nu se schimba, si rauri de yin
spre placerea celor ce beau", far al. 17, adauga 1 4i rauri de
miere curata. Si ei au acolo tot felul de roduri si iertare de is
Domnul lor. Oare sunt ei east cel ce petrece vesnic in foc, si ca
si cei carora li se da de baut apa clocotita, care sfasie matele" 7
De aci se intelege bine ca rugaciunile aveau cel mai
mare rol in terapeutica. Altai insa opun acestei pasivitati, Ca
Dumnezeu n'a trimis nici o boala fara sa trimita si leacul care
vindeca" (Abou Horeirah), sau fiecare boala are medicamen
tul ei ; cand s'a gasit medicamentul, ea se vindeca gratie lui
Dumnezeu" (Djabar).
Ca si Talmudul (Rabbi Moise Sofer), legea lui Mahomet
interzice disectia -, si, acest fapt a constituit una din marile
piedici ale progresului.
Altmintreli Islam". ismul ,- care insemneaza, supunere de.
votata -ca si mosaismul, este o religie cu atatea principii bune,
iar preotli sal au avut un rot mai mare de cat in ori care alta,
deoarece felul de intocmire al Coranului le:a dat orice putinta.

39

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA $1 MEDICINA.
Wear ca am aratat (in cap. II, 2) legaturile medicos
religioase la Evrei", am crezut totu§i - pentru motive lesne
de i*les ca este bine se' revin §i se' insist prin aceste randuri
In ce priveste pe medici,Ecclesiastul"(XXXVIII, 1.7)zice:
Onorati pe medic, cad aveli nerve de el, si a lost creat de
CelPrea Their. OH ce medicine' Dine dela Dumnezeu si ea oa prim
darurile regilor". Riinta medicului fl oa Malta in onoare, st e1 oa fi
Made inatntea celor marl ".
Cel Prea Inalt a produs din pament tot cela ce oindecci, st
omul intelept nu se oa departa dela aceasta"... Dumnezeu a inaatat
pe oameni oirtutile (propriaatile) plantelor. Cel Prea Inalt le-a dat
stitnta tor, ca se' -1 dnsteasca in minunile sale. El se foloseste de ele
ca se' usureze durerea for si ca Mai oirfece. Acet cart au aceasta arid,
lac din de compozittunt placate, si ansort care dau &Malec, st Dad
'gaze' preparattunile for in mit de chipuri."
In ce prive§te pe preoti, Leviticul" (XXII, 4) zice
,,Chz om din rasa preoteasca a ha Aaron nu se as apropia de
oficiul altarulut data este chtor, dace' a schiop, clued are nasal prea
mic on prea mare sau strStnb. Dace' are piciorut sau mina rapid,
dace' a cocosat, data e sasiu, dace' are paid pe ochi, dace' are o rile
persistenta, sau o surpdturd. De asemenea dace' ate o paid pe corp"
In ce prive§te boalele in afara de lepra (despre care
am vorbit in pag. 23) Deuteronomul" (XVIII, 21 r 61), zice
,Domnul ma oa trtmite cluma..., Da oa loot de babe, cum a lot
oft ally data Egiptul; st oa da o rate sl o mancartme incurabila in
parted corpulat prin care nature arunca ce mat rdmane din hrana.
Domnal oa oa loot de frenezie, de orbire, de nebunie.
Domnul oa face sd cadd asupra ooastra toate suferintele st toate
plagik, care nu sunt scrise in carted acestei legi, pSna" ce Da oa red
duce in pulbere".
De notat ca lepra este considerate ca boala natured", pe cand
celetalte stint supranaturale".
In ce priveste vindecarile, afldm ca se puteau obtine
Fie prin intermediul until agent fizic, ca de pilda flerea de
peste, care a redat vederea lui Tobias (Tobias, XI) ; sau, cele seapte
bat in Jordan, care au vindecat pe Naaman de lepra (Regil V).
Fie a se face fare' interventia vreunei acliunt materiale, ca de
pilda: invlerea mortulut din mormantul lui Ellseu (Regii XIII).
Alminteri, toate vindecarlle - chtar acelea prin plante (pome.
neste Eclesiastul") - sunt o binefacere a tut Dumnezeu, de care se fo.
loseste stiinta omeneasca.
40

www.dacoromanica.ro
 0._

Fig, 1. Grup de statui, care orneaza podul Karl din Praga. La mijloc (intre
Cosma si Damian) este statuea Mimtuitorului, cu inscriptia les. Cristo orbis
medico (de 0. I. Mayer, 1709) (foto Zikm. Reach, Praha, Skofepka, 9).

www.dacoromanica.ro
 tri
.

'. I 0o4
II

Fig. 2. 7 Iisus vindecand sumedenie de bolnavi.

Tablou de Dore (din Medicul Nostru" art. Doctorul Iisus").

www.dacoromanica.ro
 Fig. 3. Iisus vindecand paraliticii (Fresca bizantina).
Dupa L. Thaller al IX-lea Congres international de Istoria Medicine!
(Aesculape).

; Ir

11'
°

. .

Fig. 4. Vindecarea dropicului". Pictura mural& milenara.

dela Sf. Gheorghe (Insula Rcichenau, Lacul Constance).

www.dacoromanica.ro
 Fig. 5. Isus Cristos vindecand bolnavi.

77- -AtMe.ai-S -ar

o
; O.,.

' r.
11

71.111

1441144 I rifir.4k4,.,

Fig. 6. Isus Cristos vindecand orbii.

(foto procurate de Dr. V. PlAtareanu).

www.dacoromanica.ro
 ti
nrh.:$7.711Licr,1:,

fr,

"

; a a

Fig. 7. Isus Cristos, farmacist (in oficina).

Tablou (copie) aflat la Institutul de Istoria Medicinei, din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 Est 1).- t*P,
krt.fi fftler 4.1 VI.olcw;4tri':w xyr
n

hAtimi 5tabilft
PiA.L4IL
en.to

- 6
r:
6.14e;
10;11.3 Ik't .. .
t S4 it. IC; ft 011."0 W.. 11.

Fig. 8. Isus Christos, ca farmacist (In oficin6).

Tablou aflat in Institutul de Istoria Medicinei din Wiena (don. Neuburger).

www.dacoromanica.ro
 f
tr

.1 fl
Sr

Fig. 9. Christos ca farmacist (tablou in ulei).

Foto Prof. Dr. Eberhard-Darmstadt Deutscher Apotheker-Verlag,
Dr. H. Hose (Berlin).

www.dacoromanica.ro
 .
0.0

,
. 1

° k .
PI Or'

.'' rr

dl

Fig. 10. Christos ca farmacist.

Tablou In ulei, In posesia farm. Koch (Neiilitschein in Mahren)
din Apotheker Kalender.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III.

LEGATURILE "MEDICO.RELIGIOASE
LA CRESTINI.

CreOnismul ei medicina.

De oare ce Cre§tinismul este religia cea mai raspandita,

§I fiindca inglobeaza marea majoritate a locuitorilor din. Roo
mania §i din ladle vecine (Bulgaria, Jugoslavia, Ungaria, Poo
Ionia, Rusia), - am crezut necesar ca raporturile lui cu media
cina, sa fie analizate intr'un capitol deosebit de celelalte. Ba
mai mult, cred a putea sa afirm - fara teama de contrazicere .-
ca un atare studiu merits o atentie speciala §1 prin faptul ca,
in afara Dumnezeirei insa§1, nicl un altul din marii legislatori
sau reformatori (Brahma, Buda, Confucius, Moisi, Mohamet, §i
ceilalti) n'au intruchipat mai bine cele doua apostolate .religia
§1 medicina - ca Mantuitorul nostru.
- Ca Iisus a fost cu adevarat -, §I, cel mai mare ,- preot",
nu am nevoe sa dovedesc, de oare ce ne incredinteaza pr000
rocul David, din Vechiul Testament, care spune destul de clar
ca Iisus Cristos era preot in veac, diva oranduiala lui Melo
chisedec" (Psalmul 109, 4), -, ba Inca arhiereu in veci, preot ca
Melchisedec" (Pavel catre evrei,5); iar despre Melchisedec spune
Sfanta Scriptura ca a fost Imparatul Salemului §i preot al Celu!
prea Inalt". Si ye! chema numele lui, Iisus, cad EL va manful
poporul sau de pdcate" - a zis Ingerul catre Iosif (Mate! 1, 21).
-, Ca, pe de alta parte, Mantuitorul nostru (Iisus Chris
tos) a fost in acela§ timp cu adevarat doctor", nu este greu

49

www.dacoromanica.ro
de dovedit, de oare ce ne incredinteaza proorocul Isaia care
I =a vestit venirea, prin cuvintele : Duhul Domnului preste
mine, carele m'a uns a binevesti sdracilor, m'a trimis a vine
deca pre cei sdrobifi cu inima", etc. (Luca 4, 1819). Mantux
itorul insu§i s'a chemat ca atare zicand : Cu adevarat imi veti
spune Doctore vindecaxte pe tine insuti". (Luca, 4,23).
Iata pentru ce Iisus Christos - $i numai El - a fost figurat
de atatea on in ipostaza de medic" ca de pilda, in celebrul
tablou (aquaforte) al lui Rembrandt, intitulat; Christ vindecand
bolnavii" (mai cunoscut sub numele de Piesa cu o suta de floc
rini") ; sau, in acela a lui Dore, intitulat ; Iisus vindecand sue
ferinzi", $i Inca mai dese ori i1 gasim figurat to frescele bise.
ricilor (vezi fig. anexate). De asemenea, unul din numeroasele
grupe de status, care impodobesc podul Carol (Karlsbriicke) din
Praga, figureaza pe Thus Christos (la mijloc) intre sfintii numiti
doctori fara arginti", Cosma (la dreapta) §1 Damian (la stanga
sa) §i poarta inscriptia Jes. Cristo orbis medico" (vezi fig. ax
nexa). Alte ori, chiar de multe on Iisus Christos a fost rex
prezentat ca farmacist r adica, tot ca un Mantuitor" sau Tax
maduitor" - cum se vede din figurile anexate, (pag. 45:48).
Este interesant de retinut acest fapt, fiindca Iisus Christos
a fost numit Doamne" §i Invatatorule" (Rabbuni) ; - ,Voi
ma numiti pe mine Invatalor §i Domn r a zis El ate ucenict
(la spalarea picioarelor") §i bine ziceti, ca a§a sunt" (loan,
13.13). Sensul acestui cuvant este insa cu totul altul de cat
acela de profesor" (cum it intelegem astazi), cad, in afara
de Predica de pe munte", ori nlisus invatand norodul", sau
Iisus predicandin templu", Christos n'a mai aparut ca atare,
§i, de aceia a fost de atatea ori reprezentat ca medic sau far.
macist, §i in atatea scene de vindecarea bolnavilor, dar nicio
data n'a fost figurat ca profesor, sau inginer, sau altfel.
Dar, daca not insane ca tot ce se vede ori se petrece
in natura suntem creatiunile Dumnezeirei ; i, daca fiecare
stapanitor pamantean se aeaza prin gratia lui Dumnezeu",
ar fi deadreptul o ratacire sa mai incerc a explica eu ceea ce
a dovedit El insu§i ca preotul" §I medicula Iisus Christos
este fiul lui Dumnezeu, r caci, minunile lui (umblarea pe apa,

5p

www.dacoromanica.ro
oprfrea furtunei, saturarea multimef numai cu cinci pain! §i dof
pe§ti, prefacerea apei in yin, §i celelalte) ca §1 raspunsurile pe
care lea dat carturarilor vremii, niL arata ca pe un adevarat
Dumnezeu din Dumnezeu adevarat". De altfel, El insu0 a
marturisit (Ion. 10, 37r38) ca Daca nu Mc lucrurile Tatalui
meu, sa nuomi credeti; far daca he fac, de§i nu credeti in mine,
credeti lucrurilor mete, ca sa §titi §i sa curfoa0eti ca TatM este
Intru mine §i eu intru El".
Fire§te ca nu este rolul meu 4i nici nu infra in cadrul
pe care atatea
lucrarii, ca sa discut chestiunea revelatiunei"
minti luminate au admiso in favoarea marflor figuri ale is
torief, dar, nici nu vad argumentele acelor cart ar refuzao
astazi, dupa ce s'a descoperit radiofonia, televiziunea, etc., §i
cand se discuta posibilitatea legatudi cu celelalte astre.
De asemenea ar fi fara rost sa mai discut veracitatea a
firmatiunilor acelora can au pretins ca Christos ar fi dobandit
§tiinta tamaduirei, invatand.o la Scoala din Alexandria°,..cacf,
cu ocazia predicarilor in templu carturarii" timpului s'au in
trebat, mirati Cum tie carte acesta, fara sa fi invatat" ? Iar el
lea spus ca Invatatura mea nu este dela mine, ci dela Cel ce
m'a trimis" (loan, 7.15.17). Dar, chiar daca Iisus omul" sau
Hui omului" s'a supus §1 acestei trude dupa cum s'a lasat
supus celorlalte chinuiri omene§ti,- caci, carte a tiut (Luca,4.17).
aceasta nu scade cu nimic maretia lui Iisus Domnul" sau Hui
lui Dumnezeu", care S'a nascut mai nainte de tot' vecii". In orf
ce caz, este de remarcat ca nici un alt legiuitor" n'a facut
minuni" de felul celor infaptuite de Christos, $ de aceia n'a
trecut nimanui prin minte ca sa figureze pe altcfneva in fpos
taza de medic sau farmacist, ca pe Iisus.
Adevarul este ca Christos s'a dovedit mai mare de cat
toti invatatii", far minunile Lui cal Vindecarea tanarului §i
a paraliticului din Capernaum", ca si a celui cu mana uscata",
vindecarea slabanogului dela portile Ierusalimului", vinde
cares leprosului §1 a slugei suta§ului din Capernaum", vin
decarea orbului din na§terea a mutului cel indracit" (gangav),
§1 a ,fiuluf cel lunatec", vindecarea celor zece bubosf" (lepro0),
vindecarea idropicosului", indreptarea garbovei", tamadu.

5f

www.dacoromanica.ro
area (femeii) celei intru curgerea sangelui", ca §i invierea fiului
vaduver` din Nain, .invierea fiiceilui lair" (mai marele Sinago
gel), invierea lui Lazar", §i toate celelalte (vindecari sau invieri)
ne arata pe Iisus ca fiind mai iscusit de cat oricare din doc
bad!' sau medicif mari ai vremii, far lucrul se explica prin as
ceea ca El era de o fiinta cu Tatal, prin carele toate s'au facut",
i fiind.ca era lumina din lumina, nascut, iar nu facut ".
De altfel valoarea minunilor Sale nu scade cu nimic daca
am recunoate, de pilda, ca acel carbune ( adus de Inger,
din Cer) cu care Iisus a atins buzele proorocului Isaia spre
arl curati de pacate", era un factor terapeutic din cei pe cari
ii intrebuinteaza chiar medicina §tiintifica de astazi, sau (Idea
§tim ca, Inca mai demult, Hippocrate se servise foarte adesea
de fierul ro§u in vindecarea anumitor boale. Insu0 untdelem.
nul - simbolul natural care se intrebuinteaza chiar astazi ca
obiect liturgic la serbarea cultului ortodox, 0 care reprezinta
un aliment, este in acela0 timp §i un foarte bun miiloc de
vindecare, far Sf. evanghelist Marcu (6, 13) confirma ca a fost
folosit in acest stop; ba Inca, apostolul Jacob (5.14) spune cater
goric, ca: De este bolnav cineva dintre voi, sa cheme preotii
Bisericii i sa se roage pentru el, unganduI cu untdelemn, in
numele Domnului". Nu mai putin sigur este ca Sf. Mir (- in a
carui compozitie intra : untdelemn, yin, balsam cu vreo 30,35
aromatice), care se intrebuinteaza astazi ca obiect liturgic, a fost
folosit in timpuri §i ca agent vindecator.
Invatatura lui Christos este aqa de superioara, din toate
punctele de vedere, incat ori tine if recunoa§te obaRia Dumr
nezeeasca, chiar daca n'ar fi marturisit El insu0 (Evang. dela
Ioan, 7,16), ca invatatura mea nu este a mea, ci a Aceluia
ce M'a trImis".
Apoi, in Iegatura cu problema care ne intereseaza, fres
bue sa insist asupra faptului ca, Acest cel mai mare preot"
§I cel mai mare doctor" r Fiul lui Dumnezeu r s'a pogorat
din Ceruri, §1 din Fecioara Maria s'a facut om, nu ca sa
stapaneasca, ci ca sa ne mantuiasca pe not oamenii, Si pens
tru not s'a rastignit, a patimit Si s'a ingropat.
Tata expresiunea cea mai inalta a oltruismului", care

52

www.dacoromanica.ro
constitue sublimul religiei crestine, si pe cared c,,asim de alt
fel tot asa de viu exprimat In ,Porunca VI - sa nu ucizi",-.
in Porunca VIII sa nu furs ", in Porunca IX sa nu marw
turisesti marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau", dar
mai ales se traduce asa de lamurit in recomandarea labege
pe aproapele tdcr, ca si pe tine insusi", si culmineazd cu vorw
bele Mantuitorului, care spun ca mai mare dragoste ca a
ceasta nimeni nu are, decat awsi da sufletul pentru aproapele
sau". Ori, acest sentiment - altruismul este insusi sensul
apostolatului" nostru (medical si preotesc), sau qeade la baza
profesiunei" noastre, si, tocmai prin aceasta nota, Cre0inisw
mul apare ca ceva nou si superior, dupa cum glasueste
insusi Troparul" de Crdciun, cand zice Nasterea ta, Hass
toase, rasaritwa lumii lumina cunostinter.
In adevar, in locul atator Zei ai vechilor religii (a Greg
cilor si a Romanilor) cars se deosebeau intre ei prin speciality
tatea lor, si divizau pe oameni in tabere de adoratori, de indiw
ferenti, sau de potrivnici, Crestinismul ca si invatatura lui
Brahma, sau mozaismul si mahometanismul adund!pe tots crew
dinciosii in fata unui singur Dumnezeu, atottiitorul, facatorul
cerului si al pamantului, vazutelor tuturor si nevazutelor".
Dar, in locul procedurei acelui presedinte Zevs; sau jury
piter tonans" supardcios si aspru, care pedepsea mereu si
fad multa alegere, Crestinismul ne invata ca mania" sau
supararea lesne, din te miri ce, ca qi dorinta de razbunare,
este un pacat capital'. In locul pornirei violentului Marte,
care nu are alts ratiune de cat razboiul, Christos a recomandat
pace :0 intre oameni buna invoire*, asigurand ca vor fi fericiti
facatorli de pace, ca aceia fill In! Dumnezeu se vor chema".
In locul atitudinei necrutatorului jehova, in numele caw
ruia cerea Moise ca sa se razbune ochi pentru ochi si dinte
pentru dinte", Christos a incredintat ca vor fi fericiti eel
blanzi, ca aceia vor mosteni parnantul", si a Invatat sa fim
atata de ingaduitori incat daca te loveste cineva pe un obraz,
sa intorci si pe celalalt"; In aceasta privinta tot El newa dat
qi cel mai indltator exemplu, cad, nu numai ca n'a protesw
tat atunci c&nd a fost scuipat si lovit, dar chiar in fata celor

53

www.dacoromanica.ro
earl Ixau rastignit, s'a rugat: I3arinte, iarta -i ca nu stiu ce face.
In locul infricosatorului Allah, in numele caruia a condus
Mahomet pe credinciosii sai, in razboae, si ixa indemnat la
excluzivism (Coran II, 12 Sura prazilor") zicand Intariti
deci pe cei ce cred ; aruncaxvoi frica in inirnile necredinciox
silor, deci taiatixle gaturile si taiatixle toate varfurile degetelor"
-, Christos a:ingaduit : sa credeti cum yeti vrea, numai crew
deli" $i a mers cu ingaduinta pana acolo in cat a pastrat Pox
runca III" din vechiul testament, care:zice nsa nu lei numele
1

Domnului Dumnezeului tau in desert".

Este foarte adevarat ca, la un moment dat, printr'o
gresita intelegere a invataturilor Mantuitorului, insasi Biserica
crestina, cea din Apus, a apucat pe panta unui fanatism
necrestinesc, creand inchizitia" -, cu toate ororile ei ..., , inx
dexul" sau excomunicarea" si celalalte mijloace, care au
constrans constiinta si au rapit libertatea de gan dire, data ox
mului de catre Dumnezeu, -, ori a inlocuit cuvantul" prin
spada, si a pornit acele istorice razboaie, in numele crucli
(-cruciadele"). Acest fanatism sau excluzivism n'a durat mult,
si in on ce caz, n'a fost propovaduit de Christos.
Din contra, in locul teroarei si al intolerantei din cex
lelalte religii, Crestinismul ne pune in fata unui Dumnezeu
bland si iertator, ne fericeste cu un Tata", bun, in fata
caruia putem nu numai sa marturisim un botez spre iertax
rea pacatelor", dar putem sa ne spovedim on cand si pentru
or! care greseala. Ba Inca, prin ectenia de cerere" se recu-
noaste ca nu este om carele sa nu pacatuiasca" si de aceia
putem not sa spunem in Rugaciunea Domneasca'":... si ne
iarta gresalele noastre precum si not iertam gresitilor nostri".
In locul unui Bachus, Cupidon si ceilalti ejusdem farix
nae, cu apucaturile lor, Tatal nostru" ne fereste sa nu
cadem in ispita si ne izbaveste de cel viclean", - dart pentru
aceasta nice EI : privigheati si va rugati, ca sa nu cadeli in
ispita" (Mate! 26,41). Altminteri, Crestinismul nu dispretueste
existenta" .- in favoarea careia cere pained cea de toate
zilele tar Mantuitorul nostru n'a pus nici un fel de restricx
punt cand, a zis : manca.vor saracii si se vor satura".

54

www.dacoromanica.ro
 In schimb a condamnat abuzurile de on ce fel, reco.
mandand sa nu incarci prea mult trupul tau i sa nu amen
testi firea ta". Pantecele este Dumnezeul lor" a zis Apostolul
Pavel (Filipeni 3,19), iar lacomia" sau imbuibarea de man.
care §i de bautura, este inscrisa printre pacatele capitale",
fiind.ca din ea decurg atatea altele. r Sa nu pofte§ti femeia
aproapelui r zice Porunca X.a" nici casa lui, nici tarina
lui nici nimic al lui `, .0 este de observat ea, in special cu
privire la abuzurile sau poftele sexuale, Porunca VII" ordona,
scurt §i categoric : sa nu fil desfranat", iar Apostolul Pavel
a recomandat celor necasatoriti, Ca daca nu se pot infrana,
casatoreascagse, caci mai bine este a se casatori de cat a se
aprinde" (I, Cor. 7,9). Desigur ca, alaturi de atati pacato,i
marunti, s'au gasit chiar unii conducatori cad au infrant a.
ceste recomandari ; ba Inca, printeo slabire a moralei, chiar
unele scaune papale au cazut intro stare de ratacire, care a
otravit sufletele credinclo§ilor st pe multi iga aruncat in acela0
pacat. Se pomenqte qi astazi cu rqine numele acelut Papa
Borgia, ca un simbol al depravarii, tar despre un altul (Bene.
diet IX) se spune ca a deschis (la Roma) o casa de toleranta"
qi ca pe vremea lui Paul, acele localuri procurau nobilimei, cele
mai pretuite distractii. Din fericire insa asemenea cazuri au fost
rare, 0) macar ca e vorba chiar de capi of Bisericei", tot4
nu se poate acuza Crqtinismul", §i mai ales invatatura lui
nu trebue confundata cu actele celor rataciti. Tot in aceasta
ordine de idei, este bine sa mai observam ca, diferitele ,,pos.
turi", in formele in care au fost instituite intelegand nu
numai ablinerea de la diferite mancari, dar chiar Infranarea
diferitelor pofte si petreceri constituesc un adevarat cate.
chism dieteticoigienic, O. este pacat ca nu se respecta mai
Cu luare aminte.
In locul prapastiei" lui Pericle, sau al Tarpeii" ro.
mane, Cre§tinismul ofera leaganul cald al familiei. Cress.
teti §i va inmultiti si stapaniti pamantul" ... a zis Dumnezeu
catre Adam §i Eva (Facerea, I, 28) - qi, in loc sa Indeparteze
copiti de la dreptul vietii, Mantuitorul ft cheama, poruncind ;
Lasati pruncii sa vina la mine",

55

www.dacoromanica.ro
 In locul nesocotirei sau a dispretului fats de semen!,
am vazut a ,,Fiul lui Dumnezeu", in numele Tata lui", re.
comanda sa iube§ti pe aproapele ca pe tine insur. In lot
cul diviziunei oamenilor .- a deosebirilor de clase -, *I a sclat
vagiului unora, Christos a proclamat egalitatea tuturor Ina-
intea lui Dumnezeu §i a Bisericei" .- prin egalitatea na§terii
§i a mortii ,-, incredintand ca cei saraci §i prigoniti, ca §i marii
preoti, sunt Fill Cerului", iar inaintea Domnului a cei din
urma vor fi cei dintai §i cei dintai vor fi eel din urma".
De aceia mita parut foarte straniu -, §i. inexplicabil --
faptul ca Biserica nu a protestat niciodata contra roblei" .-
care a existat si la noi pans bine de curand, -. dar, am afla t
atatea jelbi sau proteste de ale manastirilor insaqi, care au
reclamat cutare sau cutare num& de robi* de care se abut
curasera" alts data.
Altminteri, excluzand on ce fel de violenta §i folosind
numai cuvantul, ca sa arate drumul adevarului" pentru
intrarea in imparatia Cerului", Iisus Christos §i apostolii Lui
au propagat virtatea" sub toate formele ei -- inscriind in
primul rand 1 credinta, speranta §i dragostea, apoi intelepciut
nea, barbatia qi cumpatarea, ... far pe de alts parte, a staruit
pentru indepartarea tuturor apeicatelor - mandria, simonia,
necuratenia, invidia, lacomia, curvia, etc..- ca sa pot! caViga
fertarea Dumnezeiasca.
Pentru a abate pe oameni de la materialismul paganatatii
§I de la pacatele in care cazusera, a poruncit 1 ,sa nutti fact
chip cioplit" (II), ,sa nu iei numele Domnului tau in deqert"
(III), sa nu fii desfranat" (VII), etc., aratand ca Fericiti cei
curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu`; far ca
sa indemne la respectarea cuvantului" ... care era insu.qi
Dumnezeu ,-, Christos a anuntat, ca iara§i va sa vie sa jut
dece vii si mortr, pentru a a§eza pe cei bun! in dreapta
Tatalui" §i pe cei rai in stanga" sau in focul Gheenei".
S'a pretins de unii ca, prin aceasta spiritualizare a vie.
tii -, pe care au interpretatto ca o parasire a omului in voia lui
Dumnezeu,-Cre§tinismul ar fi fost o piedica in calea progresului.
On, adevarul este ea, prin ceea ce spune : Domnul a dat,
Domnul a luat", Cre§tinismul invata pe credincio§ii sal sa fie

56

www.dacoromanica.ro
stoici si sa se resemneze in fata imposibilului, far nici decum
sa se abandoneze in once imprejurare. Dar in toe sa indem
ne la revolts, din contra, pentru a consola pe credinciosi
.., §i, asi putea zice, pentru ai indemna sa persevereze -
in fata chinurilor la care erau supusi de prigonitori, ,.. Christos
i.a asigurat ca fericiti cei ce plang, a aceia se vor man
gala", si, fericiti cei ce flamanzesc si insetosaza de dreptate,
ca aceia se vor satura", - sau, fericiti eel prigoniti pentru
dreptate, ca acelora este imparatia cerurilor". Fericiti yeti
fi - lead spus Mantuitorul - cand va vor ocari §i va vor iz.
goni, si mintind vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra
din pricina mea, bucurativa si va veseliti ca plata voastra
multa este in ceruri".
Altminteri - cum zisei ,- departe de a fi cufundat pe cre
dinciosii sat in pasivitatea fatalismului" oriental, din contra,
am putea afirma fara teama desmintirei, ca, in mfilocul so
cietatii conrupte a paganismului si a atator barbari, crestinii
au fost cel mat activi agenti de progres.
In adevar, prin acel amid i vet afla, bate si ti se
va deschide", religia crestina indeamna la actjune continua,
dupa cum insasi chemarea preotului -, cand zice I sveniti
sa luati lumina" ... constitue un indemn, tar iluminarea bi
sericii in timpul serviciului religios, este nu numai comba
terea intunericului fizic sau amintirea catacombelor de odi.
nioara, ci insemneaza o marturisire simbolica a triumfului ;
,.. ea marturise§te dorinta §i indemnul de a ne lumina cu .1u.
mina cea adevarata", §i a ne libera de intunericul ori caret
rataciri. Numai forma cultului - rugaciunea" -, da impresia
, pasivitatir, dar adevarata invatatura a Crestinismului in
seamna a fi pururea viu, a lucra, a lua parte la lupta vietii,
a birui Mill si a stabili imparatia binelui, -, deci, inseamna
activitate. Atunci cand Apostolul Petru se credea amenintat
de inec §i cerea ajutor, Christos nu i.a recomandat sa se
lase in vola Domnului, ci i.a spus, poruncitor ; da din maini
Petre", iar Sfanta Scripture spune categoric 1 predica cu.
vantul ; staff asupra, cu vreme §i fara de vreme ; mustra,
cearta, indeamna cu toata indelung rabdarea si cu Inv*

57

www.dacoromanica.ro
tura" (II, Pavel care Timotei, 4. 2), sau gra'este si indeamna
si mustra cu toata porunca" (Pavel catre Titu 2, 15), iar Mantu.
itorul insusi a dat cel mai frumos exemplu de actiune, prin
perseverenta pe care a impinso pana la sacrificiul de sine.
Eu am creiat cerul si pamantul a zis Dumnezeu,
prin glasul lui Christos r dar tie, o preote, iti dau puterea
de a schimba acest pamant negru si intunecos, intr'un cer
senin si stralucitor° (Sf. Ion Hrisostom). Lepadati pe omul cel
vechi a zis Iisus r si imbracativa cu cel nou", iar Slava
cantarilor zice : Vinoti intru pricepere, o omule, si lepa
danduti omul eel vechi, inoestete si sarbatoreste inoirile su
fletului", ca sa poti spune : iata s'au facut toate noun" sl, .cu
acest fel de rod sa praznuesti, cu buna schimbare schimban
du.te ; caci ap se inoeste omul, asa se cinsteste ziva inoirilor".
Ori, acest spirit de continua preinoire sufleteasca, on de
prefacere in mai bine, tinzand sa ne faca tot mai buni, mai
drepti si mai curati, adica mai desavarsiti, nu se gaseste ni
caeri afirmat cu atata putere ca in Crestinism, si de aceia slug
jitorii lui au putut sa indeplineasca cel mai mare rol social.
Ba mai mult, nu numai ca indeamna la actiune, dar,
religia crestina considera trandavia" ca un pacat capital, si
chiar pedepseste pe cel lenes cad, zice sfanta Scriptura :
aBlestemat cel ce face lucrul Domnului cu lenevie" (leremia,
48, 10). In schimb, rasplateste pe cel vrednic, dupa cum
zice (Sf. Scriptura) ca .Preotii cei ce.si in dregatoria, de
indoita cinste sa se invredniceasca; mai ales cei ce se oste
nest intru cuvant si intru invatatura, cad vrednic este lu
cratorul de plata sa" (Pavel catre Timotei, 5; 18). Si apoi, .toata
Scriptura zice Pavel catre Timotei (3, 16.17) este de Dum=
nezeu insuflata si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre
indreptare, spre inteleptirea cea spre dreptate, ca sa fie deplin
omul lui Dumnezeu spre tot lucrul bun desavarsit"; iar in II,
4.7, spune, cu multumirea datoriei implinite : Lupta cea buna
m'am luptat, calatoria am savarsit, credinta am tinut".
Prin urmare, departe de a fi fost o piedica in calea pro.
gresului, din contra, invatatura crestina a indemnat la ac.
tiune, Wand apostolilor (adica preotilor) toata latitudinea evo.

58

www.dacoromanica.ro
luarii sau adaptarli, -, si, voni vedea imediat, prin exemple,
ca Biserica cresting a avut cele mai marl merite in privinta
cultivarii, a inaintarii si a raspandirif §tiintei in lume.
In adevar, amintif -, si repet - ca, in locul violentef,
a razbunarii, a dispretului fats de semeni, etc., Crestinismul a
introdus principiile sau dogmele" cele mai umanitare 1 fra-
fernitatea - prin acel iubeste pe aproapele tau", si carl-
fatea - prin acel da si Domnul iti va da", sau acel dar
din dar se face rat ", -, far ca sa se incurajeze cat mai mutt In
aceasta directie, ne.a incredintat ca sunt fericifi cei milos-
tivi, di aceia se vor manful". - Ei bine, sub influenta spirit
tului sau divin, aceasta virtute particulars a sufletelor inalte
-, acea caritas generis humani" ,- s'a transformat cu timpul
intr'un sentiment general, si a devenit un principiu fundat
mental pentru societatile (popoarele) moderne.
Monnier (in Histoire de l'Assistance PublIque") afirma
categoric ca germenii asistentei" s'au nascut in Orient, print
tre elevii apostolilor (vezi 1 bunul Tovit), .§i in catacombele
Romei, printre initiatii nouei credinte. Ba Inca, una din prft
mete adunari ale Bisericei din Ierusalim a fost anume con
vocata, ca sa aleaga printre discipoli, pe acei cari sa fie in.
sarcinati cu colectarea si distribuirea pomenilor, far dupa
Instalarea Episcopilor, acestia devenfra de drept distribuitorii
darurilor. Se pare ca de atunci se perpetueaza obiceiul Cu
tie! milelor" din toate bisericile, si, poate ca tot de atunci
a ramas credinta ca dela Episcop nu trebue sa piece ni.
meni cu mana goala", -, fapt, pentru care se si acorda Ierar
hflor cate un fond special in acest scop.
Se §tie apoi ca, tot sub influenta Crestinismului, dan
tul" imparat Constantin a promulgat celebrul edict, in baza.
carufa trebuia sa se acorde hrana si imbracaminte on carui
sarac care se prezenta cu un copil nou nascut, ,- far ca sa
asigure putinta executarii acestei masuri, a inzestrat bisericfle
cu donatiuni bogate . in alimente si pamanturi -, anume
destinate pentru ajutorarea orfanilor, a vaduvelor si a sara
cilor. Iata dar, explicatia ,i rostul multiplelor averi ce s'au

59

www.dacoromanica.ro
&raft intre timp bisericilor si manastirilor, si, poate ca acesta
este si rostul recentei donatiuni facuta manastirilor noastre,
cu paduri sau cu terenuri de mune&
Dup. edictul lui Constantin, fiecare biserica era datoare
sa ingrijeasca de saracii sai, iar ca sa se evite abuzul, si in
acelasi timp sa se evite cersetoria - adica, spre a se pastra
bona ordine in adunarea si distribuirea ofrandelor s'au
infiintat asa numitele diaconiia. In legatura cu rostul cartii
de fata trebue mai ales sa accentuez asupra faptului ca, in
afara de atributiile cultului, aces diaconi (la inceput 7) a.
veau si misiunea sd viziteze pe cei bolnavi sau prizonieri,
sa dea azil strainilor, sa ancheteze situalia sdracilor pi sa
tntocmeascd lista acelora cdrora li se cuvenea sd primeascd
pomand". Prin urmare, era vorba de o asistente organi
zata dupa tipul cel mai modern sau american",-si, daca se
pastra discretia, - ca sa nu stie stanga ce face dreapta" Epis.
copului -, nici nu se ingaduia cuiva ca sa i le fure pe amen.
doua (manile) sau sa se incurajeze lenea.
Urmand pe acest drum, conciliul dela Niceia, din 325,
a hotarat crearea primula' Ospiciu pentru copii gasitim, iar
sfantul Vasile, episcopal Capadociei a fondat (in 372), la portile
Cesareei3 cel dintai spital -, care a devenit celebru in Orient
-, sfcare a purtat chiar numele de .Basiliad". Indata ce iesi
din cetate ,- zice sf. Grigorie din Nazianza (Predica 43) -, vezi
un ores nou, care este sanctuarul pletatei. Acolo, boala, indu
rata fare murmur, pare a fi o incercare binecuvantata 3 acolo,
caritatea straluceste in operile sale'. Iata de ce, cu drept cuvant
afirma Boisseau (Diet. encycl. des sciences medicales, art. Ho
pitaux ") ca spitalele sunt o inspiratie a caritatei cre§tine".
Curand dup. aceia (in 381) pioasa Fabiola - spun sf.
Ieronim -. a fondat primul spital in Roma, iar mai apoi, imi.
tend exemplul bisericilor din Orient, toate schiturile din Occi
dent au devenit locuri de popas pentru calatori si adaposturi
pentru bolnavii indigeni, iar primal conciliu din Orleans (1a511)
a hotarat ca produsele Bisericei sa fie consacrate pentru hrana
si imbracamintea bolnavilor sf a saracilor cari nu pot lucra.
Iata dar origina bolnitelor" - care au existat si la manas
stirile noastre, pana bine de curand, -, si, iata origina obiceiu
60

www.dacoromanica.ro
lui, care se perpetueaza chiar astazi, ca Manastirile noastre Oz.
duesc (la arhondaric") pe oricare trecator 3 iar importanta a
cestui fapt, in trecut, se vede in deajuns din scrisoarea paga
nului Julien I'Apostat catre Mare le preot din Galateea, prin
care ii recomanda sa imite pe creVini, facand ca §i ei, ospicif
in toate cetatile provincief ".
Ada s'a facut ca, foarte repede, s'au creat in atatea parti
azile pentru copiii .gasiti" sau abandonati (brephotrophia") gi,
oricine va vizita, de pilda biserica San Spirito in Sassia (din
Roma), va vedea la stanga portii, nip cu leaganul invartitor
in care se depuneau copiii (care, a functionat pans bine de
curand) ; tot astfel, la Dubrovnik (Raguza) ciceronele to con%
duce sigur in str. Zlatariceva ca sa arate ni§a (fereastra) al carui
pervaz inferior, de piatra, este tocit de intrebuintare, vremea de
demult, cand desmo§tenitii soartei puteau sa fie deptqi acolo.
Dupa exemplul acestora s'au fondat mai apoi azile.spitale pen.
tru copiii orfani (orphanotrophia") ; - azile speciale pentru
straini (nxenodochia"), - pentru saraci (,ptochotrophia"), pen.
tru batrani (gerontocomia"), - pentru bolnavi (nosocomia").
Ba Inca, in Apus - chiar in Franta de sub primii regi -, toata
.asistenta` a ramas multa vreme exclusiv in seama Bisericei
-, in manile Episcopilor §I ale Diaconilor -, cad, abia in anul 542
s'a fondat, in Lyon, primul spital civil, care a fost numit Mel.
Dieu"-, adieu tot .Casa Domnului", far in 577, dupa indemnul
lui Grigorie din Tours, s'a fondat la Paris, spitalul numit .Saint
Julien le Pauvre" (sfantul Iulian cel sarac), Tanga bisericuta
care poarta acela§i nume, 1 care mai functioneaza chiar astazi
la Paris, atat pentru catolici cat i pentru ortodoxi.
.Asistenta" a inceput sa treaca, in parte, in mainile et.
vililor, abia in timpul lui Carol cel Mare, dar a fost mult
stanjenita dupa caderea imperiului. Ea a renascut apoi, tot
sub impulsul Bisericei, i a inflorit mai puternic in vremea
cruciadelor. De atunci au inceput sa se formeze acele con
frerii", dintre care uncle au ajuns celebre, ca : Ordinul Sfan
tul Spirit" (in Montpellier) -, care, se ocupa de copiii aban.
donati;-, Ord. Sf. Antoniu" (in Viena), care se ocupa de
ingrijirea bolnavilor ; - Ord. . Sf. Mormant" i Ord. .Sf. loan'

61

www.dacoromanica.ro
(in Ierusalim), ai carui membri urmasi ( Cavalerii joanitil
au adus marl servicii in multe razboae din Europa, si chiar
in Razboiul cel mare", in care s'au distins prin reputatele
for trenuri sanitare". Ceva mai tarziu, jean de Meulant
episcopul Parisului a fondat spitalul Sf. Spirit", spitalul St.
Vincent de Paul", si ordinul Surorilor de caritate cu acelasi
nume, care mai fiinteaza astazi, avand o filiala chiar in Bucut
resti. Alaturi .de acestea s'a fondat ordinul Diaconeselor" (au
si acestea o filiala in Bucuresti), stand in directs legatura cu
Biserica, si fara nici un amestec laic; si asa mai departe.
lea dar, ca nu se poate tagadui activitatea" Bisericet
crestine, si, in scopul pe care.I urmarim, trebue sa insist
- repetand - ca, opera de asistenfe a aparfinut fn primal
rand Bisericei, §i ca atare, chemarea ei in acest rot, nu este
de discutat, ci de aplicat - adica, de imitat.
In ce priveste medicina propriu zisa, trebue sa recu
noastem a, alaturi de grija sufletului, Crestinismul acorda
o deosebita atentle mantuirei trupului, considerand, de pikla
necuratenia" -, sub toate formele - ca un pacat capital", si
impunand credinciosului atatea datorii cdtre trupul sate. Ba
Inca, lasand de o parte minunile Mantuitorului, am putea
spune ca, Crestinismul s'a ocupat atat de Medicina prevent
tiva - prin invataturile" insuflate fie carui credincios, cat si
de Medicina curativa -. prin apostolii sal si prin spitalele pe
care le =a creat (sau a caror creare a inspirat.o).
Ca o dovada de legatura stransa care a existat intre Me.
dicina si Biserica, ar fi de ajuns sa amintesc ca vechile spitale
-, ca si bisericile -. se numeau Casa Domnului" (Hotel.Dieu)
-, nume care se pastreaza Inca in multe parti (Paris, Lyon, Que.
bee, etc) -. si a, acolo slujeau la inceput numai preoti (cari
poate ca aveau oare care cunostinte de medicina si de farma.
cie) ; iar alte spitale sunt botezate -, ca si bisericile 1 Sf. Spirit"
(Roma), sf. Ion" (Bruxelles), sf. Pantelimon" (Bucuresti), sf.
Spiridon" (Iasi), IvIaica Precista" (Roman), etc. - sau Carita.
tea' (Berlin), Mile (Paris), Filantropia' (Bucuresti), etc.
De alta parte, atatea biserici poarta hramul" (se nu"
mesc) Isvorul Tamaduirei", iar figuratiile alaturate arata ca
tamaduirea" se refera nu numai la suflet, ci .1i la true.
62

www.dacoromanica.ro
 De altfel, aceasta legatura nu poate sa mire, de oare
ce nimeni nu ignoreaza ca Biserica cresting a avut in sanul
sau atatia invatati de seams - doctaci" - iar Medicina este
cea dintai care recunoa§te ca, datoreaza Bisericei cel mai
mare sprijin in progresul si raspandirea sa in lume.
In adevar, incepand cu primii sat slujitori, aflam ca A.
postolul Pavel (pe cand se chema Saul) a fost un ilustru elev
al fariseului - dar invatatul .-, Gamaliel, §i ca a tamaduit pe
ologul din na§tere §1 pe acela ce avea duh pithagoricesca ;
- sf. Apostol Petru a inviat pe Thavita §1 a tamaduit pe olog : .
sf. Ion Hrisostom, sf. Vasile eel Mare, sf. Grigore (din Nazianz)
erau cei mai adanci cunoscatori ai shintel de atunci ; - sf. Apos.
tot §i evanghelist Luca, mai inainte de a vent in Palestina (unde
s'a crestinat) a fost medic in Antiochia, §i, cu atat mai mare
importanta au minunile istorisite in evanghelia sa ; ,-- despre el
zicea Ap. Pavel ca prea iubiful nostru frate, doctorul (Luca)
nu inceta a se aplica la meflqugul sdu", §i poate ca de aceia ,...
sau fiindca era in acela§i timp eel mai iscusit - Luca este con.
siderat ca patronul medicilor" I - sf. Mina, mare invatat si
orator, s'a impus in Alexandria prin tamaduirile bolnavilor 1
- sf. Episcop Spiridon vindeca tot felul de boale, de cele cu
anevoie de vindecat, qi izgonea duhurile rele din oameni, far
printre altii a vindecat pe insu§i Constantin, imparatul Rasari.
tului (fiul lui Constantin cel Mare) pe care doctorii nu.I put
tusera vindeca, si, pe semne ca de aceia a si fost el ales ca
patron al spitalului sf. Spiridon" (din Iasi) 1 - sf. Episcop Hat
ralambie, care a fost pus la incercare de imparatul Sever, a
inviat un mort si a vindecat multi bolnavi, - §i, este considerat
ca pazitor de ciuma"; -. sf. Mare mucenic si tamaduitor" Pan.
telimon a fost medicul imparatului Maximian, - §i, se vede ca
tocmai pentru reputatia lui a fost ales ca patron al spitalului
sf. Pantelimon" (din Bucure§ti) ; de altfel, el trece in acelasi
timp ca protector al medicilor (dupa Luca) ; - Proorocul Hie
a inviat pe fiul vaduvei; -, sf. Antonie eel Mare a tamaduit
de epilepsie (?) chiar pe un membru al familiei imperiale, pe
o paralitica qi pe mai multi alit ; ,-. bine cunoscutii doctor/ pal
de plate, fratii Cosma §i Damian, cart erau foarte iscusiti, au

63

www.dacoromanica.ro
dat sanatate sufletelor si trupurilor, doftorind tot felul de boale,
tamaduind toate neputintele §I izgonind duhurile cele viclene ;
el au dat ajutor nu numai oamenilor dar si dobitoacelor, fara
sa primeasca niciodata si de la nimeni, nimic" ; de aceia au §1
fost numiti doctori fara arginr, si -, in aceasta privinta ar
putea servi ca patroni" multora din doctorii de asta.z1; de
aide!, amintirea for este foarte cinstita in alte parti.
Exists chiar o Societe medicate saint Luc, saint Come et
saint Damian", cu 40 de comitete regionale (in Franta), -, o
Guild of st. Luke, st. Comas, st. Damian" (in Anglia), -, o
Association de st. Come et st. Damien" (in Italia), -, o So
ciedad medico-farmaceutica de los Sanctos Cosme y Damian"
(in Spania), -, o Societe st. COme et st. Damien" (in Belgia)
-, o Catholic medical Guild of st. Luke" (in Australia), etc.
Alti doftori MCA arginti" au fost martirii Chir sau Cyr
(din Alexandria) §i Ion (din Edesa), - cars, cutreerand impreuna,
au propovaduit crestinismul si au vindecat toate boalele" ; la
un moment dat, slavitul doctor alexandrian a lasat meste
sugul cu doftorii si ierburi, pentru a tamadui toate boalele
numai cu cuvantul"; intrand la cei bolnavi, ei le spuneau,
nu de la Galen si Ipocrat, ci din asezamanturile sf. Prooroci
si Apostoli, Ca sa se fereasca de vatamarile pacatelor, care
se fac pricinuitoare boalelor trupesti". Apoi, preotul Samson
avand stlinta si de mqtesugul doctoricesc" a tarnaduit pe
insuql imparatul Justinian ; -, sf. Stelian (Paflogonul) s'a fa
cut si doctor pentru boale incurabile, caci mureau copiii"
-, si, se vede ea de aceia sf. Stelian este invocat ca pro.
tectorul copfilor" ; - Diomid din. Cilicia, de neam mare si
bun, dar mai bun facandu-se, s'a deprins cu doctoria, lecu
Ind pe toti ce mergeau la el ; - sufletele, prin Dumnezeiaka
credinta, far trupurile cu meste§ugul" ; .- cuviosul Thalaleu
(din Cilicia) renumit pentru iscusinta cu care vindeca nu nu
mai pe oameni, dar V. pe dobitoace (dupa profesorul Bogrea,
locutiunea populara a umbla teleleu" ar fi o amintire ire.
verentioasa" despre zelul acelui cuvios medic, care umbla
fara preget din easy in casa). -, Tot acs, ca sfinti, fara de bani"
,- vraci - se mai numara sf. Anichit si altii. -, Mai apoi, aflam

64

www.dacoromanica.ro
pe sf. Visarion, care a slujit liturghie sf la not (in Curtea de
Arges) 3 este reputat ca pazitor de ciuma", 0 de aceia s'a dat
numele sau pavilionulul special de ciumati care a funclionat
la inceput pe langa spitalul ,,Sf. Pantelimon" ; - sf. Ion Nou,
ale carui moaste se afla in biserica zisa a Stului Ion Nou (Sf.
Gheorghe, din Suceava) a carei curte s'a transformat intr'un
adevarat azil al patimasilor de tot felul, care vin de pretutin.
deni. In sfar0t, in aceia0 categorie ar merita sa mentionam
pe ades pomenitli sfinti Augustin §i Ambrosiu 0 pe atati altii,
aratati de Dr. A. Pazzini in lucrarea sa 3 I Santinela Storia
della Medicina", sau in alte pall, ca de pilda sfintii medic',
Medicus care a consultat pe Marc Aurellu, Ursicin medic la
Ravena, englejii Raven 0 Rasici, Carpus in Pergam, Codrat
la Corint, Carponiu la Roma, Antioch 0 Blaise in Armenia,
Oreste in Tyrana, Zenobie si Julian in Fenicia, Cassian in Um.
bria, Teodat medic 0 episcop in Laodiceia, Juvenal 0 Liberat
in Cartagena, Pavel, Samson, etc., etc.
In afara de sfinti" §i de mucenici", Biserica a mai avut
sumedenie de alti reprezentanti in Medicina, . medic!, ca de
pilda s savantul calugar Casiri, a cdrui biblioteca a ramas ce.
lebra 3 .. preotul crestin Aaron (din Alexandria), care a alca.
tuft ni0e ,,Pandecte medicale", in '30 de volume ; ,- arch!.
preotul Sergius (din Rai), care a mai adaugat doua volume 3,..
calugarul Bertarius a fost profesor de medicina la Monte Cas.
sino, si a serfs doua volume de medicina; -, calugarul Ful.
bert a predat in acela0 timp medicina si teologia la Char.
tres ; ,- Papa jean XXI este unul si acela0 cu fostul medic Pe.
trus Hispanus, dela care au ramas mai multe lucrdri medi.
cale ; -, reformatorul chirurgiei, Guy de Chauliac, dela care
a Minas La grande chirurgie", a fost nu numai medicul,
dar .si confesorul Papilor Clement VI sf Urban V; -, celebrul
doctor Nicolae Stenon a devenit episcop de Titiopolis 3,- dupa
cativa ani de practica medicald, doctorul J. D. Laval a in.
trat in seminar §i s'a hirotonisit 3 ,-, Paul din Egina, care este
foarte citat in medicina (spre deosebire de calugarul Paul din
Alep, care a calatorit pe la not insotind pe Macarie, st care,
fard sa fie medic, ne.a lase totu0 o multime de informa.
Omni privitoare la starea de lucruri din anti! 1795).
65

www.dacoromanica.ro
 De astfel, chiar in tara luminei" (Fran la), medicina a
fost practicata la inceput aproape numai de preoti §i de ca.
lugari; care 10 confereau intre ei titlul de medic" fiind.ca
au studiat in cartile de medicine ; ba inca, unii dintr'an ii
au ocupat cele mai inalte situatii ca de pilda: preotul Obi
zon care a fost medicul lui Ludovic cel Mare, preotul Lora=
bard care a fost medicul lui Ludovic cel Tanar, iar Gilles de
Corbeil al lui Filip August. Tot astfel in Anglia, preoVi au
exercitat de o potriva, medicina §i chirurgia, pans la conci.
liul din Tours (1163), care i.a oprit sa mai verse sange
(,,Ecclesia abhorret a sanguine"). Cu toate acestea, in Evul
mediu medicina a continuat sa fie practicata mai ales de
preoti, fiind.ca ei formau majoritatea invatatilor, 0, din a.
ceasta cauza, epoca dintre anii 1200-1600, se 0 nume0e
perioada clreptului canonic".
In adevar, in area epoca de intuneric, Biserica a impus
legile sale, 0, in afara de anumite rataciri sau excese din
partea unor aparatori" lipsiti de Intelegere mai profunda a
lucrurilor, Cre0inismul a pus unitate in dreptul" diferitelor
popoare asupra carora iii intinsese puterea, modificand pro
fund intreaga societate civila §i contribuind la ceia ce a con.
stituit Renqterea". Diferitele deciziuni religioase ale conci.
iiilor §i ale papilor au fost stranse laolalta, formand numitele
Decretalii", dintre care cele mai Insemnate sunt ale lui Grin
gorle IX (1234), Grigorie XIII (1582), etc. In ce privete
medicina, decretaliile se ocupau de casatorie §i de impotenta,
de naqtere 0 de operalia cezariana, de legitimitatea na§terilor,
de atentatul la pudoare, etc. ; - avortul, ca i infanticiduli
era calificat drept crima, iar copilul era pus sub protectia
particulara a Bisericei i a Statului, scotandu.1 de sub pute-
rea absoluta a tatalui.
Spusei insa ca, Biserica cre0ina (prin reprezentarlii
sal) nu s'a marginit numai la aplicarea invataturilor Man.
tultorului sau a cunNtintelor medicale imprumutate dela laici
in folosul individului sau al gruparilor ci, a contribuit
foarte mult chiar la progresul §tiintei medicale. Se §tie de
pilda ca, In Orient, in faimoasele *cc:4i din Alexandria §i

66

www.dacoromanica.ro
Antiochia, se preda stiinta profana (medicina) alaturi de cea
bisericeasca, iar in Occident mai ales in Evul Mediu ....
preolli au lamas aproape singurfi slujitori al progresului, in
toate directiile. Biserica a servit de refugiu tuturor incepu
turilor, caci, in manastirea dela Viviers s'a fondat prima
Academie de llinfel" (teologia, medicina, etc.) In veacul al
VII si VIII, misionarii Papei Grigorie cel Mare s'au dus pans
in Britania, unde au fondat qcoll. Mai ales dupa anul 805,
in Occident s'a invatat medicina in catedrale si in manastiri
- ad salutem corporis invents', §i, sub protectia Papilor
(in special a lui Honoriu III) s'au fondat o multime de scoli
medico.religioase.
Adevar este a, dupa infiintarea celebrei Scoale din
Salerna" (846) medicina a inceput sa fie din ce in ce mai mult
cultivate de catre laid, si a esit treptat din mainile preotilor.
Cu toate acestea, biserica a continuat sa aiba un amestec
foarte insemnat si chiar un fel de control ,- nu numai asu%
pra exercitiului medicines, care era practicata de laid, dar
chiar asupra invatamantului medical in scoli. De pilda ye.
Chia sf renumita $coala dela Padova" (Italia) si.a liberat
diplomele, dela inceput si pane mai tarziu In Christi no
mine, Amen", iar altele, ca cea dela Pisa (Italia), le libera
, In Dei nomine, Amen" (dupa cum se constata chiar pe un
exemplar din 1849); vestita Universitate din Heidelberg (Ger
mania) care, in 1936, a sarbatorit 550 ani de existenta, s'a fondat
cu autorizarea" Papei Urban si a fost condusa atata vreme de
preoti; far ca sa se judece de oricine mai lesne influenta pe care
a exercitat.o biserica asupra invatamantului medical, ar ti de
ajuns sa amintesc ca insasi Universitatea din Paris (Franta),-prin
Cancelarul sau - primed pe noul titrat (doctor), cu urmatoarea
formula, pe care o gasim consfintita prin art. 37 al edictului lid
Ludovic al XIV (din 1707) : Auctoritate Sanctae saedis Apos
tolicae, qua fungor in hac parte, do tibi licentiam legendi, in
terpretandi et faciendi medicinam, hic et ubique terrarum, in
nomine Patris et Fiji et Spiritus Sancti".
Fara indoiala ca, °data cu prefacerile Rena§terli", Me.
dicina §i Teologia au apucat.pe cal deosebite, sf apoi ambele

67

www.dacoromanica.ro
. de altfel ca toate stiintele si artele s'au desvoltat pe so
coteala proprie, ajungand, prima, sa numere atatea celebri
tali, far cea de a doua sa inscrie atatia reprezentanti nu mai
pulini ilustri.
Dar, data Iegatura dintre biserica si spital a tot slabit
intre timp si s'a redus pe alocurea nuinai la functia preotului
confesor, sau a caluga'ritelor care indeplinesc rolul de infix.
miere, trebue sa recunoastem a ea nu s'a destramat pretu.
tindeni si nu s'a rupt niciodata complect, cad preotul a ra
mas mereu confesorul" celor suferinzi, sf atatia siau gait
- on 1st cauta Inca consolarea In rugaciunile lui. Apoi, in
afara de sanatoriile" particulare, conduse de diferitele or.
dine de calugarite (cum este nsf. Vincent de Paul". si Dia.
conissenhaus° din Bucuresti), functioneaza Inca si astazi ata
tea spitale publice, conduse exclusiv de surori de caritate"
(ca de pilda : Bolnica sestara milosrdnica" din Zagreb, con
dus de superioara Ignaciia Pukler, sau L'HOtel.Dieul din
Quebec, care a sarbatorit de curand al treilea centenar, II
atatea altele), far in vechea farmacie din manastirea Francis.
candor (la Dubrovnik sau Ragusa) functioneaza chiar astazi tot
calugarl cart, bineinteles a au studiat si Farmacia). Pe de
alta parte, mai exista Inca atatea Universitati (cuprinzand in.
tr'ansele si Facultati de Medicina) care continua sa fie con.
duse de cleric! r ca de pilda vestita Universitate Catolica"
din Louvain (Belgia) avand ca Rector pe Monseniorul P. La.
deuze (care este titular al episcopatului Tiberiadei) ; . in a.
ceasta Universitate, totul (chiar numirea profesorilor) se de
cide de catre consiliul clerical, dar diplomele ei de doctor
in medicine" sunt valabile pentru Stat. De asemenea, Uni.
versitatea catolica din Milano (Italia) este condusa de Mgr.
Gemeli. Facultatea de medicine a Universitatii catolice din Lille
(Franta) deschisa in locul celei din Douai isi are clinicile
impalite 3n spitalele : Caritatea", Sf. Antonin de Padua",
spitalul celor Cinci Plagi", maternitatea Sf. Ana, etc. Uni.
versitatea Laval", din Quebec (Canada) are ca Rector pe Mgr.
A. Vachon ; Facultatea de medicine a Universitatii catolice din
Montreal, isf are clinicile in spitalele : Hotel Dieu", Notre

68

www.dacoromanica.ro
Dame", Sacre.Coeur", la Misericorde", etc. Exists apol, in
Statele.Unite ale Americei: GeorgetowUniversity`` (Columbia),
londata de catre Societatea lui Iisus" ; Loyola University"
(Illinois), fondata tot de Asociatia lui Iisus"; Morquetti Unlit
versity (Wisconsin) ; Creighton University" (Nebraska) ;
Universite de St. Louis" ; Universitatea Aurora" din Shan.
gal (China) ; Universitatea catolica din Santiago de Chili,
etc. acestea din urma, foarte recente.
Ba mai mult, avand in vedere ca drumul adevaru
lui" este unul singur, §i ca ambele apostolate urmaresc aces
la§i scop, iar pe de alts parte, tinand seams ca nu poate sd
fie despartire intre corp qi suflet, ajungem la convingerea
ca, nici in viitor nu poate sa se produca o despartire come
plecta intre Medicina §i Religie.
Din contra, avand in vedere cele ce voi expune in ca.
pitolele urmatoare 1 (IV, V, VI), cred ca ar fi mai de folos
ca drumurile acestor apostolate" sa se apropie vi slujitorii
for sa colaboreze, pentrucd, impreuna, vor reu§i mai usor qi
mai deplin sa asigure fericirea" mult ravnita..- Acei cuprinqi
de indoiala, n'au decal sa priveasca ceva mai adanc, *1 se vor
convinge indata de adevarul Sfintei Scripturi, care ne invata
ca Toata intelepciunea este de la Domnul si cu El este in
veac"; iar Isvorul inlelepciunei este cuvantul lui Dumnezeu
intre cele inalte, §i caile ei sunt porunci ve§nice".

69

www.dacoromanica.ro
 CAP. IV.

LEGATURILE M1DICO :R1LIGIOAS1

IN TRECUTUL NOSTRU.

Biserica si medicina la Romani.

La not -, ca si la celelalte popoare -. chestiunile media

cale sau igienice, si Intreaga problems socials, au fost la in
ceput straw legate de biserica, -si, asi putea spune ca nici
astazi legaturile dintre Medicina si Religie n'au fost rupte corn=
plect sau pretudindeni.
In adevar, se stie ca sefii vechilor locuitori al melea.
gurilor care compun Romania de astazi, tineau intr'o mana
puterea abstracts sau religioasa si in cealalta pe cea pozitiva
salt lumeasca -, adica, cea administrativa si razboinica, -, on le
strangeau pe toate in acelasi pumn, - ca de pilda, acel Zali
moxe, care era Rege, dar in acelasi timp era Zeu sau _mare
preot", si vindecator" (adica, medic). De sigur ca nu se poate
preciza pans unde s'a intins si cat a durat influenta lui, dar
nici nu s'ar putea tagadui orice inraurire asupra poporului
urmas. De asemenea, nu avem de unde sa stim daca, in a.
fare de stlinta" lui Zalmoxe si a preotilor sal, a mai existat
pe aid alts medicina decal cea empirica sau cea instinctiva"
.- care s'a nascut odata cu omul, si despre care vorbii in cap. I.
Am putea sa deducem Insa ca preotii sau empiricii din vre.
muri al acestor tinuturi, au fost foarte priceputi in arta yin.

70

www.dacoromanica.ro
decarii, de oarece marele medic Hippocrate (al Grecilor) ar
fi declarat, ca el lust* a invatat multe dela Hiperboreeni;
nu avem totu§i in aceasta privinta dovezi indiscutabile, fiindca
nu s'a serfs, on s'a pierdut ce s'a scris.
Apoi, este de admis ca, in vechile cetati de pe litora
Iul Marii Negre ca de pilda, in Calatis sa se fi adorat di
versele zeitali grecesti, si, poate ca insasi medicina laica sa
fi fost profesata acolo de catre diferiti Asclepiazi sau disci
poll de ai lui Hippocrate. Dar, sigur este a, odata cu arma
tele romane care au ocupat Dada, au venit in tinuturile
noastre o serie de practicanti laid medici" i vulnerarii"
(chirurgi),- caci, in cuprinsul lath noastre, s'au gasit multe mar.
turii unelte medicale i pietre funerare cu numele celor
cari au profesat §i au murit pe aid ; unele din acele mars
turii (peceti) aratand mijloacele terapeutice de care s'au servit
medicii respectivi, ne dau putinta sa deducem chiar specia
litatea medicala pe care a practicat.o. Pe de alts parte, aceste
armate au adus cultul zeitatilor romane, far dintre acestea,
se pare ca zeitatile vindecatoare Esculap Yi Hygeia ,-, au fost
cele mai adorate, de vreme ce s'au gasit atat de multe stag
tuete si altare" ridicate in cinstea tor. Linde din ele ma.
vand nici.o insemnare, fire§te ca nu putem sa precizam daca
toate acele altare" dateaza din vremea ocupatiunei romane,
on au fost ridicate mai tarziu, dar, este de banult ca
sa§i credinta" importata, trebue sa se fi infiltrat cat de cat
in mintea si in sufletul poporului baVina§. In aceasta prig
vinta, nu este fara interes sa amintesc de templul lui Clau.
sius Longinus care, s'a pastrat pana astazi, in corn. Densul
(din tinutul Hateg) fiind.ca acesta ne ofera un exemplu
tipic de adaptare sufleteasca ; in cursul vremei, sau poate
imediat dup. plecarea armatelor romane, baqtinqii cre§tini
sau altii, creVnati mai in urma, au mutat jertfelnicul (masa
de marmora), din mijlocul templului, mai sere fund, §i au
facut din el Sf. Masa" a unui altar creVin ; pe coloanele
de marmora, s'au pastrat intacte vechile baso.reliefuri cu plas
muiri pagane, dar pe pereti au zugravit dupa puterile vre
miff cativa sfinti, qi astfel, fostul templu" pagan a devenit

71

www.dacoromanica.ro
o biserica cretin (-tot aqa, dupa cum Turcii, dupa ocupa.
rea Constantinopolului, au transformat biserica sf. Sofia° in
moschee musulmana).
Mai mult decat toate insa, existenta atator altare de
ale lui Esculap qi Hygeia, dovedesc cat de puternica era in
acea vreme legatura dintre Religie sau Credinta° (- care a
indemnat la ridicarea altarelor) sf Medicina (_ pe care o re.
prezinta cele doua divinitati adorate).
Dupa retragerea armatelor romane din Dacia, nu se
mai pomenqte multa vreme nici un nume de medic laic.
In schimb, primele noastre azile sau adaposturi pentru ne.
voia41, ea *1 primele injghebari pentru ingrijirea trupeasca
spitalele apar ca *1 in celelalte parti tot in manastiri, si
tot gratie slujitorilor Credintei".
Fire§te ea nu se poate preciza vechimea celor dintai in.
jghebarf, dar din putinele documente cate s'au pastrat, re.
zulta a Inca din anul 1078, ordinul calugarilor Benedictini
a infiintat un fel de spital sau adapost pentru saraci, la ma
nastirea for din Manastur (langa Cluj), unul la Marfenburg
(in 1131), un altul la Cojocna (in 1215), si inca allele in dig
ferite parti ale Ardealului. Tot astfel, Ordinul cavalerflor Io.
haniti a fondat (dupa anul 1141) asemenea spitale (pe langa
manastirele for), in Oradea, Turda, Cluj, §i, se pare ca tot
prin interventia for s'au construit spitalul oravnesc din Bis.
trita i cel din Sibiu, de care s'au ingrijit pans in 1386, cand
au trecut sub administratia eivila. Celelalte ordine calugaresti
au fondat sf ele asemenea spitale ca cel din manastirea Su.
muleu (fondat de Franciscani), in care tratau bolnavii, prin
rugaciunf, qi cu. anumite medicamente. Cam in aceia.si epoch',
Jesuitii au fondat, la Cluj, spitalul Sf. Spirit`, far Lazariqtil au
infiintat lazarete" si leprozerii, la Cluj qi la Sibiu. Ceva mai
tarziu, tot in manastiri, au fost fondate sf primele farmacii
din Ardeal.
De observat este ca, insa0 operile medico.sociale ale
laicilor au fest pornite tot din indemnul credintei" (al reli
gief), §1, multa vreme nici n'am avut astfel de institutii laice,
de oarece se pare a ratiunea de Stat" s'a manifestat in d-

72

www.dacoromanica.ro
ceasta privinta destul de tarziu. Astfel; indemnat de duhul
cre§tinesc, Radu Voda Basarab a harazit aproapelui` mo§ia
Ma taul de langa Campulung, facand acolo (in 1372) un os-
piciu de mizeri* pentru adapostirea orbilor, §chiopilor, ghe=
bo§ilor, ologilor §i altor infirmi" -, §i, a§a s'a format acolo
rnahalaua calicilor".
Ba chiar primii no§tri medici, au fost in acela§ timp §1
preoti ,- ca de pilda, acel calugar Paul, pe cared aflam prin
anul 1332, §i care a lost medic foarte reputat (pe acea vreme)
in Oradea I ,- apoi Demendi, a fost intre 1339-79 episcop at
Oradiei §i medic at Curtii ; -, un Johann, a fost (in 1428). me-
dic §1 preot la Cluj ; Vitu Balsarat §i Michael au fost medici
§i canonici, tot in Ardeal ; , un Branche a fost medicul ,q1
canonicul lui Matei Corvin ; .- Iacob de Placentia a fost me*
dic §i episcop la Cisnad ; ,- un Ladislau a fost doctor §i epis°
cop la Oradea ; etc. De altfel, vazuram ca lucrurile s'au pe%
trecut la fel in Franta §i aiurea, §i nici nu trebue sa ne mire,
de oarece in acea epoca, §tiinta" era generala §i forma un
tot° foarte redus ; -, in aceia§i §coala (academie, gimnaziu)
se invata de toate", - §i, cu acelea§i cuno§tinte devenea ci-
neva doctor sau episcop, tot a§a de bine cum putea sa de.-
vina profesor sau general.
Din cauza lipsei de documente, eu . ca §1 ceilalti toti
calf ne.am ocupat de Istoria medicinei in Romania, ,- am con.
chid ca, in vechiul regat ,- in afara de autochtonii de felul a.-
celui Stanciu vraciul" (din ceata lui Radu Gomoiu, dela I648),-
medicii straini, mai mutt sau mai putin titrati", au aparut mutt
mai tarziu (abia catre 1501)..- La aceasta data, Stefan cel Mare
. care pans atunci se aparase, de toate necazurile, numai cu
'conga Sfantului Gheorghe (de care nu se despartea niciodata)
- a chemat (dela Venetia) un doctor" ca sa.i trateze rana pe
care o dobandise in razboiul dela Chilia (1462) §i care, intre
timp se agravase. Stiinta" acelui doctor", -. ca §i a celor care
brau succedat - nu s'a aratat insa cu nimic superioara aceleia
a anonimilor can trataser6 rana lui Stefan in anii 1462-4501, .-
de oarece chinuirile la care a fost supus Voevodul, in anii 1501-
1504, s'au dovedit zadarnice. Desigur insa ea doctorii" lui

73

www.dacoromanica.ro
Stefan ca sf acel de cars pomenii, st Inca multi din cel cart
au urmat faceau parte din aceiasi class de posesori uni.
versae scientiae", care nu $e deosebeau decat prin profesiu
nea sau functiunea pe care o preferau. Exemplul cel mat edi.
ficator nfI serveste (cu 185 ani mai tarziu) Ion Comnen Mop
livdos sau doctoral Ionache" al nostru care, dupa ce a
luat doctoratul", la Padova, in 1686, a fost numit (in ace.
la$ an) profesor de stiintele fisico.naturale $i matematice, la
Academia domneasca` (sau coala cea mare dela S.tul Sa.
va") ; mai apoi (1701) a fost numit medic al Curtii dom.
nesti, far in urma (prin 1709) s'a calugarit (sub numele de
Ieroteiu) $i a fost numit Mitropolit al Dristrei. In schimb,
Postelnicul Constantin Cantacuzino care invatase acelasi scoala
(la Padova) ca st Comnen, nu s'a facut nici profesor, nici
medic, nici preot, ci s'a ocupat cu geografia, lasandu.ne cea
mai pretioasa harts.
OH, daca aceasta era starea de lucruri dela inceputul
sec. XVIII, este usor sa deducem ce era mai inainte, ca,
adica, atatia din invatatii nostri, cari au Imbracat rasa' ca
lugareasca, posedau si cunostintele medicale ce se predau in
scale vrernif, impreuna cu teologia, filozofia, matematicile,
etc. Influenta lor, si masura in care s'a exercitat aceasta, ar
putea sa explice inclinarea unora din domnitorii nostri catre
Biserica si in acelasi Limp catre operele sanitare, sau de asis
tents, in vremea cand nu era nici pomeneala de vreun doc
for in medicinal' in sensul de azi al cuvantului.
De pilda, se vede bine ca acelasi duh crestinesc care.I
indemnase sa inalte acea minunata Casa a Domnului - care
este Manastirea Curtea de Arges a determinat pe Neagoe
Basarab (1512-1521) sa spuna fiului sau Teodosie ca deli
va prisosi din venitul domniei, acel venit sa nu gande$ti ca
este castigat de tine, si far 1-ai luat dela saraci", $i sa.i re;
comande ca sa.1 intrebuinteze pentru a face odihna si pace
saracilor. Din ace1as imbold sufletesc a infiintat Ion Voda
Vladislav III (In 1524) un ospiciu de saraci, la San.Mitreni,
in manastirea dela Arges, far Petru Rares (1541-1546) a o-
randuit pe mi$eii si calicii din Roman, daruindu.le locul ce

74

www.dacoromanica.ro
 a devenit mai apoi mahalaua calicilor" ; si, desfgur ca
acelas gand a facut (in 1560) pe Alexandru Vocla Lam.
neanu al Moldovei sa caute si la nevoile cetatenilorg, si sa
le aduca un , dohtor, care sa fie pentru el in genere". De
altfel, lucrul nu este de mirare dace tinem seams a Dom.
nul Alexandru (ca si socrul sau Petru Rares) s'a si calugarit
care sfarsitul vietei, devenind Pahomie monahul. Dar este
probabil ca Lapusneanu sa fi facut si vreun spital de vreme
ce aflam (din Proschinitarul" d.rului Comnen) ca insasi so
tia sa Doamna Ruxandra (fiica lui Petru Rares) a zidit un
spital pentru bolnavi, in manastirea Dionisiu (din sf. Munte).
Amestecand religia cu medicina si cu justitia, Meet
Voevod a tiparit, la 1640, in manastirea Govora, a sa Pra
vile pe care o si numeste bisericeasca" si despre care spune
ca iaste direptatorie de leage, intocmeala sfintilor apostoli
tocmita de 7 saboara, catre aceasta si a preacuviosilor pa.
rinti invatatorilor lumii". In acelas fel a tiparit Vasile Voevo.
dul, la 1646, in manastirea Trei.Svetitele din Iasi, a sa Carte
romaneasca de invatatura dela pravile imparatesti"; far la 1652
Kyr Stefan a tradus pravila numita Indireptarea legiel cu
Dumnezeu, care are toata judecata arhiereasca si imparateasca
de toate vinele preotesti §i mirenesti".
Ori, aceste Pravile" constituesc adevarate coduri me.
dico.legale si igienice. De altfel, ele reprezinta unica legisla.
tie sanitary dela noi, dinainte de 1700. Masurile sanitare sunt
redate sub forma de precepte religioase, ocupandu.se in spe.
cial de pro tectia copiilor, de regimul alimentar, de curvie,
de profilaxie, etc. Uncle din acele prescriptit se mai respects
chiar astazi in popor, si calcarea for este considerate ca un
pacat bisericesc ; de altfel, o buns parte din pedepsele pre.
vazute de Mate' Basarab si Vasile Lupu, erau pur canonice
(bisericesti). Fireste ca nu este locul sa reproduc toate para.
grafele corespunzatoare de precepte morale si sanitare pe
care de altfel le.am redat (in 1923) in cartea mea despre Is.
toria Medicinei (pag. 101-131), dar, poate ca ar fi de mare
folos retiparirea acelor Pravile" in intregime, si difuzarea
Ior, sere stiinta tuturor.

75

www.dacoromanica.ro
 Se pare ca Matei Basarab ar fi infilntat chiar unul, sau
mai multe spitale, azilul vaduvei si al orfanului, adapostul
batranetii si al infortunei", dar, faptul ca Vasile Lupu a inscris
in pravila sa pedeapsa ,,pentru parintele care.si trimite cop':
lul la spital si pentru copilul care:si trimite acolo pe tatal sau",
ne incredinteaza ca spitalele de atunci, nu se asemanau cu cele
de astazi, ci erau niste produse ale caritatii, destinate sa ada.
posteasca si sa aline mizeria celor blestemati de soarta. Asa se
explica si aversiunea poporului, care a dainuit pans mai deu
nazi, chiar fata de spitalele propriu zise 3 ba Inca, aceasta
aversiune sporise la inceputul actualelor spitale, prin oroarea
pe care o inspirase primitivitatea stiintei° medicate si a doc.
torilor" cari venisera la noi, cu procedeele for barbare si cu
rezultatele for funeste.
Un document din anul 1668 (aflat la Academia Ro%
mana) In care se spune ca, din ceata lui Radu Gomoiu, fa.
cea parte si un oarecare Stanciu vraciu" ne incredinteaza
ca poporul nostru avea, cel putin de pe atunci, anumiti bas.
tinasi priceputi sau specializati in mestequgul vindecarii. Si,
se prea poate ca la stiinta acestora sa se fi referit laudele lui
Hippocrate laude, repetate de atalia din strain!! dezinteresati
cari ne.au vizitat in vremea de care ne ocupam, recunos.
cand (ca Antonio Mario del Chiaro, 1718) ca Valachii si mai
ales femeile cunosc remedii mai simple si mai practice pentru
vindecarea bolnavilor, cari dupa spusa for nu mor decat...
in urma interventiei doctorilor". Nu stiu daca ace' practicanti
autochtoni erau titrati", dar, de vreme ce li s'a dat numele
de vraci" (adica, medici), insemneaza ca erau altceva decat
obivnuitele ,.babe" sau mosi" ; ba Inca, se pare ca ei erau
superiori multora din aces doctoratia care=s' schimbau asa de
usor cariera de medic pentru aceia de profesor sau de preot.
In orice caz vracii nostri, bastinasi, erau incomparabil mai
buni decal acei sarlatani cari patrunsesera la noi sub firma de
doctor, si a caror ignoranta revoltatoare, unita cu o indraz=
neala criminala, impresionase atat de adanc poporul, in cat se
creiase_ acea expresiune de groaza 3 vine doftorul",

76.

www.dacoromanica.ro
 N'am gasit nici un fel de incliciu, care sa ma incredino
teze ca preotii ortodoxi ar fi practicat candova chirurgia, st
de aceia nici nu qtiu de cand r sau, in ce imprejurari s'a
treat area formula pentru amenintarea copiitor cari plan-
geau fara motiv sau Injurau de cele sfinte", spunancluoliose
ca tae popa limba". Aceasta zicala s'ar fi putut apnea preoo
tilor mozaici sau mahomedani fiindca aceqtia practicau reins
cumcizia", iar unii din cei dintai (hahamii) au in misiunea
for sacrificarea animalelor de hrana, dar, nu cunosc explio
calla ei la Romani ; se poate sa fie vorba de o amtntire a
vremurilor cand in adevar preotii creOni din Apus au praco
ticat chirurgia, pana ce au fost opriti de conciliul din Tours,
sau, poate a oroarea pe care o inspirasera insuccesele oo
peratorii ale doftorilor" vremii, facuse ca poporul sa atrio
bue si preotului putinta de a comite calamitatea taerie.
Fapt este insa ca, intampinand totala neincredere a pog
porului, diferitele lifter poreclite clohtoria ,- care au venit la
noi, aduse numai de dorinta c4tiguritor materiale, au porn
nit o lupta apriga In contra vracitor" ba§tina§i, de cari se
impedica lacomia exploatarii tor, §i, prin diferite porunci
domne§ti ofise sau pitacuri au reuit sa indeparteze dela
practica me§tesugului doftoricesc pe veri tine nu avea ceo
rutele atestaturi ". Cum insa majoritatea acelor qarlatani r cari
nu aveau decat §tiinta"... de a se invarti se a§ezau mai
ales prin ora§e sau targuri, poporul rural, lipsit de vracii"
sai, a ramas multa vreme cu mull criticatele babe" §i cu
preotii sai cari, pentru multi au fost singurii tamaduitori ai
suferintelor suflete§ti §i trupe§ti. Cartite biserice0i mNtenite dela
mosu §i stramoVi mei, preotii Gomoiu, din cursul celor aproape
250 de ant (dela 1668 pana la 1910) contin o seams de ado
notari medicate, iar In vremea cand satul meu natal nu se
bucura de atatea autoritati" tatal meu (Parintele Gheorg
ghe") a fost nu numai duhovnic", dar §i judecator, §i MO,
ner, §i medic, - si, desigur ca ass s'au petrecut lucrurile prep
tutindeni. Intre altele imi amintesc felul cum scria de branca":
cu un creion de piatra iadului (nitrat de argint), circumo
scria focarul, iar cercul it imparlea printr'o cruce ale carei

77

www.dacoromanica.ro
orate mergeau dela o margine a circonferintel pana la cea
lalta, g in cele patru sectoare scria cate una din literile Iis.
Chr. Na. Vi. ; apoi, pe deasupra intregei regiuni inflamate,
punea un strat gros de miere de albine t acoperea totul cu
o panza curata ; adica, aplica un procedeu medical.
Cu drept cuvant, zice d.l profesor Iorga ca Intreaga
desvoltare a poporului nostru, din orice tinut, e in stransa
legatura cu Biserica cresting. Ea a stat mutt timp in fruntea
culturii noastre; ea ne.a lasat singurele noastre monumente
artistice ; in cartile ei sfinte s'a plamadit graiul romanesc ;
prapurele ei cu chipuri de sfinti, au fost steagurile noastre
de lupta in vremurile cele marl ".
Atatia din calugarii sau preotii notri ca : Anastasie
Crimea, Damaschin, Grigorie, Ierotei (Ion Comnen) Ivireanu
(Antim), Melchisedec, Movila, Nicodim, Paisle, aguna, Var.
!dam, Veniamin, etc. au fost adevarate parghii pentru exis
tenta sufleteasca a poporului roman §i stele luminoase pen.
tru idealul sau ; for le datore§te neamul nostru atat de mult ;
§i de aceia numele unora dinteaNil este mai cunoscut §t sib
vit decat al multora din Domnii" cart ne.au stapanit. Dar,
dincolo de figurile ilustre ale neamului, nu trebue sa trecem
cu vederea nici serviciile pe care le.au adus aces preoti, mid
dar multi adevarati apostoli" anonimi earl, traind in mij
locul poporului din care au edit, au servit semenilor tor, ca
pilduitori §i sustinatori in toate imprejurarile. Chiar daca n'au
fost marl carturari" cultura for rezumandu.se une on la
.
Ceaslov, la Moliftenic, si is Evanghelie, nu este mai putin
adevarat ca, exceptand pe cei popiti la Dii" qi pe cei ticar
lo§i din fire cea mai mare parte dintre preotii noqtri au fost
invatatori de bun simt qi mai presus de orice lauds. Personal,
eu nu ascund niciodata mandria de a fi descedentul unui qir
de preoti, cart s'au succedat din generatie in generatie, ne
intrerupt, dinainte de 1668 si pana la mine, - iar daca s'ar
face o statistics a tuturor feciorilor de pope s'ar vedea §1
mai bine contributia preotilor in evolutia neamului nostru.
Preotii din Moldova scria Comitele d'Hauterive, la 1787
nu sunt nici lene i, nici bogati. Ei nici nu traesc macar din

78

www.dacoromanica.ro
serviciul for preotesc si trebue sa recunoastem ca sunt foarte
activi si foarte modesti. Dupa ce indeplinesc indatoririle cul.
tului si cele publice, ei reintra in randul poporenllor, ca'rora
be dau exemplu de rabdare si de munca. Et sunt cei mai
bunt sateni at tinutului", etc. si inchee spunand ca poate
aceste exemple, care bat la ochi, sunt mult mai in stare sa
inraureasca asupra purtarli satenilor decal invataturile morale,
care nu sunt nici ascultate, nici intelese".
Neexistand medic! cu adevarat, preotul era, dupa cum
zisei, nu numai sfatuitorul de toata ziva r doftorul sufletului
dar, pe Tanga baba" stiutoare (7), tot el a fost grijitorul (-doh.
tor) in caz de suferinta trupului. Neavand carti speciale r nici
macar de felul Pravilelor" but Matei i Vasi ,- yi, neavand
nici unde sa invete, iar pe deasupra adaugandu.se credinta
ca boalele sunt trimise de Dumnezeu on de diavolul, era de
asemenea firesc Ca, pentru tamaduirea Tor, preotii sa recurga
mai mult la rugaciunl, la invataturile sfintilor Apostoli sl a
celor seapte soboare.
De altfel, sa nu uitam ca, papa mai daunazi, in afara
de rugaciunile pe care be faceau preotii - la sf. Gheorghe sf
la Sarindar (in Bucuresti), on la Madona Dudu (in Craiova)
si aiurea nici stiinta doctoriceasca nu avusese ce sa adauge
mai bun .pentru cei zmreduiti la minte sau zmintiti din hire",
decat lanturile sf garbaclul, far mai apoi s'a introdus camasa
de foga', care n'a disparut nici astazi pretutindeni. In schimb,
nu putem si nici nu trebue sa uitam ea, in afara de in.
ceputurile asistentei - sub Neagoe Basarab, Ion Vladislav, Pe.
tru Rares, Al. Lapusneanu, etc., de care vorbil o bung parte
din chiar Institutiile sanitare si de asistenta cu care ne place
sa ne mandrim, s'au nascut si au crescut la umbra protectoare
a Bisericel, far amintirea Istoriei tor, ne arata mai bine decat
oricine, legatura stransa ce a existat intre Medicina si Religie.
Lasand la o parte fostele spitale sau adaposturi manas.
tiresti .bolnitele" despre care n'a mai ramas decat o \raga
amintire si care se confunda uneori cu gropnitele" sau depo.
zitele de oase atlatoare Inca pe la unele manastiri, si, trecand
cu vederea peste arhondaricurile" manastirestii sau peste fun.

79

www.dacoromanica.ro
datiunile laice datorite fetelor bisericeVi (- ca Azilul Calist
Arhiereul, Fondatia Nifon Mitropolitul etc. si atatea altele, mai
noi, ca acelea de care s'au invrednicit P. P. S. S. L. L. Miron
al Romaniei, Visarion al Bucovinei, Nifon al Huqilor §. c. 1.), ,-
trebue sa tinem seama ca, insaV primele noastre a§ezaminte
sanitare laice, au pornit tot din indemnul bisericesc.
In adevar, sentimentul religios a indemnat pe Spatarul
Mihail Cantacuzino sa fondeze manastirea pe care a botezat :o
Sinaia" (-dupA numele localitatii unde fusese surghiunit de
Turd in 1688), i, tot ca multuniire lui Dumnezeu - fiind.ca
scapase cu viata - a recladit el (intre anii 16951700) ragas,.
Urea Coltea (in Bucurer), unde cu buns socoteala s'a in:
dreptat sa faca, dupa chipul celor vazute in stralnatate, bob=
nife intru a D.sale verica pomenire §i case! de strdini spre
odihna §i mangaerea celor saraci cari patimesc de boale".
Prin urmare, intreaga opera de care folosim si astazi a
Spatarului Cantacuzino, s'a infaptuit numai din indemnul re:
ligios - care, traduce pe de o parte puterea credintei (-prin
faptul ca s'a socotit dator sa multumeasca lui Dumnezeu), tar
pe de alta oglinde§te felul credintei (- prin aceia ca s'a gano
dit sa faca bine aproapelui sau). De altfel, acela§i imbold
reiese §i din faptul ea, Spatarul Cantacuzino nu s'a multu:
mit cu intarirea' Domneasca a operei pe care o realizase,
ci a gasit necesar sa is carte de intarireu dela Mitropolitul
nostru Antim Ivireanul §i apoi s'a dus personal 'Ana' la A.
drianopol ca sa obtina carte" §i dela Patriarhul Gavril.
Iata cum incepe acea Carte' a lui Antim (1700) :
Faptele cele bune, carele se fac cu gand crestinesc, pentru fo
losul cel sufletesc, sfinte BSI laudate de Dumnezeu gi de oameni, In care
nu este cu cale §i cu dreptate a le zaticni nimeni, niciodata, verl cu
ce mijloc. Drept aceia cinstfiul §1 de bun neam boerul vet spatar, Dum:
nealul Mihal Cantacuzin, Intru duhul sfant, iubit fiu at smereniei noastre,
Rind pornit de Dumnezeeascd rdond, cu calduroasd Wind, $1 cu cre$ti
neascd si band socoteald s'au ihdreptat dintru a Dumisale dreapta ago.
ntseald, sd facd bolnitd infra a Dttazisale vecintcd pomenire si casd de
strains, spre odihna $i manggerea Infra Chrisfos frajdor mart celor
saract, cart patimesc de boale. Vrand ca sa se implineasca cuvantul (Ce
hula ce pentru mantulrea noastra au patimit Christos Durnnezeului nostru
celui adevarat) Carele au zis in sfanta Evanghelie ca ce all facut unuia
dintre aceti trap mai mid at mei, mie all facut", etc.

80

www.dacoromanica.ro
 Ba mai mult. In carted' sau regulamentul de care, vorbli,
ape Tanga dohtorul" spitalului, care avea si spiterie cu diverse
burueni §1 leacuri° se mai orandue§te, la paragraful XVIII, ca :
Preotu slujitor la Paraclisu Sflnfilor Doctorl lard arginfi, este
dator a aped stdruitoare grijd a de bolnaoll cet din spitaluri, facdnd
sfestante la inceputu fiecdria fun! $1 botezdndu pre ei; tar de cloud
on pe saptdradraf, adicd Mercurea si Vlnerea, sa ante in Paraclis pen=
fru insamitosirea si matuirea for si celor greu bolnaol sau acelora
cart our chema sci le citeascd rugocianr.
Apoi, tot in numele credintei religioase s'au adaugat
de catre unit (Domni §i Boeri) §i de altii (simpli muritori)
atatea averi, din al caror venit s'a ingrijit si se intretine chiar
dstazi bine cunoscutul spital Coiled.
Acela§ sentiment religios a indemnat pe Grigorie Ghica
II sa fondeze actualul spital Pantelimon (la 1735), dupa cum
se adevere§te din insusi actul de fondatie, care incepe astfel:
,Zucrurile cart prin lubirea de Dzeu se fac $1sdralryesc de ca..
Ire blagocestioli domni st obladuitori, macar ca si cu afte mljlociri
de fapte bune se pot ardta si a se cunoaste la toed obstimea; tar
mai aleasd pliroforie $1 mai tract-Hid incredinfare este la loft eolaoia
$1 cucerirea domnitlor sale titre sf: taCcUtIri unde de apururea se stio
veyte si se Mudd numele marelui Dozeit, care eolaoie, macar ca $1 cu
alte imprefura'rt se canoe's& si se drat% dar cu mull mai ales se
cede a fi cunoscutd la raft, din milele $1 dandle ce sdodrsesc bine crew
dinciosil domni la sfintele tut Dumnezeu Mcasuri, si din milostentile
ce se reoarsci titre ticalosit sired dupci zisa psalmistului: risipibau,
dabau sdiracilor 31 (artist ,bun e brirbatu carele se indurd $1 impruo
muteazd, tocmisboa cuointele sale la judecaM ,prin sdadrstri ca ace.
lea urmatoare twit $1 pticerit lut D.zeu se arata ; in cartea ce se zice
a doua lege scrie : ,ca nu oa lips( &frac& la pdrnantul Mu, pentru
acea eu poruncesc fie, grata! acesta, deschizad, deschidegoet mina
fa fratelut Mu, sdraculul ce to oa raga". David la psalm zice: ,fericit
cal ce aude pe sdrac 31 measer% Solomon la parimitle tut: ,milostem
nia $1 credinfa sa nuoft lipseascd, ca cu aceasla se curdiesc picalele'.
,Drumicci celui fkimand pained ta` zice proorocul Isaia si nemernici
lard de casa primileyte.1 in casa ta`. Si Dant : ,pdcatele tale cu mt,
lostent1 fe curdles& $1 rat milostioirile sciracilor% Infeleptul Stirah:
,inchide milostenia infra intma fa si ea to oa scoate din toad man.
ca'. Dar $1 Toot( n'au lips!( zicand: ,Si nu (nforcl fafa ta dela tot
saracu $1 nu oa intoarce D-zeu &fa tut dela tine'. In testamentulcel
nou insult steipanu st mantutfortil Hristos, prin propooeduitori, apos

81

www.dacoromanica.ro
loll a eoanghelistl zice: ,Fill milostiol precum si parintele oostru
ceresc este milostio' si larasi ,facefiffoa asemenea parintelul oostru
celui din cer a mai Dark's ne araM si ne descoperd facerea de bine
si rasplatirea el la cumintul Loanglzellel dela Matei, uncle scrie pen.
tru a .2.a oenire, ca pre cei saraci si nemernici, pe cel bolnaol ;I rd.
Mit sir co impuaciupe, frail aoi numi primeste, far pe fdcatorli tor de
bine he f.igcidueste sic! cheamii ca sa mosteneascii impciratia ce li s'a gatit
for din inceputa fume. ,Cti cat all Meat, zice, unuia dintre acesti mai
mid frail ai mei, mie all Jamie. ,Venlii blagoslooiiii parIntelui meu
de mosteniii irnpa"rZliia care of s'a Oft oouci din ceputu &mil%
Spitalul propriu zis a fost infiintat ca o anexa a mantis
tirei, §1 i s'a dat numele sfantului Pantelimon, fiind.ca ... dupa
cum spusei -, acesta este considerat chiar astazi ca patronul
doctorilor". Pe langa spitalul Pantelimon .-, care exists §i as
tazi .-. acela§i Gr. Ghica Voda mai Meuse Inca unul, special
pentru clumati, ,-, acesta nu mai exists .... §1 II daduse numele
sf. Visarion, care trece drept pazitorul de ciuma". De altfel,
intreg hrisovul lui Gr. Ghica, din 1752, prin care randue§te a.
verea (cu toate daniile ulterioare) §i regulamenteaza functionarea
spitalului, este un adevarat testament religios, iar ca pre§edinte
ingrijitor al celor oranduite, a instituit pe Mitropolitul Taril
Indemnata de acela§i gand pins, la 1751 Bala§a Bran
coveanu a fondat actuala Biserica §i actualul azil de batrane
Doamna Map" -, langa care, nepoata sa Safta Brancoveanu
a fondat mai tarziu (in 1837) actualul spital Brancovenesc,
pe care 1a pus sub directia superioara a Mitropolitului (azi
Patriarhul) taril.
Despre spitalul Central din Iasi, numit al sf. Spiridon ( -, al
facatorului de minuni") se spune ca a inceput Inca din sec.
XVII, printr'o casa.bolnita", intemelata de un calugar, care
strangea banii necesari pentru ingrijirea bolnavilor, cerand de
pomana. Ori cum ar fi, hrisovul dela 1 Ianuarie 1757, al barb.
tului Mihail Gehan Racovita .-, care este recunoscut ca fonda
torul actualulul spital sf. Spiridon -, zice urmatoarelei
,Multe chipurf §i multe mljfoace neau afalat marele fl prea
traltatul Dumnezeu catrd sufleteasca mantufnta §f earl viala cea de
sus gf vecinica min care lesne calatorind lucratorff faptefor celor bune,
se fac mo§tenitorlt Imparatiel cerurflor, qf macar a se pot arata g a
se cunoalte la toate ofIffile gf prIntre alte mljloace de bane fapte, far

82

www.dacoromanica.ro
mai aleasa pliroforie ql mat Intarita inerediniare se vede la toil a ft
eviavia cea Cara Dumnezeetfle lacasurf gf buns ravna a folosuluf de
obqtie, pe care pururea gi totdeauna sQ lauds §1 se prostave§te nu.
mete marelut qt prea inaliatulut Dumnezeu, §I decat alte bunatail ale.
gand nestine din lot sufletul §i din toata anima a lubi pre Dumnezeu
§I a chivernisi folosul streinflor, slab! at neputincio§i; . . . . pentru ca
urmarea poruncef lui Dumnezeu cel dintai0 mare intre toate porun.
die, ,sa lubeqt1 pe Domnul Dumnezeul tau, din tot sufletul si din toata
anima to §I din tot cugetul tau, si pre vecinul tau ca insusl pre tines,
in care porunca cuprinde ca pe cei streini ad prim!, pre cel golf a:I
Imbraca, pe cel bolnavf a-f cercete, pentru aceea eel ce se invoiesc
sa dobandeasca mo§tentrea cea de sus, datort sunt a sargui spre savar-
sirea acestef Dumnezee§tt porunci, cu Intarirea si intemeierea afterosl.
rilor §i danlilor ce se aduc qi se inching la Dumnezeqtile case §i la
spitale, care sunt pentru sprijinile gf ajutorinia neputIncioqilor, pentru
ca aceste foarte cu credlnia gt cu buns dragoste sunt prImite InaIntea
a tot ilitorulul Dumnezeu, ca o roads a dragostel eel adevarate ce
arvonelte rasplatirea vednicilor bunataii.
Drept acela qi eu robul marelul si prea inaliatulut Dumnezeu,
Not Constantin Mihail Gehan Racovlia Voevod, de vreme ce din pro.
ale cea de sus ne:au incrediniat parintescul domnesc scaun a pravos.
lavnicilor larilor acestora, din Dumnezeeasca ravna indemnandu.ne,
pus.am tot gandul gf cugetul nostru a proslavf pre cel ce m.au pros.
lavit pe mine, Dumnezeu, de mam inaliat la stapana cea Inalta, sla.
vita a domniet, §i am socotit de lipsa un lucru prea trebuincios Carel
aceqtia la acest ora§ gl scaun Domnesc, ce pans acum Inca nu s'au
cantat a ft spitale pentru Arena, chtoernisala, coutarea a odihna .sdo
racifor si a mufti bolnaoi ,s1 neputinciasi, ce se Intarnpla la multi gl
totdeauna, de care slatuindu.ne in cateva randuri pentru acesta, qi cu
al noOri cinstifi si dohovnice§tt parinii, sfinila sa kir Inochentie Epts.
copul Hu§flor, gl cu dumnealor cinstill si credincioqi boerit cea mart,
in ce chip s'ar putea un bine ca acesta, ce este foarte folosttor, sa
fie nestramutat to pamantul acesta".
Tot astfel se explica faptul ca, in 1775, Domnitorul Ip
silante infiintand un azil §i un fel de spital pentru copii .. or
fanotrophion" -, la instalat langa Biserica cu toti sfintii" (Bu
cure§ti), far pe de alts parte a infiintat cutia milelor* al caw
ref venit sa serveasca pentru ajutorarea copiilor saraci.
Din acela§I imbold au luat flints Spitalul din manas
tirea Proorocul Samuil (Focpni), cel din manastirea Sf. Pre.
cfsta (Roman), cel dela Sf. Vineri (Bucure*ti) in locul caruia
a ramas astazi un simplu azil, - qi atatea altele.

63

www.dacoromanica.ro
 Ba mai mull, alte on conducetorii Bisericei, direct, au
lire anumite masuri, care sunt tot atet de importante din
punct de vedere medical si social, pe cat sunt de frumoase
din punct de vedere moral. De Ode 1 in 1777 Mitropolitul
Mitrofan, §i apoi Dositheiu, in scopul de a evita pruncuci
derile, au dat cate o anafora prin care condamne concubi
natele, iar in 1781, Mitropolitul Gavril a promulgat o carte"
prin care a aruncat anatema pe toti moldovenii l moldo
vencile cart in viitor ar mai purta haine de stofe cusute cu
our §i cu argint". De alte parte aflern ce, in acord cu Mitropo
Mut i cu episcopii, .Domnitorii au luat o serie de masuri
in contra sifilisului, alcoolismului, cersetoriei, prostitutiel. Ori,
faptul ce Domnitorul se sfetuia cu arhiereii set dovedeste
stransa legeture dintre biserice sau .morale" II operile igienico
sanitare. Nu cunosc biografia celor consultati adice nu stiu
ce §coli urmasere ca sa pot deduce dace erau cu adevarat
cunoscetori in ale medicinei sau judecau numal cu bunui stmt,
dar, istoria ne arate ce mai marii Bisericif au contribuit me
reu cu fapta on cu sfatul lor, in toate trebile publice, §1 de
aceia cred a s'a pestrat pane astazi norma ca Inaltele fete bi
sericesti sa stea de drept in Sfatul Taal.
De altfel, se nu uitem a, dace odinioare ratecirea u
nor stepAni trecatori a transformat unele menestiri ( Sna
govul, Gotta, Plumbuita, Veceresti, etc.) in inchisori adice,
au fecut in Casa Domnului, lecas de torture trupeasce on
sufleteasca, nu este mai putin adevarat ca, in afare de obi
nuitele bolnite", menestiri1e Adam, Caldarusani, Madona
Dudu (Craiova), Magura Iagului, Malamod, Marcuta, Neamtu,
Sf. Gheorghe §i Sarindar (Bucure§ti) au fost pane aproape
de zilele noastre, singurele adeposturi sau spitale pentru eel
zmintiti din hire", si ce oficiul de Medici a fost indeplinit nu
mai de preoti, iar singurul tratament a fost dupe cum spusei
rugeclunile for qi icoana binefecetoare a Maid Domnului.
Ba ince, ikoria Medicinei §i a Bisericei romaneki s'a
impletit Si din alt punct de vedere cad, in August 1698
ieromonahul Atanasie impreund cu monahul Dionisie (ambii
moldoveni) au tiparit la Iasi Divanul sau galceava intelep
tului cu lumea sau giudeful sufletului cu trupul". In 1701,
84

www.dacoromanica.ro
doctorul in medicina Ion Comnen (care pe vremea aceia era
profesor in Academia de stiintele fizico.matematice, ffind in
acel timp §i doctor primar at Curtii Domnesti", a tiparit, in
Manastirea Snagovului (In teascurile lui Antim Ivireanul) Pros,/
chinitarul sfantului Munte al Atonului"... ,spre a se da in dar
pioOlor pentru mantuirea sufletului sau" ; acelasi doctor ins ,/,
dupa ce s'a calugarit si a devenit Mitropolitul /mid al Dris,/
trei, a scris despre Cele patru extreme ale omului".
In acelasi an (1701) dascalul stiintelora si directorul
Academie' dornnestr din Bucuresti, prea inteleptul $i prea
invatatuls Sevastos Chimenitul a scris un Eortologiu" (in
care trateaza despre calendar, despre sf. Pasch& despre u.
nele canoane bisericesti, etc.), iar tin 1703 a tiparit, tot in
Bucuresti, o carte despre Invatatura dogmatica a prea sfintei
v

Biserici de Rasarit si universale".

In 1709, preotul loan Avramiu a tiparit in Venetia
Hod poetice adunate spre gloria i stralucita incununare
doctoro.filozofica a prea invatatutui domn Gheorghe Ipo=
mena din Trapezund" (r care, a invatat medicina, cu chef.
tuiala lui Constantin Brancoveanu). In 1719 insusi Voevodul
Nicolae Mavrocordat, care era in acelasi limp filosof si deco
for in medicina sau cu intelepciune sfintita si canon sigur
a toata *Uinta": a publicat Carte despre oficii" pe care a ti,/
paritoo la Manastirea tuturor sfintilor" (din Bucuresti) ; in
aceasta carte s'au adaogat elogiite doctorilor Ion Comnen,
Gheorghe Trapezundeanul si Dimitrie Gergula Notara. Mai
apoi, in 1766, ieromonahul Nicefor (sau Nichifor) Teotoche,
erudit naturalist, matematician si prin excelenta teolog, fost
profesor si director at Academiei din Iasi, a publicat (in
Lipsca) Elementele Fisicei, adunate din cei mai nor (autori),
si in acelasi an (1766) Ion Gramatic sin Pop ( e vorba de
fiul lui Popa Mirea), iar mai tarziu (in 1785) protopopii Mia
hail si Policarp Strabicki au adunat si au consemnat o mut,/
time de descantece si leacuri (vegetate, animate, minerale)
din cele intrebuintate pe atunci (de dansii, on de albs).
In 1795, doctorul si filosoful Dimitrie Caraccq, medic
al orasului Bucuresti si al spitalului Sf. Pantelimon, in a sa

85

www.dacoromanica.ro
carte de Poeme medicale, incepand dela pag. 210 inainte,
trateaza despre Ritualul nostru bisericese", r Sfatul cel mai
inainte de veer, Glasul pe care nu loam cunoscut", Po.
runca cu taina`,.Mangaere sau despre Dumnezeeasca Pro.
rile la oamenr, Christos a inviat din morti", altele.
,Poezia aceasta in oersurt a lui Dirnitrte, cu arta doctor, cu
name& Caracas' - zice el insult - care astfel cdnta pe Maica cea cue
rata st pe Cuodntal cel ce oMdecd boalele sufletulut si ale trupului,
cu recunostintd st cu respect le deface acestea ca prezent Episcoo
pulut de Rclomic (Filaret), amiculut celut in adeodr renumit at Dirs
lute!, celui ce jertfeste jertfa de muff urn ire Cumintulut, cu lauda si
tapta st cu preaducerea cuoantulut, care esfe frucful buzelorploase.
De alts parte, textele bisericesti ale parinteluf Grigorie
din Mahaciu, coprind o rugaciune specials menita sa alunge
frigurile, afurisind pe dracu din bait& far in 1797 s'a red.
parit (la Viena) Serviciul celui intru sfinti parintelui nostru
Visarion facatorul de minuni" la care s'a adaos troparele
Inaltarei Crucei, canonul paraclitic ce se canto la toata ne
voia in suferinfi, ispitiri Si ciumci". In 1808 doctorul In me.
dicina Constantin Atanasie Filitis dedica teza sa Mitropoli.
tului Dositeiu Filitis (cu al carui bani studiase la Halle), iar
in 1812, doctorul Constantin Vardalah zice in al sau tratat de
Fisica experimentala" ca :
,Cel ce studiazd Fizica, profeseazd in genere Coate ittintele, tar
obiectul et esfe creatura intreagd. .Fi de aceia are cineoa drept sa
zicd catre Creatorut Nature!: In lucKirile mantic:Jr tale am studiat`.
In 1818 cand s'a tradus (din romaneste in greceste) f s'a
retiparit carted fostului profesor evreu botezat si devenit calu.
garul Neofit Caysocalivitul (din Neamt) - intitulata Infruntarea
(legei) jidovilor", f s'a adaos spre sfarsit cele scrise de Pavel
din medici, cele mai alese (parti)",.. adica, la o carte biseri.
ceasca, a adaugat ce a gasit mai bun din agile medicale.
Aceasta legatura a dainuit chiar pana' mai aproape de
noi, cad in 1839 aflam pe monahul Porfirie ocupandu.se cu
strangerea sf transcrierea retetelor si a diverselor leacuri po.
pulare ale vremii. In 1848, un anonim (K. N.) a tiparit in
Iasi o carticica en ,,Rugaciuni in versuri catre Nciscdtoarea

86

www.dacoromanica.ro
de Dumnezeu pentru Coale zilele scIptamtudi foarte folositoare
la ndpraznica boald a holereiw; iar in 1854, parintele Nica
nor bolnicerul", cu a sa .Carte dochtoriceascd", ne inlesneste
putinta sa ne dant seama de totala neputinta a stiinter
doctoricesti care, in imprejurari ca cele de mai sus (-ciuma,
holera) nu putea sa ofere nici macar mangaerea sufleteasca
a unel rugaciuni I in locul acesteia, medicina nu dispunea
decat de acele procedee barbare de chinuri trupesti qi sufletesti
- adevarate asasinate a caror amintire a ramas de pomina ;
Ear pentru a dovedi influenta Bisericei pretutindeni, ajunge
sa amintesc (vezi pag. 90) gravura de pe coperta Almana.
hului din 1840" (Alex. Ghica), in care se arata ea, mai presus
de toate asezari omenesti, armata, justitie, administralie, se
inalta Dumnezeirea.
Bine Inteles ca, de atunci pans azi, starea de lucruri s'a
schimbat foarte mult, iar Medicina si Biserica noastra au devenit
ca pretutindeni din ce in ce mai independente una de alta.
Poate ca, din cand in cand, vor mai fi existat si cazuri ca
acelea mai aproape de zilele noastre ca at bine cunoscutului
Pops Kitu" sau Doctoru Kitu", care era diacon la biserica
si in acelasi timp profesor de medicina (fiind doctor in media
cina). Ba Inca, mai putem sa amintim cazul fostului meu coleg
de liceu, A. P. - care, dupa ce a oficiat cativa an! ca preot in
Mehedinti, a luat doctoratul la Paris si astazi profeseaza me.
dicina ; - sau, pe acela, mai cunoscut, al dlui Virgil Ciobanu,
care, ca doctor in medicina, a fost profesor de medicina legala
la Facultatea din Cluj, si apoi, ca teolog, a trecut profesor la
Academia din Sibiu.
Totusi, deoarece, cazurile in cad ambele discipline au fost
imbratisate de aceiasi persoana, sunt astazi tot mai rare, s'ar
parea ca despartirea intre Biserica si Medicina a devenit come
plecta, iar faptul ca chiar in cazurile citate aci, titularii au
optat pentru unul sau altul din cele doua apostolatei r accent
tueaza Inca mai mult separatia dintre ele, si da impresia unei
incompatibilitati". In realitate, Insa nu este vorba de nicigo
nepotrivire grava, el numai studiile Medicine! si Teologiei s'au
despartit 51 cu atat mai mult profesarea for fiindca fiecare

87

www.dacoromanica.ro
dintr'ansele a luat o astfel de desvoltare in tat nu mai pot sit
fie cuprinse impreuna de acelea0 slabe puteri omenetf.
In adevar, grape unor sfortari demne de toata lauda,
si, uneori chiar incalcand veniturile manastire0i cum este
cazul fundatiilor Coltea st Sf. Pantelimon (din Bucure0i) sau
a Sf. Spiridon (din Ia$) etc. (ale cdror drepturi au fost fold.
site mai mult in favoarea spitalelor decat a Bisericilor), media
cina romaneasca, complect laicizata, a luat o desvoltare extra.
ordinara §i a rau0t intr'un interval destul de scurt, sa se inalte
la un nivel atat de superior, din toate punctele de vedere.
La randul et, Biserica §i.a construct loca0iri frumoase, §iaa
amplificat invatamantul de toate gradele, §i si.a fnnobilat ierar
hia, inaltandao pan& la Patriarhat. Din nefericire insa, sentiment,-
tul religios pare ca a scazut foarte mult, devenind pentru unit
o simpla formalitate, sau Wand pe altii sa =i caute mantuirea
in alt& credintr, i astfel a favorizat crearea diferitelor secte".
Prin slabirea sentimentului care a stat la baza for §i lead
unit atata vreme prin relaxarea ,.moralei" ambele (Medi.
cina f Religia) au pierdut foarte mult din nobleta rostului
lor de odinioara, devenind pentru unit, simple titluri de me
serif" lucrative. Parasind Biserica qi uitand de cel Atotpu.
ternic, n'a fost greu unora din medici s& piar-cla chiar rust.
nea de oameni §i sa adopte conduita care neaa adus la scan
derea prestigiului sau al respectuluf ce s'ar ft datorit tuturor,
pe baza trudei pe care o reclarna titlul de doctor". La rani
dul lor, iqind din Spitale in care, dupa cum spusei, n'au
mai pastrat decat functiaa de confesor, preotii §i.au res.
trans tot mai mult rolul lor, marginindu.se numai la Junctia"
de oficianti al cultului, sau la rolul de exploatatori at unui loca§
inzestrat cu moa§tes sau cu icoane facatoare de minuni" ;
ba Inca ceia ce este mai trist unit preoli s'au dedat la acte
nes &buite i cu totul nedemne, care au necinstit rasa" ta
rand.° in noroiul lumfi.
Ori, daca la aceast& abdicare, sau lipsa de intelegere a
rostului lor, mai adaugam i dihonia ivit& pe alocurea fntre
medici §1 preoti traducanduase uneori printeun adevarat raz
boi de excludere reciproca, putem lesne s& ne explicam de ce

88

www.dacoromanica.ro
unit din reprezentantit celor doua apostotate" au devenit,
in ochii norodului, un fel de *acali cautatori de hrana, V, tot
aka se explica insaV geneza ironiei populare, care spune ca :
doctorul a operat" si popa a continuat".
TotuV - in ciuda tuturor aparentelor, qi a oricaret reap
litati - spusei in capitolul precedent, repet act, si voi arata in
eel urmator, - ca : intre Medicina qi Biserica la noi, ca qi as
iurea, exista inca atatea legaturi. Oricat de mult ar parea ca
se deosebesc ele prin mijloacele sau prin practicele tor, cele
doua apostolatem raman mereu legate prin scopul comun
pe care1 urmaresc : prelungirea vietii, alinarea suferintelor §i
inlesnirea ferictrii".
Chiar daca s'ar gasi modalitatea pentru excluderea us
nora sau altora (- medici sau preoti) din domeniul medico=
religios sau moralo.igienic care be este comun, si, chiar daca
oficial, s'ar accentua Inca mai mult distanta de astazi dintre
Medicina sl Biserica, ele vor ramane totuV strans unite in
sufletul poporului, atata vreme cat va dainui legatura dintre
suferinta" §i credinta". Despre aceasta se poate edifica ori
tine privind spectacolul saptamanal dela biserica Sf. Vineri"
(in BucureVi) care se perpetueazd in ciuda interventiei politiei
si va vedea ca numarul bolnavilor veniti ca sa "se vindece
prin rugaciuni, intrece uneori pe acela al marelui spital vecin,
iar .Maglavitul" poate servi drept cea mai convingatoare dog
vada de ce inseamna puterea credintei. Ea nu trebue sa fie
dispretuita, ci din contra, sa fie folosita pentru binele tuturor.
lata de ce spusei - si repet ca : oricine sceptic sau
incredul - va avea sa priveasca mai atent la mirarea vietii, si
v4 reflecta mai adanc, va constata ca acel Nihil sine Deo"
care a impodobit InsaV sterna tariff noastre nu este o simply
formula retorted, §i se va convinge ca numai cel nebun zisga
intru anima sa ca nu este Dumnezeu" (Psalm, 131).

89

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CAP. V.

BISERICA SI PRACTICA MEDICALA.

Poate preolimea sa aiba vreun rol in operile

de ocrotire sau medicina sociala?

Din cele amintite in capitolele precedente, rezulta destul

de clar ca Biserica" a avut un rol foarte important in opera
medicosociala a trecutulut, iar in ce privelte Biserica ortox
doxa Romans, in special, am vazut ca a determinat aproape
intreg caracterul vietii noastre, influentand asupra gandirei, a
vointei 0 a sufletului poporului. Prin urmare, tnvocand pre.
cedentele .. aratate ,-, aqi putea sa conchid afirmativ, .. ca, adica
preotii ar putea sa intervina chiar in viitor in aceasta directiune,
de oare ce din punct de vedere canonic" nimic nui opre0e.
In capitolul de fata Insa, vreau sa arat ca preotii irebue
sa colaboreze in operile de ocrotire §i medicina sociala, flindca
ii oblige insa0 misiunea lor, .-, 0, de parecemarea majoritate
a sufletelor Romanies este guvernata de religia cre0ina orto
doxa, iar eu o cunosc mai bine de cat pe celelalte - fiindca
ii apartin, - ma voi raporta in special la aceasta i la preotii
sai -, cart sunt §i eel mai numero0 ,-, pentru a le aminti a, Inal
tanduse la Ceruri, Mantuitorul a lasat lucratori in via sa ",
cars sa.i continue opera plinind Legea" 0 pazind toate cate
El a poruncit", iar cine zice ca petrece intru El dator este,
precum acela a umblat, §i el a§a sa umble" (Sf. Ap.ioan, 2, 6).

91

www.dacoromanica.ro
 Prin urmare, on clue recuno4e Imparatia lui Clumne
zee este dator sa faca voia Lui", iar Mantuitorul a porun°
cit lucratorilor ,- &Ilea apostolilor gi urma0or tor, cari sunt
preolit- ca sa indemne toate neamurile invatandu:i pe dangii
sa pazeasca toate cate am spus voua". Cu alte cuvinte, preotul
nici nu se poate margini numai la activitatea lui, ci trebue
sa poarte gi grija celorlalti, caci - zice sf. loan Hrisostom -
Preotul este dator a purta greutatile tuturor... El trebue sa
fie inzestrat cu mii de ochi din toate partite, cad nu traeve
numai pentru el, ci pentru atat de mare multime".
Sf. Scriptura indeamna sa se invete i of nogtri sa poarte
grija de lucrurile bune spre trebile de folos, ca sa nu fie ei fara
de roads" (Pavel catre Tit. 3, 14), .gi atrage atentia ca a Noi eel
tart suntem datori sa pastram neputintele celor slabi, gi nu noua
sa placem, ci fiecare din not sa fie aproapelui pe plac la ce e
bine spre zidirea Iui" (Pavel catre Rom. 15, 1). Ba mai mult,
sf. Apostol Pavel arata chiar pans unde se poate intinde do.
meniul activitatii preotegti, cand zice : Tuturor toate m'am
fa'cut, ca pre toil sd.i dobandesc, caci, ce inima este in su
ferinta gi eu sa nu sufar Impreuna 7 Unde este eel slab, scan.
dalizat, §1 eu sa nu ma aprind spre a :f ridica starea" 7 Tar in
alts parte Sf. Scriptura se rostegte tot aga de lamurit cand
zice : Ochi am fost orbilor, gi picior schiopilor; eu am fost
tats neputinciogilor si am ajutat orfanului, care nu avea ajutor
(boy), -, sau, cand poruncegte ca Toate cate.ti sunt la inde.
mans, fa:le cu toata pu.terea" (Eel. 9, 10).
Prin urmare, campul de actiune at preotilor nu este li
mitat, ci din contra, ei pot -, gi trebue - sa activeze eel putin
in toate chestiunile sanitare .gi de asistenta, pe care vazuram
ca le cuprind invataturile" Mantuitorului.
Totugi, pentru acei cart, pe baza vre.unei rastalmaciri
a acestel porunci, ar incerca sa refuze acest drept, far altii ar
cauta sa se sustraga Indatoririlor ce be incumba,-amintesc ca
tot cretinul are anumite datorii catre trupul sau" (nu numai
care suflet), far in ce privqte pe preoti, sf. Apostol Pavel
le:a poruncit in modul eel mai categoric t Mdrifi pe Dump
nezeu in corp i In suflet" fiind:ca fara moarte nici nu poate

tn

www.dacoromanica.ro
sa fie despartire intre acestea , Sau nu stiti ca turpul. vostru'
este biserica spirituIui sfant, carele locue0e intre voi ? -Mariti
dare pre Dumnezeu in corpul vostru" (1. Cor. 6, 19, 20).
Dar mai mult. Vazuram (in cap. III) a, in afara de
atributiile cultuluii primii Diaconi at Bisericei cretine aveau
misiunea sd viziteze pe cei bolnavi sau prizonieri, sa dea azil
strainilor, sd ancheteze situa/ia sdracilor $i sd Infocmeascd lista
acelora cdrora li se cuvenea sd primeasca pomand". Si, cine
este mai in masura de cat preotul ca sa indeplineasca aceasta
misiune ? Sau, cum s'ar putea impedeca cre0inii dela indepli
nirea invataturii sf. Apostol Jacob (5, 14), care recomanda ca
De este bolnav cineva dintre voi, sa theme preofii Bisericei
$i sd se rouge pentru el, ungandu-1 cu untdelemn fn numele
Domnului"; iar sfanta Evanghelie confirma ca in adevar Apose
tolii tamaduiau bolnavii, ungandit.i cu untdelemn (Marcu 6,13).
Dar, cine ar putea sa impedece pe preot sau, mai bine- zis,
cum s'ar putea el sustrage dela implinirea acestei misiuni, de
vreme ce cu ocazia ohirotoniei", Episcopul se roaga in auzul
tuturor (- ca saei dea) Dunznezeescul dar, carele pe cele ne-
putincloase le vindecd $i pe cele cu lipsd le implineste".7-.
Iata dar ca Sfanta Scripture oblige pe preot sa activeze
in favoarea operelor de ocrotire $i de medicine sociala. Ba
Inca, preotul va avea chiar sa dea socoteala de felul cum
sled indeplinit aceasta misiune, cari - zice sf. Ion Hrisostom
ca pentru toti cari sunt incredintati grijei tale, pentru femei,
pentru barbati §i pentru copii, tu, o preote, vei da raspuns",
iar sf. Apostol Pavel adauga, zicand Tar daca cineva nu
poarta grije de ai sai, qi mai vartos de ai casei sale, de credinta
s'a lepadat §i mai rau este de cat cel necredincios (I Tim. 5, 8).
S'au gasit, e drept chiar multi - din acela cari sa cone
teste preotilor o atare misiune, sau sa spuna ca Stiintele po-
%give, *i mai ales Medicina, ar procura argumente in favoarea
materialismului sau ateismului", si ca atare, indrumarea precis
ilor in aceasta directie, ar fi nepotrivita.
Aceasta prejudecata false i periculoasa --a fost deja
combatuta de atati ilustri invatati, ca : matematicianul Kepler,
astronomul Galileu, fizicianul Newton, chimistul Liebig, ana

93

www.dacoromanica.ro
tomistul Morgagni, fiziologistul Claude Bernard, naturalistul
Cuvier, universalul Pasteur si atati altil mai marunti. De altfel,
cine ar mai putea tagadui ca adevarul stiintific este intro
vest-fled schimbare ? -. A cazut teoriaa lui Aristotel, pe care
15 secole o recunoscusera ca intangibila ; -. s'a rasturnat sis
temul" luf Descartes ; .- se clatind gravitatea universals ", a
lui Newton, sub sgaltaneala relativitatii" lui Einstein ; -- adica,
toate teorifle stiintifice" au fost, sunt, si raman foarte re
lative", pe cand ,, adevarurile" religiei sunt permanente, fiindrca
apartin revelatiei divine, si se leaga de acel ,, impalpabil" sau
insezisabil la care se refers si Bergson, cand zice ea : Toate
notiunile noastre $llintifice, bat la poarta sufletului nostru,
peniru cd materia este mister, viata este mister, i sufletul tn.
sufi e tot mister".
In adevar, oricine aprofundeaza stilnta si mita sa o po
sedeze in mod serios, adica cerceteaza lumina si adevarul la
obarsia lor, -, acela gaseste in stiintele pozitive, si mai ales in
Medicina, probele cele mai sigure in favoarea credinter noas.
tre; -. Uinta noastra si toata natura, cu tot ce ne inconjoara,
aflrma -, fard posibilitatea vreunei contradictii - existenta Iegiui
torului suprem, adica a lui Dumnezeu, iar in actele noastre, ne
convingem la fiecare pas cs in adevar nihil sine deo". Numai
orbit pot sa tagaduiasca existenta luminei si numaf nestfutorif se
pot indoi de adevar, -. fiinded, dupa cum spune si R. Bacon,
cunostinta superficiala duce la indoiald, la gresald, dar, stiinta
profunda conduce la credinta, la adevar" (Scientia laevis ducit
ad incredulitatem, scientia altius exhausta ducit ad fidem)".
De altfel, marii filosofi, nu numaf ca nu contests exls
tenta Dumnezeirei, dar s'au pronuntat categoric, ca adeva.
rata medicina -. mai mult de cat oricare din stilntele naturale --,
demonstreaza existenta lui Dumnezeu. Intre altil, marele Mori
gagni a spus fara inconjur ca 1 pe me surci ce am studiat
mal bine anatomic, fiziologia, patologia si anatomia patolo-
gica, am cunoscut pe Dumnezeu", iar raedicul Bayle a spuso
deschis ca 1 dIvinitatea crestinismului nu poate sa lase nicio
indoiald on cut s'a gandit la istoria lui ". Pe langa cele ce a
spus despre : Pinalitate, materialism, suflet, Dumnezeu ", ma.

94

www.dacoromanica.ro
rele nostru fiziolog i clinician Dr. N. Paulescu, scrie in cartea
sa t Spitalul" ca Parasind lumea, Christos a trimis ucenicilor
sai o arms invincibila adica Duhul sau... Spiritul divin al
Adevarului. Inaintea acestui spirit al Adevarului ma inchin,
strigand din adancul sufletului crez in Duhul sfant" /
Prin urmare, departe de a gas' justificarea vreunei re
zerve, preotii afla chiar in §tiintele cele mai pozitive §i la slu
jitorii for eel mai de seams, tot indemnul la colaborare. Preo.
ful doftorul sufletului nu se poate dezinteresa de starea
corpului, dupa cum nici medicul doftorul trupului nu se
poate dezinteresa de stared sufletului, fiindca nici nu poate
sa fie despartire intre ele. Toata lumea qtie, ca, un suflet sa
natos ca l o minte sanatoasa . nu se poate afla de cat in
tr'un corp sanatos (mens sand in corpore sano"), - cad, dupa
cum spune Cicerone : dacci corpul face rdu sufletului, acesta,
prin pasiunile lui, i.l intoarce cu doba add", tar Simbrla paca
talus - zice Apostolul Pavel , este moartea" (Rom. 6, 23).
j. j. Rousseau, sustine ca ,,Higiena nu este o stiinfd, ci
o virtute", i ca, practica ei se impune ca prima conditfe a
virtutei. Igienistul este un profesor de morale ; el o invala
§i o reclama in numele ratiunii, a experientii, a intereselor
umane, §i se adreseaza oamenilor Si societatilor adica, intregei
umanitati. Cu aceasta convingere, marii media ca Hippo
crate, Gallen, etc., au serfs tratate de morala ; alit ca Laenec,
Bayle, etc., - s'au ocupat de teologie i de istoria diverselor
religii, §I, poate ca, in afarA de putinatatea §tiintei" vechi .
care, dupa cum spusei mai sus, era comuna sau generala,
a§a se explica faptul Ca inaintqul nostru, doctorul in medi.
dna loan Comnen, a prins a se ocupa de Biserica §1 a ten,
mtnat prin a deveni Mitropolit ; sau ca, doctorul in medi
cinA Dimitrie Caracas, in ale sale Poeme medicale", a tra
tat mai multa religie de cat medicina ; §i, tot a§a se explica
faptul ca marele nostru chimist C. Istrati, care a fost doctor
in medicina, s'a ocupat cu atata pasiune de spiritism"; - iar
marele nostru fiziologist drul N. Paulescu, a scris acele carts
despre Suflet $i Dumnezeu", Finalitate §i Materialism', Pa
3

timi §1. Conflicte", Remedii morale", etc. De altfel, insa§i ne

95

www.dacoromanica.ro
muritorul Hippocrate -, supranumit parintele" medicine' -, a
spus at Scopul final al medicinei nu este numai sd vindece
sau sd prevind boalele, ci Mcd, sd perfec(ioneze pe oameni 0
sdsi faca mai feFicifi, faclindui mai bunim.
Ori, daca acesta este adevarul, nu era cazul sa ne in.
trebam : Prin ce se deosebesc cele doua apostolate 7 §1, cum
s'ar putea exclude o interventie reciproca - adica, o colaboz
rare a slujitorilor for (medic' si preoti) ? $I, .- adauga, cu trio
stele, marele Paulescu, -, asa ar fi in realitate, daca confrati
nedemni n'ar fi deschis taraba in templul sacru al medicinei".
Farm sa mai revin asupra celor spuse mai sus, repet flu-
mai a, cele doua apostolate" se deosebesc numai prin mij.
loacele sau pcocedurile on ritualul" lot-, dar altminteri se
confunda complect prin scopul lor.
In adevar, abtinandu.mI dela orice analiza asupra Re.
ligiet -, at carui scop it afirmai deja, si reiese destul de lim.
pede din tot ce aratai pans act, -, voi aminti numai at Me
dicina, ca llinici, studiaza omul, intreg -, corp 0 suflet - din
punct de vedere morfologic, fiziologic si patologic 3 iar ca pros
fesie, medicina ajuta pe om, prin igiena -, care, preintampina
boalele -, si prin terapie ,- care, alina suferintele si cauta sa
vindece sau sa intarzie cat mai mult moartea ; -, sau, dupa cum
zicea L. Berard: .Medicina vindeca cate odata, alina adeseori
§i consoleaza in totdeauna".
Profesia medicala obliga pe cine o practica, sa se devo
teze celor suferinzi, riscand une on propriai viola", pentru a
saliva pe a altuia, - adica, impure uneori o abnegatie mai abso:
luta chiar de cat cere Biserica crestina dela slujitoril sat. Me.
dicul -, zice Dr. Paulescu (in cartea sa Spitalul") -, trebue sa
fie in acelasi limp un savant, care iubeste din tot sufletul sti
inta medicala, adica stiinta omului ; - sa fie o fiinta care se
jertfeste pentru altii, pans la moarte; -in sfar§it sa fie un invata
for at omenirei, sau, mai bine zis un apostol al moralei".
- lea dar, cat de mare este asemuirea intre misiunea me
dicului si a preotului i Ba mat mult, prin profesiunea sa, me-
dicul.- ca si preotul ,- devine confidentul celor suferinzi (tined
sau batrani, bogati sau saraci) cars, it asculta si se supun

96

www.dacoromanica.ro
prescriptiunilor lui. Ca atare, el trebue sa cunoasca nu numai
suferintele trupesti, dar si pe cele sufletesti, ca sa poata come
bate patimile generatoare de boale. De pildd 1 in cazul cand,
printr'o intamplare (lipsd de atentie, alunecare, sau prdbusirea
schelei), un lucrator -, care altfel este In toate mintile -. a cdzut
si sia frant un membru on sled spart capul, -, in acest caz,
zice Paulescu, ,.. este numai treaba medicului ca sa intervina,
far preotul nu poate sa aibd nici un amestec, de cat in cazul ex"
ceptional cand nu s'ar gasi medic, iar preotul .- ca cel mai inzee
strat din cei de fats .- ar ajuta, fdcand ceia ceel invald bunul stmt.
In gall insa de acesti bolnavi .- victime ale muncii -,
sau de acei cari sunt victime ale unei insuficiente sau a unui
defect de organizatie socials, mai sunt allii - si Inca foarte multi
-, victime ale propriilor for patimi (adica ale instinctelor dee
viate dela adevdratul for scop) ; acestia formeazd ceia ce numai
mai sus domeniul medico.religios" ,- care este comun Medi%
cinel si Bisericei, ,- si in care, medico si preotii sunt deopoe
trivd de indrituiti sau de obligati, ca sa intervind. De pildd;
dacd accidentul de care vorbii mai sus s'ar fi petrecut din
cauza ca individul era in stare de ebrietate, am fl avut sa
consideram de o parte efectul -, fractura, adica boala - in care,
spusei ca medicul intervine de drept, Jar preotul, numai exe
ceptional; - far de alts parte trebue sa consideram cauza .-
betia, adica patima .- in care, fireste ca poate sa intervind chiar
medicul, administrand medicamente contre betief, dar actiue
nea tut este limitatd, .- adica, se exercita numai asupra indivie
dului in cauza, si numai in timpul cat acesta este internat in
spital. In asemenea cazuri insa, preotul este cel putin tot atata
de obligat ca sa intervind, fiinclecd .- dupa cum am vdzut - I&
comic" (in general) constitue un pdcat capital', din care dee
curg atatea altele, tot asa de grave (risipa, mania, cearta, oe
morul, etc.), a caror combatere a fost poruncitd preotului,
prin insdsi Invataturile" Mantuitorului. Interventia preotului
va fi desigur mai eficace fiindecd se va putea exercita nu nue
mai asupra individului care a parasit spitalul, dar si asupra
celor cari ii formeaza cercul sau de viatd" si din cauza ca..
Fora ar putea sa reinceapd betia (chlar dacd fusese vindecat,

97

www.dacoromanica.ro
in timpul cat sezuse in spital). In afara de ruinarea sanatatii
proprii si de una sau alta din boalele care=1 lovesc ca o con
secinta inevitabila (ciroza sau dropica, oftica, imbecilitatea,
etc.), - betivul risipeste toata agonisita, desonoreaza st invent.
neaza familia st societatea, si de area s'au constituit atatea
Ligi antialcoolice" si s'au legiferat anumite pedepse, dar, nici
o masura administrativa n'a reusit mai bine de cat cruciada
antialcoolica' a preotilor americani, si indemtml preotilor nostri.
Cu acest gand cred eu a Prea fericitul intru Domnul, fostul
Patriah Miron, a scris cartea Impotriva betiei ", tar P. S. Scris
ban a injghebat o socletate pentru combaterea alcoolismului
si a scris atatea articole in acest scop ; st, cu aceasta spe
rants staruesc eu aid pentru colaborarea preotilor.
0 alta patima" care face parte din domeniul comun
medico.religios - este desfranarea",,- care, se vede ca are
urmari inca mai grave, de vreme ce chiar vechiul Testa),
ment a inscris o Porunce specials (a VII) care zice sä nu
iii desffilnat" §i apol revine in a X, zicand : sa nu poftesti
femeia aproapelui..,". Fireste ca medicul trateaza consecin
tele r aproape inevitabile ale acestei patimi (blenoragia st
multiplele ei complicatii: sancrul, sifilisul si tabesul, paralizia ge
nerala, etc), dar, ce poate sa faca el contra nenorocitului care,
nepricepand rostul sau importanta actuhti genital, abuzeaza, si
se ruineaza pe el insusi, iar pe de alta parte compromite sae
natatea atatora, transmitandu:le acele boale care se numesc,
cu drept cuvant, rusinoase". Ca sa se apere contra acestei
primejdii permanente pericolul venetian" societatea cons
stituita a legiferat, organizand chiar o Politie de moravuri";
dar erect ca nici o masura administrativa nu poate sa alba
atata succes cat ar avea o actiune hotarata din parted Bise
ricel. Ca dovada, este faptul ca, s'a slmtit nevoia ca Minis
terul sanatatii sa initieze crearea unei Ligi nationale pentru
combaterea boalelor venerice" careia, sper ca preotii it vor
da tot concursul. Ba mai mult, sunt atatea alte boale ca
de pilda scabia (rata), ftiriaza (paduchii), tifusul, etc., etc. -
in care s'ar pares ca preotii n'ar putea sa alba niei un amestec.
Dar, daca ne gandim ca la origina acestor boale, este nect

98

www.dacoromanica.ro
ratenia", si daca tinem seams ca, prin extindere, aceasta con.
stitue al IIIa din cele §apte pacate capitale, zfse: Pacate mari
de moarte", ne dam seama imediat cat de important este sau,
ar putea sa fie - rolul preotului in aceasta directiune. Nein
doios ca avem o organizare sanitara cu care putem sa ne
mandrim, §i ca, s'au legiferat cele mai bune masuri igienice,
dar nu este mai putin adevarat ca, on cats ravna ar depune
medicii, ei nu sunt nici atat de multi cati ar trebui, si mai
ales dupa cum vol arata - nu au atatea prilejuri cate au preo
tii, ca sa supravegheze apllcarea masurilor dictate. Ca do
vada, este faptul ca a trebuit sa se dea medicilor un personal
ajutator si, cred ca, alaturi de ace§tia, preotii ar putea sa fie
de eel mai mare folos ; ba Inca, pentru combaterea paludis
mului de*1 este vorba de opera pur sanitara, s'a apelat la
concursul intregei populatii (ca sa prinda tantarif, sa 1e dis
truga larvele, etc).
Prin urmare, colaborarea pe care o propun in acest do.
meniu, nu insemneaza o imixtiune" a Bisericei, in Medicina,
sau incalcarea drepturilor medicale, ci, este vorba numai de
gasirea modalitatei prin care, indeplinindu.0 datoria ce le este
impusa de misiunea lor, preotii sa ajute pe medici, r §i, fireVe
sa fie ajutati de ei, pentru ca, impreuna, sa poata raspunde
mai lesne §1 mai complect scopului nobil pe care.1 urmaresc
amandoua apostolatele, prin mijloacele de care dispune fiecare.
Medicina (prin slujitorii sal medicii) studiaza §i aprofundeaza
mai adanc corpul omenesc, pe cand Biserica (prin slujitorii
sai preotii) se adreseaza mai cu osebire sufletelor si are mult
mai mare stapanire asupra lor ; am aratat insa ca preotui
este obligat sa se ocupe §i de corp, iar medicului nui este inga
duit sa se dezintereseze de suflet.
Medicina ofera o superioritate r necontestata $i necontes
tabila din punct de vedere al terapeuticei somatice (corporate
sau fizice) *i face unele minuni" pe cart preotii nu be pot rea
liza ; in schimb, in ceia ce priveVe terapeutica sufleteasca, du
hovnicii au o putere consolatoare mult mai intinsa. Terenul pe
care Biserica $i Medicina se intalnesc mai ales, este acela al
igienii despre care spusei ca aproape se confunda cu morala.

99

www.dacoromanica.ro
 Deci, o colaborare in acest domeniu este foarte indicata, de
oare ce este vorba de prevenire& boalelor", prin indepartarea
patimilor" ; ba ince, ea devine cu atat mai necesara, de
oare ce Biserica sf Medicina se ciocnesc uneori, prin faptul ca
ceia ce reprezinta obiceiul", sau ceia ce este .ritualul" cell.
gios, vine in conflict cu ceia ce constitue poruncile igienii.
OH cat de superficial ar fi aceasta disensiune, ea este totusi
in masura sa altereze prestigiul celor doua apostolate, atunci
cand slujitorii unuia ki fac cu on ce pret ndatoria lor, fara
a vrea sa tina seams de datoria" celorlalti. Preotii §tiu ca me
dicii au la dispozitie mijlocul constrangerii, prin forta adminis.
trativa, dar nici medicii sa nu uite ca Biserica dispune de a.
tatea posibilitati care depa§esc pe ale Medicinei ; sa nu uite
nimeni ca, cu o credinta cat un bob de mu§tar, se pot muta
muntir une on mai upr de cat cu macaralele stiintei §i
c& *Uinta medical& n'a rau§it Inca nicaeri sa realizeze Nona
acum vreun Lourdes" sau Maglavit".
Iata de ce cred eu ca se impune Inlaturarea on carei
disensiuni- prin acomodarea practicilor religioase, cu prescrip.
tiunile medicale, ci, intr'un acord perfect, preotii Impreuna cu
medicii, sa lumineze poporul si sa.i indrumeze educatia so.
ciala care, combatand patimile, previne boalele adica, sa
popularizeze principiile adevaratei morale Viintifice;in aceasta
colaborare, medical va &imam!, iar preolul va cultiva, amcin.
do! -tmpreund cu poporul -vor culege roadele.
Eu staruesc asupra avantagiilor acestei colaborari intrucat
preotii se gAsesc pretutindeni, cad dupa cum am spus -
Daca cutreeri pamantul, vet afla orae fara ziduri, fara rege
§1 fara scrisoare, dar popor fat& Dumnezeu, fara rugaciuni si
fara sacrificiu, n'a vazut Inca nimeni". Pe de alt& parte, cu.
vantul preotului poate sa gaseasca chiar mai multa ascultare
de cat al medicului, cad, zis.a Mantuitorul catre Apostoli
Cine va asculta de voi, de mine asculta, §i cine se va le.
pada de voi, de mine se leapada" (Luca, 10, 16) ; iar poporul
§tie c& numaf preotii pot sa ierte pacatele", de oare ce nu.
mai Apostolilor lea spus Mantuitorul Luati Duh sfant, si
carora veti ierta pacatele, iertate vor fi; iar carora be yeti tinea,
tinute vor fi" (Ioan, 20, 22.23).
100

www.dacoromanica.ro
 SA nu uitdm ca religfa a Post, in toate tImpurfle, cel mai
puternic frau al popoarelor, sf ca preotii se gasesc chiar as
tazi in situatia de a folosi cea mai puternic arms, care este
credinta", far Medicina nu va avea de cat sA castige prin
sprijinul Bisericei. Pe credulitatea popoarelor s'au sprijinft in.
sAsi conducatorif laicf - cari, din pdcate au abuzat de atatea
ori -.11, tot credinta seade chiar astdzi la baza actfunilor marl.
Cad, ce actiune s'a dovedit mai mantuitoare de cat respectul
moralei impus& de Religie 7 r Sau, este oare cineva care sa nu
fi observat ca intunecarea sufletului, ca si bezna noptii, sunt
prfelnice numai f &c &torilor de rele, si CA, cu cat s'au golit
bisericile, cu atat mai mult s'au umplul puscariile ? Ba Inca,
tot pe credulitate se bizue insasi sarlatanismul medical, care ...
calcand on ce principii morale exploateazd lumea (cult& sau In
culta) in folosul celor cel practic &, dar vatamd adevdratei Me'
dicine, injosindusi prestigiul si compromitand viata bolnavilor.
Pentru a judeca mai bine influenta moralei asupra s &.
natAtii unul popor, amintesc ca stralucirea egiptean& de odic
nioard a apus de indata ce coruplia a luat locul religief ; pus
terea greaca, cu toatA faima la care ajunsese grape geniului
stiintific, a cdzut de indata ce s'a relaxat conceptia despre
morald ; insusi imperiul roman s'a prdbusit atunci cand ces
tAtenii au pierdut credinta in zeli in numele cArora ajunsesera
sd birulascd lumea si au inceput sacs' adore pe Cezarif vii.
Pentru aceleasi cauze care au distrus Sodoma sf Gomora r a
pierft vechea cetate a civilizatiel antice, Antiochia 3 r tot astfel,
infloritorul regat de odinioard at lui David si al inteleptului
Solomon, s'a spulberat cand la cuprins imoralitatea 3 r far dacd
iudeff de astdzi continua alit pdstreze fiinta lor, in mijlocul
atator neamuri de alte religii, aceastA trdinfde se datoreste In
primul rand credintei for r intretinutd prin exemplul preotilor
care...! face sA se ajute cu toatA vrednicia si in toate imprejus
ratite potrivnice vreunuia din of sau tuturor.
Dar, este oare cineva care sa nu stie cd civflizarea mai
tuturor triburilor sdlbatice a inceput odata cu pdtrunderea
misionarilor cult! Sau ca, din cauza preotilor neintelegds
tort ai vremii, unele popoare au limas pand azt intro stare

101 .

www.dacoromanica.ro
foarte inapoiata 7 Dar, cine nu cunoaste cauzele care au adus
prabusirea atator imperil, chiar din istoria mai apropiata zi
lelor noastre 7 ,- Sau ca, ridicarea altora se datoreste numai
restabilirli moralei in toate privintele 7 Si, ce exemplu poate sa
fie mai convingator decat insasi istoria poporului nostru .... care
a inflorit sub Domnii credinciosi si a patimit sub cei rataciti 7
Iata de ce cred eu a preolli pot .- si trebue -, sa inter.
vina ca sa lumineze pe credinciosi asupra purtarii pe care
trebue sa o alba, ca frati", - sa tarmureasca anumite carari
de activitate ale celor rataciti, si sa le impuna anumite norme
de viata, mantuitoare. Rolul preotilor este enorm, si puterea
for este nemasurata, aci -, dupa cum spune sf. evanghellst
Mates (4,4) ,-, ,,nu numai cu Nine va trai omul, ci cu tot cu.
vantul care iese din gura lui Dumnezeu", iar niste apostoli
pot schimba lumea numai cu cuvantul".
Preotul poate sa influenteze asupra tuturor, flindea el
este al tuturor ; .- ba, in anumite imprejurari, influenta lui se
intinde chiar asupra celor de alts eredinta. El patrunde peste
tot, fiindca apartine tuturor claselor sociale : ,- celor de jos; be
apartine, prin nivelul nasterii, prin saracia pe care stie sa o
duca cu resemnare, iar celor de sus, le apartine prin cultura
si prin educatta sa, ,-, dar se poate ridica deasupra tuturor prin
Inaltimea sentimentelor pe care I be imprima religia lui filan.
tropic& Prin aceasta, preotul este ,,cineva" care tie multe,
caci, la picioarele lui depun credinciosii marturisirile cele mai
intime, si de aceia el este, sau poate sa fie, mangaetorul tu.
turor nenorocirilor (sufletesti si trupesti) ; .-, chiar necunoscutii
ii zic -parinte", iar copiil it iubesc, daca nu.i sperie cineva
ca tale popa limba". Cuvantul preotului cade si asupra in
teligentelor si asupra inimilor, cu autoritatea unei misiuni
dumnezeesti, cad, cu toate scaderile omenescului sau, preo.
tul face un oficiu specific, cu care este investit in numele lui
Dumnezeu, si se bucura de o autoritate mostenita dela Bi.
serica ", iar aceasta seade deasupra oricaror rude sau neamuri.
Neat acelora cars nu stiu sa o respecte, cad nici un imp
rat n'a fost mai mare ca Christos .-. la care ne gandim in fie.
care clips, pe cand de ceilalti pomenim numai ocazional .-, si,

102

www.dacoromanica.ro
dela El tineau confesorii" de odinioana marea for influenla
asupra puternicilor vremil ; prin sfaturile for intelepte, sau
ratacite ei au hotarat de atatea ori, indirect, de soarta celor
stapaniti. Cum, si de ce, au pierdut preotii acest rot ? - Nu
este treaba mea sa lamuresc.
Eu vreau sa accentuez numai ca sentimentul religios
poate sa fie considerat ca eel mai puternic regulator al vietii
omenesti, i ca se poste acela la el mai cu.folos decat la ra
tiune, caci, de multe ori cerintele mintii referitoare la act'.
vitatea noastra, raman pasty e, iar cunostinta unui fapt nu
schimba totdeauna pe otn. In adevar, betivii §i fumatoril,
sunt de cele mai multe ori convinsi ca fapta for este vat
matoare, i cu toate acestea, indemnul ratiunii ramane nepu.
tincios. Apoi, de cate ori nu vedem noi ca ar trebui sa fa.
cem altfel de cum rie purtam, - de cateori nu faurim planuri
Si idealuri pe can nu staruim sa le indeplinim, sau, - cum
zice sf. Apostol Pavel: Nu care voesc eu aceasta fac ; ci
care urasc aceea fac. Ca nu fac binele care it voesc, ci taut
care nu.l voesc, acela fac. Vad alta lege tntru madularele
mete, o§tindu-se impotriva legii mintii mete" (Rom. 7,23).
In toate aceste imprejurari, omul are nevoe de o pu.
tere de impunere mai presus de noi, de o sanctiune porun.
citoare, de un sentiment de &lea sau de rusine, care sad rasa
coleasca sufletul si sa.1 indemne la activitatea ordonata de
ratiune. Od, mai presus de autoritatea i sanctiunea oricarei
legi omenesti, eu socotesc sentimentul religios, fiindca acesta
ofera sanctiunea cea mai impunatoare prin demnitatea. ei ;
acest sentiment a miscat omenirea atata vreme, sau de atatea
ori, qi mai mutt ca oricare alta putere, si, este de datoria preo.
times ca sa.l cultive Si sä intareasca necontenit spre ail pu.
tea folosi in toate operile bune ; el a dat putere sutelor de
mii de martini ca sa indure fara murmur toate chinurile.de ne
inchipuit, si tot el da putere bolnavilor i muribunzilor nos.
tri ca sa a§tepte sorocul vindecarii sau al mortii ; crede
§i to vei mantui" nu mai este pentru nimeni o simpla, for.
mula consolatoare, caci increderea" intervine ca §i un elea
ment terdpeutic real ; - cu Doamne ajuta" pleaca omul la

t03

www.dacoromanica.ro
razboi si in toate actele mari sau mid ale vietii; - Ono si
criminalii se roaga inainte de a porni la faradelegi.
Afars de aceasta, pe cand sanctiunea legilor omenesti
este cu totul marginita, scapandumi multe din scaderile si pas
catele orneriest'; pe cand aceasta poate sa fie ocolita de vim
novat sau ea insasi it ocoleste, - din contra, sanctiunea divina
este atotputernica, Hind suverana nu numai peste fapte, dar
Si peste constiinta indlvidului. Din fata ei nu se pot sustrage
nici cele mai furisate gandiri si ea este tot asa de nepartinitoare
ca sf moartea in fata careia, toti sunt de o potriva. In afara de
sanctiunile omenesti, st pe deasupra for, Biserica iti tidied in fata
sanctiunea suprema, iti inalta ochii la Dumnezeu si minted la po
runca Lui, te face atent la datorie, te mustra i te indeamna.
Iata de ce spusei ca preotii dispun de cea mai puternica
arms, st ca Biserica este - sau, mai bine zis, poate sa devina
cea mai buns tale de propaganda sanitary ; iata de ce am
afirmat eu asa de hotarit, ca preotul are un rol medicomsocial
din cele mai insemnate, si ca atare, preotimea - de on ce fel
trebue sa purceada serios la implinirea acestei misiuni.
Bine hides insa $i, eu accentuez r ca depinde de felul
cum se interpreteaza preceptele religiei, precum si de indru
marile ce se dau preotilor, dar mai ales depinde de prega
Brea sau de calitatile fiecaruia din el, pentru ca interventia
preotilor in operile de ocrotire sau medicina socials, sa fie
folositoare sau nefasta.
In adevar, pentru a fi la inaltimea misiunei sale, on tine
a imbracat rasa" $i vrea sa se bucure de harul" preotiei si
de respectul semenilor, trebue mai mult ca on tine sa se
patrunda de principlile sau dogmele religiei careia slujeste si
sa fe respecte mai vartos ca ori tine; sa nu uite ca cele
zece poruncr it privesc mai intai pe el, si sa invete a face
bine deosebirea intre adevar i fatarnicie", sau intre ;,grija
easel* f simonle, preacurvie, on alte oacate" Feritiva de
4

lubirea de arginti gi va indestulati cu cele ce aver a zis Dome

nul (Pavel catre Evrei, 135). Mai mult de cat ceilalti credin
doll, preotul trebue samsi aduca aminte de vorbele Mantuito%
rului, care a spus ca 3 Fiul °multi!, n'a venit ca sa fie servit,

10

www.dacoromanica.ro
ci Ca sa serveasca (el) §1 Most dea sufletul, rdscumpdrare pentru
multi" (Matei 20, 28)-caci, zice Apostolul Matei (20,25 7) :
ca Domnii neamurilor le domnesc pre ele sf cei mari stApdo
nest pre ele, iar intre voi nu va fi asa, ci on care va vroi sa
fie intre voi mare, sa va fie serv, si eel ce va voi sa fie intdiu
intre vof, sa fie tuturor serv". Mai mult ca on tine, preotul
trebue sa se fereascd spre a nu calca Legea" si a nu cadea
in ispitd" cad, dupd cum spune sf. Ion Gura de Aur : Ori
ce om stapanit de demon, n'ar putea sd aduca Bisericel atatea
rele cat poate aduce un preot pdtat sf necurat-.
Preotif trebue sa dea el eel dintai exemplul demn de imio
tat, cad, dupa cum spune sfintitul Grigorie Puterea cuvano
tutu! se pierde cand gralul nu este ajutat cu fapta", si, rd.
mane ca sa nu fie bagatd in seams cuvdntarea aceluia a cdrui
viata este despretuita". Sf. ap. Iacov (2,26) ne invatd ca: Prawn
trupul fara de duh este mod, aka qi credinta pal de fapte este
moartd" , §i tot sf. Scriptura zice ca : Asa sa lumineze lumina
voastra inaintea oamenilor, ca vazdnd faptele voastre cele bane,
sa preamareascd pe Teal din Ceruri" (Mate! 5.19. Fd.te tu.
tutor pildd, cu cuvdntul, cu petrecerea, cu dragostea, cu drawl,
cu credin /a, cu curateniau zice sf. Apostol Pavel catre Timo.
tei (I, 4.12). Se cade insd Eplscopului sa fie fard de prihand"
si tot asa diaconii...". (Timotel, 3, 2 sf 8).
In general, preotului i se cere mai multe calitdti de cat
on cal, iar el trebue sdosi impund mai multe restrictiuni de
cat on care altul, caci dupd cum spune fericitul Ieronim :
,Tots au ochii atintiti asupra voastra, toti va observa ; casa
voastra si persoana voastra trebuie sa fie ca o scoald, unde
fiecare trebue sa invete ceeace trebue sa fie*.
Preotul ca gi medicul trebue sa aibe o cultura aleasa
sf o buns educatie, adicd, sa aibe bine precizatd notiunea luo
crurilor folositoare si a celor vatamatoare corpului sf sufletului
i, in acest stop, poate ca ar fi preferabil ca elementele neo
cesare sa fie invatate atat in Seminar cat sf la Facultatea de
Teologie. Preotul ca qi medical trebue sa fie bland $i induo
rator pand la devotament, sa fie totdeauna modest $i mode:
rat in toater. adicd, sa fie ,De decenti ornate. Cu alte cu.

195

www.dacoromanica.ro
vinte, preotul r ca i medicul, i chiar mai mutt de cat acesta
trebue sasi infraneze absolut on ce viciu, -adica, sa implineasca
porunca Mantuitorului, care lea spus: Fiti desavarsiti precum
si Tatal nostru cel ceresc este perfect° (Matei 5, 48 si Petru
I, 16). Preotul ca i medicul trebue sa fie patruns de im
portanta misiunei sale, si sa =st faca datoria, cu toata ravna,
cu tot devotamentul, dupa cum zice Apostolul Pavel : .Toate
cateti sunt la indemana, fale cu toata puterea". Numai asa
va putea cineva sa fie recunoscut ca adevarat pastor" (al
turmei cuvantatoare ") ; altminteri, nici nu va putea pretinde
sa lie considerat mai mutt ca oricare cloban".
In treacat insa, trebue sa recunoastem ea, din neferietre;
n'a fost totdeauna a§a adica, nici toti medicii t nici toti preo
tii n'au indeplinit toate conditiile de mai sus, ori nu leau res
pectat in totdeauna i pretutindeni ; $i, se vede ca de acela
s'a creat pro verbul : .Sa asculti ce spune popa sau doftorul
dar sa nu fact ce face el".
Fireste a misiunea" preotului ca si a medicului .; nu
este usoara, iar sf. Grigorie Teologu spune categoric a : Cu
adevarat pastoria sufleteasca este un mestesug mai mare de
cat toate mestesugurile ; sarcina grea st inspaimantatoare chiar
pentru umerii ingerilor". Ba Inca, am putea spune ca, pentru
atatea si atatea motive r bine cunoscute tuturor misiunea a
devaratului preor a devenit din ce in ce mai grea. Totusi,
am speranta ca tocmai imprejurarile cars au ingreunat misi
unea preotului, vor starni cea mai nobila ambitie ; cad, dace
sf. Grigorie spune ca A atrage un pacatos sau vitios din
calea slabiciunei sale si at converts cu cuvantul, este o mi
nune mai mare de cat a invia un mort", sper ca preotimea
noastra va primi cu atat mai bucuros ca sa realizeze minuni ceva
mai mid cum este aceia de a scapa dela pieire atatea trupuri
fragede, on sa aline suferintele celor garbovi, colaborand cu
tot sufietul la operile de ocrotire $i medicina sociala. Eu amine
tesc dupa sfanta Scriptura ca Cel ce va face 0 va invata asa,
acela mare se va chema intru imparatia Cerurilor" t nimeni
sa nu uite cuvintele Mantuitorului, care a spus ca Mani venit
sa judec lumea, ci ca sa o tzbavesc" (loan, 1241).

106

www.dacoromanica.ro
 Bine !tildes ca, pentru a reusi cat mai bine in misiunea
sa, preotul trebue la randul sau, sa se bucure de sprijinul tu.
turor oamenilor", si, cu atat mai mult se impune din partea
celor culti sa ajute pe preot, acordandu.i tot respectul cuve.
nit rasei" si harului" indiferent de persoana care le poarta,
sau de situatia socials, on de imprejurarile in care s'ar gasi
omul". In acelasi timp, sa se acorde preotilor existenta ma.
teriala, care O. le asigure independenta si posibilitatea de ac
thme, r prevazandu.se fireste si sanctiuni, pentru on ce gresala
si contra on carui abuziv. Pe de alts parte, preotulut ca.
ruia, i se deschid Usile imparatesti", ce stau inchise on carui
alt muritor, r sa i se deschida mai cu inlesnire usile lumesti
(administrative), ca sa poata duce la timp si on unde trebue
plangerea orfanului si a vaduvei, a bolnavului si a neputin.
ciosului, si ca sa poata ridica on nand glasul salt pentru a
pararea virtufel sat pentru condamnarea vitiului.
Curioscand felul de a gandi si de a lucra al multora din
cei de astazi, se prea poate ca argurnentarile sau propunerile
mete sa apara nepotrivite, si de aceia, inchei acest capitol, a
mintind vorbele fericitului Augustin, care ne.a invatat ca Cu
Una si aceiasi datorie iubim si pe Dumnezeu si pe aproapele
si pe not ; dar incepatura on carei activitati este Dumnezeu".
-,'Eu sunt calea, adevarul si viata" a zis Iisus (loan, 14 6);
cu Elincepem si tot cu El trebue sa terminam, caci El este
Alfa si Omega" (Apocalips sf. loan, 1,8).
In ce priveste ins& pe preoti tinand seamy de ravna cu
care au pornit actuala miscare si de bunavointa cu care au
prinilt orf ce solicitare, se poate naclajdui foarte mult dela
concursul S. S. L. L..- caci, zice sf. Scriptural Stim ca toate
le poti, si nu este Tie nemica cu neputinta".
Laudand numele Domnului, caci maretia Lui este mai
presus de Pamant si de Ceruri" (Ps. 148, 1, 13), sunt convins
ea vor alerga cu totit in aceasta cale, si a fie care din cei
chemati, va raspunde ca si Isaia : latd.ma, trtmile-maa

107

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI,

IN CE MOD AR PUTEA SA INTERVINA

PREOTIMEA 7
(In operile de ocrotire ,i de medicina socials).

In expunerea de fats ma refer numai la religla cre0ina . du

tul ortodox . ffindaca if apartin Insumi 0 ca atare o cunose
mai bine, dar, aceasta nu impiedica pe miniqtrii celorlalte culte
ca sa aplice acelea0 principii in exercitful misiunii lor.
Ori, in ce prive0e pe preotii cre0ini, raspunsul la intre
barea de mai sus ni Ita dat insui Mantuitorul, cand a spus ea
Tuturor toate m'am facut ". - De altfel, nici nu este cineva
care sa alba mai multe §i mai variate prilejuri de a cunoalte
nevoile cuiva, decat preotul, cad el sta in eel mai de aproape
contact cu membrii societatii, 0 in cele mai varfate imprejuraril
,-, el binecuvinteaza on sfinte0e naqterea qi leaganul, botezul 0
nunta, patul suferintei qi sicrit(I. In toate aceste imprejurari,
prin puterea Darului Sfant, preotul poate sa infiltreze precept
tele sanitare, imbracandule in haina . primitoare . a religiei.
*

1. Cu ocazia nagerii.
Dupa cei de Ltd, qi dupa familie, eel dintai care is cut
no0inta de na§terea unui prune .. nou cetacean . este preot
tul, cad, Indata dupa na0ere 0 dupa ce s'au dat ajutoarele
necesare lehuzei qi pruncului, a moaqa" ( vorbim de moa§ele
emplace qi de moga traditionala) este obligata sa se pre,'
zinte qcasa la preot ca ad vesteasca na0erea, qi ii duce un
vas cu apa i busuioc, asupra earula preotul cite0e moIifta

108

www.dacoromanica.ro
de curatire. Cu acea apS, sfintitS, moasa fraditionalS chiar
daca parturienta a fost asistatS de o moase diplomats stro
peste asternutul lehuzei, al pruncului, si camera unde s'a e
fectuat nasterea.
Cred ca ar fi bine ca acest serviciu sa se oflcieze acasS
la lehuza, cad, sub aceasta formula religioasa, s'ar da preo.
tului putinta sa verifice nasterea, putandu.se pune mai mult
pret pe declaratia" sa decat pe aceia a martorilor" ceruti
astAzi de care oficiul starii civile.
Cu aceiasi ocazie, preotul mai ales in lipsa moasei ti.
trate §i a medicului poate se constate igiena cases §i poate in
demna la curatirea ei, la aerisire, la indepArtarea animalelor,
cad, adeseori vitelul, porcul, gAinile, etc., locuesc impreunS
cu proprietarul 3 poate s6. constate stratul" lehuzei,§tiut fiind
a adesea tarancele noastre nasc pe jos, pe pae, .l se folo
sesc de carpele cele mai murdare pe care le au.
De altfel, profitand de orice ocazie, preotul va sfdtui pe
soli (pArinti) ca sa varuiasca interforul earner!! destinate Iehuzei,
ss spele podeaua, sau, dacS e de pamant, sa vAruiascA chiar pe
jos si sa curete totul pentru primirea acelui ce se va naste.
Din acest punct de vedere, cred a n'ar fi rAu daca,
sub forma religioasa, s'ar introduce chiar inaintea nasterii .-
macar atunci rand incep durerile facerii norma, ca preotul
sa fie chemat pentru a citi o rugAciune de u§urare" - aqa
cum se face la boalele prea lung! agonisante. 0 asemenea
rugAciune ar fi mai usor acceptatd decat un examen medical,
!ar introducerea ei este facilitate prin credinta care exists
deja cS, incingerea insArcinatei cu brAul Maid! Domnului",
upreazd nasterea.
Cu ocazia rugaciunii de usurare", preotul va recomanda
sa se pregSteasca lehuzei un pat cu rufarie curate, pe care
sa nasca, si va lupta pentru desbArarea credintei inraddcinata
la multe tarance ca nu se poate na0e in pat". In adevAr
multe din ele, in apropierea expulsiei, se aseazA jos, in ge
nunchi, si nu rare on s'au vAzut, chiar in Institutul Maternitatii,
atari exemplare care, in contra indicatiei medicate, au coborSt
din pat... ca sa poatd na0e".

109

www.dacoromanica.ro
 Cu aceiasi ocazie, preotul va recomanda ca, in vede
rea apropiatei nasteri, sa se fiarba on sa se aids la flacara
de spirt, foarfeca on cutitul cu care se va taia cordonul, si sa
se fiarba o bucata de ata cu care se va lega buriculg. In spec
cial va insista pentru starpirea nenorocitului obieei de a se
servi de cutitul cel mai murdar $i de a lega cordonul cu un
par din coada sau coama calului ; nu mai vorbim de prac
tica criminals care persists pe aiurea, de a se folosi rasteul
dela jugul boilor, drept suport pentru sectionarea cordonului,
sau de a pune pe buric, pamant on baligar descantat".
In acela§ timp preotul - In lipsa medicului sau a moa=
sei va putea personal, sau grin mijlocirea preotesei sa-re
comande celor din jurul parturientei ea aceasta salt goleasca
basica udului si sa=ss spele organele externe cu apa calda si
sapun. Wed va afla ca timpul de expulzie dureaza prea de mult,
on ca femeia nu mai are contractii (scremete), on ca s'a scurs
lichid murdar, sau plerde sange mult, on ca s'a aratat o mans
sau un picior r si, In genere, la primiparele mai vrastnice .-preo.
tul va insista pentru aducerea grabnica a medicului.
Apoi, cu prilejul moliftei de curatenie" - in caz cand
s'ar oficia la domiciliul lehuzei preotul s'ar putea convinge
daca sau respectat preceptele higienice recomandate anterior
(curatenia cases, a patului, a rufariei, etc.), - daca copilul este
pastrat in scutece curate §i calde, insistand asupra necesitatii
caldurii, mai ales pentru prematuri.
Preotul va starui totdeauna sa se pastreze placenta ( casa
fatului") spre a fi aratata medicului sau moasei.
Si tot atunci, sub cuvantul stropirei cu apa sfintita, preo
tul va putea sa examineze copilul s1 sa se convinga data este
intreg (normal), on daca are basici pe palme sau pd talpi,,
ceeace ar banui infectia sifilitica- si in acest caz nu poate sa fie
alaptat de nici o alts femeie, decat de mama lui. Insusi preotul
ar putea, in mod confidential, sa incuno§tiinteze despre aceasta
pe medic -,spre a face tratamentul ambilor sots r caci, si preotul
si medicul sunt duhovnici".
In lipsa moasei, preotul va constata daca copilul are
ochii curati sau nu, i, in orice caz, va recomanda sa I "se

110

www.dacoromanica.ro
puns, pe fata interns a pleoapelor, picaturi de zearna de la*
male ; va sfatui sa se atinga buricul" copilului cu putin al.
cool curat on tincture de iod, sa se aplice apoi un strat de
(
vaselina sau grasime oarecare untdelemnul, fiind cel mai
folosit la oficiile preotesti) si sa se lege cu o panza curate
(proaspat fiarta).
Va recomanda lehuzei ca primele 2-'3 zile sa manance
numai lucruri usoare (ceaf, lapte, sau numai apa cu zahar),
si sa stea in pat cele 8-10 zile dupe nastere ; o va sfatui sa
nu dea copilului de supt, in primele 24 ore, far daca plange
prea mutt, sai dea numai putina apa calduta cu putin zahar ;
de asemenea va recomanda, ca, nici in zilele urmatoare sa
nul dea prea mutt de supt, far daca copilul lipa Area des,
trebue sa consulte medicul.
In sfarsit, daca r intamplator, sau anume chemat asista
la nasterea unui copil asfixiat (mort, in aparenta), preotul ins
susi va putea saI readuca la vials s1, in acest stop, va scoate
mucozitatile din gatul copilului (cu ajutorul degetului sf cu
batiste) sf va face chiar aspiratia for (- direct cu gura, sau
prin ajutorul unui tubulet de caucluc) ; ii va face frictiuni
cu alcool pe corp ; ii va aplica, alternativ, apa calda sf
rece, sisi va face aspiratia artificial& etc. t cel indemanatec
poate sa prinda copilul de picioare si lasandul sa atarne cu
capul in jos, sa1 sgudue sf sa.1 palmulasca pe spate. In asemes
nea cazuri preotul infaptuind el insusi minunea" reinvierel;
nu va avea decat sa castige in ochil pastoritilor sal.
Chiar daca nu intervine direct, dar, prin sfaturile sale,
preotul va putea sa evite atatea morti premature, atatea ca
zuri de infectie puerperala, sau de tetanos, etc. si va folosi
societatii. Nu mai putin, acolo unde mizeria stanjeneste totul,
preotul binevoitor, va putea apela la ajutorul altora mai das
ruiti, sau la comitetul sanitar - care, trebue sa existe in toate
satele, fiind instituit de lege.
2, Cu ocazia botezului.
A doua ocazie in care afara de cazurile exceptionale
preotul vine negresit in contact cu noul cetacean, este bos
tezul". Aceasta taina" (sacrament) prin care copilul se spala
III

www.dacoromanica.ro
de pacatul stramosesc §1 se primeste in sanul Bisericei crestfne,
se savarseste in lacasul Domnului. Ori, in vederea scopului
ce se urmareste, cred ca taina botezului s'ar putea efectua in
doi timpi si anume : botezul" propriu zis sa se faca in biserica
(- asa cum se face de regula astazi), iar taina .cuminecaturei"
(Impartasirea cu trupul §1 sangele Domnului) sa se faca in casa
pruncului, cad, cu acea ocazie, preotul ar avea prilejul sa se
convinga nu numai de sanatatea copilului, dar si de starea ma.
mei §i de a case! sale.
De asemenea, atunci cand unge pe copil cu sf. Mir (- un.
gerea pe piept se face spre tamaduirea sufletului si a trupului),
preotul va putea sa constate daca s'a cicatrizat ombilicul (pro
cesul de vindecarea buricului, trebue sa fie terminat in 7.8
zile), far daca nu, va sfatui sa fie pansat mai departe si pro.
tejat cu carpa curata. De altfel obligatia vestmantului alb .
scutec nou . in afara de simbolul curatirei de pacate, n'a fost
ea recomandata tocmai ca o buna masura higienica 7
Preotul va mai observa atunci, daca copilul are °pare%
si va sfatui pudrarea cu pulbere de talc sau ., in lipsa acestuia ,-
cu pulbere de amidon, far partile ce sa oparesc de urina, se
vor unge cu o grasime oarecare (de preferinta vaselina). Apoi,
in acela§ scop ar fi bine daca s'ar reintrona regula bisericeasca
veche . ca, in a 8.a zi dupa botez, noul crestin sa fie readus
.1a biserica, sau preot . pentru ridicarea vestmantului*, cad
ar oferi preotului prilegiul unui nou control sanitar.
Amestecul preotului este, in aceasta privinta, cu atat mai
indreptatit, de oare ce in atatea imprejurari urgente, medicul
insu§i oficiaza taina botezului" in locul preotului. Ba Inca, in
anumite cazuri . botezul monstrilor, sau botezul celor extra§i
prin operatia cesariana post mortem, at copillor nascuti Cu moarte
aparenta, ca si al fetilor (botezul intrauterin) . oficiul nu poate
sa He indeplinit de cat de medic. In asemenea conditiuni me.
(lieul pronunta formula introductiva : Daca esti apt" sau
Daca esti in viata", si apoi pe cea sacramentala: Te botez,
in numele Tatalui, al Fiului si at sf. Duh", - §i botezul" sau
devine valabil.
A doua conditie . indispensabila . este ca medicul sa fo
loseasca apa, pentru a raspunde afirmatiei sf. Ion (3, 5) care a
112

www.dacoromanica.ro
-spus caI De nu se va naste cineva din apd si din Duh nu
va putea sa intre in impdratia lui Dumnezeu", ise mai cere
ca sacramentul sa fie pronuntat in vreme ce apa atinge pe
cel botezat, - dar nimic nu precizeazd cantitatea sau felul ape!;
aceasta poate se fie de once catitate temperaturd, culoaret
etc.) si poate se fie amestecatd cu once arome sau antiseptice.

3. Cu ocazia tmbisericdrii.
Al treilea prilej in care preotul poate sa constate starea
mimei si a copilului, este imbisericarea" -.la 40 de zile dupd
nastere, wand ambit trebue se se prezinte preotului, in bise
rice, pentru a se ceti ,molifta de 40 zile". Atunci preotul poate
se intrebe pe mama dacd in adevar este curate, data poate
se alapteze bine, dacd sant' ii sunt sdnatosi, dacd copilul suge
bine, dacd este linistit, dacd are scaun bun sau ,,trece prin el",
'60 e curat (nu are basici, pete), etc. si pentru once rdspuns
negativ - care sa traduce ceva anormal va indrepta pe few
mete catre medicul specialist.
Ba mai mutt, circurnscrIptia sau enoria" unui preot hind
totdeauna mai pup Intinsa de cat a unui medic, poate ca preow
tul ar fi cel mai in masurd sa vegheze asupra carnetului" sau
fiser sanitare, in care el ar avea sa inregistreze, atat prima
observatie (nasterea), cat i pe cea mai din urmd (moartea).
4. De ziva Domnului.
De ad inainte ocaziile preotului nu lipsesc, far dacd nu I
le oferd Imprejurdrile sau cerintele Bisericii, este bine sa le
creeze el insusi. De pildd, In fiecare Duminicd, dupd oficierea
serviciului divin, preotul sa talmaceasca (In biserica) evan.
ghella respectivd - asa cum se face deja in multe part! tar
dupd acela, ar fi bine ca preotul sa mearga impreund cu crew
dincio it sal la scoald ; acolo, in prezenta, obligatorie, a ele
vilor, a invdtdtorilor si a consiliului comunal, medicul, far
unde acesta nu exista, agentul sanitar sau moasa, si in lipsa
tor, tot preotul sau invdtdtorul - in mod alternativ r sub titlul
de sconferintd", se dea sfaturi despre morals i higiend. Luw
crul acesta s'ar putea face chiar la biserica, sub forma de pre

I13

www.dacoromanica.ro
dice, dar cu acea ocazie (la scoala) s'ar face si o inspectie
corporals a tuturor elevilor si s'ar putea descoperi orice caz
de rate, paduchi, chelie, etc., si, se intelege bine ca lucrul a
cesta nu s'ar putea face in biserica. Copiii vor fi sfatuiti cum
sasi spele fata si tot corpul, cum sasi spele gura dupa man
care, cum sa.si curete dintli, etc.
In acest scop, ar fi poate de-dorit ca Consiliul comunal st
invatatorul impreuna cu toti devil sa fie obligati, pe cale regle
mentara, ca sa asiste in fiecare Duminica la serviciul religios in
biserica. De altfel, o asemenea masura ar raspunde perfect si
scopului educativ urmarit de Strajerie" si s'ar putea fncadra in
activitatea acestei institutii mai ales daca tinem seama ca cei
mai multi preoti at invatatori fac parte dintr'insa).
5. Cu prilejul zilei de intdiu".
Botezul zilei de intaluu a fiecarei Zuni, ofera preotului un
admirabil prilej de ancheta sanitara, nebanuita de credinciosi,
si este pacat ca acel obicei" a disparut aproape complect, fiind
socotit de unit, drept un simplu mijloc de castig material.
Cred ca ar fi bine ca el sa se reintroneze, far preotul
sa nu se opreasca in pragul easel asteptand darul credincio.
sului, ci sa patrunda cu botezul prin toate ungherele case! si
ale ogradel, staruind pentru indreptarea a tot ce nu este cu.
viinclos, car in a doua luny va putea vedea daca 1 s'a implinit
sfatul. Preotul va constata cu usurinta in ce fel se pastreaza apa
de baut, sfatuind sa se tina in vas acoperit, si va afla de unde
si cum se procura ; va surprinde pe credinciosi in jurul me.
sec si se va convinge despre cele ce mananca si cum ma.
nanca ; va descoperi virtutile si vitiile credinciosilor, si va
interveni pentru indreptare ; r va afla daca in aced curte exists
privata, unde este si cum este, far daca nu exists va insista
pentru instalarea ei in locul potrivit.
Mai mult, preotul va putea tine un fel de catalog al e
noriasilor gi va chema la rand, pe nume, pe tot! membrii
familiei, spre a =t boteza, si atunci va afla sf pe cel bolnav,
devenind astfel prevenitorul st descoperitorul oricarei epidemii.
Preotul nu va ocoli nisi fantana si, sub cuvantul bo
tezului" care se face asta.zi, cand cade vreun animal in.

114

www.dacoromanica.ro
tr'insa alaturi de medic, va Insista pe Tanga satenl, pentru
sleirea" (curatirea) fantanei §i pentru sterilizarea ei din cand
in cand, cu var nestins, on cu permanganat de potasiu, etc. ;
impreuna cu medicul, preotul va insista pentru imprehnuirea
fantanilor, pentru instalarea ciuturei (cu roata, on cumpana),
§1 va lupta pentru starpirea periculosului obicei al satenilor
din nordul Moldovei, cart se folosesc de once vas din casa,
coborandu.I in fantana, cu ajutorul unei franghii.
6. Cu ocazia marturisirei.
Spovedania` ofera preotului un pale), pe care media
cul nu.I are de cat in caz de imbolnavirea individului, ii,
n'ar fi rau daca oamenii s'ar spovedi cat mai des, sau data
eel putin spovedania Si impart4irea din Saptamana Mare ar
fi adoptate de toata lumea. In afara de penalitatile canonice
pentru grelelile marturisite, s'ar putea prevede oarecari ma
surf pentru aces can ocolesc spovedania ; poate ca aceasta
ar face pe raufacatori sa se teama de nevoia marturisirii, §i,
s'ar putea prevede oarecare circumstance u§uratoare pentru
acei cari §iau marturisit singuri greqeala comisa.- spre a.i in
demna la pocainta.
Cum preotul are dreptul §1 ar trebui sa faca astfel ca
toata lumea sa §tie ca are acest drept r sa chestioneze (sa Ina
trebe) pe credincios, ar putea foarte bine sai dea sfaturile cu
venite, tar la nevoe, sapl indrepte catre medic.
Pe Tanga aceasta poate ca alaturi de practica actuala, n'ar
ft rau sa se institue §i o anumita data, cand spovedania §i irn.
partaqirea sa fie obligatie pentru tinerii de ambele sexe adica,
ceva asemanator cu a Ila comuniune" sau confesiunea"
catolicilor i konfirmallunea" protestantilor. Cu acea ocazie,
preotul ar putea face un adevarat examen asupra moralei cre.
tine §i a tuturor invataturilor' date anterior ; ar putea inf.
tia pe tined, atragandu.le atentia asupra tuturor pericolelor
care.1 pandesc.
La randul Tor, medicii trebue sa indemne la spovedanie"
§i imparta§anie", hind-ea, pe calea aceasta, va putea sa afle
chiar ceea ce War fi putut obtine prin investigatia for clinica.

1t5

www.dacoromanica.ro
Ba M3i mutt, numai acordul intre medic si preot ar putea
obtine o perfecta respectare a posturilor igienice t religioase.
Dar, chiar cu practica actualA, dat fiind a adeseori fe
meta - $1, mai ales cea rurala ,- mutt mai usor iii destainu.
e§te sufletul catre preot decat isi desveleste corpul in fata me
clicului,-preotul va putea afla toate racilele care.' framanta su
fletul §i ii macina corpul ; mai usor va putea preotul sa afle-
pe femeia care pacatueste (prostituata clandestine), i, desco.
perind cauza care a dus.o spre pacat, va putea sa intervina
pentru indreptarea decazutel ; va afla boalele lumesti (,.se
cretel cart se ascund de catre cei suferinzi ; - numai el va
putea sa descopere pe cei car' se masturbeaza, ori au raporturi
contra naturli, §1 altele §i altele.
5t, daca se gase*te in fata unui bolnav recalcitrant care
refuza a merge la medic, ori, daca, din punct de vedere ca.
nonic, preotului nu1 este ingaduit 0 divulge absolut nimic
din cele ante dela spovedit, apoi, el insult, poate sa intrebe
pe medic asupra cazului In speta §i va transmite celui inte
resat sfaturile de folos. Cred insa ca se va putea [Iasi u§or
minocul prin care bolnavul sa poata fi descoperit" de medic,
fara a banui ca a fost divulgata de catre preot.
Cred de asemenea ea numai preotii ar fi in stare sa 6.
preasca sau eel putin sa imputineze avorturile, care au de.
venit astazi o adevarata plaga, §I fata de care toata asprimea
legilor dyne, s'a dovedit neputincioasa. In aceasta privinta,
drept orice argumentare, cred ca urmatoarea istorioara este
foarte edificatoare 0 tanara, pacatuind, ramane gravida, fair
o cunoscuta II propune avortul. Obi§nuita fiind din copildrie;
ca pentru orice pacat sa se spovedeasca, s'a dus la preot
sag' ceara permisiunea avortului ca sa poatti ascunde paCitul.
Preotul insa a indemnat.o sa nasca, asIgurando ca va avea el
grije sa ucida copilul, tar pentru pace' o va absolvi el Ina-
Intea lui Dzeu. Indata ce a nascut, lehuza a trlmis la preot
ca sa.i indeparteze copilul, conform promisiunei. Preotul a
venit, dar a sfatuito sa lase copilul ca sa apuce si el sa suga
macar °data, cad e Neat prea mare daca.1 ucizi mai ina
inte de a fi gustat din viata, t, a asigurato din nou a va
116

www.dacoromanica.ro
vent a treia zi si ii va suprima. A treia zi insa, cand s'a pre
zentat preotul, lehuza a sarit ca o leoaica sa.si apere pruncul.
Ce se intamplase 7 Copilul supsese, si astfel lehuza devenise
cu adevarat .mama".
Iata dar la ce rezultat bun poate sa duca sfatul intelept at
preotului. De altfel, cartile de religie recunosc ca functia Minis.
trului penitentei" este: judecatoreasca, medicaid si invatatoriala.
7, Cu prilejul casatoriei.
0 alts ocazie in care preotul vine neaparat in contact
eu credinciosif sat este casatoria religioasa care, a devenit
,scum tot asa de obligatorie ca si cea
Cred insa ca ar fi bine ca, in numele religiei, sa se o.
bilge toll acef cart intentfoneaza o casatorie, sa se logodeasca
in prezenta preotului, care va oficia serviciul de rigoare, ins
troducand in aceasta $i spovedania obligatorie, iar intre .los
godna" sI casatoria religioasa sa se scurga neaparat un anus
mit interval de timp care este de altfel impus prin strigas
rile' cerute de ofiterul stare! civile.
Preotul va avea astfel putinta sa cunoasca cine sunt noii
logoditi, sau sa se informeze asupra starii for morale si sanitare.
Ott, deoare ce asupra logodnei se poate reveni mai usor de
cat asupra contractului marital, - preotul ar putea sa influens
leze mai up:. si, poate chiar mai acceptabil - de cat certis
ficatul de sanatate, a carei nevoe se slmte totusi asa de mult,
Dupa cum preotul poate sa opreasca fiindca legile biseris
_cesti opresc casatoria minorilor si a celor peste 80 de ani,
a celor fart de minte sau nebuni si a consanguinilor (inrudis
tilor) tot astfel ar putea fi indreptatit sa intervina si in alte
cazuri, far autorizatia lui sa devina exigibila pentru cununia
la ofiterul starii civile. Obiectiunea ca aceasta ar ingreuia st
mai mult casatorille, va cadea de indata ce lumea ii va apres
cia folosul. Ea nici nu se va pune insa, deed preotii lei vor
intelege rostul si nu vor Incerca sa faca din aceasta un simplu
miiloc de exploatare, caci, atunci toata vina si toata ura va
Wed asupra tor.
Preotil sa nu ufte ca aut9ritatea BisericeI sufera astazi
prin -faptul ca, deli sere sau afirma (cu ocazia casatorien ca :

117

www.dacoromanica.ro
Cea impreunat Dumnezeu, Witten' sa nu poata desface,
totusi, laicitatea (justitia) desface adeseori, iar constatarile me.
dicale pot chiar sa impuna desfacerea. Un perfect acord intre
Medicina si Biserica, va fi singurul in stare sa previna orice
=ire care ar risca sa fie desfacuta ulterior, $i, in felul acesta,
ar contribul la pastrarea prestigiului Bisericet.
Apoi, in ce priveste oficierea cununiei religioase, cred
iarasi ca ar fi bine ca unirea casatoritilor prin continutul are
luiasi pahar, sa nu se mai faca in prezenta publicului ceeace
cla loc adesea la glumele asistentei ci aceasta sa se efectueze
separat in prezenta nasilor ( --daca acestia sunt casatoriti) yi
a parintilor. Cu aceasta ocaziune, fara a se expune auzului
tuturor, preotul si mai ales nasul i nasa ar putea sa dea a
tatea sfaturi folositoare, din toate punctele de vedere, acelora
cari intemeiaza o noua familie, $i, in felul acesta nasia" n'ar
mai ft o simpla formalitate.
Daca aceasta formula n'ar fi canoniceste-aplicabila, preo.
tul ar putea folosi macar obligatiunea astazi aproape peste
tot uitata pe care o au tinerii casatoriti, de a se prezenta la
biserica in a 8=a zi dupa cununia religioasa, pentru a li se citi
molifta de curatire". Cu aceste ocaziuni, preotul ca un ,pa.
rinte", daca e mai in varsta, sau nasul si nap, on insusi me.
dicul, - ar putea sa atraga atentiunea tinerilor asupra neajun
surilor raporturilor contra naturei sau a abuzului sexual, a a
vorturilor, etc. ; va recomanda abtinerea in epocile lunare si
dupd a \ila Luna de sarcina ; va starui pentru repausul fe.
meii in ultimele 2 luni ale sarcinei ; va explica femeii rostul
toaletei vaginale din totdeauna i necesitatea irigatortilui printre
obiectele de toaleta, etc. Cei cari cunosc groaza tarancelor
pentru canula vaginala, nu vor zambi in fata acestor rem,
mandari on cat de nepotrivite ar parea la prima vedere.
8. Cu prilejul ciddirii case!.
In cazul cand in adevar s'ar atribui preotului un alt rol
de cat cel de astazi gi, bine inteles s'ar educa in sensul nouei
misiuni ar ft bine ca, alaturi de autorizarea administrativa
si mai ales acolo unde aceasta se neglijeaza, - sa se ceara in

118

www.dacoromanica.ro
numele religlei, ca nici o construetie noun de loeuinta, sa nu
inceapa fara o sfestanie prealabila, care se va oficia In pre
zenta medicului. Cu aced ocazie, se va constata locul unde
se aseaza casa, orlentarea el, distributia si toate conditiile in
care este proiectata, si se vor putea lua masuri pentru indrep.
tarea neajunsurilor ce s'ar gas1; se va starul pentru asezarea
casei pe locul cel mai inalt, jar daca apa se &este la mica
adancime dela fats solului, se va indemna ca sa se puna la
temelia case', material absorbant (sgura, carbuni, etc.) ; - se va
starul pentru 'a§ezarea ei cu fata la miazazi, insistand ca in
special dormitorul sa fie spatios sl bine expus la soare, sa i
se faca ferestre marl, etc. In felul acesta, preotii ar deveni buni
colaboratori pentru prevenirea tuberculozei, reumatismelor, etc.
9. In legcllurci cu hrana pi portal.
Daca se va intalni hotarirea si toata bunavointa nece.
Bard, interventia preotilor este menita sa aduca marl foloase,
iar ocaziile se ivesc la fie ce pas. Astfel, preotul are mai tiqor
ca on tine prilejul sa constate cum, la munca campului si
chiar acasa, adeseori taranii mananca toti din aceiasi strachina
at chiar cu acela§i lingura care, trece din mana in mana, a.
diva: din gura in gura. Ori, sub cuvantul pacatului", preotul
ar putea sfatui ca, in imposibilitatea (71) de a.si avea fiecare
lucrator strachina sf lingura proprie, cel putin sa se a§eze la
o parte acei earl se stiu bolnavi (de sifilis, tuberculoza, etc.).
De asemenea, tot sub amenintarea pacatuluia preotul ar putea
sfatui ca lucratorii sa nu mai bea toll din acela§ vas (ulcior, bota,
etc.) ci, salt alba fiecare ulcica luf, strachina sI lingura lui.
Pericolul contaminarii pe aceasta cafe, este asa de mare,
In cat se impune negresit indepartarea lui grin ori ce mijloc.
$1, daca preotul nu poate sa faca altceva de cat sa dea sfa
turf", el nu trebue in nici un caz sa treaca cu vederea asupra
acestui pacats, de a carui gravitate trebule sa Se arate cel
mai convins ; acolo insa unde sfatul sau ramane fara efect,
preotul trebue sa apeleze la masurile executoril ale autoritatli
sanitare, si in felul acesta va deveni un foarte pretios cola
borator pentru a impedica raspandirea sifilisului, Ma refer in

119

www.dacoromanica.ro
special la imprejurarile cand taranul este afara din casa la trend,
porturi sau la munca campului, - cad altmintreli, on cat de
mare ar fi saracia taranului nostru, nu lipse0e nimanui posibili.
tatea de all avea strachina $i lingura proprie.
Din nenorocire ins& in locul obiectelor absolut trebuin
cloase, oamenii mintelegatori isI procura tot felul de inutili.
tali vatamatoare, intr'un fel sau altul pudra s1 olbelele",
rosu de buze sau de obraz; parfumul si ,,sapunul rachiu" a.
topers murdaria acelora cars Inca n'au invatat sa se spele,
jar ciorapii de matase si pantofiorii de lac" acopera crap
turtle picioarelor r de obiceiu desculte - ale tarancelor noastre.
Fiecare baeat de pravalie a are o batista rasfranta peste buzuna.
rut stang at vestonului, dar acela este cusuta acolo, 0 nu mai
are alta cu care sa stearga nasul. y51, din nenorocire, s'ar putea
cita multe observatii, culese chiar dela cei presupu0 cur.
Se stie ca diferitele taxe" (fiscale, sanitare, etc.) s'au do.
vedit ineficace, §i de aceia interventia preotilor se Impune cu
atat mai staruitoare, sperand ca totu0 ei vor reusi sa convinga,
pe femeile noastre ca luxul" este un mare pacat" de alt. 3 .
fel se tie bine in cate pacate" cad femeile r tarance si ora
Bence r pentru satisfacerea luxului. Luand exemplul Mitropoli
tului Gavril care a anatemizat pe on cine va mai purta haine
scumpe de stofa cusute cu our sj argint preotii nostri sa se
considere datori a combate prin on ce mijloace, on ce fel de
lux", atat la barbati cat $i la femei.
Dar, chiar in privinta alimentarii.- de obicei ass de sa.
racacioasa si de mizerabila a taranului nostru, cine ar putea
sa le dea sfaturi mai bune si mai aplicabile, in raport cu pop
sibilitatile locale 7 51, cine ar putea sa combats mai eficace,
betta, care este aducatoare de atatea nenorocid 7
Preotii can ori cate leaga si desleaga pe amant, le.
gate 0 deslegate vor fi si in cer" (Mates 18, 17) intervenind
prin puterea credintei, ar putea sa devina adevarati campioni
in .1upta contra alcoolismului, urmand exemplul colegilor a.
mericani, despre care am pomenit in capitolul precedent.
Vazand ravagiile produse de consumul alcoolului, preo
tii din Statele Unite au pornit o lupta acerba pe cane n'au

120

www.dacoromanica.ro
incetat.o decAt atunci cand au obtinut eel Mai depiin aucce4,
prin interzicerea importului si a oricarei fabricatii de alcool
in tad. In acest scop, preotii americans au infiintat numeroase
socletatt de temperanta, au luat promisiuni pe juramant, au
put predict in biserici, au tinut conferinte, etc., sl, ca sa
stranga mai multi auditor!, uneori chiar au platit pe asistenti,
far dupa conferinte cantau cantece care celebrau apa binefa.
catoare lasata de Dumnezeu §i condamnau otrava bauturilor
alcoolice me0esugite de om. Daca mai in urma oecesitatile
politice §i economtce au zadarnicit sfortarile, este altceva.
10. AI te ocazii.
In aceia0 ordine de Idel, adica tot in scop ,sanitar, preotii
ar mai putea flind.ca au mai adeseori prilejul r ca, prin sfa.
turtle for sa evite atatea pleurezii, pneumonii, etc., pe care le
contracteaza laranii, dormind pe pamantul umed si rece. De
asemenea, preotii ar putea sa devina eel mai pretio0 colaboi
ratori in combaterea paludismului, Invatand §i indemnand pe
oameni, cum 0 cand trebue sa.0 apere ferestrele, cu panza,
(contra tantarilor), tar atunci cand sunt nevoiti sa doarma -in
camp, sa intretina focul noaptea ; sau, invatand pe toata lu.
mea, cand 0 cum se pot distruge cad, trebue distrust - tan.
tariff primejdio0 qi larvele tor.
Dar, nine ar putea sa inter vina mai eficace pentru evi.
tarea atator boale pe cars be contracteaza copal, din cauza
alimentarei defectoase §i a proastei ingrijirt, in general? - Cine,
in afara de preoti, ar putea sa convinga pe oamenf ca sa nu
mai bea rachiu, pe stomacul gol", adica mai nainte de a fi
m Gnat ceva, fit, tine ar putea said impedice dela nenorocitul
obicei de a da rachiu chiar copiilor mid . Dar eine ar putea
sa influenteze mai bine asupra copiilor, de cat preotul, care
lar-speria cu greutatea pacatului" . de a rope f manta fructe
crude 7 Cine ar retql mai lesne sa convinga pe oricine de
necesitatea spalarii repetate a mainilor, sau de indepartarea pa.
duchilor despre care spun atatla ca numai morful n'are
pAduchi" 7 . Cine, mai mutt de cat preotul, near putea ajuta

121

www.dacoromanica.ro
in departarea ll urmarirea cazurilor de tifos, etc. r Dar eke,
si cate alte sfaturi folositoare nu s'ar putea da de catre preot,
sub amenintarea pacatului".
11. In cazuri de boald.
Alta ocazie pe care o are preotul ca sa influenteze a
supra credincio§ilor, este atunci cand e chemat sa Impart&
qeasca pe cel bolnav, sau sa citeasca ,,maslul" pentru tqurarea
celor atinqi de boala grea sau indelung agonisanti lucrare,
la care am vazut ca indeamna Apostolul Iacob, zicand : De
este cineva bolnav, sa cheme preotii bisericei §i sa se roage
pentru el unganduI cu untdelemn intru numele Domnului%
Pe 'tang citirea sf. rugaciuni adhoc - care se roste§te dupa
formula : Parinte sfinte, doctorul sufletelor §i al trupurilor...
tamadue§te pe servul tau X" preotul ar putea foarte bine sa
indemne la chemarea medicului, indicand chiar pe specialist,
tar daca este vorba de o boala molipsitoare, trebue neaparat
sa anunte serviciul sanitar.
Mai mult de cat aceasta, dat fiind ca scopul urmarit de
medic este vindecarea bolnavului indiferent de mijloacele la
care se recurge,- cred ca in anumite cazuri (- boale imaginare,
in contra carora nici medicina nu are alte mijloace terapeu.
tice de cat agentul moral), n'ar strica nimanui daca insult me
dicul ar solicita concursul preotului, recomandand bolnavu
lui" ca pmedicamentul" scris in latinete aqua purrissima"
(adica apa cea mea curata) sau H2O (adica, tot apa), sau pants
colorata" (adica paine colorata), etc., sa fie luat dupa o Area"
labile rugaciune sau concomitent cu aceasta, astfel, sa fie
administrat cu ajutorul sau prin intermediul preotului.
In once caz, cred ca numai preotil vor reu§i sa indepar
teze obiceiul a§a de inradacinat in tarn - de a gati" pe cei
bolnavi, imbracandu.i cu toate hainele, sau de a incalzi peste
masura camera in care zace bolnavul, §1 de a veghea* cu totii
asupra bolnavului, r sau de a astupa cu desavar§ire ferestrele,
etc. r obiceiuri, care constitue uneori un adevarat asasinat.
Ba mai mult, cred Ca n'ar fi Mu sa se revina la vechiul
obiceiu qi, fie din propria for initiative, sau prin oranduire

122

www.dacoromanica.ro
administrative preotii sa viztteze regulat pe bolnavii din spi.
tale, cel putin odata pe saptamana ; cu acea ocazie, -preotul
lexar aduce un cuvant de mangaere, stiind ca nici °data cu.
vantul Evangheliei nu prinde mai bine decat pe patul suferintei.
In aceasta privinta, am spus mai inainte ea, chiar astazi Media
cina vindeca cateodata, alina adesea i consoleaza intotdeaune
asa ca, chiar daca aceasta ar pretinde totdeauna dreptul
vindecarei,'consolarea este binevenita, on de uncle ar porni.
In cazurile de epidemii, insa, preotul nu numai ca see
va feri ca sa nu devina agent de transmislune - prin conta.
minarea dela un contact la altul dar, poate sa fie cel mai
eficace colaborator al medicului, cad, pe cand in fata legit
sanitare, bolnavii se ascund si se sustrag prescriptiilor, . din
contra, sub amenintarea pacatulur, sfatul preotului va fi eel
mai ascultat. Sub pretextul religios al alungarii duhurilor
rele preotul ar putea, pe Tanga o mica rugaciune - care im.
presioneaza sa aplice diferite masuri de sterilizare, pe care
interesatii lear accepta poate mai usor decat acum cand sunt
impuse de medic. Nimeni nu va cere socoteala preotului daca
lichidul. sfintit sau nu - cu care stropeste casa, hainele, etc.
este apa sau o solutie antiseptica ; cuvantul preotului va con.
vinge mai usor de cat ordinul administrativ, pe acela care
trebue sa.si izoleze copilul bolnav r ducandul la spital, sau
destinandu.i o camera separata (daca se poate); o insigna, care
sa indice posibilitatea contagiunii, daca ar fi afisata la poarta
bolnavului de catre insusi preotul, va fi mai respectata de cat
chiar santinela administratiei. Avand sprijinul moral al preo.
tului, agentul sanitar ar putea sa.si indeplineasca mai usor mi.
siunea sa, fara sa mai intampine opozitia de astazi din partea
celor cari nu inteleg.
Nu mai putin, medicii sunt datori sa inlesneasca pre°
tilor, vizitarea si binecuvantarea bolnavilor, rugaciunile res
pective pentru bolnavi Ii impartasirea muribunzilor. Citirea
Evanghellilor Matei (18, 5.13), Marcu (16, 14.18), Luca (4,
38.40), loan (5, 2.14), etc.. ca si binecuvantarea bolnavului,
a patului, a earner!' i chiar a medicamentelor, - nu numai ca
nu va scadea efectul binefacator al acestora, ci va constitui

t23

www.dacoromanica.ro
un adaos terapeutic foarte pretios. Acordul intre medic qi preot
va putea lesne sa indeparteze orice aparenta de incompatibili
tate sau conflict mire cerintele igienii qi ritualul bisericesc.
12. Atte ocazii.
Folosind deci toate imprejurarile §I toata buna for voa
int& numal preotii ar.fi in stare sa infraneze numeroasele vicii
generatoare de boale .... de care amintii, sau nu §i insist mai
ales asupra teribilului flagel al prostitutiei, care a desonorat
societatile din trecut, §i care pare ca infloreqte qi la not ca
in vechile societati.
In acelaqi scop, cred ea preotimea ar putea sa aiba un
rol foarte important, ajutand autoritatile in lupta contra nu"
meroaselor publicatiuni pornografice si provocatoare din
partea celor iresponsabili, §i, mai ales ar putea sa influenteze
asupra conduitei tineretului, in afar# de familie §i de §coala,
fiind investiti permanent cu atributele de controlori ai moralei
si ai bunei cuviinte, bine inteles, servind ei, tuturor, ca pilda.
13. Ultima ocazie.
Ultima ocazie in care preotul se intalne§te, aci pe pamant,
cu on care drept credincios, o ofera moartea. De moarte rids
turala nu scapa absolut nimeni, §1, chiar mai inainte de cons
atarea" medicului, tot preotul la cunoqtinta eel dintai, fiindca
este chemat ca sa clteasca ,ale ieOrei sufletuluiu (panachida").
Ori, tot sub dictarea religioasa, al carei tropar chiama :
,Veniti fratilor sa dam mortului sarutarea cea mai de pe urma".
preotul ar putea sa impedice sarutarea mortilor, oferind celor
prezenti sa sarute Crucea qi Evanghelia ass cum de altfel se
face adesea. De asemenea tot preotul este themat sa intervina
cu folos, daca este cazul ca mortul sa ramana in casa ori sa
fie transportat de indata (la capela cimitirului sau la biserica),
§1, numai el va retql sa convinga pe profani, ca eel cart au
Inurit de boale contagioase, in spitale, sa nu mai fie aduqi acasa.
Data fiind credinta ca sufletul salaslue§te trei zile prin
casa in care a parasit trupul qi din care cauza nu se face
Wei o curatenie numai preotul ar fi In stare ca, tot sub o
forma religioasa, sa dispuna masurile necesare, a caror exe

124

www.dacoromanica.ro
cutare o`poato-sontrola cu ocazia citirei stalpilor" (privighe
rile). Nu mai putin, stropirea corpulul cu apa sfintite ofera
preotului ocazia de a-1 stropi i cu un antiseptic.
Numai preotul va fi in stare sa convinga, pe unii ca sa
nu dea de pomana hainele celui care a zacut §1 a murit
de vrego boala contagioasa, r iar pe altii sa nu le primeasca,
mai inainte de a fi fost desinfectate. Despre aceasta s'ar putea
convinge tots cu prilejul uric! rugaciuni - care, dealtfel se si
face astazi asupra lucrurilor daruite.; din nenorocire insa a*
ceasta se face numai asupra darurilor not&
$

Iata prin urmare in cite imprejurari ar putea sa intervina

preotul, si in ce chip ar putea el sa aduca eel mai mare serviciu
din punct de vedere medico.social, aratand ca Ochii Dom
nului Bunt peste cei drepti $i urechile Lui sere rugaciunile for,
iar fata Domnului este impotriva celor ce fac rele" (Petru, I, 312).
Desigur ca sfortarile medicilor ( ale Serviciuluf Sanitar)
n'au lipsit, i nici progresul realizat nu se poate contesta ; el
s'a dobandit cu multi greutate, a mers incet, §i este departe de
Ideal, iar civilizatia" gre§it inteleasa cu relaxarea moralitatil
ameninta sa compromita ceea ce s'a castigat ;Ana astaizi.
Incontestabil ca acum exista mult mai multi medic! de
cat aveam odinioara ; totusi nu dispunem de atatia cats ar fi
nevoe, $i este lesne de inteles ce se poate cere - sau ce poate
sa faca un medic care are in grija sa o circumscriptie cu 1045
sau 20 comune, pe cata vreme aproape fiecare sat are preotul
sau. E adevarat ca s'a marit §i numarul agentilor sanitari sau
oficiantilor sanitari, dar, dupa cum aratal, nici odata autori*
tatea unuia din acestia (- care este impusa pe cale adminis*
trativa, cu forta) nu va egala pe aceia a preotului (care este
sustinuta de credinta"). De altfel, am amintit deja ca, eu o
credinta cat un bob de mu§tar" se pot muta muntii, pe cata
vreme altminteri, omul face cat poate" el, dar niciiodata ,cat
se poate" sau cat ar trebui, -i, se §tie bine ca omul poate foarte
putin cand nu vrea deloc. Afara de asta, se zice ca insasi notix
unea progresului` cere convingere", far nu constrangere".

125

www.dacoromanica.ro
 In vederea scopului urmarit, mai propusesem in lucrarea
anterioarA, ca preotii sa fie asociati invatatorilor, pentru cursu
rile serale ale adultilor, ca sa predea invatatura morale! si a no.
tiunilor de igiena, in legatura cu aceasta. Si, nici acum nu vad
vreun neajuns daca in fiecare comuna, alaturi de invatatorul
respectiv, preotul ar fi insarcinat cu invatatura religiei in Foal&
Mai ,propuneam atunci ca reprezentantii Bisericii sa intre
de drept in consiliile sI comitetele oficiale, de ocrotire 0 de
medicina socials asa, cum de altfel, prevede insgi legea,
pentru comunele rurale I sa fie totdeauna cinstit cu pre.
sidentia. Ba Inca, pentru ajungerea mai grabnica a rezultate
for dorite, spuneam ca preotil ar putea sa dreseze chiar ra
poarte asupra celor constatate, §i ca, in anumite ocaziuni, ar
putea sa citeze numele celor mai ascultatori.
S'ar putea instItut ziceam eu chiar unele premii I ci.
tatiuni pe comuna', care s'ar decerna odata pe an de o co
misiune compusa din medic si preot, judecator si invatator,
administrator si primar acelora dintre sateni cars s'au dovedit
in acelasi timp a fi fost cel mai respectosi fats de Religie si
Igiena sau de Morale in general, - si, staruesc a crede ca
instituirea unor atari premii n'ar ramane fara indemn, daca
s'ar distribui acelora cart au casa si ograda mai bine gospoda.
rite, cart au copili cei mai multi si mai sanatosi, etc. Ba Inca,
n'ar fi rau daca asemenea premii sau alte distinctii s'ar acorda
si preotilor cari au obtinut cele mai frumoase rezultate, prin
activitatea for pe ambele taramuri.
Un min(); care sa apropie pe preot de pastoritii sat si
54 usureze indeplinirea apostolatului, ar fi poate acela cd, in
afara de anume servicii speciale, preotul sa nu cearA nici.
odata plata pentru serviciile obisnuite. El sa oficieze totdeauna
gratuit" fats de cel interesat, dar in afara de leafa (dela stat), sa
incaseze dela comuna respective, tot ceea ce se cuvine pentru
serviciile prestate ( dintr'un fond, pentru a carui constituire
s'ar putea gasi atatea modalitati). Preotii sa nu uite cuvantul sf.
Petru care le.a spus (1, 52) : Pastoriti turma lui Dumnezeu,
data in paza voastra, cercetand.o nu cu silnicie, ci cu voe
bung., dupa Dumnezeu, nu pentru castig urat, ci cu osardie,

126

www.dacoromanica.ro
 Pentru asi atinge scopul, autoritatile noastre sanitare
n'au ezitat sa apeleze la colaborarea tuturor, si in atatea ran.
duri - in'afara de conferintele sanitare s'au tiparit atatea fe.
luri de . Instructiuni ", cari s'au distribuit, gratis, publicului ;
totusl, masura aceasta n'a dat roadele asteptate, fiind.ca pu
tins s'au conformat. Avand !ma convingerea ea, preotul care
se gaseste intr'un contact aproape permanent cu cetatenii -
ar putea mai lesne sa infiltreze aceste notiuni in sufletul pas,
toritilor sai si, tot in numele credinter , are atatea prilejuri
ca sa urmareasca stricta for aplicare, am propus gi eu (in lu.
crarea anterioara; din 1927) ca Autoritatea Sanitara, in acord
cu Autoritatea Bisericeasca, sa intocmeasca o carte cu Ins.
tructiuni" un fel de Catechism" pe care sa1 foloseasca preolli
in toate ocaziunile amintite mai sus, si care sa cuprinda : Ins
tructiuni de modul cum trebue sa steritizeze oblectele biseri.
eesti (lingurita de impartasanie, odaidiffe, etc.) pAnstructiuni
pentru evitarea contaminarii prin bolnavii cari vin la biserica
pentru diferite oficii, precum si a obi§nultilor creciinciosi ; Ins.
tructiuni pentru desinfectarea casei si a hainelor,,- pentru cazuri
de epidemii Si altele ; F.numerarea sfaturilor pe care le poate
da preotul in atatea imprejurari (- la botez, la cununie, la in.
mormantare, etc.) §i in predicile sale; - Sfaturi privitoare la cress
terea t ingrijirea copiffor, etc.
Pe baza unui atare Catechism', nadajduiam eu ca doe.
torul trupuluia §i doctorul sufletului", vor putea sa colabo.
reze cu cel mai mare folds pentru binele semenilor, intru cat
am aratat ca scopul celor doua apostolate este comun, i ade.
seori chiar mijloacele de lupta sunt aceleasi. Dar ziceam eu
o atare lucrare trebue sa poarte pecetea celor doua ,Auto.
ritati", care sa garanteze acordul perfect intre Biserica si Me.
dicina, i astfel sa se evite ori,ce neintelegeri s'ar putea ivi intre
medici al preoti, pe baza deosebirilor de procedura, care cons
titue atatea contradictii, aparente.
Interesant este a in anumite imprejurari publicul insusi
s'a sezisat si ne arata calea de urmat. De pilda, am observat
cum unii din pelerinii dela biserica sf. Petru (in Roma) sarutau
piciorul statuff, care reprezenta pe sf. Petru, dupa ce mai

127

www.dacoromanica.ro
Intal 11 acopereau cu batiste). Cu atat mai mult am putea
decf sa cerem tuturor, ca sa nu' sarute mortii,de cat prin in
termediul unei batiste curate.
Pang. la intocmirea unei asemenea lucrar1, am propus ca
Ministerul Sanatatii sa trimita i preotilor aceleasi Instructiuni",
care au fost deja tiparite pentru medic!, f, bine inteles, cu
autorizarea sf. Patriarhii si a Ministerului Cultelor, sa li se so,
licite colaborarea.
Cum insa au trecut de atunci nu mai putin de 12 an!,
fara ca sa se fi realizat vreuna din propunerile de mai sus,
far pe de alts parte fiindca nevoid unei colaborari intre Bi
serica f Medicine) se face tot mai simtita, - am indraznit, cum
zisei, sa iau asupra mea toate riscurile, si am redactat sfaturile
desigur incomplect care urmeaza.
Repet insa ca rezultatul oricarei stradanii in aceasta di
rectie depinde de calitatea preotilor, de intelegerea §i de ox
sardia lor. ,Pentru acest cuvant zice ap. Petru (II, 115) - pu
nett si din partea voastra toata sarguinta i adaugati la crew
dinta voastra fapta buns" si, Peniru aceia, fratilor, snip/Ara
cu atat mai vartos sa facet! temeinica chemarea Si alegerea
voastra, caci facand acestea nu vett greys niciodata" (Petru II,
1"), - Caci a§a este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele
voastre cele bune sa inchideti gura celor fara cunostinta §I
fare) minte" (Petru, ep. I, 216).

11e

128

www.dacoromanica.ro
 CAP. VII.

SEATURI PRACTICE
(Medico-religioase).

Sf. Scriptura ne Inv,* Ca : Dupti ce a facut Cerul si Pa

mantul, cu toate vazutele §1 nevazutele, Dumnezeu a imp
preunat lutul (- din lumea vazutelor), cu spiritul (- din a nevazu.
telor), §1 a facut pe om dupa chiput §i asemanarea Sa", inze=
strandu.1 Cu minte - ca sa inteleaga .-, §11 cu vointa -. ca sa actio.
neze :- de aceia este omul cea mai aleasa faptura, - qi 1.a randuit
Dumnezeu sa fie domn peste toate lucrarile mainilor sale'.
Prin urmare, vieata a fost data omului de catre Dumne.
zeu, Ca sa fie traits, -0, in afara de Creator, nimeni altul nu are
dreptul sa o suprime ; -, de aceia i zice Poruncaa VI: Sa nu
ucizi" -. nici pe aproapele tau, nici pe tine insuti sau pruncul
pe careal porti in pantece, .., cad, uciderea cu vointa constitue
unul din pacatele capitale cele mai grele - strigatoare la ceru.
Ori, pentru ca vieata sa dAinulasca, se sere sa existe o
tovar4ie perfecta intre trup §i suflet ; - bursa for 1nvoiala, asip
gura sanatatea §i fericirea, pe cand neintelegerea for aduce boala
§1 nenorocirea, iar despartirea for -. adica ruperea tovaraVei --,
insemneaza I moartea.
Sanatatea .-, trupeasca §i sufleteasca -, este cel mai mare
bun pe care trebue sa.1 ravneasca omul, -, cad, ea este prima
condi& ca sa poi fi fericit §i ca sa poti izbandi : - ea iti da
putt* sa munce§ti rodnic (spornic) §i iti procura dorul de
vieata indelungata. Sanatatea insemneaza economie, fiindca
munce§ti §i ca§tigi, pe cand boala aduce totdeauna paguba,
deoarece, nemuncind, nu c4tigi, dar cheltue4ti. Apol, este mult
mai u§or sa Intretii sanatatea, decat sa vindeci boala; cheltuiala

129

www.dacoromanica.ro
pentru apArarea sAnatatif este ca un capital depus spre fructiff
care, pe cand cheltuiala pentru vIndecarea boalei, este totdea
una un capital pierdut, ,- si uneori, in zadar.
Dumnezeu trimite din cand in cand anumfte calamitAti
(prapAduri) -, seceta, inecuri, cutremure, etc. - ca sa pedep
seasca pe oameni pentru fArAdelegile lor, dar de cele mai
multe orf boala este rezultatul ignorantef (nestiintei), al nepAe
saris (neglijentei), sau al nesocotintei (greselilor) -, adica al pae
catelor" proprii ; ,- ea este cele mai adeseori evitabila, dar pens
tru aceasta se cere intelegere si toata bunavointa.
Clvilizatia actualA, cu conceptia ei despre vieatA, si in
goana el dupa progres`, -, a indepartat oarecum pe om de
la legile naturale, sl prin aceasta, a devenit ea insasi cauza
atator boale. Subordonarea totals a individuluf sau anihilarea
lui in favoarea colectivitatif, dovedeste uitarea adevArului ca
viitorul acesteia din urma este in functfe de starea prezenta
a celul dintai ; -. sAnatatea suffeteascA si trupeascA a fiecarui
ins, Intereseaza sanatatea morals, fizica si economics a natiel, -,
cad, prin regenerarea (indreptarea) Insului, se ajunge la in
dreptarea rases (a neamului).
SA nu uite nimeni a boalele provin nu numaf din cauza
microbilor insist, cat mai ales sunt inlesnite de slabirea true
pului $i a sufletului nostru, prin lipsurile pe cars be ducem, sau
prin abstinentele (priva(funile) pe care ni le impunem, si prin
abuzurile (excesele) pe care be facem.
Prin urmare, pentru a ff sAnAtosi, se cere sa Implinfm
cu sfintenie toate indatoririle pe care be avem fats de sufletul
si de trupul nostru, fiindca amandoua fac una si filndca as
mandoud sunt opera Dumnezefrei.
Stabilesteeti o regulA in vieata de toate zilele, ca sa be ime
pact pe amandouA, - adica, sA afbe parte fiecare de ce se cuvine,
-, cad, Ace Porunce IV : Adueti aminte de ziva a seaptea,
ca s'o sfintesti ; sease zile lucreazA si sfarsesteeti lucrul, far in
ziva a seaptea sa nu fad nici un lucru, nici tu, nici flub tau, nici
Rica ta, nici sluga ta, cad este ziva de odihna, a Domnului".
Fit cumpatat, intotdeauna si in toate, si nu ufta ca : Ce
e prea mult, strica".

!80

www.dacoromanica.ro
 1. Sa ai grije de casa (a.
Sa ai grije de casa ta, ca ai de Casa Domnului, cad In
ea te poti raga gi in ea vet trece vieata ta ; .- bunurile ei az
juta sanatatii tale, iar neajunsurile ei cauzeaza imbolnavirea
ta 0 grabesc moartea.
A§eaza casa, cu fata la soare, 0 fai ferestre marl ca sa
intre aer 0 lumina mutts, -. cad 1 Alnde nu infra soarele, va
infra doctorul". Sa nu locue0i casa noua, de curand tencuita ;
las.o sa treaca vara peste ea, fara ferestre, ca sa se usuce bine.
Nu dormi nici in casa proaspat varuita - chiar daca e veche .-
0 nu incarca peretii cu prea multe zugraveli. Dormitul in casa
umeda, ca §1 pe pamant, este aducator de boale.
Cheama preotul sa binecuvinteze inceputul (-, ca sa te a.
jute Dumnezeu) 0 sfar0tul ( .- ca sa.I multume0i) ; iar in lipsa
arhitectului, cere macar sfatul preotului.
Dormitorul §i camera de lucru .... mai ales ale copiilor .-
sa fie salile cele mai pretuite din toata casa; ele sa fie cele
mai sorite, mai aerate §i mai curate, cad acestea sunt pentru
trebuinta sanatatii, pe cand isalonul" este pentru lux.
Sa nu incarci dormitorul cu lucruri de prisos, cadi a.
cestea adapostesc praful vatamator. Nu va culcati prea multi
in aceea0 camera, daca e mica. Nu tineti nici un fel de ant.
male in dormitor, §i nici in bucatarie, iar noaptea sa nu tii
nici flora in dormitor, cad se otrave0e aerul.
Nu locui niciodata casa in care a zacut cineva de boala
molipsitoare, pana ce n'a fost desinfectata de agentul sanitar.
Aerise0e trei zile mereu, camera oricarui mort, §1 varue0e.o.
Este bine ca interiorul casei sa fie varuit cel putin odata pe an.
Sterge.ti picioarele .- fie ca sunt incaltate sau nu -, inainte
de a intra in casa, ca sa nu introduci murdaria de pe unde
ai umblat ; -, in acest scop, pune inaintea u§el, un gratar de
nuele, papura, rogojina, sau altfel de §tergator.
Nu scuipa niciodata pe jos, cad scuipatul e totdeauna
Alin de microbi. Daca nu ai batista 41 nici scuipatoare, .- a.
qeaza inteun colt o strachina cu apa 0 scuipa intr'insa, ca sa
o poti apoi varsa in privata. Copiii sa null faca niciodata
trebuintele" pe jos, ci inteun vas anume (cumar), care sa
poatA fi golit in privata §i apot desinfectat.
131

www.dacoromanica.ro
 Cur in fiecare zi casa ta, dar nu matura niciodata cu
ferestrele inchise si cu matura uscata ; 1 uda matura, ca sa fi
xeze o parte din praf, si deschide larg up si ferestrele, ca sa
iasa praful starnit si sa se primeneascA aerul stricat. Aeriseqte
Ante §i cat mai mult -, casa ta, cad parfumarea aerului -, cu
orice 4romatice -, nu este de nici un folos.
Scutura si soreste .-, sau, macar aeriseste zilnic asternutul
tau, fie el cat de sarac. Starpeste .- prin orice mijloc afli mai
bun, sau la indemana - pAduchii de orice fel, plosnitele, mus
tele, tantarii, gandacii negri, soarecii si guzganii, -, caei, toti pot
sa aducA boale, iar uneori provoaca nenorociri.
Nu este placut sa tremuri de frig, dar nici nu este bine
sa incalzesti prea mult casa ta, .- in special camera in care
dormi, si mai ales daca are pereti subliri. SA nu fad foc decat
in soba, cad altminteri risti sa dai foc cases on sa te asfixiezi
si sa mori ; . daca n'ai soba, este mai bine sa rabzi de frig.
Lumina este necesara noaptea, pentru ca sa nu horbacai
si sa ra.storni lucrurile on sa te rAnesti, si ca sa nu te chio
/Via cand lucrezi, .- dar, risipa de lumina in dormitor este
nu numai inutila ; -. ea este chiar vatamatoare, cad si ochii au
nevoe de odihna.
Oricare ar fi mijlocul de iluminat - lampa cu petrol sau
Cu gaz aerian .- trebue asezat in asa fel (spanzurata de tavan,
or! fixata pe perete), ca sa nu fie ajuns de copii, iar gazul ae
rian trebue inchis in fiecare seara, dupa stingerea lampil.
BucAtaria trebue sa fie curata -, ca oglinda" .. iar daca
esti nevoit sa gatesti in aceiasi camera in care dorms, aeri.
sesti de indatA ce ai terminat gatitul si mancatul. Feriti.va de
vasele de pe care s'a luat zmaltul sau cositorul ; decat vase
de metal stricate, este preferabil sa folosesti vase de pamant,
pe care sa le poti opari regulat.
Tot atat de trebuincioasa este privata, in care sa te de
sera si in care sa se arunce toate murdariile. Nimeni nu se
poate lips! de privata. Ea trebue aqezata departe de fantana,
ca sa nu patrunda murdaria si sa otraveasca apa. Ea trebue
sa fie ferita de ochii lumii, dar mai ales trebue inchisA, ca sa
nu patrunda mustele, -, cad, plecand de acolo, yin si se aseaza

132

www.dacoromanica.ro
pe mancare, aducand cu ele boala. Privata trebue varulta chiar
mai des decat casa, si, din cand in cand, sa se toarne inteinsa
1apte de var, ca sa acopere toata murdaria.
Saracia, poate sa aduca suferinta, dar murdaria r de orice
fel aduce boale si este mare rusine. Necesarul" cere mai
putin, pe cand luxul" nu se alunge niciodata. In locul obiec
telor de lux si al frumusetelor" care nu te scapd de sufe.
rinte, dar uneori le provoaca,. este preferabil sa avem o mica
farmacie de case.
2. Sd ai grije de trapul tdu.
Nu uitati spune Ap. Pavel (care Corinteni, 1,6'9) ca
Trupul vostru este templul Duhului Sfant, care 1ocueste intre
voi si pe care1 aveti dela Dumnezeu". Ca sa ai suflet bun
si minte intreaga, trebue sa ai corp sanatos, cad suferinta a.
cestuf a le bolnaveste si pe cele dintai.
Natura creata de Dumnezeu trebue sa fie serveasca
drept pildd, far noi, ca partasi ai ei, trebue sä stdm cat mai as,
proape de dansa : SA:I urnadin legiie, fdra sa infrangem nisi
una, §1, sa folosim bunatatile ei, dar sa nu abuzam de nimtc.
Scoala.te si culca.te odata sau, aproape °data cu na.
tura ; nu schimba ziva in noapte ca sa dormi §1, nu face
din noapte, zi ca sa petreci. Munceste ca sa intretii viata,
mananca §i te odihneste cat e nevoe ca sa repari fortele, -
dar, nu trandavi, qi nu te imbuiba, cad repausul prelungit
insemneaza moarte, far abuzul de orice fel o grabeste.
Cunifenia este - intre toate, si sub toate raporturile una
din cele dintai porunci ale sdnatatil corporate, dupa cum ne.
curatenia" este at treilea dintre pacatele capitale". Popoarele
cele mai curate au eel mai putini bolnavi, iar oamenii for
traesc eel mai mutt. Ba Inca, multi pretuesc gradul de civilizatie
al popoarelor, dupa cantitatea de sapun pe care o consuma.
Dupa sculare, dimineata, spala.ti nu numai fats $i gatul,
ci tot corpul sau, macar pans la brau ; in lipsa de bae spe.
data, spala.te cu carpa umeda si apoi freaca.te cu una uscata,
cad vei suporta mai usor atat frigul cat si caldura excesiva.
Spala.ti rnainele inaintea mesei, ca sa nu inghiti toata mur.

133

www.dacoromanica.ro
dada de pe ele, §i clate§teeti gun dupd masa, ca sd nu O.
trezeasca intre dinti resturile de mancare. Seara -, dacd nu poti
spdla tot corpul spald.ti macar fats, ca sa nu respiri praful
ce s'a depus in timpul zilei. Dace nevoile nu.ti IngAdue cu.
ratenia generals zilnicd, - fd.o micar °data pe saptdmand, sau,
nu uita sd o faci cat se poate mai curand, spalandute cu apd
calda §i sapun, peste tot. Ins6§1 curatenia pArtilor genitale, nu
trebue considerate ca o rtqine, ci din contra, este tot atat de
necesard ca §1 aceia a fetei sau a gurei.
Seara, scoateti hainele qi catnap in care at lucrat ziva,
lasd.le sa se aeriseasc& peste noapte, tar pentru dormit, im
.
braes alta curat& fie ea oricat de ruptd. Nu te inveli prea
gros, si, nu te acoperi cu straele in care ai umblat ziva, ci, cu
altele nepurtate. Nici ziva sd nu te imbraci prea gros, daca
eqti nevoit sa alergi, §i mai ales s& nu te desbraci imediat dupd
ce at asudat, ci mai intai sa.ti §tergi pielea cu ceva uscat.
Rufaria de corp (catnap, ismenele, ciorapii) trebue schim.
bat& cel putin odata pe saptamana, iar tine lucreazd in praf
mult, este bine s& o schimbe §1 mai des ; - nu intereseaza cu.
loarea rufdriei adicd, nu cauti daca se vede murd &ria sau nu.-
ci, trebue spdlatd pentru a scoate praful i sudoarea dinteinsa ;
- nu este rwine dace rufa este veche §i carpitd, dar este mare
rau daca e murdard.
De guler - Si mai ales de cravatd r se poate lipsi cineva,
dar tot omul chiar copilul - trebue s& poarte batist &, ca sd
alba in ce sd scuipe Si cu ce saso curate nasul ; .- nu scuipati
pe jos §i nu §tergeti nasul cu maneca, sau altfel (Wed mai
ur &t, §i nesdnatos).
Imbrcialmintea este necesard ca s& acopere partite rt4.
noase si ca sa apere corpul contra vdtdmarilor din afar& dar
nu trebue sä fie nici cand o simple preocupare de lux.
Poarta hainele §i inedltdmintea, largi, ca sd te pop mica in
voe ; -, nu te gatui cu guler prea stramt, §1 nu te curma cu cin
gatoarea, ca se poti respira lesne, - cdci, buna respiratie este
o conditie esentiala a sdndtatii. Respirati rar qi profund, ea s&
aerati toatd suprafata pulmonard ; r respirati pe nas, iar nu pe
guru, -, ca sd ferili pldmanii de praf qi de aerul prea rece,

134

www.dacoromanica.ro
 Sa se poarte haine si incaltaminte r bune sau carpite,
groase sau subtiri -, de care are omul (de canepa, in, bumbac,
lana), dar grin care poate sa respire pielea ; r feritiva insa de
cele de cauciuc, in care nadusesti si se opAreste pielea. In nici
un caz sa nu imbraci haine date de pomand (dela mortj, sau
dela bolnavi) si nici de cele cumparate din magazinele cu
haine vechi, pans ce nu vor fi fost dezinfectate (in etuva, ori
stropite cu o solutie antiseptics, si sorite mai multa vreme).
Hrana este necesara tuturor, si fara de ea Wei vieata nu
este posibila ; - foamea sI setea sunt deopotriva de dureroase
pentru oricine, si de aceia a spus Domnul: Manca-vor sa.
racii si se vor satura", far pe 1ndestulati 1.a indemnat sa dru
mice celor flamanzi".
Deci, hraneste corpul pentru munca lui, s1 in raport cu
ea, -, si, nu cheltul pentru lux, ceea ce ar trebui sa dai pentru
nevoile stomacului. Nu to lacomi insA qi nu incarca niciodata
prea mult stomacul tau ; mai bine scoala.te dela masa cu pofta
neindeplinita complect. Nu uita a mancarea prea multa st
mai ales cea rea - este eel mai mare dusman al sanatatii, si
de aceea zice proverbul cal Omul isi saps groapa cu dintii".
Lacomia",- adica imbuibarea de mancare si de bautura este
unul din Ocatele capitaleN, fiindca ne duce la atatea rele,
tar betia este egala cu nebunia, §i, de aceia a zis Apostolul
(Fil. 3'9) ca : Dumnezeul lacomului este panteceleu.
Nu confunda Aiindca nu e tot una.- masa buns" -care se
cere sa fie variata sf gustoasa r cu mancarea multa" ; oamenii
pacatuesc adesea, fiinda in genere mananca mult sf prost.
Alimentatia trebue adaptata anotimpului, varstei indivi
dului, si felului sau de vieata, oricat de marl posibilitati ar
avea cineva. Ratia alimentary trebue intotdeauna redusa la
persoanele cu vieata sedentary : - cine nu munceste, sa mg=
nance putin. Regimurile speciale se prescriu de catre medic.
Foloseste, pentru hrana ta, din toate cate a dat Dumne.
zeu omului, in acest stop, dar, prefers produsele vegetale
(- uleiurile vegetale, si tot felul de legume si fructe), mancan.
dude proaspete sf curat preparate. Nu stropiti zarzavaturile cu
gura, st nici sa nu le spalati in apa murdara ; r nu le pune Jos,
pe unde umbli cu picioarele, sf pastrati alimentele la racoare.
135

www.dacoromanica.ro
 In special in epocile calduroase, trebuesc imputinate car
nea, grasimiIe, fainoasele si chiar zaharatele ; ele trebuesc inlo
cuite cu legume verzi, salade §i fructe ; fructele sä nu le Inds
nanci crude, ci, la vremea for (cand s'au copt).
Carnea nu este oprita, dar trebue consumata cu max
sura, dupa invatatura posturilor qezate de pdriniii Bisericii, Si
recunoscute chiar de doctori. Este bine ca in general masa
de seara sa fie mai redusa, iar cei trecuti de 50 ani, sa nu
manance deloc carne, seara. Niciodata insa, si nimeni, sa nu
manance nici un fel de animal care a murit dela sine, r qi,
nimeni sa an tae in acest scop, vreun animal bolnav ; r ants
malul sau pasarea, moarte de boala, nici sa nu fie aruncate
in want on pe maidan, ci, sa fie ingropate adanc, ca sa nu
poata fi desvelite de caini sau de porci. In general sa nu ma
nance nimeni alimente stricate (rancede, sfoegite, imputite) wi
nici mamaliga din porumb care a fost cules crud $i s'a stricat,
caci, aceasta nu constitue o economie ; in afara ea sunt Fele
la gust, asemenea alimente pot sa te bolnaveasca, sl cheltuiala
devine mai mare. Toate alimentele trebue pastrate acoperite,
ca sa fie ferite de praf, de muqte, si de orice, iar bucataria ca
sl dormitorul sa fie parted cea mai curata a case'.
Nici vinul natural, sau tescovina on tuica din fructe, nu
sunt oprite, cad zis-a Domnul: Pune vita §1 bea yin', r dar, fe
riti.va de betie, cad aceasta este nebunie" si pleat mare. Feri.
tiva de Coate falqificarile, caci acelea sunt curate otrAvuri ; fe
ritiva chiar de spirtoasele fabricate din ceea ce a lasat Dumne.
zeu in alt scop (- de alcoolul din cartofi, porumb, boz, lemne,
etc.). Apa curata (de izvor) si zeama de fructe, sunt bauturile
cele mai bone intotdeauna §i pentru toate varstele,-. dar, sa nu
bei apa rece cand ewti prea naduOt. In general, alimentele mai
aproape de natura, sunt preferabile celor prea industrializate
(fabricate) : - painea complecta" este mai sanatoasa decat cea
alba"; - sarea complecta este mai buna decat cea extrasa, etc.
Mananca, pe cat se poate, la ora regulata, wi nu prea
des (de trei on pe zi) ; mai ales sa nu bei nici un fel de
spirtoase intre mese. Gustarile" nu au rost decat pentru copii
§i pentru muncitorii cu muqchii. Mananca inset cand nu te

136

www.dacoromanica.ro
zoreste ceva - toacA, s1 mestecd bine mancarea in gura, mai
inainte de a o inghiti. Nu este Mu, cand se poate, 0 staff dupd
mass catva timp in repaos (culcat). Lass certurile sf supara.
rile pentru dupd masa, iar ca sa nu dai de vest' rode, nu citi
nici scrisori, nici gazete, inaintea mesii.
Nu mancati niciodata mai multi insi cu aceeasi lingurd,
si nici sa nu iei bucaturile cu mana, -. ci, fiecine sA alba lin
gura si furculita lui ; -, bine ar fl sa alba fiecare sf strachina
(farfuria) luf, ca sA nu.si spele toil lingurile in aceeavi ciorbd.
SA nu bei nici din acelas pahar cu alpi, pand ce nu I.a1 clAtit
(spdlat), si cu atat mai mult, sd nu se plimbe urciorul din
gurd in gurd, pentru a nu se transmite boala dela unul la altul.
Fiecare individ sd aibe si stergarul (servetul) lui, cu care sdsi
vteargA gura in timpul mesii. Sa nu bea nimeni din aceiasi*
ciutura cu animalele, si sa nu spurce fantana coborand in
teinsa caldarea sau gAleata care seade prin casa. SA nu dea
nimeni cainelui sau pisicei, ca sa mAnance din farfuria sau
strachina sa, on sa o linga.
SA nu uite nimeni ca desertarea (golirea bAvicei urinare
vi a intestinelor) este tot atata de necesard ca si alimentarea, -
cad, constipatia (incuierea) repetata este vAtarnatoare sanatalii;
ba Inca, oprirea totals a udului si a defecArii, este mortals, -. si,
cine nu merge regulat afara, trebue sa se arate la doctor. In
dud de copii si de bolnavi - cart pot sali faca neputintele
in casA, servindu.se de un vas special (cumar), care sa poatA
fi transportat pentru desertare, -. omul sanatos trebue sa meargd
la privatA. In nici un caz, nimeni - si cu atat mai vartos bol
navii - sa null facA neputintele (sa nu se deserte) pe langa
casA ; murddria omului bolnav trebue ingropatd adanc - ca si
mortdciunile, - iar daca se pune in privatA, sa se toarne var
peste ea. Cine are urdinare, sau greutate la ud, on este dev
teptat din somn de trebuinta devertarii, - sa se arate la doctor.
Somnul omului sandtos este de 6,7 ore vi se petrece ne
intrerupt ;... copiii dorm ceva mai mult, iar bdtranii, mai putin
si mai des. Cine este mereu somnoros sau are vedenil, ,.. sa
se arate la doctor. Somnul nu trebue prelungit peste nevolle
de refacere ale fortelor pierdute prin munca, si, nu trebue
confundat cu tranddveala, cad aceasta este o boala,
137

www.dacoromanica.ro
 Munca este tot atat de necesara ca si odihna ; . omul
care nu munceste, se rugineste ca o main parasita. Munca
insa nu trebue facuta numai de forma - in scopul castigului
material ,- sau ca o pedeapsa .. adica impusa de cineva, -, ci,
ea trebue indeplinita, cu bucurie, pentru a intretine propria ta
\data. Fireste ca munca -, de orice fel ar fi -. nu trebue im
pins& pans la istovirea tuturor fortelor ; . ea va fl cu atat mai
de folos, daca se va respecta un echilibru intre munca si re
paos, si tntre diferitele feluri de munca.
Muncitorul cu bratele (cu muschii) are si el nevoe sa
citeasca od s& asculte o lectura ; -, m &car a ne§tiinta nu este
ca foamea on ca intep&tura cuiului, .- totusi, vatama §i ea in
altfel, pe nesimtite. Cu atat mai mult, muncitorul intelectual
are nevoe §1 de exercitii fizice, cad vieata sedentar& este un
factor de boala mai gray dec &t isi inchipue cineva. Daca nu
se poate altfel, intelectualul s& faca, m &car dimineata cand se
scoal &, cate 10.15 minute de exercitii corporale.
Scopul exercitiilor fizice nu este desvoltarea muschilor,
ci, stabilirea unui echilibru armonios al tuturor functiunilor or
ganice ; ,- cultura (educatia) fizica, nu insemneaz& atletism, ci,
izvor de s &n &tate si de bucurie. Exercipul trebue facut zilnic,
in plinaer, si cat mai putin stanjenit de imbnacaminte; el trebue
sa ptina in joc toate miscarile naturale. Mersul este cel mai
simplu exercitiu,- cantul este o foarte bun& gimnastica respira.
torte, - far lucrarea pamantului reprezint& prima cultura fizica.
Exercitiul ,.. ca orice munca .- nu trebue impins dintr'odat& p &n&
la sleirea puterilor, ci trebue s& fie moderat §i progresiv.
3. Sd al grije de spiritul i de sufletul tau.
Cultivarea spiritului nu trebue privity numai ca un mijloc
de castig - ca o pr &v &lie din care vinzi pentru altii, - ci, este o
necesitate pentru propria ta sanatate ; . s'ar putea zice ca este
unsoarea care face sa functioneze lesne masinaria corpului.
Cultivarea spiritului este singura in stare sa infraneze
on s& domoleasc& diferitele porniri sufletesti, care pot sa in
raureasca in bine sau in rau trupul nostru -, adica, sa.1 in
sanatos on sa1 imboInaveasca, .., si, se intelege lesne ca atunci
cand unul este bolnav, cel &lalt nu poate sa ramana sanatos.
138

www.dacoromanica.ro
 Nu uitati ca trupul fdrd duh, este more, §i a, fdrd
cultura spiritului, nimic nu s'ar intelege din cate am spus
pand ad. Omul WA cultura este ca §i cel care asculta o limbs
strains, din care nu intelege nimic, - iar eel WA de suflet,
este ca 0 orbul care simte ca se petrece ceva In jurul sdu,
dar nu se poate bucura de nimic.
Vie* este a§a cum nea dato Dumnezeu 0 suntem datori
sa o Implinim ... adica, nu trebue sa o scurtam nici pe a noastra,
nici pe a altora ; . putem insd ca sa o facem mai usoard sau
mai grea, dupa intelegerea on dupd inddratnicia noastra. Iti Ins
greulezi vieata §i tio amard0i, nazuind peste puterile tale §i
ravnlnd la ceea ce nuti apartine, sau ieginduti afard din fire.
Tine minte ca sanatatea qi fericirea nu stau in bogatie sau in
belsug, §i nici n'ai sa te poti mandri vreodatd cu toate dqer
tdciunile pdmante0i 3 .. din contra, gramddirea de averi este al
doilea dintre pdcatele de moarte`, - cdcf, de ad decurg min
china, in§eldtoria, furtul, tradarea, impilarea, uciderea, s. a.
Departe de a fi o fericire, imbuibarea de mancare 0 de
bautura este un alt pacat mare ,- cu adevdrat de moarte -, cad
lacomii se bolndvesc tots 0 mor curand ; ba Inca, ea este izvo
rita din rele -, sau, din ea izvordsc atatea nedreptdti, desfrana
rea, silnicia §i chiar omorul.
Scopul trudei tale nu trebue sa fie adunarea de avert, -
0, acestea sa nu te ducd la trufie, care este eel mai mare peat"
.- ci, sa n'ai alt gand decat binele tau §i at tuturor semenilor
tai, -. si numai prisosul munch tale sail put de o parte. Box
gap nu inaltd decat pe cine nu are altceva mai de pret, 0
nu te Inaltd decat in ochii pro0ilor ; tar saracia nu scade pe
cine este bogat suflete0e, f !lid nu poate MA rwineze. Din
contra, lenea, minciuna, hotia, silnicia i celelalte, sunt vred
nice de dispretul tuturor, 0 Injosesc pe oricine.
Ca sdti u§urezi vieata . adica, spre a fi fericit, .. pretu
ete fructul muncei tale - cat este 0 cum este ,- strdduindute
sail inmultesti on sail perfectionezi pe fie ce zi, - 0 invata
sa te bucuri de putinul cat 11 ai, dar nu te interesa de multul
care tli lipse0e, cad acesta nu are :margine. -. Indestulativd
cu cele ce Ewell' . Ace sf. Scripturd.

139

www.dacoromanica.ro
 Oricare ar fi imprejurarile, nu te lasa prada nici unei
porniri patimase nu invidia, nu pizmui, nu te mania si nu
prigoni. Reclamati dreptul tau si nu.I lasa incalcat, dar rifei
nu astepta st nici nu pretinde mai mult ; cine nu ravneste
sau nu doreste, nu are cum sa sufere, iar cine nu cere, nici
nu da prilej sa fie refuzat, adica invins.
Fii totdeauna stapan pe tine si impaca.te in primul rand
cu tine instill ; r judeca.te qi vezi daca n'ai pacatuit cu ceval-
cauta sa indrepti greselile tale, si pretueste toate faptele bune
(ale tale, ca si pe ale altora). Alunga toate gandurile rele, caci
acestea otravesc ca si boalele ; inima rea" te poste ucide,
pe cand voia buns intretine sanatatea. Cauta multumire in fa.
milia ta, st la prietenii tai, in munca pe care ai desfasurat.o
si in binele pe care l.ai facut.
Nu uita pe Dumnezeu, cad cu El poti sta de vorba in
tot locul, si la El poll afla mangaere in toata vremea, on care
ar fi imprejurarile ; - inaintea Lui, nu mai sunt bogati si sa.
raci, ci, numai buni si rai, adica virtuosi si pacatosi.
Roaga.te, on uncle cad Casa Domnului pretutindeni
este' r si nu ocoli biserica si spitalul, cad sunt casele lui, fa
cute anuma pentru mantuirea ta sufleteasca si trupeasca. Roa
gate, laudandu.L si multuminduI pentru tot - mutt sau putin-
cat 11a dat. Nu cere Domnului ca sa te ajute in rautati, on sa.ti
dea altceva, decat sanatate si putere ca sa infaptuesti porun.
cite Ltd,.- care, cer numai fapte bune. Sa nu lei numele Dom.
nului Dumnezeului tau in desert" zice Porunca III" - adica,
sa nuL pomenesti pentru lucruri de nimic. Roaga.te, cu cuo
viinta, cu incredere, st fara incetare, cad in rugaciune vei
afla alfnare pentru orice durere ; rugaciunea este pentru su
fletul amarat, ca si roua pentru campul insecetat.
Nu ocoli pe doctori duhovnicii trupului cad si ei sunt
prepusii lui Dumnezeu, ca si toti cei luminati de El ca sa in.
vete neamurile ; destainueste.le din vreme suferinta ta, sf, cu
ajutorul Celui Atotputernic te vor vindeca, daca pacatul nu
este prea mare si daca boala nu este prea grave. Cinsteste pe
dregatorii bisericesti doctor!! sufletelor, carora Ii s'a dat ha.
rut ca sa ierte pacatele. Spovedestete tor, la soroacele pre.

f40

www.dacoromanica.ro
scrise de Biserica, si on de cite on iti simti sufletul incarcat,
sau este suferind, on te afli la raspantie, - caci, sfatul duhov
nicesc te va lumina si te va usura. Nu ulta spusa Mantuito
rului ca , Cfne asculta de apostolii Lui, de El asculta, far due
se ,lapada de ei, de El se lapada (Luca 1010).
Fara credinta, este cu neputinta a placea Iui Dumnezeu",-
a spus ap. Pavel, evreilor far Mantuitorul insusi a spus
ca : Credinta to te va mantui", pe cand cel ce nu crede,
se va osandi" (Marcu, 1616). Sa nu te bizui insa pe bunatatea
si fertarea lui Dumnezeu ca sa starui in pacat, dupa cum nisi
nu trebue sa denadajduesti de indurarea lui, ci, sa te stra'
duesti mereu facand fapte bune, - caci Precum trupul fara
de duh este mort, asa si credinta fa'ra de fapte moarta este".
Ce folos, daca zice cineva a are credinta, iar fapte nu are" 7
(Ap. Iacov 2, 14,26).
Legea prin porunca dumnezelasca Cresteti si va in
multiti" cere ca omul sa se casatoreasca, si va lasa omul
pe tatal st pe mama sa, si se va uni cu femeea sa si vor face
une. Dar, inainte de a te casatori, aratate la doctor, ca sa
te asigure daca esti sanatos si ca nu*ti vet nenoroci tovarasa
st copal ce vor urma. Nu averile materiale, ci iubirea si in
crederea reciproca, impreuna cu sanatatea trupeasca si sufle
teased, constitue, cea mai pretioasa zestre ce se poate aduce
in noua casnicie ; sa nu uite nimeni ca adesea on copiii pia=
test greselile parintilor. Inainte de casatorie, viitorii soli sa in
vete datoriile pe care le au fata de ei insist, fata de familia pe
care o intemelaza si fata de societatea in care traiesc.
Nu impiedicati venirea copiilor si mai ales nu ucideti
pruncul zamislit in pantece, cad, orice lepadatura (avort) dis
truge viata viitoare a copilului si ruineaza vieata prezenta a
mamei ; avortul imputineaza neamul si sIabeste rasa. Oricat
ar fi de greu de crescut si de intretinut, copiii buns sunt bu
curia caminului si sprijinul batranetelor. Rugativa Domnuluf,
sa va daruiasca copii multi, si mai ales copii bun!, far la ceea ce
da Dumnezeu, adaugati grija voastra cat mai pa'rinteasca.

141

www.dacoromanica.ro
 4. Sd aveli grije de copii.
Femeile insarcinate sa se arate la doctor sau la moose,
cu o tuna mai inainte de sorocul noted', §i sa urmeze precum
H vor spune ace§tia ; viitoarea mama sa invete mai dinainte
cum se ingrijesc §1 se cresc copiii.
Mai vartos la ceasul nasterii, femeia sa cheme moasa
Tanga dansa cu atat mai bine daca poate sa fie de fats in
susi doctorul ; in lipsa acestora, preoteasa, impreuna cu alts
mama de cop% vor da sfatul §i ajutorul Tor. In vremea nap
teril si a lehuziei, nimeni sa nu cake povetele doctorului si
ale moasei, Mr lehuza nu va parasi patul panel ce nu Incu
viinteaza doctorul sau moasa.
In prima zi, copilul (nou nascutul) nu va manca nimic ;
dela a doua pana la a cincea zi, i se va da sa suga de 4.5
on in toata ziva (24 de ceasuri); dela a cincea zi inainte, va
suge de 5.6 on pe zi, dar noaptea nu. Alaptarea se va face
la soroace regulate, iar nu atunci cand tips copilul ; copilul
sanatos nu tips, iar acela care tip& insemneaza ca este ud sal
trebue schimbat, sau ca e bolnav §i trebue aratat la doctor.
Ori cat ar fi de rupte, scutecele copilului trebuesc spa
late mereu, pentru ca cele in care se schimba, sa fie totdeauna
curate §i uscate. Copilul sa fie imbaiat zilnic, iar scutecele sa
nu fie prea strange pe el, adica, sa nu fie infasat prea strans.
Copilul pana la un an, trebue alaptat la sanul mamei sale,
afara de cazul cand ramane orfan, sau cand a gasit doctorul
ca mama nu este sanatoasa ; In orice caz, femeia care1 alap.
teaza trebue sa fie examinata de medic ; femeia care alapteaza
(mama naturals, sau imprumutata) sa nu bea bauturi spirtoase.
Copilul care tanjeste adica nu creste bine, - trebue a
ratat la doctor, si ar fi cel mai bun lucru ca tot copilul chiar
cei earl par sanatosi sa fie aratat la doctor, din luna in Luna.
Intarcatul copilului sa se faca cu incetul f anume atunci
cand spune doctorul sau moasa ; - sa nu dea copilului alts man.
care sau bautura decat acela ce spune doctorul sau moasa,
far acestia vor preciza regimul in raport cu posibilitatile pa.
rintilor. Dati coplilor lapte, zeama de legume, apa cu zahar (11
monade) sau apa curata, dar in nici un caz bauturi alcoolice.
142

www.dacoromanica.ro
 SA nu dal copi1ului niciodata, 0 de la nimeni vreun
dumicat tocat in guna. Nu lasati copiii sa bage maim (dege
tele) in guru on sasi roads unghfile.
Feriti copiii de contactul direct cu animalele care ar
putea sant raneasca, - 0 nu lasati sa-i linga cainele, cad poate
sa le transmits boale ; nu lasati nici sari sarute ()Heine. Tin
neti copifi cat mai mult la aer curat, sf punetinf sa se joace
in loc curat, dar nuni lasati a se tari pe jos pe unde este mur.
dar. Spalatigi pe fata dimineata cand se scoala §f seara cand
se culca 3 spalatinle mainfle inainte de ffecare masa, 0 cu atAt
mai mult cand se si murdaresc.
Copilul, sa nu piece niciodata la scoala sau la alta treat*
fara sa fi mancat ceva ; sa manance pe cat se poate la ore
regulate, si, oricat de saraca ar fi masa, ea sa cuprinda o liens
tura calda. Daca copilul nu are pofta de mancare, sau nu are
fe0re (la scaun) regulata, trebue aratat la doctor.
Copilul trebue salt implineasca datorfile Iui - citirea,
scrierea §f orice alta munca r la lumina naturala a zilel, far nu
noaptea, la lumina artificiala. Copiii sa nu citeasca alte calf 0 sa
nu priveasca alte spectacole, decal acelea pe care le indica pro.
fesorii sau pedagogii respectivi. Este bine sa nu umble singuri
sf mai ales fara rost pe strada, far in cafenea sau la carciuma,
nu au ce sa caute. Copiii trebue sa se culce devreme, avand
nevoe de opt ore de somn, i sa nu vegheze niciodata. Somn
nub for trebue supraveghiat.
Parintil trebue sa faca copiilor chiar educatla sexuala,
0, 1a nevoie sa apeleze la medic ca sani previna de boalele ca-
reni pandesc. Trebue sa qtle orfcine ca, castitatea nu are nici
un inconvenient, pe cand abuzul (excesele sexuale) sunt cu
atat mai vatamatoare cu cat sunt mai precoce (devreme). Man
mele sa nu se mai faleasca ci sa se ru0neze daca le sunt
copiii crai" ; sa stie qi cele care n'au invatat, ca, desfrAnarea
este nu numai o ru0ne, ci un pacat de moarte.
Copiii trebue sa vada in parintii for pe cei mai apron
piati duhovnici, carora sa le marturiseasca toate gandurile si
toate suferintele for ; copiii trebue astfel crescuti, ca sa nu as.
cunda absolut nimic parintilor tor, far ace§tia vor ti sa ape's
leze la sfaturile preotului, sau ale medicului, dupa nevoe.

143

www.dacoromanica.ro
 Parintii sa nu.si arate niciodatA amardciunea - 41 cu atat
mai vartos sa nu se sfAdeascA - in prezenta copiilor ; din contra,
sa parA totdeauna ca sunt multumiti. Copiii nu trebue batuti,
dar nisi nu trebue lasati de capul lor, ci trebue certati cu Man
Bete §i indemnati prin exemple, iar pentru corijarea prin pe.
deapsA, nu este de prisos sfatul profesorului si at preotului.
Parintii trebue sa obi4nuiascA pe copii cu realitatile vietii
explicandu.le f oare cum scuzandu.le nedreptatile pe care le
observa ei insist, dar, sA.i incurajeze mereu la munca i sa
le insufle increderea in viitor ; sad invete ca sa nu se desamd.
geasca in fata oricarui insucces, ci sA.1 asigure ca de data cea.
laltA vor izbuti, dacA se vor incorda la munca.
Pentru indrumarea copiilor in viata pentru alegerea me.
series (profesiunei) sa se ceara sfatul celor priceputi ; se va
tine seama daca copilului ii place, sau daca are aptitudini
pentru cutare sau cutare profesiune. Taranii sa nu se mai lase
trivial' de mirajul ora§ului; r sa nu mai fie ademeniti de vieata
care nu se potriveste cu posibilitAtile lor. Plugaria este o me.
serie tot a4a de frumoasa §i de manoasa ca od care alta, iar
plugarul este mai domn la el acasa, decat oricare altul, 0, de
rodul munch lui are nevoe oricine.
Toata lumea trebue sa invete cat mai mad carte, ca sa
nu fie ,orbs' in vieata, dar, nu insemneaza ca oricine are
diploma, trebue sa fie functionar, i va fi cea mai fericitA
Cara al caret plugari ar fi doctori in agronomie, sau in eco.
nomie, gl chiar doctori in drept sau medicina.
La orice varsta, copilul trebue sa cinsteasca pe tatal gi
pe mama sa, a4a spune gi sf. Scripture (Porunca° V) ; sa fie
cuviincios, respectos si sa asculte cuvantul lor, iar la nevoe
sA.1 i ajute. SA respecte pe cei mai batrani, §i sa asculte ca
pe ni4te pArinti duhovnice4ti pe preoti, pe invatatori, si pe toil
dregatoril prepusi ca sa apere vieata, cinstea i avutul lor.
Deveniti cetateni, fostii copii sa ambittoneze a.si face da.
torla, chiar mai bine decat inaintasli for.

144

www.dacoromanica.ro
G

=
11

Fig. 12. Isvorul Tamaduirel.

(Scoarra de Evanghelie, ferecata in argent).

www.dacoromanica.ro
 GFd FR
MiA.95

'.1

: .. 0 ..

- -P Y-1,;:;,...;ki-
".
,% '74 -X4,'. '''
-` .4'.'4' 0
J-;.
.1.1_7..._._...4.44k:Z).0 .i.,1/23AS11--'Li....-:4,-
..... - :-......,....
tier ....C.4.1.10
x.
OSt:A.1,D1 CROLLii VETE RANi 1-1ASSilt,
.BASILICA CHYM ICA 1/4
..---ri
coriTiN Ems. iir.,
Philorophicam proprii ..laborum txpceicntliz: ;.:

clfinn-atz.m:Icf-criptioncat et !Zuni Res

dicrum diymic3ruin ci chfrimortdt>it .V
Ltuninc GitATIA: et NAT URA
- DEL/MPTORI:M.
"'ft ji,^7E. "Sri .91- fut.>/: 4!,14. r-arf...114;
. Wow,/ trr .1):-..e&rmage Airzrtyr.40"*.. '
.47.-Ert.artratt,teS7w^

Art1111411

Fig. 13. -
Basilica Chymica (Oswald Croll, 1608)
(Reproducere din Apotheker Kalender).

www.dacoromanica.ro
 AD A OS.

INTRE ,STIINTA" SI MINLINE" 1).

Fenomenele petrecute la Maglavit -, ca si in alte 041.-

au dat loc atator discutii si interpretari, care n'au intarziat sa
se transforme in polemici, prin ziare .1 la tribuna Ateneelor.
In aceste discutii s'au angajat nu numai medici Si teologi, ci
atati allii, -, desigur, toti oameni de buns credinta, dar poate
nu destul de obiectivi, sau nu prea bine edificati asupra in
tinderii problemei.
Ba Inca, la 14 Martie c., drept raspuns unuia din colegii
medici - care, intr'o conferinta publics, Isi afirmase neincre%
derea, sau contestase minunile" dela Maglavit si dela Lourdes,
-. tin reprezentant al Bisericei catolice, a adus procesul in fata
Societatii noastre de Istoria Medicinei, unde, a vorbit despre :
Lourdes in lumina stiintei medicale".
Od, de vreme ce insasi Biserica ne.a oferit discutia asus
pra acestei probleme, -, si, de oarece mai toate controversele
asupra Maglavit.ului si a Lourdes.ului se refers la minunile"
vindecatoare, - interventia mea, si a on carui medic, nu mai
poate sa apara cuiva, deplasata, . iar eu am fagaduit, atunci
in sedinta, ea voi raspunde personal in aceasta chestiune, §i
ca ea va fi repusa in discutia Societatii noastre.
De oarece insa eu privesc problema prin alts prisms de
de cat aceia sub care a fost considerate pans acum, -, am crew
zut nimerit sa folosesc prilejul invitatiei cu care am fost onorat,
1) Conferinta tinuta in aula Universitatii din lass, la 21 Aprilie 1940
(Motif), sub presidentia I. P. S. Mitropolit Irineu.
Idem la ,Societalea R. R. de Istoria Medicinei", in Atafiteatrul
Spitalului Brancovenesc, la 16 Mai 1940.
147

www.dacoromanica.ro
si sa analizez aceasta problem& mai intal in fata unor corn.
petinti ai teologiei, ca sa dau posibilitatea unor comentarli mai
largi de cat acelea care puteau s& ma intampine intr'o adu.
nare stiintifiea, aproape exclusiv medicala cum este a noastra.
Ei bine, un fapt care a contribuit atat de mult la neinte.
legerea dintre Teologie si Stiinta pozitiva, a fost si acela ea,
multa vreme Biserica n'a ingaduit nici o discutie, pretinzand
ca spusele ei trebue sa fie crezute ca atare, si fara nici o alts
cercetare. La aceasta conceptie s'au aliat chiar laici de mare
vaza, si printre ei ajunge sa amintesc pe j. j. Rousseau, care
cerea sa fie pedepsit cel ce nu crede, iar eine indrasneste sa
discute, sa fie arestat.
In asemenea conditiuni, fireste c& era greu sa se faca
lumina, si nu e de mirare daca s'au comas atatea exagerari,
dintr'o parte si dintr'alta.
De pilda Nicolae Copernic a emis parerea ca centrul
sistemului planetar este soarele si nu pamantul, si a pamantul
se invarteste imprejurul soarelui, iar nu viceersa. Neinga.
duind nici o discutie asupra celor stabilite, Biserica a condam.
nat pe Copernic si parerea lul, ca hind contrary sfintelor Scrip.
turi. Mai apoi, pentru aceiasl parere, a pedepsit pe batranul
Galileu, s& fie ars pe rug, si, ca sa scape de chinuri, marele
om a trebuit sa ingenunche, si sa implore iertarea tribunalului
inchizitorial, lepadandu.se de ceea ce credea si consemnase in
scris ; dar astazi, mai este oare cineva din ai Bisericei, care sa
gandeasca a pedepsi pe cine sustine ca pamantul se invarteste
in jurul soarelui ? r i, intru cat s'ar fi mfcsorat maretia Dumne.
zeirel, daca s'ar fi ingaduit de atunci libera discutie asupra a.
cestei chestiuni, cand in fond nu era vorba de cat de o simply
deosebire de vederi in nepriceperea faptelor Dumnezeesti ?
In aceiasi gresala a negativismului absolut.a cazut si lai.
cul Descartes (1596.1650) contimporan cu Galileu (1564.1642),
.care, in al sau Discours de la methode" (sau ,Sur la methode")
invocat de atatia din contestatorii minunilor" r zicea c& :,Pri.
mul principiu (al logicei mele) era sa nu primesc nlei °data ea
adevarat nici un lucru pe care nu.1 cunosc in mod evident
ca atare". ma intreb insa : Dac& ar trai astazi Descartes, . ce

148

www.dacoromanica.ro
proba evidentr ar putea sa aibe - ori sa ceara ca sa rem
nunte la ideia de care s'a lepadat insa§i Biserica si sa adopte
pe aceid pe care a imbrati§atoo toata lumea 7
rata, de ce trebue sa fun recunoscatori Bisericei de astazi,
care, renuntand la ieftenul argument de odinioara ea, mai
tots ateli (Voltaire, Renan, etc.), au terminat prin a primi imo
partasirea, - ea ingadue st cigar ne indeamna la discutia sti
intifica a acestei marl §i nepatrunse probleme ; cad, din dis
cutie, senina si cu adevarat §tiintifica, va fe§i lumina care
sa ne calauzeasca pasii, pe drumul armoniel, - a§a cum merg
de mil de ani corpurile cere§ti, fara sa se ciocneasca, pe
drumurile luminate de Dumnezeu.
Ei bine, daca intoleranta Bisericei de odinioara a putut
sa invoce macar scuza fanatismului religios, sau al supunerli
oarbe concretizata prin acel crede §i nu cercete, cu atat
mai mare apare grqeala acelora cari s'au ridicat in numele
stiintel pozitive, excluzand tot ce nu se reazima pe ceea ce nuo
mim dovezi" sau semne evidente.
Sa vedem insa, care este valoarea unora din dovezile"
pe care se reazima stiinta" §i care este puterea §tiintei de as
tazi, in anumite privinte 7
De pilda Religia noastra ne invata ca : La inceput era
cuvantul, §i cuvantul era Dumnezeu, si Dumnezeu era cu=
vantul", r pe cand stiinta pozitiva-,care pretinde ca nu admite
nimic, fara probe" zice ca : La inceput a fost o nebuloza".
Dar cu ce dovede§te stiinta ca la inceput a lost nebuloza 7
Ce era acea nebuloza 7 $1, - de unde venea ea 7 Cad ar fl cel
putin pueril sa pretindem ca, prin experientele de laborator
ale lui Herschel si Laplace am clarificat procesul facerii lumii.
Mai apoi, spune Religia ca, dupa ce a facut cerul si pa=
mantul, Dumnezeu a despartit uscatul de ape ; pe cand qti
inta pozitiva spune ca, prin invartire, nebuloza s'a racft, s'a
lichifiat, s'a solidificat, si s'a format pamantul. Ceea ce de alto
fel nu difera de spusa Apostolului Petru in Epistola doua (4,5,)
ca cerurile erau de demult si ca pamantul s'a inchegat la
cuvantarea Domnului, din apa si prin apa" ; dar cu ce do
vedeste stiinta racirea si solidificarea prin invartire 7 $i apoi,

149

www.dacoromanica.ro
daca pamantul s'a racit prin invartire, - de ce s'au topit ghe-
tarii nordici, care acopereau odinioara o buns parte din sus
prafata lui, - si, de ce n'a progresat inghetul general 7 caci,
pamantul se invarteste mereu.
In ce priveste mobilierul pamantului, Religia a rezolvat
problema, afirmand ca, Dumnezeu a facut pasarile cerului, pestii
din ape si celelalte vietuitoare ; §tiinta ins care pretindea la un
moment dat ca a rezolvat totul prin descoperirea acelei mase de
protoplasm& amorfa numita Batibium Haeckeli, nu este nici as
tazi sigura daca nenumaratele si variatele vietati, sunt produsul
unor generatii spontanee, sau sunt rezultatul transformismului.
Stiinta pozitiva ne invata ca
: Omne vivum ex vivo' sau
Omne vivum e cellula" .-, si, nol, naturalistic, stim foarte bine
toate fazele prin care trece oul - fie el de paduche, de gaina,
on de searpe, sau de elefant pana sa ajunga a produce anip
malul respectiv ; dar in, ciuda acestei stiinte pozitive, eu nu
ezit sa pun on carui invatat, profana intrebare careia, nu 1-am
aflat Inca raspuns : Cine a fost mai intai 7 Oul sau gaina" 7
Iar, ca om de stiinta pozitiva, se intelege Ca, °data cu rasa
punsul; asi pretinde si o dovada evidenta".
Religia ne mai invata ca, ajungand in ziva seasea, Dump
nezeu a facut pe om, si, ca un inegalat chirurg, a luat dela
Adam o coasta, din care i.a facut sotie (pe Eva).
Ei bine, stiinta pozitiva ne dovedeste pana in cele mai mid
amanunte, tot ce se petrece dupa intalnirea spermatozoidului
cu ovulul, si ne da putinta sa urmarim toate fazele de desvoltare
ulterioar& a animalului sau a plantei, dar, despre primum
movens" al celor doua celule initiale, nu sufla nici un cuvant.
Ori, cand stiinta pozitiva este atat de limitata sau de ne
putincioasa, .-. de ce sa conteste afirmatia teologiei, privitoare
la opera Dumnezeirei, daca nu are nici-o dovada, si nici
alt.& explicatie mai buns Ce se produce In mintea copiilor
si chiar a celor mai varstnici vazand contradictia dintre
cele dou& stiinte" 1. Desigur neIncrederea in amandoua si
libertatea de a combate pe una sau pe alta.
Realitatea este si trebue s& o desv &lui dela inceput
ea, putinatatea stiintei noastre nu se poate ridica in contra
nemarginirei Dumnezeesti si a minunilor sale.

150

www.dacoromanica.ro
 Altminteri, Insusi Roger Bacon, pa'rintele pozitivismuluf
de astazi cel care, eautand piatra filosofala §i elixirul vietii,
a descoperit praful de pusca, - a recunoscut ca pstiinta super.:
ficiala duce la neincredere, pe cand stiinta profund cultivate,
duce la credinta". Ba mai mutt, este de retinut ca, printre
atei, n'a existat nisi un medic sau naturalist de vaza, pe cand
lista profund credinciosilor a inscris cele mai marl nume, ca:
naturalistul Cuvellhier, fiziologul Claude Bernard, bacterioo
logul Pasteur, fizicianul Branly, medicul nostru Paulescu, si
atati altii, far marele anatomist Morgagni a marturisit ca :
Pe masura ce am studiat mai bine anatomia, fiziologia, pato:
logia sf anatomia patologica, am cunoscut pe Dumnezeu".
In opozitie cu acestia, Paul Janet zicea (in 1869) ea :
,,Prefer o eroare fiber adoptata de cat un adevar servil ac"
ceptat", si apoi, ca : In stared actuala a opiniunilor, spirituao
lismul este obligat adevarului sf trebue sa se desparta tot asa
de categoric de teologie ca si de ateism". Dar ma intreb :
Intru cat putea sa fie Janet mai mandru sau mai fericit, martuo
risind fiber ca nu stfe nimic, - de cat, recunoscand tot fiber,
ca Morgagni sf ceilalti ca, este vorba de opera Dumnezeirei ?
Greseala cea mai mare in desbaterea acestui proces, d§i
putea zice pacatul primordial, pe careol comit deopotriva teoloo
gil, filosofil §i medicii, r este 'rasa aceia ca se confunda natio
ralul "cu omenescul", qi se considers supraomenescur ca fiind
tot una cu .supranaturalul ". Neacordand toata atentia cuvenita
naturalului", marea majoritate discuta cu mai multa sau mai
putina pregatire despre supranatural", $1, unii ii proclama,
far altii it contests, fara sa poata cineva sa dovedeasca" ceva.
Ar fi desigur o foarte mare greseala daca am situa pe om
in afara de Natura, - caci, el face parte dinteinsa ; qi ar fi o greo
pia' tot asa de mare daca loam situa deasupra el, pe cata vreme
omul nu este de cat o neinsemnata particica din Natura, $f este suo
pus acelorasi legi (nevoia de hrana, de somn, etc.) si acelorasi in
fluente (cosmice sau meteorologice §i telurice) ca tot coprinsul ei;
dar, am comite cea mai mare eroare daca am atribui lui
Dumnezeu numai supranaturalul", cand in realitate intreaga
Natura cu tot.cuprinsul, este opera Lui qi se mica dupa legile Lui.

151

www.dacoromanica.ro
 Prin urmare, problema se pune -, sau, mai bine zis, cred
eu ca asa trebue puss -, intre omenesc" si supraomenesc",
si nu intre natural" si supranatural ; ,- cad, pentru mine,
tot ce este supraomenesc, trebue considerat ca. Dumnezeesc,
iar nu numai supranaturalul".
Se intelege lesne ca nu.mi voi permite sa discut daca
Dumnezeu, Deus, Dio, Dieu, Gott sau Boje, e mai mare on mai
mic de cat Allah, Jehovah, etc. ; dar, repetand: Teal nostru ca.
rele esti In Ceruri", - nu mai putin trebue sa recunoatem ca ae
testa nu seade numai in Ceruri ' ,-ci, este pretutindeni de fats ",
§i se cuvine sa.I., recunoastem in toata faptura mainilor Sale'.
II vazuram ca ziditor al lumei si diriguitor at qtrilor ;
- II descoperim In razele invioratoare ale Pritnaverei si in
toat'S vieata ce renaste odata cu dansa, ca §i in toate mani.
festarile supraomenesti . fie ele ceresti sau pamante0i - carora
le zicem noi fenomene naturale" ; cad, fiind El facatorul
tuturor vazutelor si nevazutelor", numai El randueste aceste
fenomene", fata de care omul nu poate nimic. Numai El,
a toate stiitorul" §i a toate ttitorul", -, cunoaste rostul omului
qi al atator vietati de pe pamant, intru cat nimeni altul nu stie,
de ce se nasc si de ce pier. Pana atunci cand §tiinta pozitiva
va ajuta pe om sa construiasca lunete sau alte mijloace de obi
servare on de legatura cu ceilalti a§tri, -. numai Dumnezeu §tie
ce este dincolo de noi. In ciuda calculatorilor cad au evaluat
la atatea, on atatea milioane de ani existenta dinaintea noastra,
sau de dupd noi, -, numai Dumnezeu §tie, cand qi de unde a
venit acest tot, caruia Ii zicem I Univers', -, §i, cand sau cum
se va ispravi, ..., daca se va ispravi vreodata.
Cad, daca §tiinta pozitiva de astazi ar fi suficienta, -, de
ce mai traesc metafizica si celelalte stiinte nepozitive -,-mai
vechi sau mai nou create, §1, de ce in §tiinta pozitiva, mai
subsista atatea ipoteze" sau teorii" ? Dar ce mai stim noi
din Astrologie, care daca n'o confundam cu sarlatanismul -,
a fost §I ramane o mare §tiinta ? far din Meteorbiologie -, care
abia mije§te, -, cat am invatat noi ?
Prin repetarea gre§elii de pana acum, mi s'ar putea insa
obiecta, ca toate cate le amintii, apartin Naturei, sau a cunt

152

www.dacoromanica.ro
 dupa cum zisei fenomene naturale" Fireste ca este asa,
dar, intru cat pentru mine toata _nature' este opera lui Dum
nezeu, Insasi fenomenele naturalea constitue manifestari plasm
tice ale Dumnezeirel.
De altfel, cuvintele nu ma importa, ci numai notiunea
for ma intereseaza, cad, numai ea este acela care ne poate
pune inteun perfect acord. Ceea ce vreau sa precizez, este
ca, not ori cat am fi de Invatati r ramanem tot numai oa
men!, g1 ca, nu trebue sa confundam omenescul° nostru, cu
naturaluti Dumnezeesc. Omenesc" este numai ce facem
noi fara ajutorul Nature!, dar, ceea ce realizam not in acest
mod, este asa de putin si de imperfect, sau nimic. In schimb,
tot ce face Natura adica opera Dumnezelrei, cu, sau fara Cron.
cursut on void noastra, si In mod curent sau exceptional,
este supraomenesc, si, acestui .supraomenesc" repet Ca - it
zic eu natural", far nu supranatural".
Ei bine, odata pusi de acord asupra acestui punct,'Intele-
gerea devine destul de usoara asupra tuturor celorlalte, cad, ii
fats acestei intelegeri se naruie cele mai inversunate critic'.
De pilda, Renan zice (in Vie de Jesus") ca Prin simplul
fapt ca se admite supranaturalul, ne punem in afara ratiunei
si a stiintei". De acord, dar ce nevoe sa cautam supranatu.
ralul", de vreme ce naturalul" ajunge ori cut ca sa recut
noasca puterea Dumnezeirei 7 Si apoi, acesti zisi Jibed cuge
tatori", r nu se incred el oare prea mult in ratiune 7 $i, nun
cumva supraestimeaza ei biata stiinta omeneasca
Cad, daca sill* pozitiva" ne ajuta sa analizam S1 sa
pricepem unele fenomene, ori sa modelam si chiar sa con
ducem pe allele, aceasta nu insemneaza ca le creem not pd
acele fenomene sau rezultanta lor, r sf, nici nu ne autorizd sa
tagaduim puterea cut este in stare sa le creeze, chiar fara voia
sau interventia noastra.
SA ma explic Trasnetul era odinioara pentru toata lug
mea o manifestare dumnezeeasca. Or!, dela Franklin (1706 .
1790) incoace adica de vreo 100.150 de ani am invatat ca
este vorba de descarcari electrice, si am reusit sa construim
masini cu ajutorul carora, in laborator, putem sa imitam tras

155

www.dacoromanica.ro
netul din naturn. De aceia, omul invntat nu se mai minuneaze,
si nu se mai inchinn sand aude trnsnetul, - dar, oare, faptul
0 stim cum se produce, ne da noun dreptul sa contestthn exis
tenta puterii supraomenesti" sau naturala" a divinitatii care.1
produce 7 ,- El bine, pand cand va reusi omul sa construiascn
atari masini, care sa egaleze scanteile kilometrice din naturn,
si Olin cand va putea el sn deslantue trnsnetele ceresti, dupn
voe. acestea Milian -. cum zisei -, o manifestare naturals, dar
supraorneneascd, far omenesculul nostru nu:i ramAne de cat
fucnria din laborator, cu care vrea sa imite pe Dumnezeu, ca
si copiii mid in. uniforms, care imitn pe general'.
Invdtam cu tote (in carts) 0 electricitatea se &este pre
tutideni in natura) dar cine a risipitxo gratis 7 1, dupn ce am
folositso peste 100 de ani ca sn ne luminam, sa ne incnIzim,
on sn. actionnm motoarele, - stim not despre ea altceva de cat
a este o forts" ? -, Dar, cine poate spune ce este aceia ? *i
apoi, cut se datoreste ea ? -, mecanismului care pune motorul
in functiune 7 ,.. motorului ? sau celui care 1.a creat ?
Grape studiilor aprofundate de chimie analiticn, am au
funs sa cunoastem cate molecule on atoms sau ions se gnsesc
in cireasn sau in cluperca, si in diversele produse ale nature' ; ,-
am invntat sa deosebim pe cele bune de cele rele, sau sa le
preparnm in felurite chipuri, si mai ales sa le pretuim gustul, -
dar, toti savantii la un loc, pot ei sa compund o singura cis
reasn, afar de cele din cofetdril 7.
*i atunci, are oare stiintau dreptul sa tagnduiasca in
terventia Dumnezeirei in ceea ce produce Natura, atata vreme
cat omul, chiar dacn pricepe fenomenul, dar nu este in stare
sn.1 execute 7 Desigur 0 nu, cad, omul scobeste pamantul,
extrage diamantul si.1 slefueste, -. dar .aceasta nu insemneaza
0.1 creeaza el ; ba inca, pana astazi -, in cluda tuturor 'met.%
carilor -, omul n'a reusit sa realizeze nici aurul, chiar daca.1
pretuesc unit mai mult decat sufletul.
Omul incruciseazn plantele si animalele, si le face - zice
el, cad in realitate se fac singure - mai frumoase, sau mai
bune, dupa aprecierea lui ; -. dar, singur, poate el sn creeze
vrexuna, asa cum confectioneaza un ciorap sau o ghlatn ? ,-
dell, chiar pentru acestea are nevoe tot de elementele nature'.
154

www.dacoromanica.ro
 Omul a descoperit secretul si a invatat sa scoata put;
cu ajutorul clocitoarelor, inlocuind clostile, dar, in afara de
cele de ciocolata sau de lemn, poate el sa fabrice vreun ou
care 0 germineze ? Si, nu este oare minune" sa vezi cum,
din impreunarea a cloud celule microscopice, nage un om sau
un elefant, sau ca, dint 'un singur bob de porumb ereste un
adevarat copacel care poarta 4.5 guleti incarcali cu sute de
boabe 7 .-, Evident ca omul ara, seamana, pra.seste, i culege
cultiva, dar, stiinta, poate ea 0 faca un astfel de
copacel, fara sa foloseasca bobul imprumutat dela natura 7
Si atunci, mai putem not sa contestam existenta Divini
tap! - pe care, in felul acesta, o constatam la fiecare pas 7 Si,
cum putem sa ne mai indoim de minuni" 7 Sau, ce fel de
minuni" mai vrea cineva dincolo de acestea 7 Iar, daca fed
nomenele acestea naturale" stmt. opera Dumnezeirei, - de ce
sa mai cautam supranaturalul" 7 Ori vrea cineva sa delimif
teze puterea Dumnezeirei 7
Et bine, ca sa ilustrez putinatatea stiintei noastre in &..
numite chestiuni, vol mai aminti urmatorul exemplu : Privind
mereu, neinsemnatul Pasteur de atunci, a observat ca apa sta
tuts se altereaza, r ca painea de sfoegeste, carnea se putrezege,
etc., si, cautand explicatia acelor fenomene naturale, a descoi
perit microbii si a devenit marele Pasteur ; dar eine poate ex"
plica faptul ca apa sfintita la Boboteaza, §i on ce aghiasma"
.--recoltata chiar din Dunare sau din Dambovita nu se alter
reaza ca cealalta apa 7 caul, experientele mele cu busuiocul
nu m'au lamurit deloc. $i apoi, care medic practician n'ar putea
sa citeze exemple din vieata profesionala, in care §tiinta noes%
tra de azi se dovedeste neputincioasa 7 1
Dar, daca §tiinta nu este in stare sa lamureasca ceva, in"
semneza oare ca trebue sa tagaduim faptul insug 7 r Si, cum sa
calificam not tot ce se petrece dincolo de puterea on de pri,
ceperea noastra 7 Vrea cineva sa creeze alt cuvant in locul a.
celuia de minune" 7 Spusei a poate sa o faca, dar la ce bun,
deed este vorba sa indice aceeag notiune 7
Littre zicea (in Conservation, resolution et positivisme")
ca ;Mama dogma a lumei noui elimina definifiv ca inutile

155

www.dacoromanica.ro
ioate vointele supranaturale ; ea ne arata ca totul se supuh
unor legi immutabile, pe care le numim proprietAti imma.
nente ale lucrurilor". Ori, spusei it repet ca este de prisos
sa cautam vointe supranaturale, cad naturalul insu0 este opera
Dumnezeirei. Altminteri, ma intreb Lumea noun a lui Littre..-
adicS civilizalia de astazi a influentat ea cu ceva mersul a.
trilor sau a schimbat ea evolutia anotimpurilor 7
Imi este indiferent data Littre,-.0 ori care altul- considers
a, aceste legi immutabile" sau .principii immanente" sunt
naturale" on supranaturale", r cad, este de ajuns sa ne intre.
barn: Cine este legtuitorul 7 unde, cdnd, §1 cum le.a stabilit 7
§i, indatd vom descoperi pe Dumnezeu si minunile" Lui. De
aitfel spusei §1 repet Inca ()data ca, pentru a ne convinge de
existenta Dumnezeirei qi de puterea ei, nu avem nevoie sa sA
cautArn supranaturalul", cad natura sau .naturalul" ajunge
cu prisosintS, fiind tot opera Sa ; iar ca sa afirmam posibili
tatea minunifor" vom vedea ca, nu este nevoe sa' verificam
on sa explicam numai pe cele dela Lourdes §I Maglavit,
ca de acestea se indeplinesc §1 in alte locuri, §i in tot timpul.
Din moment ce admitem a theta Natura este opera
Dumnezeirei, se intelege a 0 omul, facand parte din naturd,
este tot opera lui Dumnezeu, dupS cum §i insu§irile noastre
de a pricepe natura, sunt tot daruri ale Dumnezeirei ; §i, de.
sigur hind:ea omul se bucura de cele mai multe daruri, -
spune sfanta Scripture ca a fost facut dupS chipul it aserna
narea lui Dumnezeu". Pentru mine toate marile talente ci in
teligentele sclipitoare sunt daruri Dumnezeelti, far ceea ce nu
mim not inspiratie" §1 noroc", sunt revelatiuni divine, puse
in serviciul individului sau al colectivitatii.
In adevSr, aflandune la o rAscruce, tine sau ce ne in.
deamna sa apucAm calea cea buns, cand ratiunea nu se poate
baza pe nimic 7 Cali n'au privit soarele, luna §i stelele 7 Si de
ce numai Copernik lea priceput mersul 7 Ceti medici n'au
vazut ca se altereaza alimentele 7 Si cu toate acestea, bacte
riologia a fo st descoperitS de un profesor de liceu (Pasteur).
Ceti fizicieni nu se vor fi trudit, qi cu toate acestea a fost dat
medicului Bra* ca sa descopere undele scurte. Cu totii pri
vim, dar nu vedem sau n'avem inspiratie".
156

www.dacoromanica.ro
 Multiplicitatea si superioritatea acestor daruri divine, a fa.
cut insa pe om sa deraleze putin, crezand ca el . stapaneste Na.
tura", si sa caute supranaturalul ca sa admita pe Dumnezeu.
Aceasta pretentie sere insa un mare corectiv, cad, faptul de a
stapant ceva, nu insemneaza ca esti creatorul si nici macar
proprietarul acelui ceva.
In adevar. nisei ca stiinta" a ajutat omului ca sa folo0
seasca on sa modeleze unele elemente ale natures, dar este
mai greu sa pretinda ca be si stapaneste. Cad, cum stapaneste
omul furtunile, care matura uneorl totul in calea for 7 sau,
cutremurile, care pot aduce jalea, in cateva minute ? Oare,
faptul ca omul urea pana la 8010.00 de metri cu avionul sau
cu balonul insemneaza ca stapaneste vazduhul, despre care
nici nu stie pana unde se intinde 7 Cad, oricine poate sa in
trebe dar, dincolo ce mai este ? Iar daca se va raspunde
infinitul, va urma intrebarea ce este infinitul 7- Si, iata ca
pe drumul acesta, ajungem tot la Dumnezeu. Sau, daca se
afunda omul pana la 80001000 de metri, poate el sa pretinda
ca stapaneste adancurile, peste care pluteste cu jucaria lui nu.
mita dreadghnouth ? Sau, prin faptul ca si0a construct umbrela,
vrea cineva sa pretinda ca stapaneste ploile si apara de potop 7
Hotarit, nu. Omul nu este de cat un tolerat §i un bene.
ficiar sau eel mult, un partas at Nature!, iar stapanirea cu
care se impauneaza, este cu totul relativa. Ba mai mutt, chiar
stapanirea aceasta, relativa care=t face mai mare peste cei
mai mid, nu se datoreste superioritatii lui in toate si asupra
tuturor, ci tot Gratiei divine cad, nu este nici comparatie
de facut intre agerimea ochiului de soim §i miopia omeneasca,
sau intre mirosul cainelui si at omului, on intre simtul de
orientare al pisicei si al porumbelului, cu at omului ; dar ce sa
mai spunem de simtul de prevestire at animalelor, care lipseste
aproape total omului 7 Comparatia prin exemplificare, ar fi
prea mult in defavoarea acestei aurea mediocritas" r care este
omul, si de aceia o evit.
Asa fund, repet intrebarea : Daca este atat de mic sau
de inferior, in atatea privinte, .... are omul dreptul sa conteste
existenta unei puteri care a fost in stare sa01 faca pe el si Inca
altceva superior lui 7
157

www.dacoromanica.ro
 Ilaspunstil este categoric, negativ, caci, faptul a am in
vAlat sa recunoastem semnele unui ceasornic si sa.1 tragem" -
vreau sa zic, sa1 remontam -. ca sA meargA, .. nu insemneaza
ca suntem ceasornicari ; dar, din moment ce suntem siguri de
existenta ceasornicului; - ar fi straniu sa tagaduim on sa ne in.
doim de existenta fabricantului, ... indiferent daca.I cunoastem
sau nu, fiziceste, $ daca.1 numim ceasornicar, orologer sau
uhrmacher. Ba Inca, nimic nu ne indreptateste sa credem - si
cu atat mai putin sa afirmarn - ca autorul ceasornicului nostru,
n'ar fi in stare s& faca altul Inca mai perfect, on sa mai fabrice
si alteeva de cat ceasornice. -. Vreau sa zic ea, nu avem dreptul
sa contestam Naturei - recte Dumnezeirei, care a creat-o .- pus
tints de a face minuni" - adica, si altceva de cat qtim noi,
folosind si alte mijloace de cat acelea pe care le pricepe stiinta
noastra de astazi.
Miracolul, misterul sl gratia ... zicea Kant (1724.1804)
,- reprezinta trei forme ale superstitiei", tar Renan (1823.1892)
zicea (in Etude d'histoire religieuse") Ca 1 Legea istoriet spune
ca nu exists miracol, legea filozofiei spune ca nu exists mister,
legea ori carei stiinte spune ca nu exist& supranatural".
Dar, pot oare aceste legi omenesti - asa de firave si de
schitnbatoare - ale istoriei, filozofiei, sau ale stiintei - sa contra.
balanseze legile immutabile si nepatrunse ale Nature! ?
Bine inteles ca nu ma voi apuca sa lamuresc intelesul
cuvintelor : superstitie", miracol" sau grape" (divina), -. de
vreme ce, recunoastem cu tot!! . invatati sau atei .. a totul
se implineste grin gratia lui Dumnezeu", etc., ... si, suntem
martori ai atator miracole si mistere, din care unele se des.
value mai tarziu, far altele niciodata. ... Sunt cuvinte pe care
continuum sa le Intrebuintarn, si notiuni pe care le acceptam
benevol, In ce priveqte vieata noastra omeneasca, ... §i, de a.
ceia imi apare stranie incapatanarea unora, de a le respinge
c &nd ,este vorba de ceea ce se petrece dincolo de noi.
Exemplele de superstitie si de miracol sau de mister as
bunda, tar unele .... fiind celebre ... sunt cunoscute celor mat
multi, - si ar fi de prisos sa le citez. Fara sa o cataloghez, voi
aminti InsA urmatoarea intamplare 1 Fostul meu sef, ding N.,

ift

www.dacoromanica.ro
petrecuse vacanta CrAciu.nului la mosia unui prieten din Mole
dova, sf, drept recunostinta, a adus pe vechilul acestuia ca
sA.1 opereze pentru o hernie. In ziva operatiei, individul re.
fuzA sa se lase operat, spunand ca I s'a fAcut un semn rau si se
teme ca va muri. Fund vorba de un tanar, voinic si perfect
sanatos cAci in afar de moftul` de hernie nu avea nimic,
seful s'a supArat, si a amenintat pe superstitios" ca va spune
lul CosticA ce fel de vechil prost are, §i ea II va sfAtui sal des
afarA. Vechilul s'a supus si a urcat pe masa de operatic, dar,
dela primele pfcAturi de cloroform, a murit, si, toate incercA
tile noastre de a=1 readuce la vieaVa au rAmas zadarnice.- Inutil
sa citez allele, dar se cunosc sumedenie de acestea.
"'Ana nu de mult, asemenea cazuri - a cdror cauza de
moarte nu se putea stabill nici prin necropsie, constitulau
mistere", pe care not le numeam reflex" sau inhibitte,
etc. De altfel, nate start nu ne.au ramas panA azi necunoscute
si ne mArginim sA le etichetAm cu unul din multi' termeni
ce ne stau la indemAnA, fArA sa spund mare lucru, sf, de aceea
nea ridiculizat Moliere, spun &nd despre medic! ca: Ils vous
diront en latin que votre fille est malade".
Mai incoace insA, dupA ce am constatat ca urine can.
didatilor, in examene sau concursuri, este cu totul deosebit&
de acela din vremea de repaus intelectual, cand ne.am con.
vies ca exists ictere emotive, si atatea alte stall legate de acel
complex care se chiama emotie, cu cat am aprofundat
studiul sistemului nervos vegetativ si rolul glandelor cu se.
cretie interns, am inceput- s& intrevedem explicatia posibilA
sau plauzibild a multora din aceste cazuri. Expresiunea popu.
lard ca, a murit de inimA reel sau ca a rAmas cu bAtaie de
inima" on ca s'a speriat si 1.a luat boala copiilor", etc., - nu
ne mai apar atat de ridicule cum le socoteam odinioarA.
Experienta celor aproape 40 de ani de spital m'a facut
sd consider frica si negativismul bolnavulul, aproape cat o
contraindlcatie operatorie, sl m'a invatat s& dublez atentia
fatA de acestia. Aceiasi indelungatA experienta m'a invAtat c8
acel crede si to vei mantui" nu este o formula goals, si m'a
Matt sa pretuesc necesitatea pregAtirei sufletesti a bolnavilor.

159

www.dacoromanica.ro
 Para a ignora rezistenta organics -, ce poate sa ft fost odi
nioara, in epoca vietii patriarhale, mai putin minata de cat
in vremea de astazi, .- totusi, ma intreb daca macar o parte
din vindecarile de odinioara - cand nu existau medici, sau
cand *Uinta medicala nu dispunea de mijloacele de astazi, . ma
intreb zic, daca cel putin o parte din acele vindecari nu s'au
datorat influentei factorului sufletese, adica puterii de dea
supra putinatatil pamantescului nostru.
Parasind insa pentru un moment acest domeniu -, asupra
caruia va trebui sa insist imediat, -, sa revin la categoricele
lee' ale lui Renan, si sa vedem ce valoare li se poate acorda :
Legea istoriei, zicea el, nu admite miracole I dar oare,
spusele istoriei sunt ele slove de evanghelie ? -, Sau, judecand
dupa marturia ochilor nostri, pot ele sa fie considerate ca
atare, - cand cunoastem atatea nepotriviri intre realitate 0 pre.
zentarea ei verbala sau scrisa 7 $i apoi, de cand incepe istoria?
$1, la care istorie se refers Renan 7 .... Cad, daca avem in vee
dere pe cea scrisa, ma intreb : Poate cineva sa conteste vieata
actuala a atator triburi pe care ei n'au consemnatoo nicaeri,
fiind.ca nu stiu sa scrie? Sau, poate cineva sa conteste tot ce s'a
petrecut mai inainte de inceperea scrisului 7 - Dar, cate exis.
tense nu s'au descoperit dela moartea lui Renan (1823.1892) si
pang astazi, despre care istoria din vremea lui nu stiuse nimic 7
Nu stiu care va ft fost parerea intima a lui Renan des1
pre potop, dar ma intreb : Ce va fi crezut el cand a citit in.
taia data ca Icar si Dedal au sburat pana la soare, si ca, incal.
zinduli.se aripele ele s'au topit si ei au cazut in mare ? Cum va
fi judecat el parerile contimporanului Jules Verne (1828.1905)
,- pe care nu putini le.au considerat ca elucubratil mintale, -
si, ce ar zice el astazi, citind comunicatele de rasboi asupra
actiunei avioanelor - si a submarinelor, despre care istoria din
vremea lui nici nu pomenea 7 Oare, flind.ca pana la Pasteur
(18221895) nici o istorie n'a vorbit de bacterii, ,- eram not in
dreptatiti sa contestam existenta acestui nemarginit microcosm?
Urmasii nostri vor sti foarte bine ce vor fi fost balenele -, a.
tunef cand vor dispare ,- fiindca le.am deserts not (in amanunt),
-, tar not ne figuram cam ce au fost ichtiosaurii, plesiosaurii,

t40

www.dacoromanica.ro
brontozaurii. etc., fiindca ii mentioneaza §llintele naturale; - ba
inca, pe titanosauri roam apucat §i noi, sub alts forms, - dar,
poate cineva sa tagaduiasca preexistenta altor animate, sau
plante, fiindca n'a vorbit Inca nimeni de ele ? Iar daca este
vorba sa credem toata istoria -, scrisa sau orals, - cum poate
cineva ,... Renan §i on care ar fi altul ... sa tagaduiasca tocmai
Sf. Scripturi, sau sa le respinga numai pe acestea7
Ei bine, daca aceasta este valoarea -, dupa cum se vede,
cu totul relativa ,- a istorlei, -. se intelege bine cat este de dis
cutabila ,legea filosofiei", care contesta existenta on caul
mister". In ce prive0e Iegea on caret Virile" -, care vrea
sa tagadulasca tot ce nu §tie ea, ,- ar ft de ajuns sa ne amintim
de cate ore s'au clatinat legile §tiintei - chiar acelea care se
credeau cu desavar0re immutabile, -.§i, cate din eIe n'au fost
intre timp complect rasturnate.
Socotind de prisos ca sa repet ceva din cele ce amintii
asupra relativitatii -. adica, a putinatatii 41 a imperfectiunei 4ti.
Intel noastre, fata de ceea ce este Natura gi fata de cate se pe.
tree inteinsa, ,- voi adaoga cateva exemple din alt domeniu,
... care, poate sa Lea Inca mai aparente raporturile dintre
01inta" §1 minune".
De pilda : Se spunea oclinioara ca anumiti locuitori -,
preoll sau altii - at Tibetului, faceau minuni" intru cat erau
in stare sa vada sau sa auda la distanta de zeci de kilometri ;
dar, dintre cunoscatorii legilor" optice ale ochiului omenesc,
0 ai legilor conductibilitatii, .- prea putini au crezut asemenea
pove0i". Din aceasta cauza, chiar in zilele noastre s'au co,
mis atatea barbaric .- adevarate crime .-. cu denumitii : luali
de Iele", earl pretindeau ca and sau vad ce se petrece in satul
vecin on in altul mai departat. Era vorba de indivizii iper.
sensibill, earl in adevar vedeau sau auzeau la distante marl ;
-, dar, din cauza ignorantei noastre, ne voind sa.i creada ni
meni, au fost considerati ca excroci sau nebunt, 0 au fost lex
gati, batuti §i trimi0 in pu§carie sau la balamuc. De indata
insa ce s'a descoperit miilocul prin care sa se amplifice sun
netele, adica sa corectam imperfectiunea urechei noastre, .-. am
inteles fenomenul, §1 nu s'a mai gandit nimeni sa aresteze pe

161

www.dacoromanica.ro
cei doi medici din Praga, cari, anul trecut, au facut dovada
ca pot sa audd fara sa intrebuinteze vreun aparat de radio.
Astdzi nici nu se mai pomene§te de cei ,aluati de Ie le", fi
indca tie on tine ea se pot auzi cantdrile, nu numai din satul
vecin, dar chiar cele din Londra si Lisabona sau de peste
ocean. Ca si surdul, care aude dupa ce isi corecteaza infir
mitatea lui printr'un cornet acustic, tot astfel auzim si noi dupa
ce corectam inferioritatea noastra auditivd, printeun aparat de
radio. Ba Inca, astdzi nu mai surprinde Wei faptul ca §efii unor
triburi africane comunica intre ei la distante foarte marl, fard
nici un mijioc de legatura.
Si atunci, se pune intrebarea Cu ce drept am schingluit
noi pe altii cari erau mai perfecti de cat noi, incapatanandu.ne
sa refuzam a crede ceea ce stiinta noastra nu era in stare sa
priceapa, pana ce nu s'a descoperit radiofonia si televiziunea 7
Dar indrasnesc sa intreb Prin faptul ca am reu§it sa desco
Perim radiofonia, a disparut insusi minunea 7 - on numai o
parte din ignoranta noastra? Si la fel spun: Nu mai ramane
nici un plc de minune" in faptul ca o unda care pleaca din
Roma, Stockolm) Moscova, on de peste ocean, infrunta toate
furtunile i strdbate toti peretii pe carei intalneste in cafe, pang
sa ajunga la aparatul din camera noastra ?
Dar, ce stiam noi despre razele X, $i despre radium;
pana la descoperirile lui Röntgen O. Curie 7 Sau despre razele
infraro§ii, gratie carora vedem, cu nyctolscopul, prin ceata
cea mai deasa 7 Iar daca nu stiam nimic, aveam noi dreptul
sa tagaduim, fiindca nu stiarn 7
Si apoi, cu tot respectul meu pentru stiinta g, imi permit
sa intreb pe on qi tine: Oare, se stie astki tot ?. - Sau, stim asa de
mutt, in cat sa putem tagadui restul Desigur ca, nu 1 Cad,
ce stim noi de pilda, despre suflet" ? Ce este el, si unde Was
lueste 7 Cand si cum face el legatura cu corpul nostru 7 . Filo
sofie, s'a facut multa, dar, incredula stiinta pozitive n'a putut
pana a zi sa demonstreze on sa evidentieze absolut nimic. Bergson
zicea ca Toate notiunile noastre §llintifice bat la poarta sufle
tului", dar, cand este vorba sa cautam o definitie, aflam ca
materia e mister, vleata e mister, si sufletui insusi e tot mister."

162

www.dacoromanica.ro
 In adevar, in ciuda Intregului progres stiintific, . ce stim
noi despre vieata ? - Cand Incepe, unde rezida, si cand termina 7
. Incepe ea in momentul cand se produce primul tipat dupd
nastere 7 Nu, cad, copilul are deja vieata in pantecele mamef.
Incepe ea in momentul cand a miscat copilul in pantece ? -.Nu,
fiinel.ca vieata lui s'a dovedit anterioara, prin insasi desvol.
tarea tut in primele luni. .- Incepe ea in momentul cand s'a
fecundat out si a inceput multiplicarea ceIulara 7 Nu, caci cele
doua elemente (spermatozoidul si ovulul) au venit cu viata
lor, fare de care n'ar fi putut avea loc fecundarea si multipli.
carea celulara. SI atunci, . de unde vine vieata 7
Dar, stim noi macar cand ispraveste vieata, si rand apare
moartea 7 -. Nici atat. Cad, moartea se manifests chiar In vieata
intrauterine, prin acele descuamari celulare care se elimina
imediat dupa nastere, sub form& de meconiu ; ea se manifest&
prin caderea dintilor de lapte, . prin descuamarea celulelor
superficiate, care constitue matreata ; .- prin caderea parului si
a dintilor definitivi ; ..- prin incetarea atator functiuni organice,
etc. ; far ca sa previna ingroparea de vii a celor cu moarte
aparenta, medicina legala ne impune sa asteptam putrefactia
cadaverica. Dar, cat avea sa mai dureze vieata din grauntele
aflate in mormantul hit Tut.Ank.Amon, unde a dainuit a.
tatea mil de ani si totusi au fost in stare sa mai germineze 7
cum persists vieata in trunchiurile de copac . care, desi
detasate de radacini, lastaresc dupa 1.2 ani 7
Prin urmare, sufletul este cu adevarat mister, far ma.
teria inchide tot mister,
Dar, dace stim asa de putin, - avem not dreptul sa M.
gaduim totul, pentru simplul motiv a nu poate sa fie demon.
strat de stlinta noastra de astazi 7 Iar in fata erorilor comise
din cauza ignorantei noastre din trecut, -, nu este cazul sa ne
impunem oare care rezerve in respingerea posibilitatifor, sau
in afirmarea negativitalii ?
Ba mai mult, un Avicenna si atatia din cei vechi erau
in stare, numai prin miros si gust, sa aprecieze o urine, tot
asa de bine pe cat o facem noi azi gratie laboratorului I. si,
posedau atata finete de tact, in cat puteau stabili diagnosticul

163

www.dacoromanica.ro
boalelor numai dupa pills, -- pe cats vreme not ne mlnunarri"
de reprezentatiile copilargti ale unora cari descopera obiece
tele intr'o sal& pipaind pulsul celui care le-a ascuns.
Ori, considerand toate acestea, nu este cazul sa ne punem
si o alta intrebare 7 ; - Nu cumva simturile noastre s'au mai
tocit din cauza ajutorului pe care ni 1.a procurat aparatura, -.
tot asa cum scad §i facultatile de locomotiune ale acelora cari
umbla numai cu vehiculul 7 Iar daca faptul s'ar dovedi asa, -
mai putem not sa contestam cu aceiasi ucurinta, ceia ce se
spune ca a fost odinioara, dar nu mai putem sa repetam on sa
pricepem cu ti.inta gi cu simturile noastre imperfecte de astazi 7
De oare ce insa consideratiile de acest gen m'ar duce prea
departe, si timpul ma obliga sa inchei, -, voi folosi ingaduinta
nsvoastra, ca sa analizez macar cateva din minunile", care
au provocat si intretin apriga controversy 1a care ma referii.
Nu voi repeta insa eroarea celor cad au adus mereu in
discutie minunile Mantuitorului, -.MO de care, cele aratate pana
aci, ajung ca sa le declaram incontestabile ; caci, daca ne in.,
gaduim, not - pigmeii, sa ne complimentam, spunand ca X
cants, picteaza on vorbeqte minunat, sau ca Y face minuni
prin operatiile sale, -. cum am putea sa tagadulm acestea toc.
mai Fiului iubit, intru care bine a volt" Dumnezeu 7
Nu voi aminti nici exemplele vechi si mai greu cone
trolabile al Istoriei, si nu voi analiza nici macar cazurile de
minuni petrecute la Lourdes on Maglavit, - fiindca nu vreau
sa ma servesc de argumentele altora. In schimb, voi aminti
cateva cazuri din vieata mea medical& in care nu am nevoe
de marturia nimanui.
Mai inainte insa vreau sa precizez Inca odata - pe baza
celor aratate pana aci - ca, pentru mine, toata natura este o
minune, - sau, daca vreti, este plina de atatea minuni, care ne
conving de spusa Psalmului (13,1) ca numai cel nebun zis-a
intru inima sa ca nu este Dumnezeu".
De asemenea vreau sa precizez-, repetand.- ca, prin mfe
nune" eu inteleg tot ce nu pricepem, sau nu suntem in stare
sa realizam cu simturile noastre si cu stiinta de astazi. De alta
parte, in sa atrag atentia ca, stiinta noastra - in genere -- a

164

www.dacoromanica.ro
ndscut asa de tarziu, pe cand autorul minunilor din natura,
este fara inceput. $tiinta de azi bazata pe observatie si pe
deductie od pe experimentare-nu reprezinta de cat o infima
parte de cunoastere a multelor mistere pe care ni le ofera natura.
Astfel delimitata sfera notiunei de minune", minunile
vindecatoare, de felul acelora care au facut obiectul atator disa
cutiuni, trebuesc deosebite in cloud categorii :
0 categorie, cuprinde minunile" datorite numai igs
....

norantei sau neputintei actorilor si a spectatorilor r adica a

indivizilor. Acestea sunt comparabile cu efectul lanternei mast
gice.- de care se minuneaza nestiutorii.-sau cu minunile" press
tidigitatorilor, a caror valoare scade sau dispare complect,
de indata ce am descoperit secretul operatiei. De pilda Cineva
care stie mai mult, face o minune, vindecand pe cutare bonav,
pe cared condamnase ignoranta altora ; sau, cutare nestiitor
proclama drept minune", un fapt care, pentru cunoscatori,
este ceva curent §1 de foarte mica insemnatate.
Rind prea frequente, asemenea cazuri sunt cunoscute
tuturor, 51 ma dispensez de a cita vreunul.
- A doua categorie de minuni" cuprinde pe acelea care
se datoresc insuficientei sau neputintei stiintei insasi, i, repet
ca §tiinta de astazi este adese on tot asa de neputincioasa in
domeniul vindecator, pe cat o vazuram ca este in altele.
Progresele r incontestabile pe care lesa realizat Media
cina in atatea directii, a facut insa pe reprezentantii sal r adica
pe not medicii sa ne impaunam uneori mai mult decat se
cuvenea ; tar pe de alta parte a facut ca lumea sa astepte de
la qtiinta noastra, mai mult decat poate ea. Asa se explica faps
tul ca odinioara bolnavii fugeau de spital ca de moarte, pe
cand astazi, ideia de operatie a devenit pentru multi, sino.
nima cu vindecarea.
Angarandusse pe aceasta cale, Medicina adica noi, mes
dicii, dar mai ales profanii am comis at comitem trei erori
grave, qi anume :
Una, este aceea ca s'a crezut Sall se crede ea, ce nu
poate sa vindece savantul" X, nu mai poate altcineva ; car
ca sa dovedesc contrariul, aiunge sa relatez urmatorul caz din
nenumaratele cate se petrec
165

www.dacoromanica.ro
 Tanarul X, intern de spital, contractand febra tifoida, in
1907, si facand parte din familia medicala, a fost tratat in sera
viciul caruia apartinea, de cei mai reputati medici ai vremii.
Totusi, dupa o indelungata zacere, invatatii au pierdut ori ce
nadejde, si, dupa creqtinescul obicelu, i s'a pus lumanarea, si
astfel fu lasat in paza unel infirmiere. Atata era de sigur dart,
situl lui, in cat, a doua zi, fiecare din medici, nu intreba dacci
a murit, ci cdnd a murit. Totusi, in ciuda intregei contribua
tit a .stfintel timpului, care se dovedise neputincioasa, natura
a reactionat si Dumnezeu 1.a vindecat. Ori, ad nu se maf'putea
pune la indoiala stiinta indivizilor, - ci, numai insuficienta sti.
Intel medicale a timpului asupra prognosticului.
Iata prin urmare, o minune neproclamata.
Dar, de cate ori n'am concediat not bolnavi din spitale,
ca sa moara acasa, si totusi, in ciuda prognosticului nostru,
aces muribunzi s'au vindecat singuri ; lar ca culme a ironiei,
unit au revenit ca... sa multumeasca medicului respectiv.
A doua eroare se comite atunci cand se pretinde sau, la=
sam sa se creada ca, noi-,medicii-suntem aceia car! vindecam.
Trebue sa marturisim insa - si, sa stie oricine ca, nu not
vindecam, ci natura. Noi nu suntem de cat niqte prepuqi sau,
cel mult, niqte conducatori a! naturei. Prin inteligenta §i spia
ritul de observatie pe care ni le.a dat Dumnezeu, am invatat
- bine inteles cei cart au invatat - cum este alcatuita faptura
lui, si, atunci cand o cauza oare care fi deranjeaza jucaria
sau ceasornicul, caruia ii zicem masina umana", - stim 0 pu=
nem piesele la loc, si sa le ungem ca sa- mearga. Not in.
departam murdaria si orice corpi strain! ; punem oasele cap
in cap, si le mentinem in buna pozitie ; dar, ele se fierb sin=
gure, caci not nu be putem lipi cu del sau cu ciment. Natura
insa poate sa vindece si singura, pe cand not nu putem sa faa
cem nimic fara ajutorul e!; far ca sa obtinem ceva, trebue sa
respectam legile ei, cad altminteri, suprimam vieata, ca §i gra.
dinarul care ar sadi copacul cu varful in jos §i radacinele in sus.
Cei vechi recunosteau foarte cinstit ca : Natura curat",
tar cei mai bisericosi marturiseau Ca : Nous l'avons soigne et
Dieu l'a gueri". Ei bine, noi modernii, cart am ridiculizat as

166

www.dacoromanica.ro
tata vreme marturisirile de mai sus, . trebue 0 recunoa0ern
ca, progresul qtiintei noastre se rezuma in aceea a, am in,
vatat M. aiutam natura, mai mult 'de cat stiau cei vechi -. a
dica, stim sa o punem in mai bune conditiuni de a lucra. Vin
decarea propriu zisa insa, a fost totdeauna ,- este, $i va ramane
opera naturei. Ea mai dispune insa si de alte mijloace de cat
acelea pe care le cunoa§tem, ,- si, de aceea este in stare sa
realizeze minuni", pe care nu putem sa le realizam not astazi.
...A trela - i, poate cea mai grava eroare -, care intretine
desacordul de care vorbii, -, este prea marea incredere a unor
medic! in legile stabilite de Medicina, -. adica, supra estimarea
concluziilor la care s'a ajuns, pe baza cunostintelor de astazi.
Si, ca sa flu mai bine inteles, voi aminti urmatorul caz
In timpul rasboiului, am fost chemat de colegul dr. M.
... sa examinez pe gazda sa, care, cu mai bine de un an inainte,
suferise o fractura a femurului. In ciuda tratamentului medical,
facut lege artie, se produsese ceea ce se nume§te o pseudo
artroza la mijlocul coapsei, cared punea in imposibilitate de
a folosi membrul respectiv. Ori, conform legilor noastre me
dicale, un os se consolideaza, in raport cu varsta, la 15030.
45 zile, dar daca nu s'a consolidat nici in interval de un an,
trebue sa conchidem ca nu se mai intareqte niciodata, de cat
prin operatie ; - ba Inca, se pune intrebarea, daca se mai poate
vindeca chiar prin operatie. Mind atunci obligat sa plec din
localitate am amanat operatia acestui caz, timp de o saptamana,
si am prevenit pe pacient asupra tuturor neajunsurilor. La in
apoiere insa, spre uimirea mea si a colegului meu, osul era a
proape consolidat. Fireqte ca, am amanat din nou operatia,
- iar mai apoi nici n'am mai avut nevoe sa o facem, de oa
rece foarte repede osul s'a consolidat complect §i singur, fara
sa fi intervenit cu vreun alt tratament.
lii. bine, dupa legile noastre medicate, o asemenea pseu
doartroza este considerata ca incurabila altfel de cat prin o
peratie ; .- totusi, in dispretul acestor legi omene0; puterea
supraomeneasca a naturei a vindecato. Ori, se intelege lesne
ca, daca acel bolnav s'ar II dus intre timp la Lourdes sau la
Maglavit, s'ar fi petrecut acelaqi lucru,-. adica, s'ar fi vindecat, -.
§i, toata lumea ar fi fost indreptatita sa proclame minunea"
de cold sau de dincolo.
167

www.dacoromanica.ro
 Personal, eu n'a§i fi putut sa refuz adeverinta ea a fost
vorba de un caz incurabil, §i nici sa tagaduesc minunea, -, cad
incurabilul s'a vindecat. Prin urmare, minuni se implinesc
mereu, qi se pot implini in tot locul.
Dar, ea sa luminez mai bine orizontul acestor minuni in
ceea ce privqte vindecarea §chiopilor qi a paraliticilor - pe
care medicina, sau eel putin unii medici, leau contestat atata
vreme, -, voi aminti intamplarea petrecuta in Paris, cam intre
anti 1860=65. Doctorul Charcot, ajuns medic al spitalului Sal.
petriere, m4enise dela predecesorul sau un num& de para.
lizati, cars, de ant de zile nu mai parasisera patul. La un mo.
ment dat, a luat foe spitalul, qi medicul a alergat sa salveze
paraliticii, -, dar, spre ulmirea lui, a constatat a aceOia fugi.
sera singuri §1 umblau prin curte. Se petrecuse deci o minune
colectiva, -, care, a condus §tiinta catre descoperirea hysteriei
41 a pus nimbul gloriei pe fruntea lui Charcot.
De0 invatatii n'au cazut inca de acord asupra procesului
biologic intim al hysteriei, -, nu este mai putin adevarat a,
de cand cu area intamplare, s'a stabilit un acord : Medicina
a recunoscut ca, in locurile alese -, Lourdes, sau on care altul
- In adevar se pot vindeca boalele functionale, de genul hys.
teriei, Tanga care s'au a§ezat indracitii", posedatir, etc., -
far pe de alts parte, Biserica a convenit a, de vreme ce a
semenea vindecari se fac §i in spitale, de on care medic, -. nu
mai poate sa fie vorba de minune".
In schimb, Medicina .- sau mai bine zis, unii medic' -
au rthnas tot atat de increduli fats de minunile vindecatoare
ale boalefor cu leziuni anatomopatologice constituite.
a bine, §tim cu totii ca o goma sifilitica dispare sub in
fluenta tratamentului specific, ,- sau ca, cheloidul §i o serie in.
treaga de tumori dispar prin r8ntgenterapie sau radiumterapie ;
-, totu§i, majoritatea .-, ca sa nu zic unanimitatea medicilor -,
refuza sa creada ca asemenea vindecari s'ar putea face qi prin
astfel de mfiloace de cat acelea de care dispune Medicina ;
-, adica, contesta posibilitatea unor astfel de minuni.
Deci, procesul de astazi al minunilor vindecatoare se
poate rezuma astfel : Credincioqii afirma a, in cutare sau cu.

168

www.dacoromanica.ro
tare loc, s'a savarsit minune", fiindca ea vindecat cutare caz
pe care medicii it declarasera incurabil. In opozitie cu acestla,
contestatorii zic ea, in cutare caz nu este minune fiindca astfel
de cazuri se vindeca in mod curent tie catre medic! ; lar, in
cutare caz (Idea s'a vindecat, trebue sa fi fost o eroare de
diagnostic, de oarece cazurile culeziuni anatomopatologice con
stituite, nu se vindeca, si ca atare nu poate sa alba loc minunea.
Ei bine, ca sa arat cat este de putin fondata sau exa
gerata parerea, vol mai aminti Inca un singur exemplu, cu
care vol ti incheia obositoarea mea expunere.
tie toata lumea ce sunt negif, iar noi medicii stim foarte
bine structura histologica sau anatomo.patologica a acestui
fel de tumor!. Dupa ,,stiinta noastra adica, dupa cele ce
spusei mai sus, asemenea leziuni constituite ar urma sa nu se
poata vindeca de cat prin extirpare sau prin distrugerea for
cu termo sau electro.cauterul ; iar, uneori ei ocupa o suprafata
asa de intinsa in cat extirparea for devine imposibila.
Orl, exists nenumarate cazuri in care negii s'au vindecat
fara intrebuintarea nici unuia din mijloacele medicate stiute.
Cunosc pe cineva care, dupa ce a lost chinuit de medic
care l.a ars 3.4 negi, pe cand e1 avea 30.40, a fost sfatuit
de o baba, ca sa se spele cu balele ce curg din gura calulul,
dupa ce bea °pa. Totusi, minunea" s'a infaptult, cad negii au
disparut toti, si, din copilarie pana la batranete, nu ia mai aparut
unul. Alta persoana, Inalt Prelat, mia povestit ca s'a vindecat
dupa ce un mos l.a masurat negii cu o ata, pe care a inter
pus.o la balamaua u411. 0 doctorita din serviciul meu de la
spital, m'a asigurat ca a fost vindecata de o baba, care i.a
vanturat" de cateva on negii cu matura.
Prin urmare, este vorba de leziuni anatomwatologice
constituite, incontestabile, care -dn ciuda legilor noastre me%
dicale, si a intregii noastre stiinte s'au vindecat prin alte mij.
Ioace de cat acelea pe care be cunoastem noi ; adica mi.
nunea" s'a petrecut.
Od, daca retinem bine ceea ce spusei ca, nu noi, ci
natura vindeca, si ca noi suntem numai niste aiutatori sau
conducatori of el, se intelege lesne ca minunea" nu se mai

169

www.dacoromanica.ro
poate tagadui 3 ,i, ba Inca, ea intervine in toate cazurile, indi.
ferent daca astazi le pricepem not sau nu. Omul, facand parte
din natura -, adica, fund qi el opera Dumnezeirei, - se intelege
ca ci repararea lui apartine tot acesteia.
tiinta noastra medicala, n'a facut pans astazi de cat sa
descopere unele din mijloacele de lucru -, adica, din misterele
acestei naturi, - dar, faptul ca nu cunoa§tem not pe celelalte
mijloace, nici nu ne da dreptul sa le tagaduim.
Sa nu uttam ca, atatea din adevarurile noastre stlinti.
flee de ieri, s'au dovedit ulterior a fi fost profunde erori ; far
risipirea ignorantel noastre de ieri a desvaluit multe din mi.
nunile vindecatoare, transformandule in practici medicale cu.
rente, - dupa cum, poate ca multe din minunile" contestate
astazi, vor deveni maine achlzinuni ale stiintet pozitive.
Amintit mai sus a, aprofundarea studiilor asupra siste
mulul nervos vegetativ §j al endocrinologiei, a deschis un orb:
zont cu totul nou §i ne-a facut sa intrevedem posibilitatea ex.
plicarli unora din fenomenele de care vorbii. .
Natura ni se prezinta ca o cutie care se deschide sin.
gura, graft resorturilor pe cart le poseda, ,- dar, not trebue
sa ne trudim ea sa descoperim butonul asupra carula trebue sa
apasam, sau directia in care sa.1 invartim. Biserica nu numai ca
nu ne impiedica dela aceasta, ci din contra, ne indeamna zi.
cand 1 Cerceteaza §i vet afla", Bate §i se va deschide" ; tar
Medicina nu se poate ambittona Sa proclame ca lada nu se
poate deschide, fiindca nu ctie ea s'o deschida astazi.
Astazi nu cunootem inca elementul care a mirat re.
sorturile naturei in cazul vindecarii paraliticilor isterici al tut
Charcot. Poate ca a intervenit spaima de foc I Iar in cazul
pseudoartrozei de care vorbii, poate sa ft intervenit frica de
operant; in cazurile de negi, poate ca resorturile naturei au
fost invartite de ncredinta" in vindecare sau altceve.. In cazul
vindecarii tanarului cu febra tifoida, nu putem nici macar sa
banuim ce a intervenit, caci acela era in agonte ; dar, din mo
ment ce suntem in stare sa sugestionam sau sa hipnotizam pe
cineva .- adica, sa.1 Influentam in acest mod, -, insemneaza
ca resorturile natures pot sa fie puse in mf§care chiar de cf.
neva din afara de subiectivitatea noastra.
170

www.dacoromanica.ro
 Apoi, considerand faptul a medicina insasi recunoa§te
a, sunt boale cart apar §1 boale care dfspar, fare ajutorul of ;
iar pe de alts parte, tinand seams a, dupe atata truda §i a
tatia banf cheltuiti cu chinina - care era considerate ca un tra.
tament suveran al malariei, -, invatatii recunosc, dezolati, ca
problema nu s'a schimbat cu nimic in bine, ,- insemneaza ca
natura dispune de atatea alte mijloace necunoscute Si nici ba.
nuite de not, care au intretinut vieata dealungul vremurilor.
Dar mat poate cineva sa ignoreze influenta atator fac.
tort fizicf, magnetici, electrici, care se exercita asupra omului 7
- Am invatat sa ne aparam contra frigului, sau a caldurii exce
sive, dar, cum ne aparam not contra razelor cosmice, sau
contra atractiei lunare, care provoaca fluxul §1 refluxul ma.
rilor, sau contra magnetismului pamantesc 7 tiind bine ca
omul insu§i este o main producatoare de unde §i in acela§
tamp cel mai complicat aparat de receptie al multiplelor unde
(emanate de pamant, de arbori, de instalatfuni, etc.), -, iar pe
de alts parte, tinand seams ca furtuna magnetics a fost in
stare sa opreasca la un moment dat (mai zilele trecute) toate
cablogramele si aparatele radiofonice, - mai putem not pre.
tinde, ca omul poate sa Miliaria in afara acestor influente 7 ,-
De sigur ca nu I Dar, repet intrebarea: Ce §tim not din toata
qtiinta magnetologiei qi a cosmobiologiei, care abia mijesc 7
Et bine, tocmai aceasta ne§tiinta a noastra, impune o
schtmbare in felul nostru de a gandi §I o colaborare cat mai
stransa, a tuturor. -, Medicina trebue sa renunte In ambitia de
a proclama ca imposibil, ceea ce nu tie sau nu poate astazi ; -,
dar, poate ca va afla maine, dace va cerceta mereu. -, A ta.
gadul pur §1 simplu existenta minunilorg de azi, insemneaza
sa contestam a priori posibilitatile §tiintei de maine, .- caci,
insa§1 creatiunea ,mirajului" artificial, este Inca o dovada a
acestor posibilitati.
Pe langa celelalte mijloace de care dispune, Medicina
nu trebue sa ignoreze nici rostul puterii suflete§ti.
Fara Indoiala ca tots factorli de care vorbii, influenteaza nu
numai vieata organics, ci §i manifestarile psichice ale indivizilor,
qi de aceia, pe langa psihologie §i psichiatriel s'a creat termenul

171

www.dacoromanica.ro
de Geopsichologie4 indicand o sill* cu un orizont mai larg..
$i, pronuntand cuvantul factori" si de stiinta", ^ nu insem.
neaza a contestam puterea Dumezeirei, dela care vine totul.
La randul sau, Biserica trebue sa renunte la conceptia
a credinta in sfintele Scripturi, sau in rugaciunile preotilor,
ar fi deajuns, prin ea singura, ca sa vindece orice. Ritualul fie.
carei religii este numai forma in care se prezinta medicamentul
activ, - care, in speta, trebue sa fie profunda cunoastere a su.
fletului omenesc si sfatul adequat. In acest scop trebue sa se
cultive profund geopsichologia de care pomenii, sisa nu se ne.
glijeze a se face apel in timp util la cunostintele Medicinei.
Cu alte cuvinte, Biserica sl Medicina trebue sa stea in.
tr'o colaborare continua, si cat mai stransa, cad terenul este
prey vast pentru a se teme cineva de incalcare reciproca.
Altminteri, voind sa facem din credinta" sau din Lour
des on Maglavit, un panaceu, sau un fel de monopol al mi.
nunilor, contribuim la risipirea brumes de incredere ce ma!
exists ; cad, daca nu se pot contesta anumite cazuri de yin.
decari, mai usor se poate dovedi, ca, nici la Lourdes si nici
la Maglavit, nu s'au vindecat toti bolnavii cats s'au dus acolo.
Medici! si preotii, sa nu uite ca nu se poate compune
opera cu un singur fel de instrumente, si ca, on cat de
virtuosi ar fi executantii, partitura izolata a tobei sau contra.
basului poate sa apara ridicula ; dar devine foarte frumoasa in
ansamblul orchestratiei.
Desacordul intre Biserica si Medicina, iar pe de alta;parte
egoismul omenesc sau dorinta de vieata pamanteasca, r a facut
ca cele cloud domenii sa fie invadate de nechemati, si, daca
nu se iau masuri, acestia pot sa dues la ruina ambelor.
Sa nu uite nimeni ca, dincolo de stomac r pentru care
ucidem, sau ne sinucidem mai este si altceva.

172

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:

Prefata ..... . Pag. 5.8

Cap. I. Inceputurile medico-religioase ci ser-
vitorii lor. (Rolul preotilor in serviciul
celor doua apostolate) . 9 -. 16

Cap. II. Raporturile medico-religioase In dife-

rite religii. . 17 - 48
1. Legaturile medico6religioase la Egipteni , 17
2. Legaturile medico.religioase la Evrei 19
3. Legaturile medico.religioase la Greet
si la Romani , 28
4. Legaturile medicoreligioase la Maho
metani 34
Biblia si Medicina 40

Cap. III. Legaturile medico-religioase la crec-

tini. (Crestinismul si Medicina) . 49 - 69

Cap. IV. Legaturile medico-religioase in trecu-

tul nostru. (Biserica si Medicina la Ro.
mans) 6
, 70 -, 89

Cap. V. Biserica ci practica medicala. (Poate

preolimea sa aiba vre.un rol in operile
de ocrotire qi medicina socials 7) . 91-107

www.dacoromanica.ro
Cap. VI. In ce mod ar putea sad intervina preo-
limes 7 (In operile de medicina §Iocrotire
socials). Pag. 108-128
1. Cu ocazia Thulium , 108
2. , botezulul , 111
3. , , Imbisericaril , 113
4. , anal Domnului , 113
5. , Viet dicta! . 114
6. , mgrturisirli , 115
7. , cAsAtoriei , 117
8. , clAdirii cases , 118
9. In JegAturA cu hrana gi portul , 119
10. Alte ocazil , 121
11. In cazurl de boala , 122
12. Ultima ocazie , 124

Cap. VII. Sfaturi practice (medlcoreligioase) , 129-144

1. SA ai grije de casa to , 131
2. , , , , trupul tau , 133
3. , , , spiritul gi sufletul tau , 138
4. , , , , copil , 143

A d a o s. Intre Ointa" ei ,,minune" 147-172

FIGURI;
Pag. 41. - Iisus Christos, intre Cosma gi Damian.
42. - Christos vindecand bolnavii.
, 43. - lisus vindecand paraliticii.
, 43. - dropisocul.
, 44. - ristos vindecand bolnavii.
, 44. - , orbit.
, 45. - lisus Christos, ca farmacist.
, 46. - , a
, 47. - , a
, 48. - a f
, 90. - Coperta ,Almanahului Statului'.
, 145. - Isvorul TArnAduirei.
, 146. - Basilica Chymica.

S.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro